Upload
psiholog-alina-mirela-trofin
View
247
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/29/2019 Despre Aba
1/27
Am sa postez aici fisa, ea mai exista pe undeva pe forum, dar nu mai stiu unde:
RASPUNS LA TERAPEUT
LUCRUL COMFORM DISCRETE TRIAL DATA
SD - R - SR
SD - se da clar fara echivoc, cu voce mai ridicata decat obisnuit, cu putere si siguranta, , decis,fara interferente si cuvinte de prisos. Stimulii si tokenii sunt prezentati clar si punctual cu
spatii intre ei. Toate sunt prezentate cand copilul este pregatit de R.
P - timing bun. Folosirea P adecvat cat mai putin intrusive, ce va conduce la R corect.
Experienta in diminuarea P. Folosirea P adecvat itemilor masterati si folosirea P ce pot fi
diminuate.
R - este dat la 3-5 dupa SD. Atentie la reactiile colaterale comportamentului adecvat sau la
reactiile alternative.
SR - alegerea SR sa se potriveasca criteriilor de R stabilite sau sa se potriveasca copilului.. Sa
fie date rapid dupa R. Sa se faca diferentierea SR potrivit cu R. SR verbal punctat.NU
informative cu voce tare si clara dar nu aversiv.
PUNCTE TARI:
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:
ORGANIZARE SI MAMAGMENT
Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor.
Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, in sitting si
intre sittinguri.
Planificarea sittingurilor inainte de parcurgerea lor.
Managenent bun al tokenilor si stimulilor.
Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri.
Organizarea cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare).
Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.
Notarea corecta la timpul potrivit si cat de precis se poate.
PUNCTE TARI:
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:
REZOLVAREA UNOR ACTIUNI SPECIFICE
Capacitatea de a face sitting cum s-a stabilit si notat in sedinta.
Intelegerea obiectivelor.
Urmarirea comportamentelor interferate.Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata.
PUNCTE TARI:
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:
CREATIVITATE SI INITIATIVA
Folosirea de SR diferite si creative.
Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.
Cererea comunicarii cu copilul sub diferite forme creative.
Investirea de energie in autocorectia comportamentala.
Sa se gandeasca la comportamentul copilului si noi modalitati de invatare ale acestuia.PUNCTE TARI:
7/29/2019 Despre Aba
2/27
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:
RESPONSABILITATE SI DEVOTAMENT IN TRATAMENT
Sa arate interes in tratament si in evolutia copilului.
Bun jucator in echipa in paralel cu bunul lucru cu copilul.Ascultarea si implicarea la sedinte.
Raport la sedinte al problemelor si succeselor.
Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului.
Receptarea feed-back-ului si aplicarea lui in tratament.
Respectarea orarului.
Ajungerea la timp la intalniri.
Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi solutii.
PUNCTE TARI:
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:
Cu aceasta fisa puteti urmarii coerent terapia, asteptarile dumneavoastra sant clare si puteti
aprecia mult mai bine calitatile terapeutului avand in fata ochilor acest plan, in loc de o foaie
alba pe care notati doar ce va sare in ochi, si din pacate in ochi ne sare in mod special ce nu se
face sau nu se face bine.
Ma adresez aici celor care fac ABA si va amintesc ca si pentru noi si pentru terapeuti este
valabil tabelul de analiza :
ANTECEDENT/COMPORTAMENT/CONSECINTA
si noi si ei avem nevoie de Recompensa (cea sociala cred ca este foarte importanta), si noi si
ei reactionam la stimuli comform experientelor anterioare. Daca te apuci de ABA
supervizoarea fiicei mele spunea ca incepi sa vezi lumea prin niste ochelari marca ABA si
greu ii dai jos de pe nas.
Poveste si diagnostice peste ceva timp, marti plecam pe la medici de pe alte meleaguri, caci
avem ceva probleme si trebuie sa incercam sa le rezolvam.
ba in traducere inseamna analiza comportamentala aplicata si se refera la analiza autismului
strict din punct de vedere comportamental ...este o abordare care se bazeaza in principiu si pe
factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza
observatiilor de comportament fara o alta cauza biologica. Din acest punct de vedere
comportamentele autiste se impart in doua mari categorii : comportamente in exces
(autostimulare , automutilare , agresiune , hiperkinetism , istericale , comportamente obsesivesau asa numitele stereotipii ) si comportamente deficitare ( limbaj , abilitati sociale , abilitati
de joaca , abilitati academice si abstractizari , abilitati de autoajutor si autoservire)...scopul
terapiei este de a descreste comportamentele excesive si de a creste si modela
comportamentele deficitare .
...terapia aba are doua sectiuni si trei etape : sectiunile se refera la metodele de invatare si ele
sunt o sectiune care inseamna programe curente in care copilul este invatat pur si simplu niste
lucruri (in cea mai mare parte aproape mecanic ) si sectiunea de generalizare in care aceste
lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori ;
etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele :1. etapa de
pretratament care presupune o schimbare a comportamentului vis a vis de copil a familiei si
mediului inconjurator si care nu reprezinta in fapt decat o ajustare comportamentala acopilului si preluare controlului asupra comportamentelor acestuia - in general etapa aceasta
7/29/2019 Despre Aba
3/27
este facuta de parinti in mediul familiar si se refera exclusiv la motivarea copilului sa isi
dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea copilului de a mentine anumite
comportamente negative...2. etapa de terapie in sine care are o multitudine de programe pe
care am sa incep sa le insir aici cand am sa termin partea de teorie si care inseamna in fapt
invatarea copilului o multitudine de cunostinte si dezvoltarea tuturor "comportamentelor
deficitare" precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi lamodul concret ceea ce invata in programele curente ...3. ultima etapa o reprezinta socializarea
si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului ; in general aceasta etapa apare
dupa o anumita perioada de terapie (6 luni -2 ani) , perioada in care copilul a capatat destule
abilitati de viata , sociale si de limbaj astfel incat in momentul in care este integrat intr-o
gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti
copii ... in acesta etapa copilul se duce la scoala/gradinita cateva ore pe zi insotit de un
"shadow" (un tutore special pregatit pentru jobul asta) care il ajuta sa se integreze in
comunitate iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si
generalizarea cunostintelor ....
...intorcandu-ma la pura teorie si la comportamente ... in interventiile comportamentale exista
trei modele de invatare care pot fi identificate : conditionarea simpla , conditionareaoperationala si invatarea prin observatie. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator
este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente:
1. Antecedentele - care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit
comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia acest comportament (purtare)
2. Comportamentul (purtarea) in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent
3. Consecinta - care reprezinta consecinta pe care respectiva purtare/comportament a unui
individ o declanseaza ulterior
niste exemple vis a vis de inlantuirea de mai sus in viata de zi cu zi ar putea fi :
1.antecedent : telefonul suna - comportament : raspunzi la telefon - consecinta : o voce de
persoana este la capatul firului
2. antecedent : parintele spune copilului sa curete camera sa - comportament : copilul face
curat - consecinta : parintele il lauda si eventual il premiaza
3. antecedent : parintele atentioneaza copilul sa nu manance mancarea pentru ca este stricata -
comportament : copilul o mananca totusi - consecinta : copilului ii vine rau si o vomita
...pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte
important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele
si cum opereaza acestea.
astfel fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent ...adica daca telefonul suna
si nimeni nu ne raspunde la capatul celalt al firului , dupa cateva incercari cel mai probabil cao sa ignoram sunatul telefonului sau o sa-l scoatem pur si simplu din priza. In mod uzual
acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedent-
actiune-consecinta) dupa care invatam oricare dintre noi din mediu. ...la modul practic si copii
(autisti sau nu) invata dupa acelasi tipic ; singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul
copiilor normali consecintele pozitive pot si si consecinte pur sociale care pe ei ii bucura pe
cand in cazul copiilor autisti consecintele pozitive sociale (cel putin in prima faza) nu
inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ca ei nu o inteleg ca
atare.
... pentru a folosi aceasta succesiune in modul de invatare al unui copil autist s-a apelat la o
tehnica care se numeste "discrete trial" (si pe care pe cuvant ca imi este greu sa-i dau otraducere cat mai aproape de realitate in limba romana ) ..."DT" este la modul concret
7/29/2019 Despre Aba
4/27
unitatea de invatare care utilizeaza teoria conditionarii operationale. Aceasta metoda de
invatare este foarte des folosita in cazurile copiilor cu autism si alte dizabilitati de invatare.
DT relationeaza direct cu conditiile de operare descrise mai sus si se compune din :
SD ( CERINTA) - Raspunsul (comportamentul) - Consecinta (incurajarea sau premiul sau
dezaprobarea care inseamna consecinta negativa sau asa numitele aversive)
- aici este de subliniat ca prin prisma ultimelor adausuri la terapii ceea ce se numesc
"aversive" sau consecinte negative nu prea mai sunt folosite urmarindu-se renuntarea la ele
aproape in totalitate - personal sunt foarte de acord cu chestia asta cu un singur amendament :
sunt momente in care anumite doze de "aversive" fac minuni ...si spun asta din experienta
proprie si personala - o sa pun un post pe forum cum l-am invatat noi pe radu sa mearga la
baie dupa ce timp de 5 ani radu a purtat pampers tot timpul si nu reuseam cu nici un chip sa-l
facem sa se duca la baie din proprie initiativa .
intorcandu-ma la DT : utilizand modelul de invatare DT putem :
1. comportamentele pot fi manipulate si schimbate lucrand intr-un mod sistematic2. copilului ii poate fi foarte clar ceea ce urmarim si ceea ce se asteapta de la el astfel incat
momentele de deruta si de frustrare sunt din ce in ce mai rare
3. consistenta si directia tuturor celor care intra in contact cu copilul si au valente de profesori
pentru acesta poate fi aranjata in asa fel incat sa fie aceasi pentru toti si astfel copilul sa
beneficieze cat mai mult .
4. colectarea de date astfel incat sa poti tine evidenta a ceea ce face si care sunt evolutiile
copilului sunt extrem de usor de tinut pentru ca stii in fiecare clipa ceea ce copilul stie si ceea
ce nu stie
5. progresele copilului sunt simplu de urmarit si de asemenea carentele unde trebuie mai mult
lucrat ies in evidenta...
Componentele discrete trial si amanunte despre acesta:
1. SD (discriminative stimulus) sau cerinta
- Reprezinta instructiunea sau intrebarea adresata copilului de exemplu ce este asta?
- este semnalul adresat copilului ca un raspuns este asteptat si ca premiul sau
reinforcementul este disponibil
- trebuie dat cu voce un pic mai inalta si mai autoritara decat vorbirea in mod uzual , mai ales
in stadiile incipiente ale terapiei
- nu trebuie adaugate alte cuvinte in momentul in care se da SD-ul .tendinta oricaruiprofesor (mai ales in cazul copiilor normali )va fi sa adauge in fata SD-ului si numele
copilului de genul : Radu , ce este asta ? sau Radu , spune-mi te rog ce este asta ?
