Deseuri Din Indrustria Miniera

8/3/2019 Deseuri Din Indrustria Miniera

http://slidepdf.com/reader/full/deseuri-din-indrustria-miniera 1/35

1

GESTIONAREA DESEURILOR DIN

INDUSTRIA EXTRACTIVA A

CARBUNELUI

Cristea RaduCurea Horatiu

an IV IPMI



2

1. Prezentare deseu

1.1 Istoric

Inc din 1970 s-a contientizat c deeurile constituie o pr oblem i c metodele de tratare

prin depozitare sau incinerare nu sunt satisf ctoare. De asemenea, s-a pus pr oblema reciclrii

materialelor care intr în componena acestora. La Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i

Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeir o din 1992 s-au ado ptat politici care au f ost intr oduse

pe plan mondial. În Uniunea Eur o pean preocuprile erau mult mai vechi, primele directive aleComisiei Eur o pene în pr oblema deeurilor datând din anul 1975.

Campania de contientizare c cea mai eficient f orm de tratare a deeurilor este reciclarea lor a

avut loc în Eur o pa su b sigla trei R (Reducere, Ref olosire, Reciclare, în englez Reduce, Reuse,

Recycle, în francez Réduire, Réutiliser, Recycler ). Dei în R omânia s-au demarat iniiative de

reciclare ale deeurilor su b acest generic înc înainte de 1989, în contextul lipsurilor din acea

perioad aciunea, fiind impus de sus în jos, a întâmpinat rezisten. În prezent reciclarea este

reluat, dar reuita politicii de reciclare ine i de posi bilitatea sor trii deeurilor, care tre buieînceput chiar din prima faz, prin colectarea separat a materialelor ref olosi bile.

1.2 Incadrare in cod

R omânia dispune de cantitti impor tante de resurse naturale, respectiv materii prime

metalifere precum cr buni bruni si lignit, sisturi bituminoase, petr ol si gaze naturale, minereuri

cu continut aurifer, argint, magneziu, cupru, minereuri fer oase si polimetalice, bauxit, minereuri

de uraniu. Pr ocesarea acestor resurse genereaz deseuri. Mineritul, industria si municipalittile

sunt principalii generatori de deseuri.



3

Deseuri de la excavarea minereurilor nemetalifere au codul 01 01 02 si fac par te din

categoria deseurilor rezultate de la exploatarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si

chimica a mineralelor.

Deeurile extractive sunt definite în Directiva privind managemetul deeurilor din

industria extractiva dup cum urmeaz: ³Deeuri rezultate din pr ospectare, din extracia, tratarea

i depozitarea resurselor minerale i din exploatarea în cariere.´

1.3 Sursa

Unitile miniere f olosesc chimicale toxice, ca: cianur , mer cur i acid sulfuric pentru a

separa metalul din minereu. Sterilul, respectiv restul de minereu îm bi bat cu su bstane toxice care

r mâne dup separarea metalului, este descr cat, adesea, direct în lacuri sau r âuri, cu consecine

devastatoare.

Deeuri pr ovenite din pr ocesul de extractie al minereurilor sunt::

- Steril de pr ocesare;

- R oc steril;

- Nmol de epurare a apelor acide;

- Nmol de epurare în carier / la mal (f olosind cariera inundat Cetate ca bazin de sedimentare): - Sol (sol fer til, sol, deco per t).



4

Ta bel 1: Clasificarea deeurilor i clasificarea unei instalaii de deeuri conf orm Deciziei

Comisiei 2000/532/CE, Ar t. 5(3), Ar t. 3(15), Anexei II i Anexei III ale Directivei privind

deeurile miniere

1.4 Cantitti

Conf orm inf ormaiilor înregistrate la autoritatea central pentru pr otecia mediului, în

anul 2002 au f ost generate 344,5 milioane tone deeuri din activitile miniere. Din aceast

cantitate total, cea mai mare par te o reprezint deeurile de la excavarea minereurilor decr bune, metalifere i nemetalifere, aa-numitul ³steril minier´.

Având în vedere caracteristicile lor specifice, deeurile generate din activitile miniere

sunt depozitate în instalaii pr oiectate special în acest sco p, dup cum urmeaz:

- deeurile de la exploatarea i pr ocesarea minereurilor metalifere i nemetalifere sunt depozitate

în halde de steril i iazuri de decantare;



5

- deeurile de la exploatarea ieiului i a gazelor naturale sunt depozitate în bataluri.

Inf ormaiile privind generarea i gestionarea deeurilor pentru anul 2002 arat c exist

apr oximativ 200 halde de steril i 70 iazuri de decantare în funciune. In ceea ce privete numrul

batalurilor aferente industriei extractive, acesta nu poate fi estimat deoarece denumirea ³ batal´

este utilizat i pentru alte spaii de eliminare a altor tipuri de deeuri.

Din 1995 pân în 2000, deseurile miniere au f ost reduse de cir ca 14 ori de la 317,8 la 22,7

milioane tone.



6

2. Legislatia national de încadrare a deseului

y Hotrârea de Guvern nr. 1076/2004 privind apr obarea pr ocedurii de reglementarea

activitilor economice care au un impact asupra mediului încon jur tor, privind pr ocedurade evaluare a mediului pentru planurile i pr ogramele naionale i regionale, inclusiv

acelea finanate de Comunitatea Eur o pean

ÄCAPITOLUL II´

Domeniu de reglementare

Ar t. 5. - (1) Evaluarea de mediu se efectueaza pentru planurile si pr ogramele care pot avea efecte

semnificative asupra mediului, conf orm prevederilor alin. (2)-(4).

(2) Se supun evaluarii de mediu toate planurile si pr ogramele care:

a) se pregatesc pentru urmatoarele domenii: agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura,

energie, industrie, inclusiv activitatea de extractie a resurselor minerale, transpor t, gestionarea

deseurilor, gospodarirea apelor, telecomunicatii, turism, dezvoltare regionala,amenajarea

teritoriului si ur banism sau utilizarea terenurilor, si care sta bilesc cadrul pentru emiterea

viitoarelor acorduri unice pentru pr oiectele care sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2 la Hotararea

Guver nului nr. 918/2002 privind sta bilirea pr ocedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului si pentru apr obarea listei pr oiectelor pu blice private supuse acestei pr oceduri;´.

y Legea nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru apr obarea Ordonanei Guver namentale de

Urgen Nr. 78/2000 privind pr oducerea de deeuri domestice i industriale.

"Ar t. 2. - (1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica:

a) deseurilor radioactive;

b) r ocilor si deponiilor de sol, precum si depozitelor de resurse minerale rezultate

de la f oraje, din pr ospectiuni geologice si o peratiuni de exploatare su bterana a

boga

tiilo

r su b

so

lului, inc

lusiv din cariere de suprafa

ta;

y Hotrârea de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 (care a br og Hotr ârea de Guver n

nr.162/2002) sta bilete cadrul legal pentru activitatea de depozitare a deeurilor precum i de

monitorizare a închiderii i post-închiderii depozitelor existente, inând cont de pr otecia



7

mediului încon jur tor i a sntii po pulaiei. Anexele la HG 349 stipuleaz regulile de

autorizare, monitorizare, acceptare a deeurilor.

Criteriile de acceptare a deeurilor în fiecare clas de depozit, precum i Lista Naional de

Deeuri au f ost sta bilite prin Ordinul MAPM Nr. 867/2002, a br ogat de Ordinul OMMGA Nr.

95/2005.

ÄART. 3

(1) Prezenta hotãr âre nu se aplica urmãtoarelor activitãi:

d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilor iner te rezultate în urma activitãilor de

pr ospectare si extracie, tratarii si stocãrii resurselor minerale, cat si cele din exploatarea

carierelor.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 si 2.1 din anexa nr. 2

depunerea de deseuri nepericuloase, altele decât deseurile iner te, rezultate de la pr ospeciuni siextracie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si din exploatarea carierelor si care sunt

depozitate într-o maniera ce previne poluarea mediului si riscurile pentru sãnãtatea po pulaiei.´

y Hotararea Guvernului nr. 856 din 13 august 2008

In Monitorul Oficial al R omaniei, par tea I, nr. 624 din data de 27 august 2008 a f ost pu blicata

Hotararea Guver nului nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deseurilor din industriile

extractive ("Hotararea").

