descrierea substatelor nutritive

7/24/2019 descrierea substatelor nutritive

1/13

N/

DDenu

mirea

substa

ntei

Caracteristi

ca si

proveneta

Norm

a in

orga

nismin

zilnic

Supra(

exces)

Neaj

uns

(care

nte)

1 Apa Apaeste unlichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe ori, sau

u or albstrui sau chiar

verzui n straturi groase. Apa

este o substan absolut

indispensabil vie ii,

indiferent de forma acesteia,

fiind unul dintre cei mai

universalisolven i

2-3 litri Transpiram.Sin

gele in

organism s

raceste,apar

diferite

simptomesiinimase zbate

mai rapid.

Neajusul

de apa

duce la

desidrata

rea

organismului.

2

Saruri minerale3

Io

d

!ro"ine din produse

maritim si produse

"egetale.

n funcie devrst,aportul de iodar trebui s

fie ntre 100i aproape300 demicrograme,

Pot expune unei

intoxicatii care

poate afecta

gravfunctionarea

glandei tiroide,

poate da

tahicardie,

insomnii si

oboseala

cronica.

#n caz de

neajunsuri

a iodului

se ridica

glanda

teroida si

posibil de

a capata

cancer.

$

Cal

ciu

%ste prezent in lapte,oua

,legume cereale in

cantitati mari,iar in

cantitati mici este

prezent in carne,peste si

in alte grupe de

produse.

Doza

zilnica

recomnada

ta depinde

de "irsa de

la & luni

-21' mg/zi

si peste ('

de ani

12''mg/zi

Nivelul ridicat de

calciu din snge

(hipercalcemia

poate produce

insuficien! renal,

calcifierea vaselor

de snge "i a

!esuturilor moi,

pietre la rinichi,

constipare. #alciul

poate mpiedica

absorb!ia fierului "i

azinculu.

)arenta

de calciu

poate *

usoara

sau

se"era.#n

forma

usoara

apar

contractur

imuscular

e

necontrola

te,senzati

e de
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Inodor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insipid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Incolor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solventhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solventhttp://cesamancam.ro/fierul-rol-si-surse.htmlhttp://cesamancam.ro/zinc-rol.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insipid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Incolor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solventhttp://cesamancam.ro/fierul-rol-si-surse.htmlhttp://cesamancam.ro/zinc-rol.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Inodor&action=edit&redlink=1


2/13

amorteala

a

membrelo

r ,aparitia

raitismul

ui.+a

femei apardereglari

menestral

e.ai apar

insomnia,

palpitatii ,

ameteli

etc.(

o

sf

orul

%ste prezent in

produsele de prigine

animalacarne,peste,galbenus

de ou etc.

Doza zilnica

recomandat

a este de'' mg/zi,

in cazul

adultilor

0mai mare

in jur de

1''' mg/zi

in cazul

adolescentil

or, al

femeilor

insarcinatesau care

alapteaza

$xcesul de fosfor n

organism are

efecte directeasupra nivelului de

calciu din oase,

mpiedicnd fixarea

acestuia.

%na dintre

afec!iunile

determinate de

excesul de fosfor

esteosteodistrofia

renala, o boal

localizat la nivelul

oaselor.

& alt consecin! a

unei cantit!i prea

mari de fosfor n

organism este

apari!ia calcificrilor

extrascheletice,

care presupun

formarea de mase

osoase anormale,

n afara scheletului,

la nivelul !esuturilor

moi. Acestea pot

afecta vasele de

snge, inima, ochii,

plmnii "i alte

organe.

Scaderea

ni"elului de

fosfat dinorganism

se aa la

originea

afectiunii

care poarta

denumirea

de

ipofosfate

mie, care

se

manifestaprin

pierderea

apetitului,

anemie,

slabiciune

musculara,

dureri

osoase,

osteomalac

ie 0slabirea

oaselor la

adulti,

cresterea

susceptibili

tatii la

infectii,

ameteala,

tremurul al

e4tremitatil

or,

di*cultati la

mers, gripe

repetate,

raitism.