.ambele variante sunt gresite ; desi este foarte dificil mai ales la inceput SD-ul inseamna
doar ce este asta ? si atat . nici un alt cuvant nu trebuie adaugat pentru ca pentru un copil
autist fiecare din cele trei exemple de mai sus este total diferit de celelalte desi pentru noi
pot inseeamna cam aceleasi lucruri .
- un SD nu trebuie niciodata repetat pana discrete trial nu s-a incheiat asta inseamna ca nu
o sa repetam SD-ul de mai multe ori cu speranta ca la un moment dat copilul va fi atent la noi
si va raspunde la o intrebare/cerinta pe care i-am repetat-o de 10 ori ; ideea este ca copilul sa
raswpunda de la prima cerinta ( intodeauna discrete trial inseamna SD-Raspuns-consecinta
si nu trebuie sa mai punem nici o intrebare pana nu a existat o consecinta pentru intrebareadeja pusa cu alte cuvinte am sa dau SD : ce este asta? , copilul nu o sa spuna nimic (asta
7/29/2019 Despre Aba
5/27
este raspunsul/comportamentul/actiunea copilului) si consecinta este ca ii spun un scurt NU
si abia apoi dau din nou SD-ul )
- SD-ul trebuie stabilit dinainte si orice parinte/profesor trebuie sa foloseasca identic si la fel
acelasi SD pentru aceasi sarcina nu se admite nici macar o mica modificare fata de SD
stabilit de comun acord ( exista o singura exceptie care se intampla mai tarziu in cadrul
generalizarii si in care copilul este invatat ca toate cele trei SD-uri de mai sus inseamna in faptacelasi lucrur asta vine insa mult mai tarziu)
2. Raspunsul / Actiunea/ Comportamentul copilului
- aceasta este raspunsul pe care copilul trebuie sa-l dea ca raspuns al unui SD si trebuie
intodeauna sa fie precedat de SD si intodeauna urmat de o consecinta
- raspunsul corect la un SD este stabilit inainte de catre cei care formeaza echipa de terapie a
copilului (intodeauna si familia copilului) astfel , se va accepta ca raspuns corect acel
raspuns pe care echipa considera ca copilul il poate da si nu este un subiect subiectiv lasat la
latitudinea fiecarul profesor sau a celui care lucreaza in acel moment cu copilul este un
lucru absolut obiectiv si este stabilit inainte chiar de a fi introdus o anumita cerinta (SD) inprogramul copilului
- copilul are la dispozitie pana in 6-8 secunde ca sa raspunda daca raspunsul nu s-a incadrat
in acest interval raspunsul nu se va lua in considerare ca fiind corect si se va inchide DT
(discrete trial) si se va repeta SD-ul
- nu trebuie aprobat nici un alt comportament in timpul cat trebuie dat un raspuns de
exemplu comportamentele isterice sau autostimulatoare nu pot fi acceptate odata cu raspunsul
fie el si corect.
3. Reinforcing Stimulus (Consecinta pozitiva)
- aceasta este consecinta pozitiva care se intampla atunci cand copilul da un raspuns corect si
poate reprezenta un premiu de orice fel ; in cele mai multe cazuri la copii autisti este foarte
greu , mai ales la inceput , de asociat un premiu social ca o consecinta pozitiva si atunci se
recurge la un premiu material fie el o bucatica de mancare ( o bucatica de mancare inseamna
ca exemplu un tic-tac taiat in 4 sau 8 bucati sau un o farama de chips ) fie un premiu fizic
( gadilaturi , joaca sau orice ii face placere copilului ) reinforcementul este un lucru extrem
de important pentru ca el este motorul si motivatia copilului de a invata lucruri noi mai ales in
stadiile de inceput ale programului atunci cand el nu este motivat prin insasi dorinta de a
invata lucruri noi ulterior copilul se automitiveaza de lucrurile pe care le invata si de
asemenea devine din ce in ce mai dornic inclusiv de consecinte pozitive sociale (de exemplu
de a fi aplaudat , de a i se spune BRAVO ,de a i se zambi , de a se juca cu cineva sau a filuat in seama )
- reinforcementul urmeaza imediat dupa un raspuns corect ; nu trebuie sa existe nici o
intarziere in a oferi copilului premiul , mai ales in fazele incipiente ale programului
- astfel , aceste premii sau reinforcementuri vor avea ca si consecinta imediata cresterea unui
anumit comportament si copilul va fi incurajat sa raspunda cat mai corect si de asemenea un
anumit comportament de dorit va fi astfel incurajat sa apara cat mai des
- este la fel foarte important ca un premiu stabilit pentru lectii sau in cadrul programului in
general sa nu fie folosit decat in cadrul unui discrete trial pentru a mentine motivarea pentru
premiul respectiv cat mai mare si a nu creea artificial o satietate pentru un anumit premiu.
- La fel , este foarte important a avea in minte faptul ca fiecare copil este diferit si ca
reinforcementurile sau premiile nu sunt aceleasi la fiecare copil ; ceea ce il place fiecarui copilin parte trebuie stabilit luand in considerare copilul respectiv si nu o chestie data
7/29/2019 Despre Aba
6/27
- Ceea ce mai trebuie luat in considerare in cazul reinforcementurilor este ca trebuie sa fie
chestii simplu de dat si care sa se termine repede sau daca este vorba de mancare sa poata fi
mancata si ingerata extrem de rapid astfel incat timpul din momentul in care este dat premiul
(consecinta pozitiva) si urmatorul SD sa nu depaseasca 8-10 secunde maximum
- De fiecare data cand este oferit un reinforcement material trebuie oferit si un reinforcement
verbal de genul bravo , foarte bine sau orice altceva de acelasi gen astfel incat la unmoment dat copilul sa asocieze orice bravo cu mandria de a fi facut un lucru bun ; asta trebuie
facuta din mai multe motivatii printre care : in viata reala nimeni nu-i va oferi un premiu
material pentru un raspuns corect si totusi el va trebui sa stie cand a raspuns corect ci cel mai
probabil un bravo ; o a doua motivatie este ca pe masura ce programul se deruleaza se va
renunta incet la reinforcementurile materiale si se va pune din ce in ce mai mult accent pe
reinforcementurile verbale care vor fi asociate din ce in ce mai mult cu consecintele pozitive
de ordin social. Un amanunt important este faptul ca reinforcementul verbal trebuie spus cu o
alta tonalitate decat tonalitatea folosita la SD astfel incat copilul sa faca diferenta ; la
reinforcementul verbal se va folosi o tonalitate teatrala si o voce extrem de fericita si tare.
- Reinforcementul material nu trebuie dat in cantitati mari pentru ca desi o bucata mai mare
poate creea o satisfactie mai mare a copilului pericolul de satietate pentru premiul respectiv sipierderea motivatiei sunt aproape certe
- Din aceasi cauza a motivatiei reinforcementurile trebuie sa nu fie de un singur fel astfel incat
pe parcursul unei zile o sa folosesc in mod aleator cel putin 4-5 feluri de reinforcementuri ( tic
tac / chipsuri / napolitane / sticksuri / gadilaturi / o carte cu imagini etc.)
- Exista mai multe tipuri de reinforcementuri precum exista si mai multe feluri de consecinte :
pozitive (pentru a creste un anumit comportament si frecventa aparitiei acestuia )sau negative
(pentru a scadea frecventa aparitiei acestuia ) precum exista reinforcementuri principale (care
sunt reinforcementurile materiale la inceput) si reinforcementuri secundare (cum sunt
reinforcementurile verbale/sociale la inceput ) .
cel mai folosit Reinforcement negativ (sau consecinta negativa) este cuvantul NU astfel
incat sa se creeze o consecinta negativa care se poate arata copilului fara a folosi consecinte
negative materiale (asa numitele aversive) ; acest NU cu voce tare se va folosi imediat ce
copilul da un raspuns incorect sau nu da nici un fel de raspuns ; se va folosi doar in momentul
in care pentru o anumita cerinta suntem absolut convinsi ca copilul poate raspunde si stie
raspunsul ; folosind NU il ajutam pe copil sa faca diferenta intre raspunsurile corecte si cele
incorecte ; de asemenea folosirea lui NU ii face pe toti cei care intra in contact cu copilul sa
fie consecventi in atitudinea lor in fata copilului si de asemenea il va ajuta pe copil sa isi
creeze comportamentul necesar sa discearna intre corect si incorect ; acest NU trebuie spus
tare si cu o voce neutra , cu foarte mult calm astfel incat copilul sa nu se sperie ci doar sa stie
ca nu poate primi premiul ptr ca raspunsul sau a fost unul gresit
Folosirea reinforcementurilor pozitive si negative este foarte importanta pentru ca sunt
motorul de mers inainte al copilului . Ajustarea lor trebuie facuta incontinuu astfel incat sa
ramana din punct de vedere motivational la fel de importante pentru copil .
asa cum spuneam mai devreme programele de terapie comportamentala au trei parti : o parte
initiala care se numeste pretratament , o parte de mijloc (si cea mai importanta) care este
terapia propriuzisa sau programul curent si o parte finala a fiecarui program care se numeste
generalizare...
...terapia incepe cu o perioada de cateva saptamani de pretratament ... aici nu exista un
program concret de lucru , nu exista sittinguri si aproape totul este la "liber" ... ideeapretratamentului este aceea de a il invata pe copil ca exista "consecinte" placute si mai putin
7/29/2019 Despre Aba
7/27
placute si de a lua controlul practic asupra lui ... cu siguranta cei mai importanti oameni in
cadrul pretratamentului sunt parintii si familia copilului pentru ca ei sunt cei care trebuie sa-si
modifice complet comportamentul lor vis a vis de copil ... dupa un timp foarte scurt si copii
vor reactiona la aceasta schimbare de comportament si isi vor adapta si ei comportamentul
astfel incat sa le fie cat mai usor ...
Poate ca termenul de a "prelua controlul" asupra copilului o sa li se para unora prea dur si uniio sa spuna : "ok , copilul meu face lucrul ala sau celalalt ..." ...ideea este ca copilul sa faca
acel lucru nu doar din cand in cand si nu doar atunci cand are el chef ...si cu siguranta nu doar
dupa ce ii repetam de 10 ori sa faca un lucru ....ideea este ca copilul sa "execute" imediat ce i
s-a dat o comanda - unii iar o sa spuna ca parca este catel si il dresezi si de altfel nici nu sunt
departe de realitate : in prima faza cam asta faci ...il dresezi - ideea este sa ii incurajezi
comportamentele pozitive si sa ii descurajezi comportamentele negative.