Aceasta hotarare reglementeaza modul de gestionare a deseurilor rezultate in urma

activitatilor extractive ( explorare, exploatare, extractie si stocare) si are ca sco p reducerea pe cat

posi bil a efectelor negative asupra mediului.

O precizare impor tanta pe care o face hotararea este aceea ca pentru deseurile din domeniul

de aplicare a acestei hotarari nu se aplica prevederile Hotararii Guver nului nr. 349/2005 privind

depozitarea deseurilor. Prezenta Hotarare der oga de la prevederile Hotararii Guver nului nr.

349/2005 avand un regim special in rapor t cu aceasta din urma. Hotararea transpune in legislatia

nationala prevederile Directivei 2006/21/CE din 15 mar tie 2006 privind gestionarea deseurilor

din industriile extractive.



8

Sunt definite notiunile cu care se o pereaza in continutul Hotararii printre care si acelea de:

instalatie pentru deseuri, deseuri periculoase si o perator, acesta din urma fiind orice persoana

responsa bila cu gestionarea si stocarea deseurilor extractive. Operatorii au obligatia de a gestiona

in mod eficient instalatiile pentru deseuri iar autoritatile au obligatia de a verifica ca acestia iau

toate masurile necesare pentru a preveni efectele adverse.

Operatorii mai sunt responsa bili si cu ela borarea unui plan de gestionare a deseurilor care

tre buie sa includa printre obiectivele sale: prevenirea sau reducerea generarii de deseuri,

incurajarea valorificarii deseurilor extractive prin reciclare si reutilizare si asigurarea eliminarii in

siguranta a deseurilor pe termen lung. Planul de gestionare a deseurilor tre buie revizuit la fiecare

5 ani si tre buie supus spre apr obare Ministerului Mediului si Dezvoltarii Dura bile prin autoritatile

teritoriale pentru pr otectia mediului.

Fiecare o perator, inainte de inceperea exploatarii, are obligatia de a ela bora un plan de prevenire a accidentelor majore pentru gestionarea deseurilor extractive si de a implementa un

plan de urgenta inter n care are in vedere masurile care tre buie luate in caz de accident.

Conf orm Hotararii este interzisa a bandonarea, aruncarea sau depozitarea necontr olata a

deseurilor extractive.

De asemenea este interzisa functionarea instalatiei pentru deseuri fara autorizatia de

mediu emisa de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dura bile prin autoritatile teritoriale

competente. Hotararea prevede toata documentatia necesara care tre buie depusa de catre o perator

pentru a obtine autorizatia de mediu.

Instalatiile pentru deseuri tre buie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie amplasate

corespunzator avand in vedere printre alti factori si ariile geografice pr otejate, instalatia sa fie

corespunzator construita si sa fie ela borate toate planurile referitoare la monitorizare, inspectie

periodica si inchiderea instalatiei.

O alta prevedere impor tanta este aceea ca inainte de inceperea oricarei activitati de

depozitare a deseurilor Agentia Nationala pentru Resurse Minerale va cere dovada constituirii

unei garantii financiare. Sco pul este acela ca in orice moment sa existe f onduri disponi bile pentru

rea bilitarea amplasamentului unei instalatii pentru deseuri.

Hotararea contine si prevederi pentru cazul in care efectele datorate depozitarii de deseuri

apar si pe plan transfr ontalier. Nerespectarea prevederilor acestei Hotarari constituie contraventii

si se sanctioneaza cu amenda.



9

O ultima precizare ar fi aceea ca Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dura bile are obligatia

de rapor tare fata de Comisia Eur o peana, la interval de 3 ani, cu privire la aplicarea acestei

hotarari.

ÄCAP. I

Domeniul de aplicare

ART. 1

Prezenta hotãr âre sta bileste cadrul legal privind liniile directoare, mãsurile si pr ocedurile pentru

prevenirea sau reducerea pe cât posi bil a oricãr or efecte negative asupra mediului, în special

asupra apei, aerului, solului, faunei, florei si peisajului, precum si a oricãr or riscuri asupra

sãnãtãii po pulaiei, rezultate ca urmare a gestionãrii deseurilor din industriile extractive.

ART. 2

(1) Prezenta hotãr âre reglementeazã gestionarea deseurilor rezultate din activitatea de pr ospeciune, explorare, extracie din su bteran sau de exploatare a carierelor, tratare si stocare a

resurselor minerale, denumite în continuare deseuri extractive.

(3) Deseurile iner te si solul nepoluat, rezultate din pr ospeciunea, explorarea, extracia, tratarea

si stocarea resurselor minerale, precum si din exploatarea carierelor si deseurile rezultate din

extracia, tratarea si stocarea tur bei nu se supun prevederilor ar t. 21-30, 34, 36-43, 49 si ar t. 50-

56, cu excepia celor depozitate în instalaii de categoria A pentru deseuri.

CAP. II

Dispoziii generale

ART. 5

(1) Autoritãile competente iau mãsurile necesare pentru a se asigura cã deseurile extractive sunt

gestionate astfel încât sãnãtatea po pulaiei sã nu fie pusã în pericol si f ãr ã sã utilizeze pr ocese

tehnologice sau metode care pot pune în pericol mediul, în special f ãr ã a constitui un risc pentru

apã, aer, sol, faunã si flor ã ori sã dãuneze prin zgomot sau mir os ori sã aducã un prejudiciu

peisajului sau locurilor de interes special.

(2) A bandonarea, aruncarea sau depozitarea necontr olatã a deseurilor extractive este interzisã.

ART. 6

Autoritãile competente se asigur ã cã o peratorii iau toate mãsurile necesare pentru prevenirea sau

reducerea pe cât posi bil a oricãr or efecte adverse asupra sãnãtãii po pulaiei si mediului ca



10

urmare a gestionãrii deseurilor extractive. Aceasta include gestionarea oricãrei instalaii pentru

deseuri, inclusiv în etapa postînchidere, precum si prevenirea accidentelor majore care implicã

instalaia respectivã si limitarea consecinelor asupra sãnãtãii po pulaiei si mediului.

CAP. III

Planul de gestionare a deseurilor

ART. 8

(1) Operatorii ela boreazã planul de gestionare a deseurilor extractive pentru reducerea, tratarea,

valorificarea si eliminarea acestora, având în vedere principiul dezvoltãrii dura bile.

(2) O biectivele planului de gestionare a deseurilor extractive sunt: a) prevenirea sau reducerea

gener ãrii de deseuri si a efectelor nocive ale acesteia, avându-se în vedere în special:

(i) gestionarea deseurilor din faza de pr oiectare si în alegerea metodei utilizate pentru extracia si

tratarea mineralului;(ii) modificãrile pe care deseurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii suprafeei de

depozitare si expunerii acestora la condiiile de depozitare la suprafaã;

(iii) reamplasarea deseurilor extractive în golurile de excavare dupã extracia mineralului, în

mãsura în care este feza bil din punct de vedere tehnic si economic si cu respectarea deplinã a

cerinelor de mediu, în conf ormitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar si cu

prevederile prezentei hotãr âri, acolo unde este relevant;

(iv) punerea la loc a stratului de sol vegetal dupã închiderea instalaiei pentru deseuri sau, dacã

acest lucru nu este feza bil din punct de vedere practic, reutilizarea stratului de sol în altã par te;

(v) utilizarea unor su bstane mai puin periculoase pentru tratarea resurselor minerale;

b) încurajarea valorificãrii deseurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea

acestora, acolo unde aceastã activitate este via bilã din punctul de vedere al mediului, în

conf ormitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar si cu prevederile prezentei

hotãr âri, unde este relevant;

c) asigurarea eliminãrii în siguranã a deseurilor extractive pe termen scur t si lung, inându-se

cont în mod special, încã din faza de pr oiectare, de gestionarea în timpul exploatãrii si în

perioada postînchidere a instalaiei pentru deseuri si prin alegerea unui pr oiect care:

(i) necesitã condiii minime de monitorizare, contr ol si management al instalaiei pentru deseuri

în etapa postînchidere sau, în final, nu necesitã astfel de condiii;



11

(iii) asigur ã, pe termen lung, sta bilitatea geotehnicã a oricãr or baraje sau halde care sunt

construite deasupra nivelului preexistent al terenului.