5ipofosfate


3/13

mia se"era

poate duce,

in cazuri

gra"e, la

moarte.

& +ipidele

Glic

erid

ele

Cele mai

rspnditelipidedin

natur sunt gliceridele.

Gliceridele sunt esteri

ai glicerolului cu acizii

grai.

Necesarul

zolnic

trebuie sa

*e de

1''g in

functie de

greutate

,se4 si

"irsta.

6liceridele 7n

cantit89i mari,

pot cauza

obezitatea

. :far8 de

aceasta,

surplusul de

gliceridele duce

la afectarea

*catului,rinicilor,

tubului digesti"

)aren9a

de

gliceride

pro"oac8

ipocalce

mia.

:ceasta se

manifest8

prin

sl8biciunigenerale

somnolen9
http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html


4/13

;i a altor

organe.

8,

sc8derea

memoriei,

cefalee

etc.< 7n

s=nge

aparproduse

ale

o4id8rii

incomplet

e a

proteinelo

r ;i

lipidelor

cetone,

carederegleaz

8

ecilibrul

acido-

bazic,

cre=nd

acidoza

>

Grasimialimentari

? Grasi

mi de

origin

e

veget

ala

Grasi

mi de

Se obtin prin e4tracti"e

din semintele

oleaginoase ,germenii

cerealelor .

'uce la diferite bole grave asacat teroscleroza, colesterol

crescut, boli cardiovasculare,

atac vascular cerebral.

Grasimile

alimentar

econtin in

proportie

predominanta gliceride.

(in grasimile

rafinate

continutul de

gliceride

poate atinge

proportii de

)*+.

liceridele

sunt asociate

cu fosfatide(lecitine si

cefaline,

'uce la diferite

bole grave asa cat

teroscleroza,

colesterol crescut,

boli

cardiovasculare,

atac vascular

cerebral.

)arentele

grasimilor

alimentare

duc la

slabiciunea,slabirea,

durerilor

de cap.


5/13

origin

a

anima

la

-,.-,/0+,

steride care

in grasimile

de origine

animala pot

a1unge la

valoricuprinse

intre

-,/.2,+ si

ceruri

(-,2.-,/+.

Glucidele1' Gluco

za

$ste principalul zaharid din sange si

principala sursa de energie a

organismelor. $ste larg raspandita in

ma1oritatea tesuturilor vegetale sianimale. lucoza constituie unitatea

structurala a polizaharidelor .

3 4ilocalorii (25

4ilo1ouli pe

gram.

#resterea cantitatii de

glucoza in sange este

specifica diabetului

zaharat, iar in urina(glicozurie apare

numai cand glicemia

depaseste 26-*2)-

mg7dl.

8nfec!iile,

exerci!iile

intense,

sarcina,alptarea "i

stresul pot

cre"te rata

de eliminare

a glucozei

din organism.

11

Proteinele12o

lo

pr

ot

ei

9unt formate din

moleculele mari alcatuite

din lanturi pepticide si

dau prin hidroliza totala

numai aminoacizi.

Necesitatea de P

variaa ladiferitegrupeprofesionale intre!0"1#0g

pe i$

%urplusul deproteine seinclude in&b, ceea cese reflectadirect asupraficatului,unde se obtinproduselefinale aledescompunerii proteinelorsiasupra functi

ei rinic'ilor,prin care seelimina

(arentadeproteine conditioneaadereglareasistemelorfermentative,scaderea &)sitermogeneei, reducerea

cantitatii deP *albumine+in serulsanguin$ nadin cele maipreocemanifestarialeinsuficienteiproteice estereducerea

reistentei,functiilorprotectoare a
http://www.medtorrents.com/http://www.medtorrents.com/http://www.medtorrents.com/blog/absorbtia_in_tractul_gastrointestinal_bazele_anatomice_ale_absorbtiei/2012-10-13-10http://www.medtorrents.com/http://www.medtorrents.com/http://www.medtorrents.com/blog/absorbtia_in_tractul_gastrointestinal_bazele_anatomice_ale_absorbtiei/2012-10-13-10


6/13

neacesteproduse$-.cesul deproteine

provoaca oreactienefavorabilaa sistcardiovasc sia celuinervos$

orgnismului$(oncomitentapardereglari alefunctieisistemuluiendocrini.

