Despre Aba

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/29/2019 Despre Aba

    1/27

    Am sa postez aici fisa, ea mai exista pe undeva pe forum, dar nu mai stiu unde:

    RASPUNS LA TERAPEUT

    LUCRUL COMFORM DISCRETE TRIAL DATA

    SD - R - SR

    SD - se da clar fara echivoc, cu voce mai ridicata decat obisnuit, cu putere si siguranta, , decis,fara interferente si cuvinte de prisos. Stimulii si tokenii sunt prezentati clar si punctual cu

    spatii intre ei. Toate sunt prezentate cand copilul este pregatit de R.

    P - timing bun. Folosirea P adecvat cat mai putin intrusive, ce va conduce la R corect.

    Experienta in diminuarea P. Folosirea P adecvat itemilor masterati si folosirea P ce pot fi

    diminuate.

    R - este dat la 3-5 dupa SD. Atentie la reactiile colaterale comportamentului adecvat sau la

    reactiile alternative.

    SR - alegerea SR sa se potriveasca criteriilor de R stabilite sau sa se potriveasca copilului.. Sa

    fie date rapid dupa R. Sa se faca diferentierea SR potrivit cu R. SR verbal punctat.NU

    informative cu voce tare si clara dar nu aversiv.

    PUNCTE TARI:

    PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:

    ORGANIZARE SI MAMAGMENT

    Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor.

    Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, in sitting si

    intre sittinguri.

    Planificarea sittingurilor inainte de parcurgerea lor.

    Managenent bun al tokenilor si stimulilor.

    Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri.

    Organizarea cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare).

    Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.

    Notarea corecta la timpul potrivit si cat de precis se poate.

    PUNCTE TARI:

    PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:

    REZOLVAREA UNOR ACTIUNI SPECIFICE

    Capacitatea de a face sitting cum s-a stabilit si notat in sedinta.

    Intelegerea obiectivelor.

    Urmarirea comportamentelor interferate.Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata.

    PUNCTE TARI:

    PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:

    CREATIVITATE SI INITIATIVA

    Folosirea de SR diferite si creative.

    Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.

    Cererea comunicarii cu copilul sub diferite forme creative.

    Investirea de energie in autocorectia comportamentala.

    Sa se gandeasca la comportamentul copilului si noi modalitati de invatare ale acestuia.PUNCTE TARI:

  • 7/29/2019 Despre Aba

    2/27

    PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:

    RESPONSABILITATE SI DEVOTAMENT IN TRATAMENT

    Sa arate interes in tratament si in evolutia copilului.

    Bun jucator in echipa in paralel cu bunul lucru cu copilul.Ascultarea si implicarea la sedinte.

    Raport la sedinte al problemelor si succeselor.

    Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului.

    Receptarea feed-back-ului si aplicarea lui in tratament.

    Respectarea orarului.

    Ajungerea la timp la intalniri.

    Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi solutii.

    PUNCTE TARI:

    PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI:

    Cu aceasta fisa puteti urmarii coerent terapia, asteptarile dumneavoastra sant clare si puteti

    aprecia mult mai bine calitatile terapeutului avand in fata ochilor acest plan, in loc de o foaie

    alba pe care notati doar ce va sare in ochi, si din pacate in ochi ne sare in mod special ce nu se

    face sau nu se face bine.

    Ma adresez aici celor care fac ABA si va amintesc ca si pentru noi si pentru terapeuti este

    valabil tabelul de analiza :

    ANTECEDENT/COMPORTAMENT/CONSECINTA

    si noi si ei avem nevoie de Recompensa (cea sociala cred ca este foarte importanta), si noi si

    ei reactionam la stimuli comform experientelor anterioare. Daca te apuci de ABA

    supervizoarea fiicei mele spunea ca incepi sa vezi lumea prin niste ochelari marca ABA si

    greu ii dai jos de pe nas.

    Poveste si diagnostice peste ceva timp, marti plecam pe la medici de pe alte meleaguri, caci

    avem ceva probleme si trebuie sa incercam sa le rezolvam.

    ba in traducere inseamna analiza comportamentala aplicata si se refera la analiza autismului

    strict din punct de vedere comportamental ...este o abordare care se bazeaza in principiu si pe

    factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza

    observatiilor de comportament fara o alta cauza biologica. Din acest punct de vedere

    comportamentele autiste se impart in doua mari categorii : comportamente in exces

    (autostimulare , automutilare , agresiune , hiperkinetism , istericale , comportamente obsesivesau asa numitele stereotipii ) si comportamente deficitare ( limbaj , abilitati sociale , abilitati

    de joaca , abilitati academice si abstractizari , abilitati de autoajutor si autoservire)...scopul

    terapiei este de a descreste comportamentele excesive si de a creste si modela

    comportamentele deficitare .

    ...terapia aba are doua sectiuni si trei etape : sectiunile se refera la metodele de invatare si ele

    sunt o sectiune care inseamna programe curente in care copilul este invatat pur si simplu niste

    lucruri (in cea mai mare parte aproape mecanic ) si sectiunea de generalizare in care aceste

    lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori ;

    etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele :1. etapa de

    pretratament care presupune o schimbare a comportamentului vis a vis de copil a familiei si

    mediului inconjurator si care nu reprezinta in fapt decat o ajustare comportamentala acopilului si preluare controlului asupra comportamentelor acestuia - in general etapa aceasta

  • 7/29/2019 Despre Aba

    3/27

    este facuta de parinti in mediul familiar si se refera exclusiv la motivarea copilului sa isi

    dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea copilului de a mentine anumite

    comportamente negative...2. etapa de terapie in sine care are o multitudine de programe pe

    care am sa incep sa le insir aici cand am sa termin partea de teorie si care inseamna in fapt

    invatarea copilului o multitudine de cunostinte si dezvoltarea tuturor "comportamentelor

    deficitare" precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi lamodul concret ceea ce invata in programele curente ...3. ultima etapa o reprezinta socializarea

    si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului ; in general aceasta etapa apare

    dupa o anumita perioada de terapie (6 luni -2 ani) , perioada in care copilul a capatat destule

    abilitati de viata , sociale si de limbaj astfel incat in momentul in care este integrat intr-o

    gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti

    copii ... in acesta etapa copilul se duce la scoala/gradinita cateva ore pe zi insotit de un

    "shadow" (un tutore special pregatit pentru jobul asta) care il ajuta sa se integreze in

    comunitate iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si

    generalizarea cunostintelor ....