CAP. VII

Sistemul de clasificare a instalaiilor pentru deseuri

ART. 31

Ministerul Mediului si Dezvoltãrii Dura bile, prin autoritãile teritoriale pentru pr otecia mediului,

clasificã o instalaie pentru deseuri ca fiind de categoria A în conf ormitate cu criteriile prevãzute

în anexa nr. 3.

CAP. VIII

Umplerea golurilor de excavare

ART. 32

Când deseurile extractive pr ovenite din extracia de suprafaã sau su bteranã sunt puse la loc în golurile de excavare în vederea rea bilitãrii ori reconstruciei acestora, o peratorul ia mãsurile

corespunzãtoare pentru:

a) asigurarea sta bilitãii deseurilor extractive;

b) prevenirea poluãrii solului, apei de suprafaã si su bterane;

c) asigurarea monitorizãrii deseurilor extractive si a golurilor de excavare;



12

3. Legislatia european de încadrare a deseurilor provenite din

extractia carbunelui

o Directiva Consiliului nr.2006/21/CE a parlamentului European i a

Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deeurilor din industriile

extractive i de modificare a Directivei 2004/35/CE

ÄPentru a defini tipurile de deeuri care tre buie gestionate în timpul închiderii minelor, se face o

distincie între deeurile de extracie i alte categorii de deeuri conf orm clasificrii date de

Directiva 2006/21/EC privind deeurile miniere, Ar ticolul 2:

Deeurile de la extracie sunt definite de Directiva UE privind deeurile minere dup cum

urmeaz: "deeurile rezultate din pr ospectarea, extracia, tratarea i depozitarea resurselor

minerale i a lucr rilor miniere din carier ."Alte deeuri care "sunt generate prin pr ospectare, extracie i tratare a resurselor minerale i

lucr rile efectuate în cariere, dar care nu rezult direct din aceste o peraii" sunt denumite în cele

ce urmeaz ³neminiere´.

(4) În conf ormitate cu obiectivele politicii comunitare în domeniul mediului, este necesar

sta bilirea de cerine minime pentru prevenirea sau reducerea cât mai mult posi bil a efectelor

nefaste asupra mediului sau snttii umane care ar rezulta ca urmare a gestionrii deseurilor din

industriile extractive, cum ar fi reziduurile de pr ocesare (de exemplu, deseuri solide sau slamuri

care r mân dup tratarea resurselor minerale prin diverse tehnici), sterilul si materialul de

desco per t (de exemplu, materialul din o peratiunile de extractie, care este mutat pe msura

intr rii într-un corp de minereu sau mineral, inclusiv pe par cursul perioadei de dezvoltare

anterioare pr oductiei) si solul vegetal (de exemplu, stratul superior al solului), cu conditia ca



13

s reprezinte deseuri, astfel cum sunt definite în Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie

1975 privind deseurile.

(6) În consecint, prezenta directiv tre buie s includ gestionarea deseurilor din industriile

extractive pr ovenite din activitti desf surate pe uscat, si anume a deseurilor rezultate din

activitti de pr ospectiune, extractie (inclusiv faza de dezvoltare anterioar pr oductiei), tratarea si

stocarea resurselor minerale, precum si a materialelor pr ovenite din exploatarea carierelor. Cu

toate acestea, gestionarea tre buie s reflecte principiile si priorittile definite în Directiva

75/442/CEE, care, în conf ormitate cu ar ticolul 2 alineatul (1) litera ( b) punctul (ii), continu s se

aplice oricrui aspect privind gestionarea deseurilor din industriile extractive care nu este

reglementat de prezenta directiv.

(11) În vederea respectrii principiilor si priorittilor definite în Directiva 75/442/CEE si, în

special, în ar ticolele 3 si 4, statele mem bre tre buie s se asigure c o peratorii angajati în industriaextractiv iau toate msurile necesare pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posi bil, a oricr or

efecte negative, actuale sau poteniale, asupra mediului sau snttii umane, care apar ca

rezultat al gestionrii deseurilor pr ovenite din industriile extractive.

(13) Statele mem bre tre buie s se asigure c o peratorii din industria extractiv ela boreaz planuri

corespunztoare de gestionare a deseurilor pentru prevenirea sau minimizarea, tratarea,

valorificarea si eliminarea deseurilor extractive.

Asemenea planuri tre buie s fie structurate astfel încât s asigure planificarea corespunztoare a

o ptiunilor de gestionare a deseurilor având în vedere minimizarea gener rii deseurilor si a

pericolului acestora, precum si încurajarea valorificrii deseurilor. De asemenea, deseurile din

industria extractiv tre buie s fie caracterizate din punct de vedere al compozitiei în sco pul de a

asigura c aceste deseuri reacioneaz, pe cât de mult este posi bil, numai într-un mod

predicti bil.

21) Pentru asigurarea constructiei si întretinerii corespunztoare

a instalatiilor de gestionare a deseurilor din industriile extractive, statele mem bre tre buie s

ado pte msuri corespunztoare pentru a se asigura c de pr oiectarea, amplasarea si gestionarea

instalatiilor corespunztoare se ocup persoane care posed competentele tehnice necesare.

Este necesar s se asigure c f ormarea si cunostintele dobândite de o peratori si de personal le

confer acestora competentele necesare. De asemenea, autorittile competente tre buie s se

asigure c o peratorii iau msurile necesare cu privire la constructia si întretinerea unei noi



14

instalatii de gestionare a deseurilor, la extinderea sau modificarea unei instalatii existente,

inclusiv în etapa postînchidere.

Ar ticolul 1

O biectul

Prezenta directiv prevede msuri, pr oceduri si orientri pentru prevenirea sau reducerea, pe cât

posi bil, a oricr or efecte nefaste asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei si

florei si peisajelor, precum si a oricr or riscuri pentru sntatea uman, rezultate din gestionarea

deseurilor din industriile extractive.

Ar ticolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Su b rezerva alineatelor (2) si (3), prezenta directiv se aplic gestionrii deseurilor rezultate

din pr ospectiune, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si din exploatareacarierelor, denumite în continuare Ädeseuri extractive´.

Ar ticolul 3

Definitii

În sensul prezentei directive, se întelege prin:

5. Äresursa mineral´ sau Ämineral´, un depozit natural existent în scoar ta terestr , f ormat din

compusi organici sau anorganici, cum ar fi com busti bilii energetici, minereurile metalifere,

mineralele industriale si de constructii, cu exceptia apei;

6. Äindustrii extractive´, ansam blul unittilor s i al întreprinderilor angajate în extractiile de

suprafat sau su bterane ale resurselor minerale în sco puri comer ciale, inclusiv prin f orare sau

tratare a materialului extras;

9. Ästeril de pr ocesare´, deseuri solide sau slamuri care r mân dup tratarea mineralelor prin

pr ocedee de separare (de exemplu, mcinare, zdr obire, sor tare dup mrime, flotatie si alte

tehnici fizico-chimice) pentru extragerea mineralelor valor oase dintr-o r oc mai putin valor oas;

10. Ähald´, un amplasament amenajat pentru depozitarea deseurilor solide la suprafat;

11. Ädig´, o structur construit pr oiectat s retin sau s limiteze apa si/sau deseurile într-un iaz

de decantare;

12. Äiaz´, un sit natural sau un amplasament amenajat pentru depozitarea deseurilor fin granulate,

în mod normal steril de pr ocesare, împreun cu cantitti varia bile de ap li ber , rezultate din

tratarea resurselor minerale, precum si din



15

recir cularea si limpezirea apei de pr oces;

13. Äcianuri disocia bile în mediu sla b acid´, cianuri si compusi cianurici care se disociaz în

mediu sla b acid la un pH definit;

Ar ticolul 5

Planul de gestionare a deseurilor

(1) Statele mem bre asigur ela borarea, având în vedere principiul dezvoltrii dura bile, de ctre

o perator a unui plan de gestionare a deseurilor pentru minimizarea, tratarea, valorificarea si

eliminarea deseurilor extractive.