La modul practic , nimic nu mai capata ca urmare a unui planset sau unui semn ; noi ca parinti
ne-am invatat "sa ghicim" cam ce ar vrea copilul din doar cateva semne pe care le face sau in
functie de ceea ce face sa intuim cam ce anume ar vrea sau ce anume il deranjeaza si sa
reactionam ca atare , respectiv sa il ajutam sa obtina ceea ce vroia ....este cel mai gresit lucru
pe care il facem ...: desi nu pare cei mai multi dintre ei pot face o gramada de lucruri si cere ogramada de lucruri respectiv sunt apti de a deschide o cale de comunicare dar de foarte multe
ori noi suntem cei care opturam calea respectiva ajutandu-i de fiecare data.
Totul trebuie inceput de la capat si comportamentul nostru fata de ei trebuie sa fie unul in care
ei trebuie sa dea ceva in schimbul ajutorui nostru ; astfel , in primul rand de fiecare data cand
imi cere ceva am sa-i cer si eu ceva in schimb : ma ia de mana si ma duce sa-i dau apa - il pun
sa-mi dea un lucru de pe masa (ideea este nu doar sa-l pun verbal ci sa-l si invat cum sa-mi
dea lucrul acela de pe masa ajutandu-l fizic sa mi-l dea ) si imediat dupa ce a executat ceea ce
l-am rugat ii dau o gura de apa...si continui schimbul - ii cer din nou acelasi lucru de pe masa
si i-ar il ajut sa mi-l dea si iar ii dau o gura de apa ...si iarasi da' capo...si dupa ce fac chestia
asta de 3-4 ori a cincea oara doar ii cer sa mi-l dea de pe masa si nu il mai ajut ...daca mi-l da
primeste apa , daca nu mi-l da nu primeste apa. ... o sa fiti suprinsi cat de repede pot sa invete
anumite lucruri ...la fel , nu va speriati de faptul ca o sa planga si o sa tipe ca nu ii dati
apa ... iar voua o sa vi se smulga inima din piept cand o sa-l vedeti ....daca insa ati cedat o data
ati pierdut tot ceea ce ati inceput sa lucrati ...mai mult decat atat , s-ar putea ca incapatanarea
si tipetele/plansetele sa dureze ore ...in final insa toti cedeaza si executa ceea ce i-ati cerut sa
faca ... cand insa executa din proprie initiativa ceea ce ati cerut aplaudati-l , spunetii bravoooo
, bucurativa ca si cand ar fi rezolvat cea mai grea problema de matematica si datii din belsug
ceea ce isi dorea ....poate fi prima batalie castigata ! ...incercati sa faceti acelasi lucru pentru
aproape orice lucru pe care si-l doreste : nimic nu mai are voie sa capete gratis... si pentru
fiecare comportament bun premiati-l si material si verbal din belsug ca sa-i intariti respectivul
comportament ....Acelasi procedeu se aplica pentru comportamente negative .... niciodata nu trebuie sa obtina
ceva daca are un comportament nelalocul lui ( si aici o sa vi se rupa inima ....dar cea mai
sigura cale spre a ajunge acolo unde va doriti este sa nu cedati ) .... cel mai simplu mod de a
scapa de un comportament isteric si de tipete este sa il ignorati ....COMPLET ! .... de cele mai
multe ori cand nu obtine ceva il apuca plansul si tipetele si se tranteste pe jos ( cel putin asa
facea radu) ... cam dupa 1-2 ore de plansete si istericale continui (in care noi il ignoram
complet...ignor complet inseamna ca radu se zvarcolea pe jos si tipa si plangea la picioarele
scaunului pe care eu stateam la masa si mancam si eu continuam sa mananc fara sa-i arunc
macar o privire - numai eu stiu insa cum mancam si ce era in sufletul meu ) isi revenea si se
oprea : in momentul in care 5 min nu tipa si se linistea incepeam sa-l bagam in seama si sa-i
spunem : "bravo , foarte bine , radu nu mai plange ; radu este un baiat foarte bun pentru ca nuplange" ...daca o lua de la capat o luam si noi de la capat cu ignorul ....daca se potolea in
7/29/2019 Despre Aba
8/27
continuare ne jucam impreuna , etc. ..... una peste alta desi este cumplit de greu (mai ales prin
prisma faptului ca toti cei care stau in jurul lui trebuie sa aiba acelasi tip de comportament )
este calea prin care el incepe sa se adapteze si sa-si schimbe comportamentul ....la modul
practic insa totul va castiga ascultandu-va si comportandu-se frumos si dandu-va ceva in
schimbul a ceea ce cere....puteti sa mergeti si mai departe si sa il obligati sa spuna cuvinte - la
fel ,nimic nu i se da pana nu cere in cuvinte simple : apa , da - sunt unele din cele mai simplecuvinte dar si cele mai aducatoare de profituri din punctul lui de vedere ; la inceput nici nu
este nevoie sa le spuna ca atare , este deajuns sa balmajeasca ceva care sa semene...radu la
inceput spunea apa intr-un fel de tipat de genul "aaaaa..." si primea apa ....nu spunea - nu
primea....
ceea ce pot sa va spun este ca dupa cam o luna de astfel de comportament din partea parintilor
si a familiei in general toti copii (aproape fara exceptii ) se adapteaza ....cu siguranta o sa aiba
un contact vizual infinit mai bun decat in acest moment si aproape sigur o sa auziti primele
cuvinte sau macar incercari de cuvinte .... pana in acest moment toti copii (fara exceptie) pe
care i-am cunoscut si a caror parinti au fost fermi pe pozitie si si-au schimbat comportamentul
(nota bene : fara nici un fel de program curent sau terapie efectiva) au obtinut in mai putin deo luna progrese remarcabile ...
.... in toate lucrarile de specialitate mai noi sau mai vechi sunt amintite asa numitele
"aversive" care inseamna niste "consecinte negative" si care acum nu se mai folosesc pentru
ca se considera ca nu mai este cazul ; de altfel in toate lucrarile noi , inclusiv in ultimele editii
despre aba ale lui lovaas sau a oricarui altuia aversivele sunt scoase pentru ca se poate si fara
ele si sunt considerate in cea mai mare parte destul de dure....in cele mai multe cazuri este
intradevar o cruzime sa le folosesti ....in altele parerea mea este ca este absolut necesar . un
exemplu de aversiv folosit pentru copii normali este bataia .... un alt aversiv folosit este
atunci cand copiii isi sug degetele sau isi rod unghiile si li se pune boia de ardei pe degete ca
sa fie dezvatati ...personal , mie imi repugna si nu le-am folosit niciodata dar ele exista fie ca
eu vreau fie ca nu ....
insa la radu am folosit si eu odata un "aversiv"....situatia statea cam asa : radu avea deja 5 ani
si 4 luni si inca era cu pampers cea mai mare parte a timpului ! - pana la vre-o 4 ani si 8 luni
statea cu pampersul cam tot timpul ...ulterior am incercat aproape totul .... bomboane si
ciocolata la baie si o gramada de premii daca facea pipi la baie in loc de pe el , zile intregi de
lectii in baie , dus la baie din jumatate in jumatate de ora ...etc ...practic , am cam incercat
totul ... inclusiv ceea ce aparea in ultima editie a manualului lui lovaas despre aba unde
trainingul de toaleta este un proces lung de cam 2 saptamani ... singurul lucru pe care l-am
reusit a fost sa ii scoatem pampersul in timpul zilei si cine statea cu el il ducea in mod regulatla baie odata la cam o ora (moment in care facea sau nu in funtie de nevoile lui
fiziologice)...daca insa uitam si nu ajungeam cu el la baie ...facea pe el . Practic daca vroiam
sa iesim afara pentru un timp mai indelungat sau noaptea trebuia sa apelam la pampers cu
siguranta sau la un schimb de haine in permanenta la noi .
Toate astea pana am recitit primul manual al lui lovaas "the ME book " acolo unde in
trainingul de toaleta apare un "aversiv"....ne-am sucit si invartit in jurul trainingului respectiv
vreo 5 luni cu speranta ca o sa dea rezultate orice altceva .... in ce consta respectivul training :
o zi petrecuta in baie cu copilul si joaca sau lectii ...si ca premiu orice suc care lui ii place in
cantitati nemasurate astfel incat mai tot timpul sa-i vina sa faca pipi ... si dus in prima parte pe
toaleta odata la jumatate de ora astfel incat sa faca de cel putin doua ori pipi acolo undetrebuie si premiat din belsug cu tot ceea ce isi doreste el de fiecare data si dupa aia pompat suc
7/29/2019 Despre Aba
9/27
in el si lasat sa faca pe el ....si in momentul respectiv (in care face pipi pe el) luat asa imbracat
si pus in baie si pus dusul rece pe el 5-10 sec. ... dupa care scos din baie si schimbat .... si de la
capat...- radu a luat in ziua cu pricina 4 dusuri de genul asta .... a doua zi s-a scapat o singura
data pe el si iar a avut parte de un dus la fel ....si gata!....din acea zi radu nu mai poarta
pampers nici macar noaptea ... nu s-a mai scapat niciodata pe el si de fiecare data cand ii vine
(chiar daca suntem in masina sau intr-un loc public) ne spune :"vreau faca pipi"...si daca nuare unde in acel moment se abtine pur si simplu ; nici noaptea nu se mai scapa pe el - se
trezeste , se duce la baie si apoi se intoarce singur inapoi in pat..... de atunci au trecut exact 4
saptamani si radu al meu se duce singur sa-si faca nevoile sau spune ca are nevoie ceea ce
aproape ca nu mai speram noi parintii........este foarte adevarat ca zilele alea doua au fost cam
de cosmar pentru toata familia - de altfel pe seara eu si sotia am fugit pur si simplu de acasa
pentru ca ni se rupea inima si nu mai puteam suporta....dar am trecut si peste asta si ne-am
vazut visul cu ochii : dupa 5 ani si 4 luni de pampers Radu face singur la baie !!
acum o sa continui un pic despre reinforcement care mie mi se pare extrem de important si de
ajutor intr-o abordare comportamentala a copilului...
Reinforcementul sau premiile
ideea reinforcementului este aceea de a creste frecventa raspunsurilor si comportamentelor
corecte , raspunsurile/actiunile/comportamentele corecte fiind imediat urmate de consecinte
pozitive immediate.
reinforcementul reprezinta un fapt pozitiv care a urmat imediat dupa un comportament
corect
prin definitie reinforcementul corect adminsitrat va creste frecventa de aparitie a unui
comportament
daca frecventa comportamentului pe care noi vrem sa o incurajam nu creste folosind un
anumit reinforcement (premiu) inseamna ca din punct de vedere al copilului respectivul
premiu nu este destul de motivant , deci nu este (sau nu mai este) un reinforcer pentru el.
reinforcementul in traducere ar trebui sa fie intaritorca definitie se diferentiaza de
premiu prin faptul ca premiul se acorda ca urmare a unui lucru /actiune bine facuta dar care
ulterior nu creste neaparat frecventa unui comportament .nu stiu daca m-am facut eu foarte
bine inteles dar principial eu am sa-I spun in continuare premiu chiar daca nu este cea mai
corecta exprimare
Exista atat intaritori/reinforcementuri pozitive cat si negative trebuie retinut totusi ca orice
intaritori cresc frecventa unui anumit fel de comportament (inclusiv cele negative cresc
frecventa a nu face ceva ...)