13eter

oprot

eine

9unt formate din

aminoacizi si au si ele o

structura pieptica .9e

deosebesc de proteienele

simple prin prezenta in

molecula lora unor

grupari chimice de alta

natura.

Necesarul

zilnic

de proteine este determinat in

functie de

varsta,

sex,greutatea

corporalasi

gradul de

activitate.Adult

sedntar masa

corporala x -.3

: cantitate

necesara de

proteinee.

Adult * exercitiirecreative*

masa

corporala x -.0

* -.50 :

cantitatea

necesara de

proteine.

Adult * sport

performantam

amasa

corporala -.6* -. proteine.

Adult *

crestere masa

musculara*

masa

corporala x -.5

* -.

9portiv ;

dieta*masa

corporala x -.5

* -.2-

9portiv ;

adolescent*masa

corporala x -.
http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/metabolismul-si-greutatea-corporala_6297http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/metabolismul-si-greutatea-corporala_6297http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.medtorrents.com/load/endocrinologie/37http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/metabolismul-si-greutatea-corporala_6297http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/metabolismul-si-greutatea-corporala_6297


7/13

* 2.-

1$

Acizii1(

Acidul

mal

ic

Acidul malic este un

compus organic ce se

gase"te n mod natural n

fructe ca mere, struguri,

ananas, fructe de pdure

etc.Acidul malic este un

compus important ce cre"te

nivelul de energie din

organism "i rezisten!a la

efort fizic.#a aditiv se

ob!ine prin sintez chimic

sau din fructe. #ea mai

mare parte a acidului malicprezent n alimente se

ob!ine prin sintez chimic

din acidul maleic.

Se pune olingurita rasa la

un pahar de

apa ,o data pe

zi si dupa 2-3

saptamani se

mareste

cantitatea la

3/4 de lingurita

pe zi.

#onsumul

ndelungat de acid

malic poate

produce obezitate

"i schimbarea

obiceiurilor

alimentare. Nu este

recomandat sa

consuma!i acid

malic mpreun cu

produse pentru

slabit din cauza

efectelor opuse alecelor dou

suplimente.

+ipsa de

acidul

malic

creste

semni*cat

i" riscul

de

malformat

ii

congenital

.

1(

Acid

ul

citric

Acidul citric este unul

dintre cei mai rspndi i

acizi n natur. Astfel se

poate ntlni n plante, sau

ca produs n urma

proceselor metabolice ale

glucidelor sau lipidelor

(ciclul lui otusi,

atunci cand in

timpul

n momentul n

care un om

consum alimente

bogate n acid

lactic, ficatul se

mobilizeaz "i

ncepe s

metabolizeze

acidul lactic ntr*un

ritm alert, ocaziecu care scade "i

zona de acid lactic

CarentA

acidului

lacticse

manifesta

prin stare

de

oboseala,

lipsa ...acu

mularea aci

duluilacticsi

piruvic,in
http://ro.wikipedia.org/wiki/Coniferhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Laptehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coniferhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tutunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lapte


8/13

antrenamentului

se atinge acel

prag anaerob,

acidul lactic

acumulat in exces

poate provoca

oboseala

musculara. 'infericire, acest

efect negativ

poate fi partial

limitat printr*un

antrenament

corect, refacere

activa (exercitii

foarte usoare si o

masa bogata in

carbohidrati.

din zona peri*

tumoral

sange si

tesuturi,

1 Acidul

!os!o

ric

e gsete n modnatural n multe fructei legume. !a scarindustrial este produsdin minereu de fosfat."cidul este un lichidincolor folosit lafertilizatori, detergenti,arome, medicamente.