(2) O biectivele planului de gestionare sunt:

(a) prevenirea sau reducerea pr oductiei de deseuri si a efectelor nocive ale acestora, în special

luând în considerare:

(i) gestionarea deseurilor în faza de pr oiectare si în alegerea metodei utilizate pentru extractia sitratarea mineralelor;

(ii) schim brile pe care deseul extractiv le poate înregistra în legtur cu cresterea în suprafat si

expunerea la conditiile de suprafat;

(iii) reintr oducerea deseului extractiv în golul de excavare dup extractia mineralului, în msura

în care este feza bil din punct de vedere tehnic si economic si cu respectarea

deplin a mediului, în conf ormitate cu standardele de mediu existente la nivel comunitar si, dup

caz, cu dispozitiile prezentei directive;

(iv) reaco perirea cu sol vegetal dup închiderea instalatiei de gestionare a deseurilor sau, dac

acest lucru nu este feza bil, reutilizarea stratului de sol în alt par te;

(v) utilizarea unor su bstante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale;

( b) încurajarea valorificrii deseurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau valorificarea

acestora, în msura în care este posi bil din punct de vedere ecologic, în conf ormitate cu

standardele de mediu la nivel comunitar si, dup caz, cu cerintele prezentei directive ;

(c) asigurarea eliminrii în sigurant a deseului extractiv, pe termen scur t si lung, în special, prin

luarea în considerare, în faza de pr oiectare, a gestionrii în timpul exploatrii si dup închiderea

instalatiei de gestionare a deseurilor si prin alegerea unui pr oiect care:

(i) solicit conditii minime de monitorizare, contr ol si gestionare a instalatiei de deseuri închise

sau, în ultim instant, nu solicit nici un fel de conditii;



16

(ii) s previn sau cel putin s minimizeze efectele negative pe termen lung, cauzate, de exemplu,

de migrarea poluantilor acvatici sau atmosferici care pr ovin de la instalatiile de gestionare a

deseurilor;

(iii) s asigure sta bilitatea geotehnic pe termen lung a oricr or diguri sau halde care sunt

construite deasupra nivelului preexistent al terenului.´

o Directiva privind gestionarea deeurilor din industriile extractive - 2003/0107

(COD), care se dorete a fi un act complementar Directivei cadru privind

deeurile (75/442/EEC).

ÄDomeniul de aplicare a directivei îl reprezint ³deeurile miniere´, adic deeurile generate din

activitile de extracie, tratare i stocare a resurselor minerale i din exploatarea carierelor.Pentru sco purile prezentului studiu sunt impor tante urmtoarele definiii:

- resurs mineral (minereu) ± depozit (aglomerare de materiale, pr odus) de natur mineral sau

organic existent în mod natural în scoar a terestr (cum ar fi ieiul, isturile bituminoase,

cr bunele, lignitul, metalele, piatra, isturile, argila, pietriul sau nisipul, inclusiv gazele naturale,

dar exclusiv apa);

- tratare ± pr ocesul sau com binaia de pr ocese mecanice, fizice sau chimice desf urate asupra

resurselor minerale în sco pul extragerii compuilor utili, inclusiv reducerea dimensiunilor,

sor tarea, separarea i repr ocesarea deeurilor evacuate anterior, dar exclusiv pr ocesele termice;

- hald ± instalaie construit pentru eliminarea suprateran a deeurilor solide;

- iaz de decantare ± instalaie natural sau construit pentru eliminarea deeurilor cu granulaie

fin, de obicei reziduuri de la separare, împreun cu cantiti varia bile de ap, rezultate din

tratarea resurselor minerale i din epurarea i recir cularea apelor de pr oces.

Pr o punerea de directiv sta bilete cerinele minime care tre buie respectate în sco pul

prevenirii sau reducerii la minimum posi bil a oricrui efect negativ asupra mediului sau asupra

sntii umane care poate fi determinat de activitile de gestionare a deeurilor miniere. Sunt de

menionat urmtoarele aspecte principale:

- instalaiile pentru gestionarea deeurilor miniere vor fi supuse unei pr oceduri specifice de

autorizare;

- inf ormarea pu blicului i par ticiparea sa la luarea deciziei;



17

- criterii tehnice pentru amplasarea, construcia, o perarea, închiderea i monitorizarea instalaiilor

pentru eliminarea deeurilor.

Ar t. 3 (1) al Directivei privind deeurile miniere definete deeurile în conf ormitate cu

Ar ticolul 1(a) al Directivei 75/442/EEC (Directiva EU Deeuri).

Instalaiile pentru deeuri sunt definite în Ar t. 3(15) al Directivei privind deeurilor

miniere ca instalaii pentru acumularea sau eliminarea deeurilor extractive, pe perioade de timp

special desemnate.

Mai mult. Ar t. 5 (3) împreun cu Anexa II a Directivei privind deeurile miniere solicit,

ca par te integrant a planului de gestionare a deeurilor, caracterizarea deeurilor în conf ormitate

cu Decizia Comisiei 2000/532/CE (Schema de clasificare a deeurilor), ca i clasificarea unei

instalaii pentru deeuri în conf ormitate cu criteriile prezentate în Anexa III a Directivei.´

o Directiva 1999/31/EC

Ä Articolul 3Domeniul de aplicare

1. Statele mem bre aplic prezenta directiv în cazul oricrei rampe de gunoi care corespunde

definiiei date la ar t. 2 lit. (g).

2. Fr a aduce atingere legislaiei comunitare actuale, din domeniul de aplicare al prezentei

directive se exclud urmtoarele:

í depozitarea solului nepoluat sau a deeurilor iner te nepericuloase care rezult din

activitile de pr ospectare, extragere, tratare i depozitare a resurselor minerale, precum i din

o peraiile de exploatare a carierelor.

3. Fr a aduce atingere Directivei 75/442/CEE, statele mem bre pot sta bili c descr carea de

deeuri nepericuloase care urmeaz a fi definite de comitetul constituit pe baza ar t. 17 din

prezenta directiv, altele decât deeurile iner te, care rezult din activitile de pr ospectare,

extragere, tratare i depozitare a resurselor minerale, precum i din o peraiile de exploatare acarierelor i care sunt depozitate în aa fel încât s se previn poluarea mediului i afectarea

sntii umane, pot fi scutite de dispoziiile sta bilite în anexa I, pct. 2, 3.1, 3.2 i 3.3 din prezenta

directiv.´



18

4. Comparatie între legislatia romaneasc si cea european de

încadrare a deseurilor provenite din industria extractiva a

carbunelui

Legislatia Uniunii Europene Legislatia româneasc

Directiva Consiliului nr.2006/21/CE a

parlamentului Eur o pean i a Consiliului din 15

mar tie 2006 privind gestionarea deeurilor din

industriile extractive i de modificare a

Directivei 2004/35/CE

Hotararea Guvernului nr. 856

din 13 august 2008

Directiva CE Nr. 2001/42/EC Hotrârea de Guvern Nr. 1067/2004

Directiva privind gestionarea deseurilor din

industriile extractive 2003/0107

Transpus par tial in Planului Naional

de Gestionare a Deeurilor publicat

de Guvernul României în 2004.