In general intaritorii pozitivi se refera la cresterea frecventei unui raspuns care este urmat de
un eveniment favorabil /pozitiv astfel , intaritorii pozitivi pot fi considerati acel lucru placut
care se intampla copilului urmare a unei actiuni/comportament/raspuns corect ; de fiecare data
cand ne gandim la un intaritor trebuie sa o facem cu gandul la copilul respectiv si nu in
general (din experienta personala pot sa spun ca ceea ce ii repugna baiatului meu mare ,
respectiv sa-l gadil si sa-l smotocesc pe radu il amuza teribil si il face sa fie in al noulea cer
).intaritorii pozitivi pot fi practic asa cum am spus orice atat material cat si social care ii
fac placere copilului
Intaritorii negativi se refera la cresterea frecventei unui anumit comportament prin dorintacopilului de a nu i se mai intampla un anumit lucru si anume respectivul intaritorul negativ
7/29/2019 Despre Aba
10/27
care se intampla de fiecare data dupa ce a executat o anumita actiune intr-un anumit fel
.astfel , intr-o situatie in care copilul se va confrunta cu o situatie neplacuta urmare a unei
actiuni a sa si reuseste sa evite situatia respectiva printr-un anumit comportament data viitoare
aflat fiind intr-o postura asemenatoare va alege calea prin care va putea sa evite ca situatia
neplacuta din punctul lui de vedere sa nu se mai repete. Ideea este ca acesti intaritori negativi
sa duca catre o crestere a frecventei unui anumit comportament pe care noi incercam sa ofacem .daca nu creste frecventa aparitiei respectivului comportament pe care noi o targetam
inseamna ca respectivul intaritor negativ nu este de fapt intaritor negativ si din punctul de
vedere al copilului.si ca sa dau cateva exemple diun viata de zi cu zi : parintele incepe
sa tipe la copil (situatie neplacuta) sa-si stranga jucariile si copilul le strange (comportament) ,
parintele se va opri din tipat (intaritor negativ)astfel , o multime din comportamentele
noastre ca si parinti pot deveni intaritori negativi pentru copii normali sau autistiun alt
exemplu ar putea fi in felul urmator (acesta este un exempla pe care am sa-l dau aici doar ca
sa subliniez cat de mult putem gresi in anumite situatii si cat de important este si
comportamentul nostru vis a vis de copii : un copil plange si tipa langa un parinte si isi
intinde mainile sa fie luat in brate (situatie neplacuta din punctul de vedere al parintelui pentru
ca copilul plange) , parintele ia copilul in brate (actiune/comportament) , iar copilul se oprestedin plans (intaritor negativ pentru parinte care se bucura ca a rezolvat o problema care il facea
sa se simta prost, respectiv plasetele copilului ) partea cea mai proasta a intamplarii este
ca foarte probabil atunci cand copilul va vrea din nou in brate va incepe din nou sa planga si
sa tipe pentru ca el a primit la randul sau un intaritor pozitiv din partea parintelui atunci cand
a plans a fost luat in brate .exista o vorba care spune ca orice invat are si dezvat ; nimic
mai adevarat dar efortul depus pentru a dezvata ceva este infinit mai mare decat efortul si
atentia depuse pentru a nu oferi copilului intaritori pozitivi in situatii de genul celei descrise
mai sus.
.de cele mai multe ori este preferabil sa se utilizeze intaritori pozitivi pentru cresterea
anumitor comportamente si tot intaritori pozitivi pentru descresterea altora .asta nu
inseamna insa ca nu va trebui sa fim atenti tocmai la folosirea intaritorilor negativi in mod
nativ de catre copii si folosirea lor ca sa-si atinga targeturile pe care ei considera ca le au la un
moment dat. de foarte multe ori din pacate cadem in plasa
...o sa imi permit sa divaghez un pic de la cursul firesc pentru a spune cateva lucruri
referitoare la preterapie ... asta deoarece dupa discutiile fata in fata din ultimele saptamani cu
cativa parinti am realizat ca sunt unii parinti care sunt foarte tentati de spune : " ok , cam asta
fac si eu cu copilul ..." ....sau " hm , pai eu detin controlul copilului si el executa cam tot ce ii
spun eu " ....din discutiile ulterioare insa am cam ajuns la concluzia impreuna cu parintii ca
asta este mai mult ca sa ne linistim noi constinta decat ca sa vedem adevarul asa cum este el ...
controlul asupra unui copil (autist sau nu ) este atunci cand executa toate sarcinile (pe care voica parintii stiti ca le poate executa si numai pe acelea ptr ca o raportare la alte sarcini pe care
nu le stie indeplini nu are sens) de fiecare data cand cereti ca o sarcina sa fie indeplinita ... sau
macar in noua cazuri din zece copilul indeplineste sarcina si nu doar din cand in cand atunci
cand vrea el - poate ca este surprinzator dar cei mai multi din copii autisti (mai ales cei cu
autism nu foarte sever) stiu exact ce ar trebui sa faca ca sa indeplineasca o sarcina si de asta si
tentatia parintelui de a spune "hm , copilul meu stie sa faca asta"....realitatea este un pic
diferita : copilul stie intradevar sa duca la capat o sarcina atunci cand in minim 80% din cazuri
executa o sarcina din prima incercare.... pana atunci oricat ne-ar place sa credem ca stie,
ramanem ancorati la capitolul "face atunci cand vrea el " ...zilele trecute o mama imi povestea
cum lucreaza cu copilul dar ca la un moment dat(dupa doar cateva minute) copilul se
plictiseste si refuza pur si simplu sa mai faca ceva sau pur si simplu pleaca de langa mamalui .... asta este una din cele mai mari greseli in modul de a vedea lucrurile ... pentru ca odata
7/29/2019 Despre Aba
11/27
ce copilul ne controleaza va invata atat si cand va vrea el .... posibilitatile reale de progres ale
unui copil in cazul dat sunt minuscule ... la modul practic cel mai simplu mod este de a lua
mai intai controlul asupra copilului ( (in cazul dat copilul ar trebui pur si simplu obligat sa nu
plece si sa-si continue sarcina ajutat fizic de mama) ... desi s-ar putea sa ne lovim de multe
tipete si istericale pe tema asta-cel putin la inceput in mod sigur- foarte repede copii se vor
adapta si vor vedea ca este mai simplu sa execute sarcina sau macar sa incerce sa o faca decatsa incerce sa plece sau sa refuze sa o faca....
la fel , consecventa este o parte cumplit de importanta al acestei lupte de a lua controlul
copilului ... una din greselile pe care le facem in mod uzual este aceea de a repeta de cateva
ori (cateodata si de 10 ori ) o comanda pana cand copilul se hotareste sa faca ceva cu speranta
ca odata macar copilul va fi atent si va executa .... cel mai simplu insa este ca pe de o parte sa
ne asiguram atentia copilului inainte de a ii da o comanda si apoi a lucra cu copilul sa-mi
raspunda de prima data....ultimul lucru este o chestiune de durata dar care porneste din aceasi
preterapie si scopul acesteia - preluarea controlului asupra copilului ; odata acest lucru realizat
salturile pe care copilul le va face la toate capitolele va fi infinit mai rapid .... la modul practic
eficienta se dubleaza . Vorbeam un pic mai devreme despre consecventa : ... desi poate infoarte multe cazuri ne vine foarte greu sa nu cedam (fie si din motivul meschin sa ne lase in
pace si sa nu-l mai auzim plagand sau tipand si sa ne putem vedea de treaba noastra) din
diverse motivatii ca sa nu mai spun de mila nu asta este atitudinea care ii va aduce beneficii
pe termen lung copilului . De asemenea cateodata ne punem problema de genul :" ok ...lasa ca
ii fac placerea acum si asta este ultima oara" ...sau altfel de argumente interioare pe acelasi
calapod ... pe masura ce trece timpul si copilul se invata ca la un moment dat cedati oricat de
fermi ati fi la inceput copilul o sa-si prelungeasca tipetele si plansetele pentru ca el stie ca la
un moment dat dvs o sa cedati ... cu cat o sa lungiti perioada in care cedati (spunand mai intai
"nu" de o suta de ori ) cu atat copilul o sa prelungeasca si el perioada in care va plange sau va
fi isteric pentru ca el stie ca in cazul 101 se poate sa cedati ....si atunci de ce sa nu incerce
pana la limita ?!....
... pana la capat totul tine de determinarea cu care priviti problema , de cat de mult va doriti ca
copilul sa se schimbe si cat de mult alocati pentru acest lucru precum si de nivelul de
consecventa pe care il adoptati - casandra a pus niste posturi pe forum in care am gasit zeci de
tips & tricks in care poti sa-l fortezi pe copil sa initieze comunciare cu tine....
... in postul de dinainte povesteam cateva lucruri despre intaritori negativi si pozitivi ....am sa
reiau un pic subiectul si am sa incerc sa-l dezvolt pentru ca motivatia copilului pentru orice
este una din cele mai importante arme pe care le avem : ... una din alte multe greseli pe care le
facem in viata de zi cu zi , mai ales in cazul copiilor autisti este sa incercam sa-i ajutam sau sa
"ghicim" ceea ce ii deranjeaza ... astfel , daca spre exemplu copilului ii este cald , sau este ud
sau are o jena de orice fel , tentatia lui primordiala este sa planga ca sa ne faca atenti ca ceva ilderanjeaza .... si noi ca niste parinti iubitori "vom ghici" de cele mai multe ori in cateva
secunde care este problema si o vom rezolva ....asta este calea cea mai sigura ca data viitoare
cand va avea o problema in loc sa ceara ajutor sa se apuce sa planga .... si trebuie avut in
vedere ca sa il condamnam sa ne aiba tot timpul prinprejur ca sa "ghicim" ce problema are
pentru ca oricne altcineva nu va stii cum sa se descurce ... cel mai simplu lucru de facut este
acela de a nu cadea in plasa si de a'l forta pe copil sa zica ce il deranjeaza ..... si desi stim din
prima clipa ce il deranjeaza cea mai ok atitudine ar fi sa-l ajutam sa ne spuna (acest spuna
poate fi si o onomatopee apropiata de ceea ce stim noi ca ar fi problema) ce il deranjeaza si
abia apoi sa reactionam in consecinta...