    ...intorcandu-ma la pura teorie si la comportamente ... in interventiile comportamentale exista

    trei modele de invatare care pot fi identificate : conditionarea simpla , conditionareaoperationala si invatarea prin observatie. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator

    este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente:

    1. Antecedentele - care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit

    comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia acest comportament (purtare)

    2. Comportamentul (purtarea) in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent

    3. Consecinta - care reprezinta consecinta pe care respectiva purtare/comportament a unui

    individ o declanseaza ulterior

    niste exemple vis a vis de inlantuirea de mai sus in viata de zi cu zi ar putea fi :

    1.antecedent : telefonul suna - comportament : raspunzi la telefon - consecinta : o voce de

    persoana este la capatul firului

    2. antecedent : parintele spune copilului sa curete camera sa - comportament : copilul face

    curat - consecinta : parintele il lauda si eventual il premiaza

    3. antecedent : parintele atentioneaza copilul sa nu manance mancarea pentru ca este stricata -

    comportament : copilul o mananca totusi - consecinta : copilului ii vine rau si o vomita

    ...pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte

    important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele

    si cum opereaza acestea.

    astfel fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent ...adica daca telefonul suna

    si nimeni nu ne raspunde la capatul celalt al firului , dupa cateva incercari cel mai probabil cao sa ignoram sunatul telefonului sau o sa-l scoatem pur si simplu din priza. In mod uzual

    acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedent-

    actiune-consecinta) dupa care invatam oricare dintre noi din mediu. ...la modul practic si copii

    (autisti sau nu) invata dupa acelasi tipic ; singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul

    copiilor normali consecintele pozitive pot si si consecinte pur sociale care pe ei ii bucura pe

    cand in cazul copiilor autisti consecintele pozitive sociale (cel putin in prima faza) nu

    inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ca ei nu o inteleg ca

    atare.

    ... pentru a folosi aceasta succesiune in modul de invatare al unui copil autist s-a apelat la o

    tehnica care se numeste "discrete trial" (si pe care pe cuvant ca imi este greu sa-i dau otraducere cat mai aproape de realitate in limba romana ) ..."DT" este la modul concret

  • 7/29/2019 Despre Aba

    4/27

    unitatea de invatare care utilizeaza teoria conditionarii operationale. Aceasta metoda de

    invatare este foarte des folosita in cazurile copiilor cu autism si alte dizabilitati de invatare.

    DT relationeaza direct cu conditiile de operare descrise mai sus si se compune din :

    SD ( CERINTA) - Raspunsul (comportamentul) - Consecinta (incurajarea sau premiul sau

    dezaprobarea care inseamna consecinta negativa sau asa numitele aversive)

    - aici este de subliniat ca prin prisma ultimelor adausuri la terapii ceea ce se numesc

    "aversive" sau consecinte negative nu prea mai sunt folosite urmarindu-se renuntarea la ele

    aproape in totalitate - personal sunt foarte de acord cu chestia asta cu un singur amendament :

    sunt momente in care anumite doze de "aversive" fac minuni ...si spun asta din experienta

    proprie si personala - o sa pun un post pe forum cum l-am invatat noi pe radu sa mearga la

    baie dupa ce timp de 5 ani radu a purtat pampers tot timpul si nu reuseam cu nici un chip sa-l

    facem sa se duca la baie din proprie initiativa .

    intorcandu-ma la DT : utilizand modelul de invatare DT putem :

    1. comportamentele pot fi manipulate si schimbate lucrand intr-un mod sistematic2. copilului ii poate fi foarte clar ceea ce urmarim si ceea ce se asteapta de la el astfel incat

    momentele de deruta si de frustrare sunt din ce in ce mai rare

    3. consistenta si directia tuturor celor care intra in contact cu copilul si au valente de profesori

    pentru acesta poate fi aranjata in asa fel incat sa fie aceasi pentru toti si astfel copilul sa

    beneficieze cat mai mult .

    4. colectarea de date astfel incat sa poti tine evidenta a ceea ce face si care sunt evolutiile

    copilului sunt extrem de usor de tinut pentru ca stii in fiecare clipa ceea ce copilul stie si ceea

    ce nu stie

    5. progresele copilului sunt simplu de urmarit si de asemenea carentele unde trebuie mai mult

    lucrat ies in evidenta...

    Componentele discrete trial si amanunte despre acesta:

    1. SD (discriminative stimulus) sau cerinta

    - Reprezinta instructiunea sau intrebarea adresata copilului de exemplu ce este asta?

    - este semnalul adresat copilului ca un raspuns este asteptat si ca premiul sau

    reinforcementul este disponibil

    - trebuie dat cu voce un pic mai inalta si mai autoritara decat vorbirea in mod uzual , mai ales

    in stadiile incipiente ale terapiei

    - nu trebuie adaugate alte cuvinte in momentul in care se da SD-ul .tendinta oricaruiprofesor (mai ales in cazul copiilor normali )va fi sa adauge in fata SD-ului si numele

    copilului de genul : Radu , ce este asta ? sau Radu , spune-mi te rog ce este asta ?

    .ambele variante sunt gresite ; desi este foarte dificil mai ales la inceput SD-ul inseamna

    doar ce este asta ? si atat . nici un alt cuvant nu trebuie adaugat pentru ca pentru un copil

    autist fiecare din cele trei exemple de mai sus este total diferit de celelalte desi pentru noi

    pot inseeamna cam aceleasi lucruri .

    - un SD nu trebuie niciodata repetat pana discrete trial nu s-a incheiat asta inseamna ca nu

    o sa repetam SD-ul de mai multe ori cu speranta ca la un moment dat copilul va fi atent la noi

    si va raspunde la o intrebare/cerinta pe care i-am repetat-o de 10 ori ; ideea este ca copilul sa

    raswpunda de la prima cerinta ( intodeauna discrete trial inseamna SD-Raspuns-consecinta

    si nu trebuie sa mai punem nici o intrebare pana nu a existat o consecinta pentru intrebareadeja pusa cu alte cuvinte am sa dau SD : ce este asta? , copilul nu o sa spuna nimic (asta

  • 7/29/2019 Despre Aba

    5/27

    este raspunsul/comportamentul/actiunea copilului) si consecinta este ca ii spun un scurt NU

    si abia apoi dau din nou SD-ul )

    - SD-ul trebuie stabilit dinainte si orice parinte/profesor trebuie sa foloseasca identic si la fel

    acelasi SD pentru aceasi sarcina nu se admite nici macar o mica modificare fata de SD

    stabilit de comun acord ( exista o singura exceptie care se intampla mai tarziu in cadrul

    generalizarii si in care copilul este invatat ca toate cele trei SD-uri de mai sus inseamna in faptacelasi lucrur asta vine insa mult mai tarziu)

    2. Raspunsul / Actiunea/ Comportamentul copilului

    - aceasta este raspunsul pe care copilul trebuie sa-l dea ca raspuns al unui SD si trebuie

    intodeauna sa fie precedat de SD si intodeauna urmat de o consecinta

    - raspunsul corect la un SD este stabilit inainte de catre cei care formeaza echipa de terapie a

    copilului (intodeauna si familia copilului) astfel , se va accepta ca raspuns corect acel

    raspuns pe care echipa considera ca copilul il poate da si nu este un subiect subiectiv lasat la

    latitudinea fiecarul profesor sau a celui care lucreaza in acel moment cu copilul este un

    lucru absolut obiectiv si este stabilit inainte chiar de a fi introdus o anumita cerinta (SD) inprogramul copilului

    - copilul are la dispozitie pana in 6-8 secunde ca sa raspunda daca raspunsul nu s-a incadrat

    in acest interval raspunsul nu se va lua in considerare ca fiind corect si se va inchide DT

    (discrete trial) si se va repeta SD-ul

    - nu trebuie aprobat nici un alt comportament in timpul cat trebuie dat un raspuns de

    exemplu comportamentele isterice sau autostimulatoare nu pot fi acceptate odata cu raspunsul

    fie el si corect.