Directiva 1999/31/EC

Hotrârea de Guvern Nr. 349/21

aprilie 2005

Legea Nr. 426/18 iulie 20



19

De la bun început, tre buie menionat faptul c nici legislaia eur o pean în domeniul

deeurilor prut pân în prezent, nici actele normative r omâneti prin care s-a realizat

transpunerea, nu efinesc în mod f oar te clar ce înseamn deeuri din industria extractiv.

Mai mult, f ormularea in Legea 426/2001, Ar t. 2 referitoare la deeurile din activiti

miniere este relativ am bigu i intr oduce termeni care nu fac par te din terminologia consacrat ±

³Prevederile prezentei rdonane de urgen nu se aplic r ocilor i deponiilor de sol, precum i

depozitelor de resurse minerale rezultate de la f oraje, din pr ospeciuni geologice i o peraiuni de

exploatare su bteran a bogiilor su bsolului, inclusiv din cariere de suprafa´.

Este de ateptat ca reglementrile UE privind deeurile extractive, în special prevederile

ÄDirectivei privind managementul deeurilor din industria extractiv (Directiva 2006/21/CE privind managementul deeurilor din industria extractiv, care modific Directiva 2004/35/CE)

vor fi în cur ând transpuse în legislaia r omân. Îndrumarul emis de Guver nul R omâniei cere în

mod specific ca în pregtirea documentaiei de evaluarea a impactului asupra mediului s se in

seama de Directiva UE privind deeurile miniere.

În ceea ce privete deeurile extractive, Directiva UE referitoare la depozitele de deeuri

excepteaz în mod specific Ädepozitarea solului nepoluat sau a deeurilor nepericuloase iner te

rezultate din pr ospectarea i extracia, tratarea i depozitarea resurselor minerale i exploatarea

carierelor´. Aceast exceptare a f ost transpus în reglementrile r omâne i este reflectat în textul

final al Planului Naional de Gestionare a Deeurilor pu blicat de Guver nul R omâniei în 2004.

A bordarea deeurilor extractive din punctul de vedere al reglementrii a f cut în ultimii

ani obiectul multor discuii în cadrul UE, îngrijor rile acutizându-se semnificativ dup

accidentele de la Baia Mare i Baia Bor a. Directiva Parlamentului Eur o pean i Consiliului cu

privire la managementul deeurilor din industria extractiva i de modificare a Directivei 2004/35

EC(numit în continuare ÄDirectiva 2006/21/CE privind deeurile miniere´ sau DDM) a f ost

ela borat ca urmare a acestora i conine clarificri i îndrumare considera bil în privina

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de pr ocesare, haldelor de steril i

instalaiilor aferente. La fel ca i în cazul precedentelor sta bilite pentru alte directive, este de

ateptat ca i aceasta s fie transpus i ado ptat de Guver nul R omâniei în viitorul apr o piat.



20

5. Tehnologii de colectare si transport

5.1. Separarea deseurilor

Este de o impor tan deose bit gestionarea corespunztoare a deeurilor i minimizarea

efectelor negative pe termen lung asupra mediului.

Separarea i amestecul materialului steril în funcie de potenialul de generare a aciditii

face par te din categoria celor mai bune tehnici disponi bile, care este avantajoas din punct de

vedere al mediului i economisete ef or turile necesare închiderii minelor din punct de vedere al

gestionrii efluenilor acizi.

Materialul potenial generator de acid va fi depozitat la capt pe o por iune restr âns de pe

marginea exterioar a haldelor i va fi aco perit cu un sistem de aco perire mai puin permea bil

decât por iunea (mai mare) de material negenerator de acid unde ptrunderea apei i a oxigenuluieste mai puin grav. Ori de câte ori va fi posi bil din punct de vedere tehnologic, materialul

potenial generator de acid depus la capt potrivit planului de extracie va fi aco perit i încapsulat

cu material negenerator de acid mutat dup închiderea exploatrii, pentru a minimiza necesarul

de sol i sol fer til pentru o aco perire mai complex.

5.2. Depozitarea deseurilor provenite de la extractia minereurilorneferoase

În funcie de natura deeurilor depozitate, depozitele de deeuri industriale au f ost

clasificate, pân la transpunerea Directivei 1999/31/EC, astfel:

- halde de steril minier ± suprafee de teren pe care este depus materialul rezultat de la excavarea

minereurilor nemetalifere i metalifere;

- iazuri de decantare ± suprafee de teren excavate în care sunt depuse deeuri lichide cu un

coninut ridicat de suspensii, în vederea sedimentrii acestora; termenul este f olosit atât pentru

deeurile semilichide din activiti miniere, cât i pentru deeuri lichide generate în industria

chimic, industria alimentar etc.



21

Pentru anul 2002, au f ost înregistrate ca fiind în funciune 687 depozite29 pentru deeuri

industriale. Dintre acestea, mai mult de 50 % reprezint haldele de steril minier, batalurile i

depozitele industriale simple .

Figura 1: Structura depozitelor de deeuri industriale în funcie de tipul acestora (2002)Sursa: Studiu privind gestionarea deeurilor la nivel judeean i naional pentru anul 2002, ICIM,

Bucuresti

Suprafaa total ocupat de depozitele de deeuri industriale a f ost estimat la cir ca 10300

ha, din care apr oximativ 50 % reprezint suprafeele ocupate de haldele de steril minier .

Figura 2 : Structura suprafeelor depozitelor de deeuri industriale în funcie de tipul acestora

Sursa: Studiu privind gestionarea deeurilor la nivel judeean i naional pentru anul 2002, ICIM,

Bucureti



22

Directiva 1999/31/EC, respectiv HG 162/2002 privind depozitarea deeurilor, definete

depozitul ca fiind un amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin depozitare pe sol sau

în su bteran i prevede c nu sunt acceptate într-un depozit deeurile lichide, explozive, deeurile

periculoase netratate etc.

Figura 3: Schema unui depozit pentru praf de minereu

5.3. Haldele de steril

O hald de steril poate fi definit ca fiind ³locul de depozitare la suprafa i depozitul de

steril extras din min sau de steril rezultat din o peraiile de preparare mecanic´ . Haldele de

steril conin o mare varietate de r oci i sol depinzând de geologia i tipul minei.

În mod f ormal, deeurile depozitate în haldele de steril pot fi clasificate dup cum

urmeaz:

1. material steril i r oci eliminate din carierele de suprafa;

2. material steril i r oci din minele su bterane, minereuri f oar te srace care nu sunt pr ocesate;

3. deeuri de pr oces ± deeuri uscate din pr ocesarea iniial, cum ar fi material de dimensiuni

mari sau mici, material gr osier din pr ocesarea umed, alte reziduuri.

Cantitatea i caracteristicile deeurilor depozitate în haldele de steril variaz în funcie de

tipul minereului exploatat i de modul specific de desf urare a activitii. De obicei, activitateaîn cariere de suprafa genereaz o cantitate de deeuri mai mare decât în cazul minelor

su bterane, dei adesea acestea pot fi reintr oduse direct în carier /min dup încetarea exploatrii

i de aceea nu ar tre bui s fie depozitate în afar .

Din punct de vedere calitativ, deeurile depozitate cuprind o mare varietate de r oci i

materiale ± argile, nisip, aluviuni, sruri i ali compui metalici.



23

Depozitarea deeurilor din activiti miniere în halde de steril genereaz diferite f orme de

impact asupra mediului, dintre care cele mai impor tante sunt:

- afectarea unor suprafee întinse de teren care nu mai pot fi utilizate în alte sco puri pentru o

perioad f oar te lung de timp;

- poluarea solului, a apelor su bterane i a celor de suprafa cu diferii compui solu bilizai prin

aciunea apelor meteorice;

- în cazul exploatrii materialelor cu coninut de sulfuri este amplificat fenomenul drenrii acide;

- impactul vizual.