acum am sa incerc sa impart intaritorii/reinforcementurile in categorii pe alte criterii...: existaintaritori primari - care mai sunt cunoscuti si ca intaritori neconditionati deaorece nu au
7/29/2019 Despre Aba
12/27
nevoie sa fie conditionati de un sistem de invatare ... ca sa ma exprim ceva mai simplu ,
intaritorii neconditionati sunt intaritorii pe care copilul ii asimileaza cu "placerea" fara a mai fi
nevoie sa ii explicam ceva despre "premiul " respectiv .... in general intaritorii
neconditionati/primary sunt placerile copilului din viata de zi cu zi ...cele mai uzitate
reinforcementuri/intaritori sunt alimentele si bauturile ... ; trebuie avut in vedere si faptul ca
acesti intaritori nu sunt neaparat intaritori tot timpul - spre exemplu daca un copil tocmai amancat o masa copioasa sau tocmai si-a potolit setea este putin probabil ca orice inseamna
bautura sau alimente o sa devina intaritori pentru el in acel moment...; in general intaritorii
primari/neconditionati se folosesc foarte tare la inceputul unui program pentru ca sunt foarte
usor de administrat si de asemenea pentru ca copilul va stii exact la ceea ce sa se astepte -
intodeauna insa intaritorii primasri folositi la inceput vor fi secondati de un intaritor
secundar ... (intaritorii secundari sunt formati din premii sociale sau din premii fizice :
expresii de genul "bravo " "foarte bine" , "excelent" si gadilaturi , rasete , imbratisari , etc) ...
in general intaritorii secundari sunt intaritori pe care fiecare din copii invata sa le gaseasca
placute de-a lungul timpului ... aceste doua feluri de intaritori/reinforcementuri se aplica
impreuna mai ales la inceput pe principiul "cainelui lui pavlov" astfel incat ulterior renuntand
la intaritorii primari sa capatam aceleasi rezultate si copilul sa fie la fel de motivat doar deintaritorii secundari pe care ii va asocia cu o placere ....(se poate intampla ca anumiti copii sa
gaseasca motivant o parte din intaritorii secundari si in fapt pentru ei intaritorii secundari sa
fie de fapt primari - in acest caz folositi intaritorii secundari/primari de genul gadilatului sau
altor chestii pur fizice impreuna cu intaritori sociali de genul mentionat mai sus "bravo"
etc....astfel incet , incet copilul va avea nevoie doar de inatritori sociali pe care este mai
probabil ca ii va capata in mod uzual in societate decat un intaritor primar de genul mancare
sau bautura pe care aproape sigur nu il va capata intr-o situatie de viata de zi cu zi...
... nu stiu exact cat de concret am fost dar sper din inima sa fii inteles macar in parte ceea ce
am scris mai sus...
...ceea ce ar mai trebui spus si mie mi se pare foarte important este ca trebuie avuta mare grija
cand si cum ne folosim de intaritori pentru a avea cat mai mare efect pe termen lung ....astfel ,
un raspuns aproximativ corect (chiar daca este departe de a fii ceea ce speram noi sa ajunga
raspunsul respectiv ) mai ales daca este undeva la inceputul programului trebuie sa fie intarit
din greu astfel incat copilul sa fie motivat foarte tare ; la fel , un raspuns mai departe de
raspunsul corect dar totusi corect va fi premiat dar nu asa de tare ca un raspuns corect - aici
toate lucurrile se fac "simtind" copilul si aportul parintilor este extrem de important ...cea mai
corecta exprimare a toate de mai sus ar fi ceva de genul : trebuie din greu recompensat cel mai
bun raspuns pe care il poate oferi copilul la data respectiva si trebuie recompensat mai putin
orice raspuns care este sub posibilitatea din acel moment a copilului...de exemplu la un copil
care abia acum invata sa vorbeasca si il fortez sa-mi ceara apa iar el va spune "aaaa..." il voi
recompensa cat de mult pot astfel incat sa-l incurajez sa-mi spuna si data viitoare .... la fel , laun copil (poate fi acelasi copil dupa un interval de timp) pe care l-am auzit spunand corect
"apa" nu am sa il mai recompensez asa de tare decat daca imi spune "apa " cel putin la fel de
corect ca atunci cand l-am auzit spunand-o corect (de pilda daca imi spune "ap...")....daca imi
spune din nou "aaaa..." desi eu stiu ca poate "ap..." sau "apa" fie am sa il premiez mult mai
putin si am sa-i spun "hm , bine ...dar poti si mai bine" fie daca deja l-am auzit cu apa si el imi
spune aaaa.... n-am sa-l premiez deloc si am sa-l pun sa spuna din nou... chestia asta se poate
aplica la orice sarcina dar este foarte important ca toti cei implicati in ajutorul copilului sa stie
tot timpul exact care sunt limitele acestuia ca nu cumva dintr-o eroare un parinte sa considere
ca copilul stie asta si celalalt parinte sa accepte si mai putin pentru ca nu stie ca copilul poate
executa cu succes o sarcina.... si viceversa este la fel de valabila ; asta inseamna la modul
practic ca toti cei implicati , parinti , bunici , tutori , etc vor comunica tot timpul despre ceeace face si ceea ce nu face copilul .... in caz contrar este foarte probabil ca copilul sa devina
7/29/2019 Despre Aba
13/27
confuz pentru ca lui ii este greu sa inteleaga de ce unu ii da bomboane si il gadila pentru ca a
spus sau a afacut ceva si celalalt sau altii nu....
astea sunt cele mai importante lucruri despre reinforcing/intaritori ... tineti minte ca dvs
trebuie sa obtineti de la copil totul sau tot ce poate da el mai bun si ca pentru asta el trebuie
motivat extrem de mult ....
acum am sa trec la un alt punct important din aba care se numeste "prompting" sau in
traducere "ajutor" .... eu o sa ma refer la el cu prompting pentru ca asa mi-a intrat in vocabular
si asa imi este cel mai usor . promptingul este modalitatea prin care il invatam pe copil sa
indeplineasca o sarcina....il ajutam/prompt pe copil sa indeplineasca o sarcina si atunci
intaritorul/recompensa poate fi data astfel incat copilul sa inteleaga ca a indeplinit sarcina cu
succes. in general dupa cateva ajutoare in a indeplini o sarcina si dupa ce l-am recompensat pe
copil de fiecare data pentru ca a indeplinit sarcina cu succes , copilul va incerca si el sa
indeplineasca sarcina chiar si fara ajutor .... in momentul in care macar incearca sa
indeplineasca sarcina (chiar daca nu o face corect ci doar incearca) copilul va trebui
recompensat din greu pentru incercare astfel incat sa-l incurajam sa mai incerce ....mai ales lainceput marea majoritate a sarcinilor vor fi non-verbale si ajutorul/promptul in consecinta va
fi tot non -verbal deci fizic ... astfel , marea majoritate a sarcinilor vor fi indeplinite in mod
mecanic ... odata ce insa va fi recompensat pentru chestia asta copilul va intelege (si o sa fiti
surprinsi cat de repede intelege) ca primeste o recompensa pentru sarcina pe care tocmai a
executat-o si iincet , incet va introduce executia sarcinii respective in viata sa de zi cu zi .... ca
sa aveti o imagine mai clara incercati urmatorul experiment simplu cu copilul (mai ales daca
nu v-ati apucat sa faceti nici o terapie cu el ) : tineti in mana sau puneti pe masa ceva care stiti
ca copilului dvs ii place extrem de mult (in principiu ceva de mancare ) si pe care sa fiti la fel
de siguri ca copilul l-a vazut apoi luati un obiect despre care stiti sigur ca copilul nu stie ce
este si puneti-l si pe el pe masa ... apoi asezati-va langa copil si ceretii : "arata-mi X (numele
obiectului)" si in acelesi timp luati mana copilului cu mana dvs si puneti-o peste obiectul cu
pricina si de fiecare data cand atinge obiectul cu mana lui datii o bucatica din mancare
preferata ... continuati la fel de 6-7 ori : "arata-mi X" - mana dvs peste mana copilului atinge
obiectul respectiv - imediat bagat in gura o bucatica din mancarea preferata ... daca veti
incerca aceasi comanda a opta oara fara sa mai tineti mana dvs peste cea a copilului s-ar putea
sa fiti suprinsi sa vedeti ca copilul va incerca sa atinga obiectul singur fara ajutor ... in
momentul respectiv recompensati-l pe copil din greu ... aici este foarte important ca timpii sa
fie foarte scurti : ati dat SD - "arata-mi X" si in momentul urmator duceti mana copilului sa
atinga obiectul X apoi imediat ce mana a atins obiectul ii bagati in gura (nu ii dati in
mana !!!!) o bucatica (o bucatica foarte mica care doar sa-l faca sa simta gustul ) din mancarea
preferata apoi dupa alte 3-4 secunde repetati identic de la capat totul .... o sa fiti si maisuprinsi daca dupa un anumit interval de timp (poate fi ore sau zile) o sa-i cereti sa va arate
sau sa va aduca obiectul X sa stie exact ce trebuie sa faca ...si sa astepte recompensa ....
exact in acelasi fel se pot invata apropae toate obiectele .... asa incepe un program numit
"receptive labels" si care are ca target ca copilul sa invete toate obiectele din jurul lui...
am sa ma intorc acum la prompting/ajutor si la tipurile de promting ; in functie de ceea ce
incercam sa-l invatam pe copil o sa folosim tipuri diferite de prompting in moduri diferite ...
astfel se diferentiaza : 1)prompt fizic care este asa cum am aratat si in exemplul de mai sus
modul cum il invatam pe copil sa execute o sarcina si in general se face cu mana noastra peste
mana lui in cele mai multe cazuri ... 2) promptul demonstrativ sau imitativ este atunci cand
executaa o sarcina pe care copilul va trebui sa o imite - in cazul dat in general copilul vatrebui mai intai sa invete ceea ce este aceea imitatie ca sa poata avea un efect cat mai mare
7/29/2019 Despre Aba
14/27
imitatia sau promptul demonstrativ( Cel mai simplu mod de a il invata pe copil imitatia este sa
se lucreze in tandem - cel care da SD , executa si sarcina in fata copilului iar un alt
tutore/parinte sta in spatele copilului si il ajuta pe copil sa execute si el sarcina - de exemplu
:cerinta/SD - "pune mainile pe cap" si in acelasi timp pun si eu mainile pe cap iar un
tutore/parinte sta in spatele copilului si ii pune el mainile pe cap asa cum se face promptul
fizic adica mana peste mana)...3) promptul/ajutorul pozitional se foloseste mai ales lainceputurile diferitelor programe si mai ales la inceputul terapiei si se refera la faptul ca
"targetul" sau obiectul despre care vrem sa-l invatam pe copil se afla intodeauna foarte
aproape de acesta (la indemana lui )....