    3. Reinforcing Stimulus (Consecinta pozitiva)

    - aceasta este consecinta pozitiva care se intampla atunci cand copilul da un raspuns corect si

    poate reprezenta un premiu de orice fel ; in cele mai multe cazuri la copii autisti este foarte

    greu , mai ales la inceput , de asociat un premiu social ca o consecinta pozitiva si atunci se

    recurge la un premiu material fie el o bucatica de mancare ( o bucatica de mancare inseamna

    ca exemplu un tic-tac taiat in 4 sau 8 bucati sau un o farama de chips ) fie un premiu fizic

    ( gadilaturi , joaca sau orice ii face placere copilului ) reinforcementul este un lucru extrem

    de important pentru ca el este motorul si motivatia copilului de a invata lucruri noi mai ales in

    stadiile de inceput ale programului atunci cand el nu este motivat prin insasi dorinta de a

    invata lucruri noi ulterior copilul se automitiveaza de lucrurile pe care le invata si de

    asemenea devine din ce in ce mai dornic inclusiv de consecinte pozitive sociale (de exemplu

    de a fi aplaudat , de a i se spune BRAVO ,de a i se zambi , de a se juca cu cineva sau a filuat in seama )

    - reinforcementul urmeaza imediat dupa un raspuns corect ; nu trebuie sa existe nici o

    intarziere in a oferi copilului premiul , mai ales in fazele incipiente ale programului

    - astfel , aceste premii sau reinforcementuri vor avea ca si consecinta imediata cresterea unui

    anumit comportament si copilul va fi incurajat sa raspunda cat mai corect si de asemenea un

    anumit comportament de dorit va fi astfel incurajat sa apara cat mai des

    - este la fel foarte important ca un premiu stabilit pentru lectii sau in cadrul programului in

    general sa nu fie folosit decat in cadrul unui discrete trial pentru a mentine motivarea pentru

    premiul respectiv cat mai mare si a nu creea artificial o satietate pentru un anumit premiu.

    - La fel , este foarte important a avea in minte faptul ca fiecare copil este diferit si ca

    reinforcementurile sau premiile nu sunt aceleasi la fiecare copil ; ceea ce il place fiecarui copilin parte trebuie stabilit luand in considerare copilul respectiv si nu o chestie data

  • 7/29/2019 Despre Aba

    6/27

    - Ceea ce mai trebuie luat in considerare in cazul reinforcementurilor este ca trebuie sa fie

    chestii simplu de dat si care sa se termine repede sau daca este vorba de mancare sa poata fi

    mancata si ingerata extrem de rapid astfel incat timpul din momentul in care este dat premiul

    (consecinta pozitiva) si urmatorul SD sa nu depaseasca 8-10 secunde maximum

    - De fiecare data cand este oferit un reinforcement material trebuie oferit si un reinforcement

    verbal de genul bravo , foarte bine sau orice altceva de acelasi gen astfel incat la unmoment dat copilul sa asocieze orice bravo cu mandria de a fi facut un lucru bun ; asta trebuie

    facuta din mai multe motivatii printre care : in viata reala nimeni nu-i va oferi un premiu

    material pentru un raspuns corect si totusi el va trebui sa stie cand a raspuns corect ci cel mai

    probabil un bravo ; o a doua motivatie este ca pe masura ce programul se deruleaza se va

    renunta incet la reinforcementurile materiale si se va pune din ce in ce mai mult accent pe

    reinforcementurile verbale care vor fi asociate din ce in ce mai mult cu consecintele pozitive

    de ordin social. Un amanunt important este faptul ca reinforcementul verbal trebuie spus cu o

    alta tonalitate decat tonalitatea folosita la SD astfel incat copilul sa faca diferenta ; la

    reinforcementul verbal se va folosi o tonalitate teatrala si o voce extrem de fericita si tare.

    - Reinforcementul material nu trebuie dat in cantitati mari pentru ca desi o bucata mai mare

    poate creea o satisfactie mai mare a copilului pericolul de satietate pentru premiul respectiv sipierderea motivatiei sunt aproape certe

    - Din aceasi cauza a motivatiei reinforcementurile trebuie sa nu fie de un singur fel astfel incat

    pe parcursul unei zile o sa folosesc in mod aleator cel putin 4-5 feluri de reinforcementuri ( tic

    tac / chipsuri / napolitane / sticksuri / gadilaturi / o carte cu imagini etc.)

    - Exista mai multe tipuri de reinforcementuri precum exista si mai multe feluri de consecinte :

    pozitive (pentru a creste un anumit comportament si frecventa aparitiei acestuia )sau negative

    (pentru a scadea frecventa aparitiei acestuia ) precum exista reinforcementuri principale (care

    sunt reinforcementurile materiale la inceput) si reinforcementuri secundare (cum sunt

    reinforcementurile verbale/sociale la inceput ) .

    cel mai folosit Reinforcement negativ (sau consecinta negativa) este cuvantul NU astfel

    incat sa se creeze o consecinta negativa care se poate arata copilului fara a folosi consecinte

    negative materiale (asa numitele aversive) ; acest NU cu voce tare se va folosi imediat ce

    copilul da un raspuns incorect sau nu da nici un fel de raspuns ; se va folosi doar in momentul

    in care pentru o anumita cerinta suntem absolut convinsi ca copilul poate raspunde si stie

    raspunsul ; folosind NU il ajutam pe copil sa faca diferenta intre raspunsurile corecte si cele

    incorecte ; de asemenea folosirea lui NU ii face pe toti cei care intra in contact cu copilul sa

    fie consecventi in atitudinea lor in fata copilului si de asemenea il va ajuta pe copil sa isi

    creeze comportamentul necesar sa discearna intre corect si incorect ; acest NU trebuie spus

    tare si cu o voce neutra , cu foarte mult calm astfel incat copilul sa nu se sperie ci doar sa stie

    ca nu poate primi premiul ptr ca raspunsul sau a fost unul gresit

    Folosirea reinforcementurilor pozitive si negative este foarte importanta pentru ca sunt

    motorul de mers inainte al copilului . Ajustarea lor trebuie facuta incontinuu astfel incat sa

    ramana din punct de vedere motivational la fel de importante pentru copil .

    asa cum spuneam mai devreme programele de terapie comportamentala au trei parti : o parte

    initiala care se numeste pretratament , o parte de mijloc (si cea mai importanta) care este

    terapia propriuzisa sau programul curent si o parte finala a fiecarui program care se numeste

    generalizare...