Doza zilnicadmisa: #$mg%&g

"cidul fosforiceste puterniccorozi'. (aporiide acid nconcentraiemare )cea* sau

nclzii atacse'er cilerespiratorii.oluiileconcentrate deacid atac pielea,

cauznd arsuri.+ngerarea deacid fosforicconcentratproduce necrozatractului digesti'superior iinferior, necrozapancreasului,hemoragieintern.

)arentele

aciduluifosforic

cauzeaza

iritatii.Dife

rite boli .

1>

@itaminele1? "itamina

A

'oza zilnica

recomandata? 3

mg

2' "itamina

D

@itamina ', numita si

antirahitica, este liposolubila

(adica este absorbita de

grasimi si esentiala pentru

asimilarea calciului, a carui

depunere in oase o asigura

'oza zilnica

recomandata? 2-*

- mg.

atia zilnica a

femeilor

insarcinate saucare alapteaza

trebuie marita (-

mg.

'ozele ce depasesc

0- mg7zi pot

provoca intoxicatii?

cantitatile mari de

calciu depozitate in

plamani, rinichi,inima, vasele

sangvine genereaza

situatii grave.

)arentele

"idaminei

D Bolile cepot aparea

sunt?

osteoporoza,

osteomalacia,

scaderea


9/13

& ratie de 0- mg este

suficienta pentru a

declansa senzatia de

oboseala, de sete,

nevoia de a urina,

voma, constipatie,

anorexie.

tonusului

muscular,

rahitismul la

copii.

Persoanele ce

depasesc o

anumita

varsta, la ceamai

neinsemnata

cazatura sau

lovitura, pot

suferi fracturi

grave.

21 "itami

na #$

9upranumita si Cvitamina bunei

dispozitiiD sau Cvitamina

performantei intelectualeD,

vitamina B2 (tiamina este

indispensabila sanatatii fizice

si psihice, avand efecte

benefice asupra sistemului

nervos, dar si la nivelul

muschilor si chiar al

inimii.>iamina se gaseste in

special in cereale integrale, in

orez nedecorticat, in dro1dia de

bere, in alune, in lapte gras,

iaurt, in cartof (dar nu pra1it,

tarate, organe, carne slaba si

in ma1oritatea legumelor.

atia zilnica de

tiamina

recomandata de

&rganizatia

Eondiala a

9anatatii este de

-,6 mg vitamina la

2--- de calorii,

ratia tiaminei fiind

dependenta de

consumul de

calorii, deci de

activitati si stil de

viata. Aceasta

recomandare este

potrivita

persoanelor cu

activitate psihicasi fizica moderata.

@itamina B2 nu

ramane in organism,

in fiecare zi dupa

utilizarea sa

metabolica excesul

se elimina prin urina,

de aceea este

necesar aportul zilnic

de vitamina B2

#arenta

tiaminei se

manifesta prin

stare de

oboseala,

lipsa senzatiei

de odihna la

trezirea de

dimineata,

dezechilibre

ale

metabolismulu

i glucidic cu

acidoze grave

care afecteaza

functia

musculaturii

scheletice si asistemului

cardiovascular

, acumularea

acidului lactic

si piruvic,in

sange si

tesuturi, si

care in final se

elimina prin

urina etc.

#arenta de

vitamina B2

duce la boala

Beri*Beri

22"itami

na #%

@itamina B are un rol

important in metabolismul

proteinelor, grasimilor, dar cu

precadere al glucidelor (scade

glicemia, in cresterea si

respiratia celulelor, ca si in

procesul normal al vederii. 'e

asemenea, ea asigura un bun

tonus muscular si actioneaza

favorabil asupra pielii, a

mucoaselor si intestinelor,intervine in fenomenele de

oxidoreducere de la nivelul

celulelor, influenteaza

Pentru adultii

sanatosi,

necesarul zilnic

de vitamina B

este de 2,*2,)

mg. 8n general, se

recomanda o

cantitate de -.6 *

-,5 mg vitamina

B pentru fiecare

2.--- de calorii, inperioadele de

sarcina si de

alaptare, femeile

xcesul poatedeterminasimptome ca:mancarimi,ameteala, senzatiide arsura saufurnicaturi.