4) promptul/ajutor legatura cu o cunostinta deja avuta ... de exemplu incercam sa-l invatam pe
copil culorile la modul verbal imediat dupa ce le-a inavatat la modul receptiv : in loc sa-l pun
sa-mi spuna ce culoare are un obiect il voi pune sa faca ceva ce stiu sigur ca stie "atinge rosu"
iar in momentul in care o face am sa-l intreb "ce culoare este ? " "rosu" ... cel mai probabil o
sa fac un astfel de prompt verbal la inceput ... 5) promptul/ajutor verbal care are mai multe
caracteristici si mai multe moduri de uzitare - in principiu o sa il folosesc cel mai des la fel ca
si pe promptul fizic pentru a il invata mecanic (la inceput) un lucru pe copil .... exact ca in
exemplu cu "arata-mi X" pot face la fel pentru numele unui obiect doar schimband SD - :"ceeste ?" iar raspunsul va trebui sa fie "masina" .... in general prompturile verbale apar mai
tarziu in programul copilului pe masura ce el incepe sa devina verbal si introducem in terapie
programele verbale . De asemenea asa cum am spus exista si un alt mod de a folosi promtul
verbal si anume acela de a oferi indicatii care sa-l faca sa ajunga la executarea corecta a
sarcinii... este foarte important insa sa folositi acest fel de prompt verbal atunci cand o sa fiti
destul de experimentati astfel incat sa nu daunati copilului... in caz contrar s-ar putea ca
copilul sa astepte in mod constant de la voi un "hint" sau o "sugestie" pentru a isi indeplini
sarcina....6) un alt fel de prompt/ajutor este cel de inflexiune verbala si se refera la faptul ca in
momentul in care dam un SD putem sa subliniem verbal un anumit cuvant din propozitie , de
exemplu : "arata-mi cana MARE !"..... mai exista o multitudine de prompturi/ajutoare de o
gramada de feluri ca de pilda gesturi , aratat cu degetul sau cu ochii , etc...... pe masura ce
dezvoltati abilitatile copilului o sa fiiti nevoiti sa folositi o multitudine de promturi diferite
pentru ca sarcinile devin din ce in ce mai diferite.
asa cum am spus "promptul" este calea prin care il invatam in fapt pe copil sa duca la bun
sfarsit o sarcina ... in continuare am sa trec in revista cand folosim promturile la modul
concret si de asemenea cateva reguli pentru promting :
- folosim promptul/ajutor atunci cand introducem o sarcina noua sau un obiect nou pentru
copil si atunci (asa cum am prezentat exemplul cu obiectul pe masa ) folosim promtingul de
foarte multe ori una dupa alta (poate fi de 8-9 ori sau mai mult ) ... procedeul se numeste
"mass promting" si experienta proprie imi spune ca este cea mai simpla cale de a invata pe uncopil autist ceva. Este foarte adevarat ca este foarte mecanic si ca pare nenatural dar supriza
vine mai tarziu cand aproape fara exceptie toate lucrurile care le-a invatat mecanic incep sa
devina parte din viata lui si toate cunostintele acumulate intr-o prima faza mecanic realizam
ca stie exact la ce anume ii folosesc .
- in general un prompt se face imediat dupa ce sa formulat SD-ul sau in acelasi timp cu
formularea acestuia.... in consecinta si in cuvinte mai simple cerinta si promptul sunt
simultane sau urmeaza imediat una dupa cealalalta (nu exista timpi morti intre ele)
- cand un raspuns la o cerinta a fost prompt/ajutat de foarte multe ori nu se renunta brusc la
prompt ci se foloseste "pierderea de prompt"... ca sa fiu mai concret am sa incerc sa dau un
exemplu : sa consideram ca ii dau copilului un SD de genul "pune mainile pe cap " si in
acelasi timp cineva ii pune mainile pe cap mana peste mana la inceput (pentru primele 3-4dati), apoi ii face prompt 1/2 ,adica ii pune mainile pe coate si ii ridica mainile fara a ii mai
7/29/2019 Despre Aba
15/27
pune efectiv mainile pe cap (alte 2-3 ori ) si apoi ii face prompt 1/3 , adica ii atinge doar
coatele si ii le impinge un pic in sus ca sa ii dea un impus copilului si acesta duce sarcina
singur pana la capat (inca 1-2 ori) si abia apoi il lasa pe copil sa execute singur sarcina ....la
fel cel care a dat SD continua sa execute si el sarcina de fiecare data cand da SD-ul (adica sa
isi puna mainile pe cap siesi) chiar daca copilul a ajuns sa execute singur sarcina si nu mai are
nevoie de prompt din spate ... renuntarea la promptul de imitatie a celui care da SD se facedoar dupa ce copilul executa singur sarcina fara prompt fizic din partea altei persoane si se
face in acelasi fel in care s-a renuntat la promtul fizic ...adica putin cate putin... procedeul se
numeste "fading prompt" ...
- o alta regula se numeste NO-NO-PROMPT si se refera la momentul cand se foloseste
promptul ... astfel , atunci cand copilul are o sarcina masterata si pe care nu o executa (nu
conteaza motivatia ) se foloseste consecinta negativa "NU" de doua ori unde in prealabil s-au
dat doua SD-uri si nu s-a raspuns la sarcina si apoi se foloseste un "prompt"... respectiv ii cer
copilului ceva - SD : " arata-mi X" ... el nu executa (desi eu stiu exact ca stie pentru ca am
consid4erat sarcina masterata) si atunci spun "NU" ... mai stau 3 secunde si apoi repet SD
....astept 3 secunde si el tot nu-mi raspunde si iar zic "NU" si apoi dau SD si imediat nu mai
astept nici un raspuns ci fac direct prompt pe sarcina respectiva ...; copilul nu trebuieniciodata sa aiba mai mult de doua raspunsuri incorecte sau doua nonraspunsuri fara sa
primeasca un prompt/ajutor .... dupa ce am facut "NO-NO-PROMPT" urmatoarea misacare
este sa ii repet din nou SD si daca din nou imi da un raspuns incorect sau un nonraspuns(adica
nu face nimic) reiau din nou acelasi procedeu "NO-NO-PROMPT" si daca nici la a saptea
oara nu-mi raspunde corect la SD ma intorc si la sarcina respectiva trec din nou la "massiv
prompt" pentru ca asta inseamna ca fie copilul nu a masterat ceea ce eu credeam ca a masterat
fie pur si simplu a uitat si atunci trebuie sa consider ca sarcina cu pricina o iau de la inceput.
(o sarcina/target se considera masterata daca copilul reuseste sa raspunda corect la 4 din 5
intrebari in doua sittinguri diferite la cateva ore distanta unul de celalalt)...
- incercati ca de fiecare data sa folositi cel mai putin intruziv fel de prompt ; daca spre
exemplu copilul stie sa imite este preferabil sa folositi promptul prin imitatie mai degraba
decat un prompt fizic pentru o sarcina ...
- incercati sa fiti atenti si sa "fade the prompt" atat cat de repede se poate in sensul in care sa
incepeti intodeauna sa renuntati la promptul full dupa a treia sau a patra oara in felul descris
mai sus... un ajutor full pe termen lung il va face pe copil sa devina depend in indeplinirea
sarcinii de un prompt de la voi.
- nu uitati ca atunci cand folositi "no-no-prompt" atunci cand ati facut prompt si l-ati ajutat sa
execute sarcina sa ii dati si recompensa (fie ea si numai una de genul "bravo") pentru a il
incuraja sa execute sarcina si a ii demonstra de fapt ca acela este raspunsul corect ; la fel
intodeauna dupa un "no-no-prompt" dati un SD si lasati copilul sa incerce sa-l execute singur
fara ajutor ...- asa cum am ami spus : daca faceti massive prompt atunci cand il invatati pe copil un task
nou recompensati-l din plin ... recompensati-l mult mai putin la promptul de la "no-no-
prompt"....
- daca copilul a avut nevoie la un moment dat de "no-no-prompt" pentru un anumit task , dupa
ce ati verificat daca copilul poate executa sarcina respectiva imediat dupa "no-no-prompt" nu
uitati sa verificati si mai tarziu (adica dupa macar 1/2 h) daca copilul stie intradevar sa
execute sarcina sau nu - in cazul in care tot nu stie intorceti-va la masiv prompt pentru ca este
clar ca copilul nu a masterat sarcina respectiva desi ati crezut altceva...
- incercati sa evitati ajutoare inconstiente pe care le dati copilului , mai ales atunci cand
introduceti sarcini/taskuri noi ... de exemplu evitati chestii de genul : "arata-mi masina" si voi
va uitati insistent la masina in momentul respectiv .... copii in general si copii autisti inparticular sunt profesori in a gasi ajutor inconstient in gestica dvs.... si asta este ok pe termen
7/29/2019 Despre Aba
16/27
scurt dar pe termen lung nu este bine pentru ca copilul va deveni dependent de "ajutoarele"
inconstiente ale dvs chiar si atunci cand stie sigur ceva...
am sa continui acum cu una din cele mai importante tehnici in aba care se numeste "shaping"
sau mai pe romaneste "modelare" sau invatare prin modelare... este tehnica prin care se invata
anumite comportamente care ar putea sa nu apara niciodata de la sine si nu au cum sa fie
"intarite" si de asemenea nu au cum sa fie prompt/ajutate ....si nu putem sa ii invatam pe copiiprin promptul simplu. Metoda asta se foloseste cel mai mult in cazul invatarii limbajului de
catre copii care nu stapanesc verbalul sau copii care nu vorbesc de loc .... ideea este ca prin
aceasta metoda vor fi intarite/reinforced orice raspuns similar cu raspunsul final (chiar daca
este foarte departe de acesta ) si de asemenea pe masura ce terapia merge mai departe sunt
intarite din belsug toate aproximarile succesive ale unui raspuns final astfel incat sa se ajunga
incet incet la acel raspuns final . Ca sa fiu mai pragmatic am sa dau un exemplu ... si imi vin
acum in minte cel putin cateva dar am sa incep cu cel pe care l-am mai dat :
cand ne-am apucat sa-l invatam pe radu sa spuna "apa" (n.b. radu nu mai pronuntase acest
cuvant niciodata desi stia ce inseamna si intelegea semnificatia cuvantului - pentru el
semnificatia cuvantului "apa" la vremea respectiva insemna apa din sticla din care bea el
apa) ... primul pas pe care l-am facut a fost sa il luam fata in fata de fiecare data cand vroiaapa ,si ne aducea sticla cu apa sau ne lua de mana si ne ducea la locul unde stia ca este sticla
cu apa , si cu sticla de apa la vedere pe masa sa-i dam SD-ul "spune APA"....(nu comentez
despre perioada de la inceput unde nu vroia sa spuna nimic nici in ruptul capului si se trantea
pe jos si plangea )la inceput refuza sa spuna ceva dar dupa cateva incercari succesive cand a
vazut ca nu primeste orice altceva ar face a venit si momentul minune in care a incercat : a
iesit ceva de genul "aaaaaahhhh...." dar a fost prima lui incercare de verbalizare pe tema data
si imediat a primit si apa si bomboane si felicitari din plin ... ulterior ne-am pastrat obiceiul si
deja stia ca atunci cand vrea apa (desi in continuare ne aducea sticla si ne-o punea in brate sa
io deschidem) ca trebuie sa spuna ceva si ne spunea acel "aaahhh..." pana intro zi cand am
mers mai departe si cu un pic de ajutor a iesit "aaaap"... iarasi o intreaga pleiada de bravo si
intarituri de la apa pana la bomboane... ulterior a mai incercat sa spuna "aaaahhh..." dar pentru
asta nici macar apa nu i se mai dadea ... trebuia sa incerce sa spuna "aaaap"... dupa ce am
trecut si de stadiul asta am ajuns la "aapi"... si abia apoi la "apa" ... si noi ne-am continuat
"shapingul" si am mers mai departe la "da-mi apa" .... la care am pornit de la "apa" - "d...apa"
- "de apa" - "da apa"- "daaa apa" - "dam apa" si intr-un final am ajuns la "da-mi apa" ...