    ...terapia incepe cu o perioada de cateva saptamani de pretratament ... aici nu exista un

    program concret de lucru , nu exista sittinguri si aproape totul este la "liber" ... ideeapretratamentului este aceea de a il invata pe copil ca exista "consecinte" placute si mai putin

  • 7/29/2019 Despre Aba

    7/27

    placute si de a lua controlul practic asupra lui ... cu siguranta cei mai importanti oameni in

    cadrul pretratamentului sunt parintii si familia copilului pentru ca ei sunt cei care trebuie sa-si

    modifice complet comportamentul lor vis a vis de copil ... dupa un timp foarte scurt si copii

    vor reactiona la aceasta schimbare de comportament si isi vor adapta si ei comportamentul

    astfel incat sa le fie cat mai usor ...

    Poate ca termenul de a "prelua controlul" asupra copilului o sa li se para unora prea dur si uniio sa spuna : "ok , copilul meu face lucrul ala sau celalalt ..." ...ideea este ca copilul sa faca

    acel lucru nu doar din cand in cand si nu doar atunci cand are el chef ...si cu siguranta nu doar

    dupa ce ii repetam de 10 ori sa faca un lucru ....ideea este ca copilul sa "execute" imediat ce i

    s-a dat o comanda - unii iar o sa spuna ca parca este catel si il dresezi si de altfel nici nu sunt

    departe de realitate : in prima faza cam asta faci ...il dresezi - ideea este sa ii incurajezi

    comportamentele pozitive si sa ii descurajezi comportamentele negative.

    La modul practic , nimic nu mai capata ca urmare a unui planset sau unui semn ; noi ca parinti

    ne-am invatat "sa ghicim" cam ce ar vrea copilul din doar cateva semne pe care le face sau in

    functie de ceea ce face sa intuim cam ce anume ar vrea sau ce anume il deranjeaza si sa

    reactionam ca atare , respectiv sa il ajutam sa obtina ceea ce vroia ....este cel mai gresit lucru

    pe care il facem ...: desi nu pare cei mai multi dintre ei pot face o gramada de lucruri si cere ogramada de lucruri respectiv sunt apti de a deschide o cale de comunicare dar de foarte multe

    ori noi suntem cei care opturam calea respectiva ajutandu-i de fiecare data.

    Totul trebuie inceput de la capat si comportamentul nostru fata de ei trebuie sa fie unul in care

    ei trebuie sa dea ceva in schimbul ajutorui nostru ; astfel , in primul rand de fiecare data cand

    imi cere ceva am sa-i cer si eu ceva in schimb : ma ia de mana si ma duce sa-i dau apa - il pun

    sa-mi dea un lucru de pe masa (ideea este nu doar sa-l pun verbal ci sa-l si invat cum sa-mi

    dea lucrul acela de pe masa ajutandu-l fizic sa mi-l dea ) si imediat dupa ce a executat ceea ce

    l-am rugat ii dau o gura de apa...si continui schimbul - ii cer din nou acelasi lucru de pe masa

    si i-ar il ajut sa mi-l dea si iar ii dau o gura de apa ...si iarasi da' capo...si dupa ce fac chestia

    asta de 3-4 ori a cincea oara doar ii cer sa mi-l dea de pe masa si nu il mai ajut ...daca mi-l da

    primeste apa , daca nu mi-l da nu primeste apa. ... o sa fiti suprinsi cat de repede pot sa invete

    anumite lucruri ...la fel , nu va speriati de faptul ca o sa planga si o sa tipe ca nu ii dati

    apa ... iar voua o sa vi se smulga inima din piept cand o sa-l vedeti ....daca insa ati cedat o data

    ati pierdut tot ceea ce ati inceput sa lucrati ...mai mult decat atat , s-ar putea ca incapatanarea

    si tipetele/plansetele sa dureze ore ...in final insa toti cedeaza si executa ceea ce i-ati cerut sa

    faca ... cand insa executa din proprie initiativa ceea ce ati cerut aplaudati-l , spunetii bravoooo

    , bucurativa ca si cand ar fi rezolvat cea mai grea problema de matematica si datii din belsug

    ceea ce isi dorea ....poate fi prima batalie castigata ! ...incercati sa faceti acelasi lucru pentru

    aproape orice lucru pe care si-l doreste : nimic nu mai are voie sa capete gratis... si pentru

    fiecare comportament bun premiati-l si material si verbal din belsug ca sa-i intariti respectivul

    comportament ....Acelasi procedeu se aplica pentru comportamente negative .... niciodata nu trebuie sa obtina

    ceva daca are un comportament nelalocul lui ( si aici o sa vi se rupa inima ....dar cea mai

    sigura cale spre a ajunge acolo unde va doriti este sa nu cedati ) .... cel mai simplu mod de a

    scapa de un comportament isteric si de tipete este sa il ignorati ....COMPLET ! .... de cele mai

    multe ori cand nu obtine ceva il apuca plansul si tipetele si se tranteste pe jos ( cel putin asa

    facea radu) ... cam dupa 1-2 ore de plansete si istericale continui (in care noi il ignoram

    complet...ignor complet inseamna ca radu se zvarcolea pe jos si tipa si plangea la picioarele

    scaunului pe care eu stateam la masa si mancam si eu continuam sa mananc fara sa-i arunc

    macar o privire - numai eu stiu insa cum mancam si ce era in sufletul meu ) isi revenea si se

    oprea : in momentul in care 5 min nu tipa si se linistea incepeam sa-l bagam in seama si sa-i

    spunem : "bravo , foarte bine , radu nu mai plange ; radu este un baiat foarte bun pentru ca nuplange" ...daca o lua de la capat o luam si noi de la capat cu ignorul ....daca se potolea in

  • 7/29/2019 Despre Aba

    8/27

    continuare ne jucam impreuna , etc. ..... una peste alta desi este cumplit de greu (mai ales prin

    prisma faptului ca toti cei care stau in jurul lui trebuie sa aiba acelasi tip de comportament )

    este calea prin care el incepe sa se adapteze si sa-si schimbe comportamentul ....la modul

    practic insa totul va castiga ascultandu-va si comportandu-se frumos si dandu-va ceva in

    schimbul a ceea ce cere....puteti sa mergeti si mai departe si sa il obligati sa spuna cuvinte - la

    fel ,nimic nu i se da pana nu cere in cuvinte simple : apa , da - sunt unele din cele mai simplecuvinte dar si cele mai aducatoare de profituri din punctul lui de vedere ; la inceput nici nu

    este nevoie sa le spuna ca atare , este deajuns sa balmajeasca ceva care sa semene...radu la

    inceput spunea apa intr-un fel de tipat de genul "aaaaa..." si primea apa ....nu spunea - nu

    primea....

    ceea ce pot sa va spun este ca dupa cam o luna de astfel de comportament din partea parintilor

    si a familiei in general toti copii (aproape fara exceptii ) se adapteaza ....cu siguranta o sa aiba

    un contact vizual infinit mai bun decat in acest moment si aproape sigur o sa auziti primele

    cuvinte sau macar incercari de cuvinte .... pana in acest moment toti copii (fara exceptie) pe

    care i-am cunoscut si a caror parinti au fost fermi pe pozitie si si-au schimbat comportamentul

    (nota bene : fara nici un fel de program curent sau terapie efectiva) au obtinut in mai putin deo luna progrese remarcabile ...