Carenta de

vitamina B2

este foarte rara,

ea datorandu*se

numai

tulburarilor

gastrointestinaie

si

hepatopancreati

ce. Asemenea

situatii sunt


10/13

cresterea si reproducerea,

precum si sinteza

hemoglobinei.

iboflavina provine in principal

din ficat, inima, carne de vita si

porc, peste, ou, lactate,

cereale integrale, legume verzi

(broccoli, spanac, sparanghel,laptuci

au nevoie de 2.0*

/ mg de vitamina

B pe zi. Fa copii,

in functie de

varsta, necesarul

zilnic de vitamina

B este -,3*2,

mg.

evidentiate prin

paloarea

buzelor, urmata

de fisurare si

macerare, limba

uscata, rosie si

dureroasa in

timpul

masticatiei.

Avitaminoze B

se intalnesc,

desigur, si mai

rar, ele fiind

insotite si de alte

carente in

vitamine din

grupul B.

#arenta de

vitamina B

diminueaza

rezistenta

organismului la

infectii

microbiene,

scade rezistenta

la efort, pe buze,

limba si piele

apar diferite

leziuni specifice

etc.

#arenta de

aceasta vitamina

mai este

evidentiata si

prin aparitia de

stomatite,

dermatite

seboreice,

uscarea si

caderea parului,

friabilitatea si

indoirea

unghiilor,

tulburari de

crestere la copii,

anemii, apatie,

hiperemotivitate,

tremuraturi si

ameteli,

scaderea

acuitatii vizuale

si a celei

auditive,

diminuarea

campului vizual


11/13

si dificultati de

vedere la lumina

slaba, anorexie,

scaderea

rezistentei

organismului la

infectii si la

intoxicatii cu

metale grele,

scaderea

tonusului

muscular

23

"ita

mi

na

C

Vitamina C sau acidul

ascorbic este una dintre cele

mai cunoscute vitamine.

Denumirea ei provine de la

proprietatea de a vindecascorbutul. Este

hidrosolubila, oxidabila, nu

este reistenta la caldura si

la raele ultraviolete.

!rganismul uman nu este

capabil sa o sintetiee, de

aceea stocul trebuie innoit

permanent.

Aporturile

nutri ionale

recomandate

de vitamina #sunt de /0

pn la 60

miligrame pe zi

pentru copil, de

la 6- la 2--

miligrame

pentru adul i i

adolescen i.

Pentru fumtori

este

recomandat unaport crescut,

de ordinul a

2- miligrame

pe zi. Aceasta

vitamin este

u or oxidabil

i foarte

sensibil la

cldur i la

radia ii infraro ii

i ultraviolete.

@itamina #

cre te absorb ia de

fier. 'ac bolnavii

de hiperabsorb ie

de fier inger doze

de vitamina # de

ordinul gramelor,

aceasta poate

nrut i tulburarea

lor, din cauza

absorb iei mrite.