practic ideea este ca trebuie exersat foarte mult in acest program de verbal imitation si
premiata la inceput orice incercare de verbalizare ca mai apoi sa premiezi cel mai aproape
raspuns de ceea ce ar trebui sa fie raspunsul final. Cele mai lungi si dificile cuvinte pe care
radu le-a invatat prin metoda asta au fost "ciocolata" si "gradinita" ... De asemenea este o
metoda excelenta ca sa invete sa pronunte corect niste cuvinte pe care le stalceste desi le-a
invatat sensul si stie sa le si exprime intr-o anumita masura .
o alta tehnica este cea numita CHAINING sau "intantuire" ; la fel ca si shapingul este folosita
pentru a invata comportamente si lucruri care nu ar aparea de la sine si pe care din acest motiv
este foarte greu sa le maresti frecventa . In general "inlantuirea" se foloseste pentru acele
comportamente care presupun o imposibilitate de prompting deaorece sarcina dureaza prea
mult sau este complexa. Deci ce inseamna in practica "chining/inlaintuire" : inseamna ca
sarcina este taiata in sarcini mai mici in care il poti ghida pe copil si ajuta sa le duca singur la
bun sfasit cu ajutorul promptingului. Spre exemplu o sarcina de felul acesta este "spalatul pe
maini". Acesta presupune : 1. sa-si suflece manecile 2. sa dea drumul la apa 3. sa-si puna
mainile sub apa si sa le ude 4. sa ia sapunul si sa-si dea cu sapun pe maini si sa puna sapunul
la loc 5. sa frece mainile cu sapun 6. sa puna mainile sub apa si sa le frece 7. sa inchida apa 8.sa ia prosopul si sa se stearga si apoi sa-l puna la loc .... este imposibil de invatat un copil care
7/29/2019 Despre Aba
17/27
nu stie sa faca chestia asta dintr-o data ... si este improbabil ca incercarea de a il invata tot
procesul (adica toti pasii )intreg va avea foarte mare succes... cel mai simplu este sa il invatati
pas cu pas si sa-l premiati pentru fiecare pas reusit ( in principiu tinut de capul lui un copil
autist care nu a mai facut asta niciodata ar trebui sa invete cam o sarcina la 2-3 zile ceea ce se
cheama ca in principiu cam in doua saptamani ar trebui sa invete sa se spele singur pe maini
de la cap la coada).cateva reguli generale pentru "inlantuiri" :
- fiecare sarcina complexa este infinit mai usor de invatat daca este despicata in cateva etape
simple si invatate acele etape prin prompting
- primul lucru care trebuie facut este analiza fiecarei sarcini si impartirea acesteia pe etape cat
mai simple de invatat prin prompting fizic sau imitativ ( de notat ca si aici ca si in restul
cazurilor la prompting se renunta gradual pentru fiecare etapa in parte)
- intaritorii/reinforcerul este oferit copilului pentru fiecare etapa parcursa
- ideea este ca de fiecare data cand il invatam o sarcina sa incepem sa avem un singur
"task/tinta" iar restul sa ii facem pur si simplu prompting cu intaritor/premiu ... asta inseamna
ca pe masura ce copilul incepe sa inteleaga ce are de facut eu voi renunta incet la promtingdoar pentru una din etape in timp ce celelalte le voi parcurge in continuare cu copilul
ajutandul sa le faca . eventual atunci cand copilul a invatat sa execute toate etapele incep sa
renunt la reinforcementurile/intaritorii intermediari si ii ofer premiul doar la terminarea
completa a sarcinii.
chaingul/inlantuirea poate fi de doua feluri : inlantuire inainte (cu exemplul de la spalatul
mainilor ) si inlantuire inversa (care este cel putin la fel de importanta) .... la tehnica
"inlantuirea inversa" se apeleaza atunci cand un task este greu de inteles de copil si ideea este
sa ne ajutam de dorinta copilului - de exemplu vrem sa-l invatam pe copil sa se joace cu un
trenulet pe sine .... chainingul invers inseamna ca mai intai o sa-l punem pe copil sa impinga
trenul pe sine (cu sina deja facuta si cu trenul deja facut si pus pe sine) apoi o sa dam trenul
jos de pe sina si o sa il invatam pe copil prin promting sa il aseze pe sina si abia apoi o sa
incepem sa desfacem sina si sa il invatam pe copil cum se asambleaza sina ... la fel ca la
primul fel de inlantuire nu o sa purcedem la o etapa pana cea dinainte nu este masterata .
avantajele inlanturii/chianingului sunt evidente si incep prin faptul ca astfel copilul va executa
mult mai usor o etapa dintr-o sarcina si va fi ferit de frustrarile imposibilitatii executarii unei
sarcinii complexe ; un alt avantaj este dat de faptul ca toti tutorii/parintii pot sa se puna de
acord asupra etapelor si acestea se pot face la fel de la promting la premiu de catre toti cei
implicati ; orice sarcina complexa poate fi despicata in etape si invatat in felul asta mult mai
eficient si mai usor .... singurul dezavantaj ramane acela ca la anumiti copii desi acestia invatasi mastereaza fiecare etapa in sine nu reusesc sa puna etapele cap la cap si execute sarcina
complexa decat foarte greu.
Ceea ce mai este de subliniat este diferenta intre shaping si chaining si anume ca in timp ce la
shaping am sa premiez fiecare raspuns care se apropie de raspunsul corect intr-o anumita
perioada mai apoi am sa renunt la premierea aceluiasi raspuns odata cu un raspuns mai
aproape de raspunsul final care a aparut .... adica in cuvinte mai putine am sa premiez cea mai
buna aproximare pe masura ce ea apare in cazul shapingului iar in cazul chainingului am sa
premiez fiecare etapa .
Cam astea sunt tehnicile de invatare in cadrul aba ... si in fapt astea sunt principiile de
invatare. Toate astea insa se refera la tehnici de invatare din punct de vedere a copilului . Incadrul procesului de invatare insa apar si alte cateva tehnici si principii ... toate din prisma
7/29/2019 Despre Aba
18/27
profesorului dar care sunt foarte importante daca nu la fel de importante ca si tehnicile de
invatare despre care am vorbit pana acum . Astfel , procesul de invatare are urmatoarele
tehnici :
- mass trials care inseamna in fapt exercitii repetate toate avand acelasi target ceea ce
inseamna ca veti repeta acelasi SD de mai multe ori.
- antrenament discriminatoriu- random rotation care inseamna rotirea stimulului intr-un mod aleator care sa nu ii permita
copilului sa se foloseasca decat de ceea ce stie si nu de prompturi .
mass trial ... care inseamna exercitii repetate pentru rezolvarea aceleasi sarcini si care
inseamna ca dati repetativ acelasi SD ( aici este de amintit ca nu trebuie repetat SD unul dupa
altul si ca exercitiul inseamna SD-actiune/nonactiune - consecinta si da' capo ) ideea este ca
nu va schimbati intrebarea sau sarcina la care se lucreaza ; intodeauna se foloseste mass trials
atunci cand introducem un lucru nou (adica un nou target - acest target poate fi si invatatul
numelui unui obiect ) ; la momentul initial toate exercitiile sunt cu prompting astfel incat
copilul sa invete ce are de facut (mass promting) ; ulterior promptingul este retras gradual
pana la momentul in care copilul poate executa sarcina fara prompt/ajutor. Imediat dupa cerenuntam la promting copilul trebuie sa execute corect sarcina in 4 cazuri din 5 si atunci pot
sa consider ca respectiva sarcina este masterata. sa consideram de exemplu ca icnercam sa-l
invatam pe copil sa ridice mainile sus si ca SD va fi "ridica mainile sus" ...
1. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)
premiati-l din plin
2. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)
premiati-l din plin
3. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)
premiati-l din plin
4. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2)
premiati-l din plin
5.SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2)
premiati-l din plin
6. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3)
premiati-l din plin7.SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3)
premiati-l si mai tare
8. SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )
premiati-l extrem de mult si material si social si verbal
9.SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )
premiati-l extrem de mult si material si social si verbal
10.SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )premiati-l extrem de mult si material si social si verbal
7/29/2019 Despre Aba
19/27
11.SD - ridica mainile sus
raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )
premiati-l extrem de mult si material si social si verbal
.....
cam asa ar trebui sa arate un "mass trials "...aici este de subliniat ca toate astea pot fi facuteintr-un singur sitting sau pe parcursul a mai multor sittinguri sau chiar pe parcursul unei
intregi sesiuni in sittinguri separate ; de asemenea mai trebuie spus ca fiecare copil este diferit
si ca in timp ce unii copii vor avea nevoie de 5 full prompt altii o sa aiba nevoie doar de 2 si
asa mai departe .... voi sunteti singurii in masura sa decideti si sa "simtiti" copilul si nevoile
lui si capacitatile lui...inainte de a trece insa la urmatorul exercitiu trebuie intodeauna ca
sarcina introdusa sa fie masterata .... adica nu am sa introduc un target nou pana in momentul
in care nu a masterat un target ca cel din exemplul de mai sus ( exemplul de mai sus este luat
din programul "receptive instructions " si inseamna "instructiuni de executat non verbal " ) ....
asta inseamna ca nu am sa introduc nici un target nou de acelasi gen sau in acelasi program
pana in momentul in care nu il mastereaza pe cel deja introdus ... asta nu inseamna insa ca nu
am sa introduc targeturi noi in alte programe (fiecare program in parte are alt fel decerinte)..... la fel , nu va speriati ca copilul se va plictisi si nu va mai raspunde ... la inceput
este foarte posibil sa se intample asta dar ulterior o sa invete ca nu se poate altfel si aici ne
intoarcem din nou la fermitate si consecventa.... am auzit parinti care din diferite considerente
(in afara multor altora cele mai uzitate argumente ale parintilor au fost ca "se plictisea " cu un
singur exercitiu sau ca "poate mai mult") au introdus simultan mai multe exercitii pe aceasi
tema sau apropiate ..... inclusiv noi am facut asa la inceput pana ne-a "civilizat" cineva (cei
din uk mai precis) ... in principiu ambele argumente pe care le-am amintit aici spuse de parinti
sunt partial adevarate dar nu iau in consideratie anumite lucruri .... referitor la "plictiseala"
revenim la ceea ce am mai spus si anume la controlul asupra copilului ... atat timp cat face
lectii copilul nu are voie sa se plictiseasca (sau in alte cuvinte este dreptul lui sa se plictiseasca
dar trebuie sa execute sarcina pe care am dat-o) ... atat la gradinita cat si mai tarziu la scoala
(mai ales la una normala) nu o sa il intrebe nimeni daca s-a plictisit sau nu si plictisit sau nu
tot va trebui sa raspunda la fel ca si ceilalti copii... ; referitor la "poate mai mult " (si noi am
introdus mai multe targeturi in aceleasi programe simultan din acest considerent) este doar o
iluzie ca asa va asimila mai repede .... invatate una cate una eficienta este maxima .... noi ne-
am imbunatatit eficienta cu vre-o 400% din momentul in care am schimbat metoda ....