    .... in toate lucrarile de specialitate mai noi sau mai vechi sunt amintite asa numitele

    "aversive" care inseamna niste "consecinte negative" si care acum nu se mai folosesc pentru

    ca se considera ca nu mai este cazul ; de altfel in toate lucrarile noi , inclusiv in ultimele editii

    despre aba ale lui lovaas sau a oricarui altuia aversivele sunt scoase pentru ca se poate si fara

    ele si sunt considerate in cea mai mare parte destul de dure....in cele mai multe cazuri este

    intradevar o cruzime sa le folosesti ....in altele parerea mea este ca este absolut necesar . un

    exemplu de aversiv folosit pentru copii normali este bataia .... un alt aversiv folosit este

    atunci cand copiii isi sug degetele sau isi rod unghiile si li se pune boia de ardei pe degete ca

    sa fie dezvatati ...personal , mie imi repugna si nu le-am folosit niciodata dar ele exista fie ca

    eu vreau fie ca nu ....

    insa la radu am folosit si eu odata un "aversiv"....situatia statea cam asa : radu avea deja 5 ani

    si 4 luni si inca era cu pampers cea mai mare parte a timpului ! - pana la vre-o 4 ani si 8 luni

    statea cu pampersul cam tot timpul ...ulterior am incercat aproape totul .... bomboane si

    ciocolata la baie si o gramada de premii daca facea pipi la baie in loc de pe el , zile intregi de

    lectii in baie , dus la baie din jumatate in jumatate de ora ...etc ...practic , am cam incercat

    totul ... inclusiv ceea ce aparea in ultima editie a manualului lui lovaas despre aba unde

    trainingul de toaleta este un proces lung de cam 2 saptamani ... singurul lucru pe care l-am

    reusit a fost sa ii scoatem pampersul in timpul zilei si cine statea cu el il ducea in mod regulatla baie odata la cam o ora (moment in care facea sau nu in funtie de nevoile lui

    fiziologice)...daca insa uitam si nu ajungeam cu el la baie ...facea pe el . Practic daca vroiam

    sa iesim afara pentru un timp mai indelungat sau noaptea trebuia sa apelam la pampers cu

    siguranta sau la un schimb de haine in permanenta la noi .

    Toate astea pana am recitit primul manual al lui lovaas "the ME book " acolo unde in

    trainingul de toaleta apare un "aversiv"....ne-am sucit si invartit in jurul trainingului respectiv

    vreo 5 luni cu speranta ca o sa dea rezultate orice altceva .... in ce consta respectivul training :

    o zi petrecuta in baie cu copilul si joaca sau lectii ...si ca premiu orice suc care lui ii place in

    cantitati nemasurate astfel incat mai tot timpul sa-i vina sa faca pipi ... si dus in prima parte pe

    toaleta odata la jumatate de ora astfel incat sa faca de cel putin doua ori pipi acolo undetrebuie si premiat din belsug cu tot ceea ce isi doreste el de fiecare data si dupa aia pompat suc

  • 7/29/2019 Despre Aba

    9/27

    in el si lasat sa faca pe el ....si in momentul respectiv (in care face pipi pe el) luat asa imbracat

    si pus in baie si pus dusul rece pe el 5-10 sec. ... dupa care scos din baie si schimbat .... si de la

    capat...- radu a luat in ziua cu pricina 4 dusuri de genul asta .... a doua zi s-a scapat o singura

    data pe el si iar a avut parte de un dus la fel ....si gata!....din acea zi radu nu mai poarta

    pampers nici macar noaptea ... nu s-a mai scapat niciodata pe el si de fiecare data cand ii vine

    (chiar daca suntem in masina sau intr-un loc public) ne spune :"vreau faca pipi"...si daca nuare unde in acel moment se abtine pur si simplu ; nici noaptea nu se mai scapa pe el - se

    trezeste , se duce la baie si apoi se intoarce singur inapoi in pat..... de atunci au trecut exact 4

    saptamani si radu al meu se duce singur sa-si faca nevoile sau spune ca are nevoie ceea ce

    aproape ca nu mai speram noi parintii........este foarte adevarat ca zilele alea doua au fost cam

    de cosmar pentru toata familia - de altfel pe seara eu si sotia am fugit pur si simplu de acasa

    pentru ca ni se rupea inima si nu mai puteam suporta....dar am trecut si peste asta si ne-am

    vazut visul cu ochii : dupa 5 ani si 4 luni de pampers Radu face singur la baie !!

    acum o sa continui un pic despre reinforcement care mie mi se pare extrem de important si de

    ajutor intr-o abordare comportamentala a copilului...

    Reinforcementul sau premiile

    ideea reinforcementului este aceea de a creste frecventa raspunsurilor si comportamentelor

    corecte , raspunsurile/actiunile/comportamentele corecte fiind imediat urmate de consecinte

    pozitive immediate.

    reinforcementul reprezinta un fapt pozitiv care a urmat imediat dupa un comportament

    corect

    prin definitie reinforcementul corect adminsitrat va creste frecventa de aparitie a unui

    comportament

    daca frecventa comportamentului pe care noi vrem sa o incurajam nu creste folosind un

    anumit reinforcement (premiu) inseamna ca din punct de vedere al copilului respectivul

    premiu nu este destul de motivant , deci nu este (sau nu mai este) un reinforcer pentru el.

    reinforcementul in traducere ar trebui sa fie intaritorca definitie se diferentiaza de

    premiu prin faptul ca premiul se acorda ca urmare a unui lucru /actiune bine facuta dar care

    ulterior nu creste neaparat frecventa unui comportament .nu stiu daca m-am facut eu foarte

    bine inteles dar principial eu am sa-I spun in continuare premiu chiar daca nu este cea mai

    corecta exprimare

    Exista atat intaritori/reinforcementuri pozitive cat si negative trebuie retinut totusi ca orice

    intaritori cresc frecventa unui anumit fel de comportament (inclusiv cele negative cresc

    frecventa a nu face ceva ...)