O pr oblem de impor tan deose bit o constituie sta bilitatea haldelor de steril, inând cont

de caracteristicile lor constructive i de tipul materialelor depozitate i mai ales de faptul c, în

unele cazuri, pe haldele de steril sunt depozitate i alte tipuri de deeuri generate în cadrul unitii

economice respective, în afara celor pr ovenite strict din activiti miniere.Impactul asupra mediului generat de depozitarea anumitor tipuri de deeuri miniere în

halde de steril poate fi diminuat prin aciuni specifice privind alegerea amplasamentului,

pr oiectarea, construcia i o perarea, acordându-se o atenie deose bit aspectelor legate de

contr olul sta bilitii (prevenirea ptrunderii apei în corpul depozitului, compactare i exploatare

în trepte etc.).

Figura 4: Prezentarea schematic a unei halde



24

Descrierea metodei de depozitare

Pentru fiecare hald se vor realiza sisteme de drenaj. Stratul superficial de fundaie din

zonele de amplasare a haldelor de steril i stivelor de minereu srac este f ormat din isturi

argiloase negre; solurile de suprafa constau în colluvium i/sau isturi alterate.

În cadrul lucr rilor de amenajare a amplasamentului, solul vegetal i su bsolul vor fi îndepr tate i

f olosite în faza de închidere. Solurile de fundaie de su b haldele de r oci sterile i minereu srac

constau în isturi negre alterate sau depozite colluviale f ormate din pmânt argilos, nisip argilos

i argile nisipoase.

Toate haldele sunt prevzute cu un strat drenant la baz. Stratul drenant va fi realizat din

r oc granulat rezistent utilizând materialul de desco per t sau r oca steril. Acest material

gr osier de drenaj va asigura o diferen mare în ceea ce privete permea bilitatea fa de solurile

native cu permea bilitate sczut i va facilita drenajul lateral al tutur or scurgerilor ctre perimetrul haldei.

În jurul haldelor vor fi amenajate anuri care vor colecta apele de ir oire i le vor dirija în

jurul acestor depozite. Scurgerile de suprafa de pe haldele de steril vor fi dirijate ctre sistemul

de gospodrire a apelor i vor fi colectate în iazul de decantare sau într-o alt structur de

retenie, de unde vor fi pompate ctre staia de epurare a apelor uzate industriale sau ctre uzina

de pr ocesare.

R ocile sterile vor fi clasificate în funcie de potenialul lor de a genera ape acide i vor fi

depozitate în locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen.



25

6. Tehnologii de tratare si valorificare

R oca din carierele de agregate i r oca steril obinut din o peraiile de pregtire a extraciei

vor fi utilizate dup caz în construcia barajelor sistemului iazului de decantare si a altor îndiguiri. În msura în care nu va fi necesar în construcii, r oca steril va fi transpor tat ctre

haldele i, prin minerit de transfer, în carierele epuizate . BAT prevede utilizarea mineritului de

transfer dac exist o excavaie în care r oca poate fi depozitat în mod economic.

Solul rezultat de la extracia minereurilor va fi depozitat pentru utilizarea ulterioar în faza

de închidere pentru aco perirea depozitelor de deeuri.

6 .1. Denocivizarea cianurii

Procesul de extracie a aurului utilizând cianur

Pr ocesul principal de extracie a aurului i argintului este realizat într-un cir cuit de leiere

cu car bon. În timpul acestui pr oces, aurul f ormeaz un complex cianuric de aur în soluie

alcalin.

Instalaia de denocivizare a cianurii

Instalaia de denocivizare a cianurii const din dou rezervoare care funcioneaz în paralel. Se va aduga ap epurat sau brut în bazinul de alimentare a pr ocesului de denocivizare

a cianurii pentru a se dilua sedimentul îngr oat din sterilul de pr ocesare de la o concentraie de

60% solide la 50% solide. Adugarea apei se va face în funcie de msur torile de densitate i de

de bit de curgere a sterilului de la baza îngr torului. Sterilul îngr oat astfel diluat este dirijat

spre cele dou rezervoare ale instalaiei de denocivizare a cianurii.

În fiecare rezervor se va aduga printr-un sistem de insuflare aer comprimat . De bitul de

aer va ficont

r o

lat

în

fiecare rezerv

or cu aju

torul u

nui r

otame

tru. Sursa de SO2 es

te s

oluia de

meta bisulfit de sodiu (Na2S2O5), care va fi msurat în fiecare rezervor. Rata de adugare a SO2

va depinde de concentraia cianurilor WAD în fluxul de sterile i de de bitul soluiei de steril.

Concentraia cianurii va fi determinat de ctre o peratorul uzinei i înregistrat în

sistemul de contr ol. De bitul de alimentare a reactorului de denocivizare va fi msurat i de bitul



26

masic al cianurii va fi calculat prin sistemul de contr ol. Sistemul de contr ol va ajusta de bitul de

SO2 în funcie de aceasta, pentru a realiza denocivizarea.

În fiecare rezervor va fi de asemenea dozat soluie de sulfat de cupru (CuSO4), pentru a

se menine concentraia necesar pentru catalizarea reaciei de denocivizare.

În fiecare rezervor se va aduga i suspensie de var printr-un sistem principal inelar, care

s menin valoarea pH-ului din rezervor la valoarea 8,5.

Evacurile de sterile din instalaia de denocivizare a cianurii

Sterilele denocivizate vor fi transpor tate prin conducte i depozitate în iazul de decantare

su b f orm de tul bureal. Apa decantat va fi recir culat din iaz înapoi la uzina de pr ocesare cu

ajutorul unei barje plutitoare i a unui sistem de pompare. Exfiltraiile care se vor pr oduce prin

corpul barajului principal vor fi colectate direct într-un sistem de retenie secundar aflat în avalde piciorul barajului initial. Sistemul secundar de retenie va consta dintr-un bazin colector

excavat în r oca de fundament i pr oiectat special, astfel încât s dreneze apa din vecinatate

(pentru a capta toate scurgerile potentiale) i un sistem de pompare a apei peste barajul iazului de

decantare i înapoi în iaz.

Sterile sunt pompate su b f orm de tul bureal printr-o conduct de transpor t a sterilelor de

la uzina de pr ocesare la iazul de decantare, pe o distan de apr oximativ 4 km.

Procese auxiliare: Adugarea varului

Varul va fi utilizat în uzina de pr ocesare a minereului aurifer. Minereul va fi zdr obit,

mcinat umed i cianurat într-o serie de tancuri/rezervoare CIL (cr bune în leie) prevzute cu

agitatoare, f olosind o soluie diluat de cianur . Se va aduga var solid în alimentatorul cu band

al morii SAG i var stins în rezervoarele cu cr bune în leie dotate cu agitatoare, pentru contr olul

valorii pH-ului. Se va doza var stins i în reactoarele de denocivizare pentru a se menine

contr olul pH-ului, dac va fi cazul.

Nmolul de var care va rezulta din acest pr oces se amestec cu sterilul înainte de bazinul

de aspiraie al pompei de steril.

Materialul din haldele de r oci sterile nu este tratat.



27

6.2 Valorificarea solului

În faza de închidere a minei, stivele de sol sunt îndepr tate treptat, pe msur ce solul este

utilizat la aco perirea depozitelor de deeuri, în special a urmtoarelor obiective:

- suprafaa iazului de decantare

- faa barajului iazului de steril

- depozitele de r oci sterile

- carierele umplute total sau par ial cu r oc steril.

Excavatoarele hidraulice i autobasculantele vor constitui utilajele principale pentru

încr care i transpor t solului. Solul va fi transpor tat pe drumurile amenajate în acest sens ctre

depozitele de sol.

Folosina terenurilor pe amplasamentul depozitelor este în primul r ând agricol, de puni pentru vite i oi i de f ânee pentru nutre, sau de pâlcuri de pdure.

6 .3 Remedierea in situ a haldelor de roci sterile

Remedierea in situ a unei halde de r oci sterile implic urmtoarele etape:

í degajarea suprafeei haldei,

í repr ofilarea,

í amenajarea stratului de sol vegetal aco peritor ,

í însmânarea (contr olul er oziunii)

í construcia traseelor de drenaj i cir culaie,

í împdurire.