concluzia este ca targeturile/sarcinile se introduc doar una cate una si numai dupa ce cea
introdusa este masterata introduc una noua... si masterat consider atunci cand imi indeplineste
macar 4 din 5 (sau 9 din 10)....
acum am sa incerc sa spun cateva cuvinte despre trainingul pentru discriminare care iarasiface parte din tehnica tutorelui/profesorului/parintelui....se refera la faptul ca atunci cand
incepe un nou program si noi vrem sa-l invatam lucruri noi copilul nu stie nimic despre ele si
de la invatarea mecanica la un moment dat il vom invata (indirect) sa discearna .... imi este
foarte greu sa explic ce vreau sa spun fara sa incerc sa dau un exemplu : am sa iau ca exemplu
programul "receptive labels" care este un program prin care il invat pe copil obiectele ... sa
consideram ca incep prin a incerca sa-l invat obiectul "masina"... deci el va trebui sa invete ca
obiectul acela cu 4 roti se numeste/este "masina"... in prima faza am sa pun masina singura pe
masa si asa cum am aratat mai inainte am sa fac exercitii (mass trials) ... SD- "atinge/arata-mi
masina " - ACTIUNE - copilul atinge masina cu mana (cu prompt) - CONSECINTA
(materiala + verbala + sociala) .... dupa ce copilul ajunge la punctul in care in orice pozitie de
pe masa pun masina el executa sarcina urmatoarea faza este sa mai pun ceva pe masa - ingeneral am sa pun pe masa un obiect neutru (foarte diferit ca aspect de masina si despre care
7/29/2019 Despre Aba
20/27
nu am de gand sa-l invat pe copil in viitorul apropiat) ... de pilda o carte ....am sa o iau din nou
de la inceput cu mass trials (deci si cu mass promting) cu masina si cu cartea pe masa targetul
meu ramanand masina (cartea o ignor pur si simplu ) .... atunci cand si aceasta etapa este
trecuta si copilul poate arata masina de pe masa atunci cand pe masa se mai afla un obiect
copilul este pregatit sa treaca la faza urmatoare .... Pana in acest moment noi nu stim daca
copilul a invatat ca obiectul respectiv se numeste masina sau doar atunci cand il aude petutore/parinte ca spune ceva el stie ca trebuie sa atinga masina .... si aici trecem la etapa
urmatoare si anume introducerea celui de al doilea target ... al doilea target/obiect trebuie sa
fie ceva complet diferit de primul adica diferit de masina .... sa luam ca exemplu o cana de
lapte ... in prima faza vom proceda la fel ca la masina la inceput adica vom pune cana singura
pe masa si vom face mass trial (cu mass prompting) , apoi vom aduce pe masa inca un obiect
neutru (poate fi tot cartea sau un alt obiect total diferit de cana ; aceste obiecte care sunt pe
masa si nu sunt targetul/tinta noastra se numesc "distracteri")si la fel vom face mass trials (cu
mass prompting) pentru noua situatie (cana + carte) si atunci cand a invatat sa arate cana vom
trece la faza discriminarii ... in faza asta vom introduce pe masa in loc de carte masina initiala
dar noi vom avea ca target in continuare cana (adica o sa il intrebam numai despre cana si
niciodata despre masina).... totul se face din nou cu mass trials (si mass promting) .... cand atrecut si a masterat si etapa asta se trece la etapa urmatoare care inseamna "RANDOM
ROTATION". Pana in acest moment copilul a invatat sa atinga la cerere atat masina cat si
cana dar pe fiecare dintre ele doar in anumite conditii... acum vom trece la faza finala in care
copilul va invata sa faca discriminarea efectiva intre masina si cana .... inainte de a
exemplifica am sa scriu cateva cuvinte despre "random rotation" pentru ca mi se pare extrem
de important : random rotation inseamna rotire a stimulilor intr-un mod aleator astfel incat sa
il invat pe copil sa faca diferenta intre diferitele targeturi/tinte pe care eu incerc sa-l invat ;
pentru ca acest lucru sa se intample aceste targeturi si toate exercitiile trebuie sa fie pisate
sistematic ....si acum am sa trec direct la exemplu pentru ca consider ca va fi mai usor de
inteles :
punem atat masina cat si cana pe masa si incepem :
SD - atinge cana - full prompt
SD - atinge cana - 1/2 prompt
SD - atinge cana -1/4 prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge masina - full prompt
SD - atinge masina - full prompt
SD - atinge masina - 1/2 prompt
SD - atinge masina -1/4 promptSD - atinge masina - fara prompt
SD - atinge masina - fara prompt
la acest stadiu copilul ar trebui sa inceapa sa se dumireasca si sa aiba o idee despre
discreminarea obiectelor ... urmatoarea faza ar arata cam asa :
SD - atinge cana - 1/2 prompt
SD - atinge cana -1/4 prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge masina - 1/2 prompt
SD - atinge masina -1/4 prompt
SD - atinge masina - fara promptSD - atinge masina - fara prompt
7/29/2019 Despre Aba
21/27
...si din nou schimbam ordinea si de asemenea il ajutam din ce in ce mai putin :
SD - atinge cana -1/4 prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge cana - fara prompt
SD - atinge masina -1/4 prompt
SD - atinge masina - fara promptSD - atinge masina - fara prompt
... la urmatoarea schimbare copilul ar trebui sa fie capabil sa execute corect sarcina la oricare
din cele doua cerinte (SD-uri) fara nici un fel de prompt/ajutor...si daca ati ajuns pana aici cu
siguranta a incepout sa poata face discriminare intre obiecte ... ca sa fiti siguri va trebui sa
repetati de cateva ori "random rotation" fara prompt ca sa va asigurati ca a inteles despre ce
este vorba ... este de notat aici ca este bine ca de la un stadiu incolo va trebui sa aveti in
vedere ca ei sunt extrem de buni la capitolul "repetitii" si sa faceti schimbarile de obiect
absolut aleator ...adica intrebati de doua ori despre cana si apoi o data despre masina si iar de
trei ori despre cana si numai de doua ori despre masina si tot asa....nu le alternati una si una
sau doua si doua pentru ca copii sunt buni la prins clenciuri ....de asemenea trebuie sa aveti
in vedere ca obiectele trebuie miscate in permanenta pe masa astfel incat ele sa nu ramana inacelasi loc si copilul sa nu faca altceva decat sa va arate stanga si dreapta sau sus si jos ...si
pozitia lor pe masa va trebui sa fie aleatoare ca sa nu existe tipicuri ....si voi sa va asigurati ca
copilul a invatat intradevar....
... ca o concluzie : orice nou sarcina de orice fel din orice program trebuie intodeuna introdusa
la fel ....mass trials (cu mass promting) si apoi random rotation cu o sarcina/obbiect deja
masterat
o alta tehnica folosita pentru a ajuta copilul sa discrimineze si sa ne asiguram ca invata corect
o sarcina este cea numita exercitii prelungite...sau expanded trials ....tehnica asta consta in a
introduce dupa mass trials (cu mass promting ) pana la 8 comenzi (gradual) pe care stie sa le
execute cu succes si pe care le folosim ca "distracteri"....
multe din aceste tehnici se folosesc cu ceea ce se numeste target masterat sau sarcina
invatata... iar criteriile pentru a considera un target masterat sunt cam urmatoarele :
- un target se considera masterat daca indeplineste cumulativ urmatoarele criterii si anume
copilul este capabil sa discrimineze respectiva sarcina/task/obiect(si sa o duca corect la bun
sfarsit) fata de altele de acelasi tip in acelasi program si daca este capabil sa faca random
rotation cu sarcina respectiva si cu altele similare.
- pentru ca un target sa fie considerat masterat trebuie ca targetul respectiv sa fie dus la
indeplinire in proportie de minim 90-100% de catre copil in doua sesiuni diferite ca timp :dimineata - dupaamiaza sau dupaamiaza- dimineata
... reducerea comportamentelor inadecvate
aproape tot ceea ce am descris pana in acest moment se refera la tehnici de marire a frecventei
unor comportamnete pe care noi le consideram ok si dorim sa se repete ... la autisti sunt insa si
comportamente pe care am vrea sa le scadem frecventa de aparitie pentru ca nu sunt cele mai
fericite comportamente ... cu siguranta foarte multi dintre noi ar vrea sa limiteze
comportamnte de genul istericalelor (cu sau fara motivatie reala ) sau a fluturatului
mainilor ....
Exista cateva metode pentru a reduce comportamentele inadecvate. In general aceste metodese aplica doar in anumite cazuri si anumite conditii ; de aceea este foarte important sa vedem
7/29/2019 Despre Aba
22/27
ce anume dorim noi in fapt sa obtinem in urma reducerii frecventei unor anumite
comportamente ... si ca sa obtinem ceea ce vrem ar trebui sa ne stabilim targeturile ... in
general atunci cand stabilim ca un comportament este inadecvat o facem mai mult intuitiv
decat stiintific ... insa putem urma cateva reguli simple pentru a stabili care sa fie targeturile
noastre la capitolul redus comportamente inadecvate astfel incat sa fim eficienti si sa nu
incercam sa reducem comportamnete strict intuitiv ; astfel o sa ne uitam ca comportamentelepe care vrem sa le reducem frecventa sa se incadreze in una din urmatoarele categorii :
- comportamentul este un comportament repetitiv si fara sens si dureaza perioade lungi de
timp sau copilul il manifesta la frecventa foarte mare si toate acestea il impiedica sa poata
invata sau sa fie atent la ceea ce se intampla in jururl lui
- comportamentul este periculos prin manifestarile lui fie pentru copil fie pentru cei din jurul
copilului
- comportamentul este pur si simplu inadecvat unei anumite situatii (asta pare a fi o chestie
tare vaga dar ideea este sa fie intradevar iesita din comun comportamnetul respectiv )
... daca un anumit comportament sau purtare a copilului se inscrie in oricare din cele de maisus ar trebui introdus un program/interventie care trebuie aplicata in mod constantant si
extrem de consecvent pentru a reusi sa reducem intradevar un anumit comportament
Ideea