    In general intaritorii pozitivi se refera la cresterea frecventei unui raspuns care este urmat de

    un eveniment favorabil /pozitiv astfel , intaritorii pozitivi pot fi considerati acel lucru placut

    care se intampla copilului urmare a unei actiuni/comportament/raspuns corect ; de fiecare data

    cand ne gandim la un intaritor trebuie sa o facem cu gandul la copilul respectiv si nu in

    general (din experienta personala pot sa spun ca ceea ce ii repugna baiatului meu mare ,

    respectiv sa-l gadil si sa-l smotocesc pe radu il amuza teribil si il face sa fie in al noulea cer

    ).intaritorii pozitivi pot fi practic asa cum am spus orice atat material cat si social care ii

    fac placere copilului

    Intaritorii negativi se refera la cresterea frecventei unui anumit comportament prin dorintacopilului de a nu i se mai intampla un anumit lucru si anume respectivul intaritorul negativ

  • 7/29/2019 Despre Aba

    10/27

    care se intampla de fiecare data dupa ce a executat o anumita actiune intr-un anumit fel

    .astfel , intr-o situatie in care copilul se va confrunta cu o situatie neplacuta urmare a unei

    actiuni a sa si reuseste sa evite situatia respectiva printr-un anumit comportament data viitoare

    aflat fiind intr-o postura asemenatoare va alege calea prin care va putea sa evite ca situatia

    neplacuta din punctul lui de vedere sa nu se mai repete. Ideea este ca acesti intaritori negativi

    sa duca catre o crestere a frecventei unui anumit comportament pe care noi incercam sa ofacem .daca nu creste frecventa aparitiei respectivului comportament pe care noi o targetam

    inseamna ca respectivul intaritor negativ nu este de fapt intaritor negativ si din punctul de

    vedere al copilului.si ca sa dau cateva exemple diun viata de zi cu zi : parintele incepe

    sa tipe la copil (situatie neplacuta) sa-si stranga jucariile si copilul le strange (comportament) ,

    parintele se va opri din tipat (intaritor negativ)astfel , o multime din comportamentele

    noastre ca si parinti pot deveni intaritori negativi pentru copii normali sau autistiun alt

    exemplu ar putea fi in felul urmator (acesta este un exempla pe care am sa-l dau aici doar ca

    sa subliniez cat de mult putem gresi in anumite situatii si cat de important este si

    comportamentul nostru vis a vis de copii : un copil plange si tipa langa un parinte si isi

    intinde mainile sa fie luat in brate (situatie neplacuta din punctul de vedere al parintelui pentru

    ca copilul plange) , parintele ia copilul in brate (actiune/comportament) , iar copilul se oprestedin plans (intaritor negativ pentru parinte care se bucura ca a rezolvat o problema care il facea

    sa se simta prost, respectiv plasetele copilului ) partea cea mai proasta a intamplarii este

    ca foarte probabil atunci cand copilul va vrea din nou in brate va incepe din nou sa planga si

    sa tipe pentru ca el a primit la randul sau un intaritor pozitiv din partea parintelui atunci cand

    a plans a fost luat in brate .exista o vorba care spune ca orice invat are si dezvat ; nimic

    mai adevarat dar efortul depus pentru a dezvata ceva este infinit mai mare decat efortul si

    atentia depuse pentru a nu oferi copilului intaritori pozitivi in situatii de genul celei descrise

    mai sus.

    .de cele mai multe ori este preferabil sa se utilizeze intaritori pozitivi pentru cresterea

    anumitor comportamente si tot intaritori pozitivi pentru descresterea altora .asta nu

    inseamna insa ca nu va trebui sa fim atenti tocmai la folosirea intaritorilor negativi in mod

    nativ de catre copii si folosirea lor ca sa-si atinga targeturile pe care ei considera ca le au la un

    moment dat. de foarte multe ori din pacate cadem in plasa

    ...o sa imi permit sa divaghez un pic de la cursul firesc pentru a spune cateva lucruri

    referitoare la preterapie ... asta deoarece dupa discutiile fata in fata din ultimele saptamani cu

    cativa parinti am realizat ca sunt unii parinti care sunt foarte tentati de spune : " ok , cam asta

    fac si eu cu copilul ..." ....sau " hm , pai eu detin controlul copilului si el executa cam tot ce ii

    spun eu " ....din discutiile ulterioare insa am cam ajuns la concluzia impreuna cu parintii ca

    asta este mai mult ca sa ne linistim noi constinta decat ca sa vedem adevarul asa cum este el ...

    controlul asupra unui copil (autist sau nu ) este atunci cand executa toate sarcinile (pe care voica parintii stiti ca le poate executa si numai pe acelea ptr ca o raportare la alte sarcini pe care

    nu le stie indeplini nu are sens) de fiecare data cand cereti ca o sarcina sa fie indeplinita ... sau

    macar in noua cazuri din zece copilul indeplineste sarcina si nu doar din cand in cand atunci

    cand vrea el - poate ca este surprinzator dar cei mai multi din copii autisti (mai ales cei cu

    autism nu foarte sever) stiu exact ce ar trebui sa faca ca sa indeplineasca o sarcina si de asta si

    tentatia parintelui de a spune "hm , copilul meu stie sa faca asta"....realitatea este un pic

    diferita : copilul stie intradevar sa duca la capat o sarcina atunci cand in minim 80% din cazuri

    executa o sarcina din prima incercare.... pana atunci oricat ne-ar place sa credem ca stie,

    ramanem ancorati la capitolul "face atunci cand vrea el " ...zilele trecute o mama imi povestea

    cum lucreaza cu copilul dar ca la un moment dat(dupa doar cateva minute) copilul se

    plictiseste si refuza pur si simplu sa mai faca ceva sau pur si simplu pleaca de langa mamalui .... asta este una din cele mai mari greseli in modul de a vedea lucrurile ... pentru ca odata

  • 7/29/2019 Despre Aba

    11/27

    ce copilul ne controleaza va invata atat si cand va vrea el .... posibilitatile reale de progres ale

    unui copil in cazul dat sunt minuscule ... la modul practic cel mai simplu mod este de a lua

    mai intai controlul asupra copilului ( (in cazul dat copilul ar trebui pur si simplu obligat sa nu

    plece si sa-si continue sarcina ajutat fizic de mama) ... desi s-ar putea sa ne lovim de multe

    tipete si istericale pe tema asta-cel putin la inceput in mod sigur- foarte repede copii se vor

    adapta si vor vedea ca este mai simplu sa execute sarcina sau macar sa incerce sa o faca decatsa incerce sa plece sau sa refuze sa o faca....