@itamina #

cauzeaz diareed

ac este ingerat

n cantit i mai

mari dect limita,

care difer de la

individ la individ@ariaz de la 0

grame pe zi la

persoanele

sntoase, pn

la /-- grame pe zi

la cei care sufer

de boli grave,

precum 98'A i ca

ncer. 'iareea

nceteaz imediat

ce doza esteredus, fr a

provoca vreun alt

$ste

responsabil

de

apari ia scorbu

tului, o formde avitaminoz

.#auzat de

un aport

alimentar

insuficient,

unei

malabsorb ii

digestive, unei

cre teri a

necesit ilor

sau unei

eliminri

excesive,

caren a apare

de cele mai

multe ori la

subiec ii

vrstnici,

alcoolici,

suferind de

malabsorb ie

cronic sau

supu i unei

hrniri prin

perfuziinesuplimentat

e n vitamina

#. $a se

traduce prin

oboseal

i anemie,

dureri

osteoarticulare

, edeme,

gingivit i

pierderea

din ilor,

hemoragii,

imunitate

sczut. $ra o
http://ro.wikipedia.org/wiki/Diareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/SIDAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cancerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cancerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scorbuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scorbuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avitaminoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Avitaminoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Anemiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/SIDAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cancerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cancerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scorbuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scorbuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avitaminoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Avitaminoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Anemie


12/13

efect negativ. afec iunefoarte des

ntlnit la

marinarii care

plecau n

voia1e lungi

sau pe

perioada iernii,din cauz c

fructele i

legumele nu

puteau fi

pstrate

proaspete

pentru foarte

mult timp.

2$

@itam

ina

!

@itamina P mai este numita

si vitamina permeabilitatiisi

reprezinta un complex de

substante hidrosolubile,

alcatuit din? rutozida,hesperidina, epicatechina,

citrulina, flavonoide (care

determina culoarea galben*

portocalie a citricelor.

continute in anumite vegetale?

ardei iute, papri4a, hrisca,

afine si mai ales citricele

(portocala, lamaie, grapefruit.

Doa

ilnica"copii 2#$

#% mg

Adeulti #%$

&%%mg.

'eficienta de

vitamina P determina

aparitia unor afectiuni

precum?

* Gematoame

* Accidente

vasculare

* Hragilitatecapilara

* ingivoragii

* Gipertensiune

arteriala.

Are rol

important in

fenomenele

hemoragice, in

hemoragiiscorbutice,

hemoragii ale

capilarelor si

ale viscerelor,

in edeme,

pleurezii,

ascite,

hemoragii

retiniene,

afectiuni ale

venelor, artrite

ale membrelorinferioare,

raceal, artrita,

ateroscleroza,

hipertensiu

ne arteriala,

varice,

eczeme si

arsuri,

sangerarea

gingiilor,

hemoragii la

nou*nascutietc.

2(

@it

am

%ste "itamina care

pre"ine pellagra.%ste

stabile la tratamente

termice ,la o4idare si

la actiunea luminii.

'oza zilnica

recomandata?

&3$2% mg

#antitati cuprinse

intre 5*20 mg sunt

recomandate

copiilor, de la 20*

2) mg, adultilor si

- mg femeilor

insarcinate sau

care alapteaza

iscurile intoxicarii cu

vitamina B/ sunt

inexistenteI efecte

secundare pot aparea

in cazul

hipervitaminozei

datorate suplimentarii

si, in nici un caz, in

urma consumului de

alimente ce contin

niacina. Pot aparea la

nivelul epidermeimancarimi, arsuri,

roseata, dureri de cap

sau leziuni hepatice.

>ulburari

atribuite

deficitului de

vitamina B/

'esi in zilele

noastre

pelagra este o

boala rara,

exista inca

posibilitatea

aparitiei ei.

Acum poate fidiagnosticata

de la primele

simptome
http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/H/hipertensiune-311/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/H/hipertensiune-311/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/H/hipertensiune-311/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/H/hipertensiune-311/


13/13

ina

pp

precum

oboseala,

probleme de

digestie,

irascibilitate,

respiratie

greoaie.

Alcoolicii si

persoanele ce

sufera de

tulburari

gastro*

intestinale

trebuie sa stie

ca sunt

predispuse la

o astfel de

carenta

vitaminica. 'e

asemenea, cei

ce consuma

zaharuri

rafinate sau

urmeaza un

tratament cu

antibiotice pot

suferi de un

deficit de

vitamina B/.

Documents

descrierea substatelor nutritive