Sco pul central al activitii de remediere tre buie determinat în funcie de obiectivul

specific supus remedierii i tre buie s in seama de potenialul contaminant i de condiiile

specifice ale amplasamentului.

Reprofilarea

Repr ofilarea corpului haldei de r oci sterile reprezint o cerin fundamental în obinerea

unei sta biliti geotehnice pe termen lung. Din punct de vedere al repr ofilrii se pot distinge dou

a bordri tehnice distincte:



28

- relocarea materialului excavat în cadrul haldei;

- relocarea materialului excavat în afara amplasamentului.

Principiul general aplicat tre buie s ai b în vedere minimizarea volumelor i suprafeelor

taluzate ale haldei de r oci sterile. Îndepr tarea unor halde de înlime redus, dar ocupând

suprafee mari de teren i relocarea acestora într-un singur amplasament, prezint avantaje din

punct de vedere al costurilor i al impactului asupra mediului. Acest principiu se aplic atât

haldelor individuale cât i oricrui ansam blu de halde.

Amenajarea copertei de sol vegetal

Amplasarea unui sistem de aco perire cu sol pe haldele de r oci sterile aferente unor

exploatri miniere urmrete unul sau mai multe dintre obiectivele urmtoare:

minimizarea volumului de ap de infiltraie i de per colare prin corpul haldei, pentru a reduce laminimum mobilizarea poluanilor din hald în apa su bteran;

minimizarea gener rii prafului;

minimizarea ptrunderii oxigenului în corpul r ocilor sterile în vederea evitrii f ormrii apelor

acide respectiv a com bustiilor spontane;

prevenirea contactului direct cu deeuri periculoase;

dezvoltarea unei pturi de vegetaie i darea în f olosin ulterioar a

amplasamentului sau obiectivului.

Drenajul apelor de suprafa

Apa de suprafa tre buie drenat corespunztor de pe suprafaa repr ofilat i aco perit a

sterilelor, pentru a preveni infiltraiile i posi bilele avarii ca urmare a alunecrilor i er oziunii.

Pentru construcia sistemelor de drenare a apelor de suprafa, se utilizeaz urmtoarele

soluii:

elemente prefa bricate din beton

ap de beton armat cu înveli de piatr

umplutur de piatr în talvegul cursului de ap

sta bilizarea pantelor cu parapet sau fascine

vir oage aco perite cu iar b



29

ga bioane.

Tehnologii de relocarea complet a haldelor de steril

Halda de steril va fi excavat pân la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate.

Solul contaminat din baza haldei, va fi de asemenea îndepr tat. Ca regul general, adâncimea de

s pare va fi de ordinul a apr oximativ 0,5 m.

Aplicarea unei co per te de sol, cu o gr osime minim de 0,2 m, va asigura aducerea la nivel

a amplasamentului cu terenurile neafectate din jur i va accelera resta bilirea vegetaiei pe vechiul

amplasament a haldei. În cazul unor adâncimi mai mari de excavare în solul vegetal, se poate

depune mai întâi un nivel de material iner t pân la nivelul terenului învecinat iar într-un stadiu

ulterior, acesta s fie aco perit cu sol fer til care s garanteze creterea imediat a vegetaiei.

Ca regul, va fi acordat prioritate identificrii unor amplasamente adecvate pentrudepozitarea materialului steril care urmeaz s fie relocat. În msura posi bilitilor, se va acorda

atenie loturilor/suprafeelor de teren situate la o distan rezona bil pentru a asigura costuri de

transpor t justifica bile.

Îndepr tarea complet a haldei miniere i excavarea solului su biacent contaminat, vor

elimina toate categoriile de impact asupra mediului asociate acestei amenajri. Pe termen lung,

aceasta ar putea avea un efect pozitiv, în beneficiul net al msurilor de remediere.

Cantitile mai mari de r oci sterile relocate pe amplasamentul de depozitare vor necesita,

în general, s fie aco perite. Ef or turile suplimentare i costurile de relocare, inclusiv prin

amenajarea unei co per te, vor fi justificate prin perf ormana general i prin beneficiile

remedierii.

Utilizarea r ocii sterile excavate pentru sta bilizarea iazului de decantare, ram bleierea

puurilor etc., ar putea constitui o alter nativ eficient din punct de vedere al costurilor, în orice

situaie care permite implementarea acestei soluii.

În ansam blu, implementarea soluiei de relocare total va necesita mai multe f onduri i un

interval mai lung de timp în comparaie cu remedierea in situ.

6.4 Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca baz pentru punerea în practic a soluiei de remediere

sunt:



30

Varianta "zer o", în care nu se întreprind remedieri, justificat de a bsena unor riscuri pe termen

scur t sau lung, asociate iazului de decantare;

Varianta "contr olului instituional", care implic msuri de restricionare a f olosinei terenurilor

i monitorizarea/supravegherea continu;

Varianta "Sta bilizrii in situ" prin care se urmrete sta bilizarea geomecanic, geochimic i

hidr ologic a iazului de decantare pe amplasamentul existent. Acest obiectiv poate fi îndeplinit

prin:

remediere "uscat" care include îndepr tarea super natantului, asecarea tehnic (par ial) a

sterilelor, repr ofilarea contururilor inter n i exter n ale sistemului iazului de decantare i

amplasarea unei co per te de sol pe suprafaa sterilelor de pr ocesare

remediere "umed" prin care se încear c sta bilizarea iazului de decantare meninând o oglind

de ap; Varianta "relocrii", constând în mutarea sterilelor de pr ocesare i depozitarea lor într-un alt loc

mai sigur.

Stabilizarea in situ cu oglind liber de ap (´varianta umed´)

Sta bilizarea in situ cu meninerea unei oglinzi li bere de ap ("remedierea umed") descrie

un concept de remediere pentru iazurile de decantare prin care este meninut permanent o ptur

de ap, pentru a preveni generarea prafului i ptrunderea oxigenului.

Metoda poate fi considerat ca o variant o ptim de sta bilizare a unor sterile de pr ocesare

neoxidate care prezint riscul de generare a apelor acide, prevenind totodat f ormarea prafului.

Sistemele de aco perire umede necesit o întreinere amnunit i conduc la costuri mai ridicate

de întreinere i supraveghere. Pr oblemele de sta bilitate a barajului devin mai critice decât în

cazul unui sistem de co per t uscat.

O soluie alter nativ între aco perirea umed i cea uscat este aceea a "realizrii de mlatini".

Pr ocedeul se bazeaz pe aceleai principii ca în cazul co per trii umede, dar prin f olosirea unei

cantiti mai reduse de ap, deoarece covorul vegetal sta bilizeaz suprafaa, evitându-se astfel

antrenarea în atmosfer a par ticulelor de praf. Existena unei cantiti mai reduse de ap este de

natur s reduc riscul potenial de avariere a barajului, prevenind îns eficient generarea

prafului.



31

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol

Sta bilizarea in situ cu instalarea unei co per te de sol, cunoscut de asemenea su b numele

de "remediere uscat", se bazeaz pe îndepr tarea întregului volum de ap li ber (în cazul în care

exist o astfel de oglind de ap pe suprafaa sterilelor) i depunerea unei co per te cu r olul de a

minimiza antrenarea prafului i a infiltraiei.

Principalele etape sunt:

îndepr tarea apei i descr carea acesteia, epurarea apei dac este necesar ;

aco perirea intermediar (dac acest lucru devine necesar ca urmare a pr o prietilor

geomecanice ale sterilelor);

repr ofilarea suprafeelor iazului de decantare i a structurilor de îndiguire, pentru a asigura

sta bilitatea i regimul apelor de ir oire pe termen lung;

aco perirea final incluzând vegetaiaReprofilarea îndiguirilor i taluzurilor

Conturarea amenajrii de depozitare a sterilelor urmrete:

a) facilitarea instalrii unei cuver turi finale sta bile pe termen lung,

b) dirijarea apelor de ir oire de pe zonele repr ofilate ctre zonele încon jur toare.