    la fel , consecventa este o parte cumplit de importanta al acestei lupte de a lua controlul

    copilului ... una din greselile pe care le facem in mod uzual este aceea de a repeta de cateva

    ori (cateodata si de 10 ori ) o comanda pana cand copilul se hotareste sa faca ceva cu speranta

    ca odata macar copilul va fi atent si va executa .... cel mai simplu insa este ca pe de o parte sa

    ne asiguram atentia copilului inainte de a ii da o comanda si apoi a lucra cu copilul sa-mi

    raspunda de prima data....ultimul lucru este o chestiune de durata dar care porneste din aceasi

    preterapie si scopul acesteia - preluarea controlului asupra copilului ; odata acest lucru realizat

    salturile pe care copilul le va face la toate capitolele va fi infinit mai rapid .... la modul practic

    eficienta se dubleaza . Vorbeam un pic mai devreme despre consecventa : ... desi poate infoarte multe cazuri ne vine foarte greu sa nu cedam (fie si din motivul meschin sa ne lase in

    pace si sa nu-l mai auzim plagand sau tipand si sa ne putem vedea de treaba noastra) din

    diverse motivatii ca sa nu mai spun de mila nu asta este atitudinea care ii va aduce beneficii

    pe termen lung copilului . De asemenea cateodata ne punem problema de genul :" ok ...lasa ca

    ii fac placerea acum si asta este ultima oara" ...sau altfel de argumente interioare pe acelasi

    calapod ... pe masura ce trece timpul si copilul se invata ca la un moment dat cedati oricat de

    fermi ati fi la inceput copilul o sa-si prelungeasca tipetele si plansetele pentru ca el stie ca la

    un moment dat dvs o sa cedati ... cu cat o sa lungiti perioada in care cedati (spunand mai intai

    "nu" de o suta de ori ) cu atat copilul o sa prelungeasca si el perioada in care va plange sau va

    fi isteric pentru ca el stie ca in cazul 101 se poate sa cedati ....si atunci de ce sa nu incerce

    pana la limita ?!....

    ... pana la capat totul tine de determinarea cu care priviti problema , de cat de mult va doriti ca

    copilul sa se schimbe si cat de mult alocati pentru acest lucru precum si de nivelul de

    consecventa pe care il adoptati - casandra a pus niste posturi pe forum in care am gasit zeci de

    tips & tricks in care poti sa-l fortezi pe copil sa initieze comunciare cu tine....

    ... in postul de dinainte povesteam cateva lucruri despre intaritori negativi si pozitivi ....am sa

    reiau un pic subiectul si am sa incerc sa-l dezvolt pentru ca motivatia copilului pentru orice

    este una din cele mai importante arme pe care le avem : ... una din alte multe greseli pe care le

    facem in viata de zi cu zi , mai ales in cazul copiilor autisti este sa incercam sa-i ajutam sau sa

    "ghicim" ceea ce ii deranjeaza ... astfel , daca spre exemplu copilului ii este cald , sau este ud

    sau are o jena de orice fel , tentatia lui primordiala este sa planga ca sa ne faca atenti ca ceva ilderanjeaza .... si noi ca niste parinti iubitori "vom ghici" de cele mai multe ori in cateva

    secunde care este problema si o vom rezolva ....asta este calea cea mai sigura ca data viitoare

    cand va avea o problema in loc sa ceara ajutor sa se apuce sa planga .... si trebuie avut in

    vedere ca sa il condamnam sa ne aiba tot timpul prinprejur ca sa "ghicim" ce problema are

    pentru ca oricne altcineva nu va stii cum sa se descurce ... cel mai simplu lucru de facut este

    acela de a nu cadea in plasa si de a'l forta pe copil sa zica ce il deranjeaza ..... si desi stim din

    prima clipa ce il deranjeaza cea mai ok atitudine ar fi sa-l ajutam sa ne spuna (acest spuna

    poate fi si o onomatopee apropiata de ceea ce stim noi ca ar fi problema) ce il deranjeaza si

    abia apoi sa reactionam in consecinta...

    acum am sa incerc sa impart intaritorii/reinforcementurile in categorii pe alte criterii...: existaintaritori primari - care mai sunt cunoscuti si ca intaritori neconditionati deaorece nu au

  • 7/29/2019 Despre Aba

    12/27

    nevoie sa fie conditionati de un sistem de invatare ... ca sa ma exprim ceva mai simplu ,

    intaritorii neconditionati sunt intaritorii pe care copilul ii asimileaza cu "placerea" fara a mai fi

    nevoie sa ii explicam ceva despre "premiul " respectiv .... in general intaritorii

    neconditionati/primary sunt placerile copilului din viata de zi cu zi ...cele mai uzitate

    reinforcementuri/intaritori sunt alimentele si bauturile ... ; trebuie avut in vedere si faptul ca

    acesti intaritori nu sunt neaparat intaritori tot timpul - spre exemplu daca un copil tocmai amancat o masa copioasa sau tocmai si-a potolit setea este putin probabil ca orice inseamna

    bautura sau alimente o sa devina intaritori pentru el in acel moment...; in general intaritorii

    primari/neconditionati se folosesc foarte tare la inceputul unui program pentru ca sunt foarte

    usor de administrat si de asemenea pentru ca copilul va stii exact la ceea ce sa se astepte -

    intodeauna insa intaritorii primasri folositi la inceput vor fi secondati de un intaritor

    secundar ... (intaritorii secundari sunt formati din premii sociale sau din premii fizice :

    expresii de genul "bravo " "foarte bine" , "excelent" si gadilaturi , rasete , imbratisari , etc) ...

    in general intaritorii secundari sunt intaritori pe care fiecare din copii invata sa le gaseasca

    placute de-a lungul timpului ... aceste doua feluri de intaritori/reinforcementuri se aplica

    impreuna mai ales la inceput pe principiul "cainelui lui pavlov" astfel incat ulterior renuntand

    la intaritorii primari sa capatam aceleasi rezultate si copilul sa fie la fel de motivat doar deintaritorii secundari pe care ii va asocia cu o placere ....(se poate intampla ca anumiti copii sa

    gaseasca motivant o parte din intaritorii secundari si in fapt pentru ei intaritorii secundari sa

    fie de fapt primari - in acest caz folositi intaritorii secundari/primari de genul gadilatului sau

    altor chestii pur fizice impreuna cu intaritori sociali de genul mentionat mai sus "bravo"

    etc....astfel incet , incet copilul va avea nevoie doar de inatritori sociali pe care este mai

    probabil ca ii va capata in mod uzual in societate decat un intaritor primar de genul mancare

    sau bautura pe care aproape sigur nu il va capata intr-o situatie de viata de zi cu zi...

    ... nu stiu exact cat de concret am fost dar sper din inima sa fii inteles macar in parte ceea ce

    am scris mai sus...