Repr ofilarea poate fi executat dac materialul steril supor t accesul utilajelor grele. În cazul

sterilelor de pr ocesare, ar putea fi necesar într-un prim stadiu instalarea unei co per te

intermediare.

Aceast etap se refer la pr ofilarea barajului i a bazinului de decantare, în acest stadiu fiind

implicate lucr ri de excavare i redepunere. Pr ofilarea barajului urmrete:

a) obinerea unei suprafee sta bile pe termen lung i rezistent la er oziune;

b) facilitarea instalrii unei co per te finale rezistent la er oziune i reducerea infiltraiilor (dac

acest lucru este necesar);

c) integrarea peisagistic a amenajrii de depozitare a deeurilor.

Sta bilitatea pe termen lung a barajului i taluzurilor include sta bilitatea static i cea dinamic,

precum i rezistena la er oziunea eolian i la cea pr ovocat de ap. Pr ocedurile de calcul static i

dinamic au la dispoziie diverse metode computerizate.

În cazul sterilelor de pr ocesare i pentru diverse tipuri de încr care (dinamic, static),

o ptimizarea pr ocesului de remediere poate avea în vedere reducerea coninutului de ap în porii

corpului de sterile de pr ocesare i cobor ârea nivelului freatic. Lipsa unei sta biliti pe termen



32

lung a barajului sau taluzurilor poate fi remediat prin diminuarea pantei aval i/sau a înlimii

totale a barajului. Dac barajul este construit din sterile de pr ocesare, acesta tre buie s fie

aco perit cu material iner t, iar noiunea de sta bilitate pe termen lung tre buie s includ i

sta bilitatea geomecanic a stratului de co per t.

Pe par cursul activitilor de pr ofilare, ar putea fi necesar utilizarea unui material de

umplere a bazinului iazului de decantare, concomitent cu excavarea efectuat pe durata nivelrii

barajului. Pentru a minimiza distana de transpor t a acestor materiale, este necesar cuantificarea

volumului de material pr odus prin excavaiile obligatorii.

Ar putea interveni de asemenea, necesitatea depunerii de material pe suprafeele

superioare ale depozitului de deeuri sau pe taluzuri, în vederea reducerii unghiului de înclinare a

acestora. Îndeose bi pentru iazul de decantare, depunerea materialului se va face în zonele

neconsolidate, pentru a contri bui la pr ocesele de sedimentare.Tre buie de asemenea pr oiectat un sistem de captare a apelor de ir oire, constând din

anuri i iazuri de captare.

Repr ofilarea sistemului iazului de decantare creeaz o nou suprafa care tre buie s

asigure la r ândul su un regim sta bil al apelor de ir oire. Pr oiectarea va ine seama de pr ocesele

de sedimentare i def ormare la nivelul corpului su biacent de sterile, pe durata i în urma

dezafectrii, mai cu seam dac se ateapt ca sedimentarea s joace un r ol impor tant în

sta bilizare. Pentru a asigura condiii sta bile de drenaj, este recomanda bil accelerarea consolidrii

în zonele din lungul anurilor de drenaj unde se gsesc pachete de sterile fine cu gr osimi mari

i/sau caracterizate de grade diferite de sedimentare

Construcia copertelor de sol

Amenajarea unei co per te de sol pe suprafaa sistemului iazului de decantare aferent uzinei

de pr ocesare a su bstanelor minerale utile, urmrete îndeplinirea acelorai obiective

fundamentale de remediere ca cele descrise în cazul haldelor de r oci sterile. Cu toate acestea,

exist anumite pr obleme specifice de care tre buie s se in seama i anume:

Sterilele de pr ocesare conin de obicei cantiti mari de ap cantonat în pori, adesea la limita

de saturare, cel puin în anumite pr i ale sistemului iazului de decantare;



33

Sedimentarea/consolidarea sterilelor de pr ocesare, mai ales a celor su b f orm de tul bureal, pot

fi semnificative. Acest lucru tre buie luat în calcul pentru a sta bili pr ofilul o ptim al co per tei i

tehnologia de instalare a acesteia.

Pr oblemele generate de sterilele rezultate din pr ocesarea su bstanelor minerale utile sunt mai

complexe decât în cazul r ocilor sterile generate din extracia minier . Acest fapt influeneaz atât

selectarea tipurilor de co per t cât i a tehnologiilor aferente.

Relocarea sterilelor de procesare

Parametrii geomecanici ai sterilelor de pr ocesare joac un r ol esenial în relocarea

iazurilor de decantare, în perspectiva conf ormrii la standardele de siguran, a crerii unui

mediu o peraional sigur pentru lucr tori i a selectrii tehnologiei de relocare. Sterilele de pr ocesare uscate sau apr oape uscate, vor necesita tehnologii de relocare diferite fa de cele

aplica bile materialului lichid, pstos sau nmolos, cu implicaii asupra costurilor o peraiunii de

relocare.

În vederea evalurii pr o prietilor de sedimentare ale sterilelor de pr ocesare dup

depunerea lor în noul amplasament, este necesar cunoaterea pr o prietilor geomecanice, în

special a distri buiei granulometrice i coninutului de ap.

Sterilele sla b consolidate uscate pot fi excavate i transpor tate cu mijloace mecanice.

Deoarece în cele mai multe cazuri, sterilele de la uzinele de pr ocesare a su bstanelor minerale

utile conin fracii fine care sunt predominant lichide, pstoase sau nmoloase, excavarea,

transpor tul i redepunerea acestora ridic mult mai mult pr obleme i pot fi mult mai costisitoare.

Pot fi f olosite urmtoarele sisteme de transpor t:

excavare mecanic (excavatoare, buldozere, încr ctoare fr ontale) i vehicule de transpor t,

excavare mecanic (excavatoare, buldozere) i transpor t fer oviar (vagoane desco perite,

containere),

excavare mecanic (excavatoare, buldozere, încr ctoare fr ontale) i transpor t în sistem tu bular,

excavare hidraulic, transpor t prin pompe de tul bureal, depunerea tul burelii, sedimentarea

sterilelor i îndepr tarea apei.



34

Bibliografie

1. Design Guide f or the su baquaeous disposal of reactive Tailings in constructedimpoundments.- MEND-Repor t 2.11.9 (MEND 1998)

2. Best Availa ble Techniques f or Management of Tailings and Waste-R ock in Mining

Activities.

3. htt p://www.an pm.r o/Files/Capitolul%206%20-%20De%C5%9Feuri_20071121471234.pdf

4. htt p://we bapp.senat.r o/pdf/09L078EM.pdf

5. htt p://eurlex.eur o pa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:110:0048:0051:RO:PD

6.

htt p://www.rmgc.r o/rapor t/files



Cuprins

1. Prezentare deseu ................................................................................................................... 1 1.1.Istoric ................................................................................................................................ 2

1.2.Incadrare in cod ................................................................................................................. 31.3. Sursa ................................................................................................................................ 414. Cantitati ............................................................................................................................. 4

2. Legislatia national de încadrare a deseului ........................................................................ 6 3. Legislatia european de încadrare a deseurilor de la excavarea deseurilor provenite dinextractia carbunelui ................................................................................................................ 12

4. Comparaì ie între legislaì ia romaneasc si cea european ................................................ 18 5. Tehnologii de colectare si transport.................................................................................... 20

5.1. Separarea deseurilor ................................................................................................... 205.2. Depozitarea deseurilor pr ovenite de la extracì ia minereurilor nefer oase ..................... 205.3. Haldele de steril ......................................................................................................... 22

6.Tehnologii de tratare si valorificare

.................................................................................... 25

6.1. Denocivizarea cianurii ................................................................................................... 256.2. Valorificarea solului ....................................................................................................... 276.4 Remedierea in situ a iazurilor de decantare ..................................................................... 29

Bibliografie .............................................................................................................................. 34

Documents

Deseuri Din Indrustria Miniera