    ...ceea ce ar mai trebui spus si mie mi se pare foarte important este ca trebuie avuta mare grija

    cand si cum ne folosim de intaritori pentru a avea cat mai mare efect pe termen lung ....astfel ,

    un raspuns aproximativ corect (chiar daca este departe de a fii ceea ce speram noi sa ajunga

    raspunsul respectiv ) mai ales daca este undeva la inceputul programului trebuie sa fie intarit

    din greu astfel incat copilul sa fie motivat foarte tare ; la fel , un raspuns mai departe de

    raspunsul corect dar totusi corect va fi premiat dar nu asa de tare ca un raspuns corect - aici

    toate lucurrile se fac "simtind" copilul si aportul parintilor este extrem de important ...cea mai

    corecta exprimare a toate de mai sus ar fi ceva de genul : trebuie din greu recompensat cel mai

    bun raspuns pe care il poate oferi copilul la data respectiva si trebuie recompensat mai putin

    orice raspuns care este sub posibilitatea din acel moment a copilului...de exemplu la un copil

    care abia acum invata sa vorbeasca si il fortez sa-mi ceara apa iar el va spune "aaaa..." il voi

    recompensa cat de mult pot astfel incat sa-l incurajez sa-mi spuna si data viitoare .... la fel , laun copil (poate fi acelasi copil dupa un interval de timp) pe care l-am auzit spunand corect

    "apa" nu am sa il mai recompensez asa de tare decat daca imi spune "apa " cel putin la fel de

    corect ca atunci cand l-am auzit spunand-o corect (de pilda daca imi spune "ap...")....daca imi

    spune din nou "aaaa..." desi eu stiu ca poate "ap..." sau "apa" fie am sa il premiez mult mai

    putin si am sa-i spun "hm , bine ...dar poti si mai bine" fie daca deja l-am auzit cu apa si el imi

    spune aaaa.... n-am sa-l premiez deloc si am sa-l pun sa spuna din nou... chestia asta se poate

    aplica la orice sarcina dar este foarte important ca toti cei implicati in ajutorul copilului sa stie

    tot timpul exact care sunt limitele acestuia ca nu cumva dintr-o eroare un parinte sa considere

    ca copilul stie asta si celalalt parinte sa accepte si mai putin pentru ca nu stie ca copilul poate

    executa cu succes o sarcina.... si viceversa este la fel de valabila ; asta inseamna la modul

    practic ca toti cei implicati , parinti , bunici , tutori , etc vor comunica tot timpul despre ceeace face si ceea ce nu face copilul .... in caz contrar este foarte probabil ca copilul sa devina

  • 7/29/2019 Despre Aba

    13/27

    confuz pentru ca lui ii este greu sa inteleaga de ce unu ii da bomboane si il gadila pentru ca a

    spus sau a afacut ceva si celalalt sau altii nu....

    astea sunt cele mai importante lucruri despre reinforcing/intaritori ... tineti minte ca dvs

    trebuie sa obtineti de la copil totul sau tot ce poate da el mai bun si ca pentru asta el trebuie

    motivat extrem de mult ....

    acum am sa trec la un alt punct important din aba care se numeste "prompting" sau in

    traducere "ajutor" .... eu o sa ma refer la el cu prompting pentru ca asa mi-a intrat in vocabular

    si asa imi este cel mai usor . promptingul este modalitatea prin care il invatam pe copil sa

    indeplineasca o sarcina....il ajutam/prompt pe copil sa indeplineasca o sarcina si atunci

    intaritorul/recompensa poate fi data astfel incat copilul sa inteleaga ca a indeplinit sarcina cu

    succes. in general dupa cateva ajutoare in a indeplini o sarcina si dupa ce l-am recompensat pe

    copil de fiecare data pentru ca a indeplinit sarcina cu succes , copilul va incerca si el sa

    indeplineasca sarcina chiar si fara ajutor .... in momentul in care macar incearca sa

    indeplineasca sarcina (chiar daca nu o face corect ci doar incearca) copilul va trebui

    recompensat din greu pentru incercare astfel incat sa-l incurajam sa mai incerce ....mai ales lainceput marea majoritate a sarcinilor vor fi non-verbale si ajutorul/promptul in consecinta va

    fi tot non -verbal deci fizic ... astfel , marea majoritate a sarcinilor vor fi indeplinite in mod

    mecanic ... odata ce insa va fi recompensat pentru chestia asta copilul va intelege (si o sa fiti

    surprinsi cat de repede intelege) ca primeste o recompensa pentru sarcina pe care tocmai a

    executat-o si iincet , incet va introduce executia sarcinii respective in viata sa de zi cu zi .... ca

    sa aveti o imagine mai clara incercati urmatorul experiment simplu cu copilul (mai ales daca

    nu v-ati apucat sa faceti nici o terapie cu el ) : tineti in mana sau puneti pe masa ceva care stiti

    ca copilului dvs ii place extrem de mult (in principiu ceva de mancare ) si pe care sa fiti la fel

    de siguri ca copilul l-a vazut apoi luati un obiect despre care stiti sigur ca copilul nu stie ce

    este si puneti-l si pe el pe masa ... apoi asezati-va langa copil si ceretii : "arata-mi X (numele

    obiectului)" si in acelesi timp luati mana copilului cu mana dvs si puneti-o peste obiectul cu

    pricina si de fiecare data cand atinge obiectul cu mana lui datii o bucatica din mancare

    preferata ... continuati la fel de 6-7 ori : "arata-mi X" - mana dvs peste mana copilului atinge

    obiectul respectiv - imediat bagat in gura o bucatica din mancarea preferata ... daca veti

    incerca aceasi comanda a opta oara fara sa mai tineti mana dvs peste cea a copilului s-ar putea

    sa fiti suprinsi sa vedeti ca copilul va incerca sa atinga obiectul singur fara ajutor ... in

    momentul respectiv recompensati-l pe copil din greu ... aici este foarte important ca timpii sa

    fie foarte scurti : ati dat SD - "arata-mi X" si in momentul urmator duceti mana copilului sa

    atinga obiectul X apoi imediat ce mana a atins obiectul ii bagati in gura (nu ii dati in

    mana !!!!) o bucatica (o bucatica foarte mica care doar sa-l faca sa simta gustul ) din mancarea

    preferata apoi dupa alte 3-4 secunde repetati identic de la capat totul .... o sa fiti si maisuprinsi daca dupa un anumit interval de timp (poate fi ore sau zile) o sa-i cereti sa va arate

    sau sa va aduca obiectul X sa stie exact ce trebuie sa faca ...si sa astepte recompensa ....

    exact in acelasi fel se pot invata apropae toate obiectele .... asa incepe un program numit

    "receptive labels" si care are ca target ca copilul sa invete toate obiectele din jurul lui...

    am sa ma intorc acum la prompting/ajutor si la tipurile de promting ; in functie de ceea ce

    incercam sa-l invatam pe copil o sa folosim tipuri diferite de prompting in moduri diferite ...

    astfel se diferentiaza : 1)prompt fizic care este asa cum am aratat si in exemplul de mai sus

    modul cum il invatam pe copil sa execute o sarcina si in general se face cu mana noastra peste

    mana lui in cele mai multe cazuri ... 2) promptul demonstrativ sau imitativ este atunci cand

    executaa o sarcina pe care copilul va trebui sa o imite - in cazul dat in general copilul vatrebui mai intai sa invete ceea ce este aceea imitatie ca sa poata avea un efect cat mai mare

  • 7/29/2019 Despre Aba

    14/27

    imitatia sau promptul demonstrativ( Cel mai simplu mod de a il invata pe copil imitatia este sa

    se lucreze in tandem - cel care da SD , executa si sarcina in fata copilului iar un alt

    tutore/parinte sta in spatele copilului si il ajuta pe copil sa execute si el sarcina - de exemplu

    :cerinta/SD - "pune mainile pe cap" si in acelasi timp pun si eu mainile pe cap iar un

    tutore/parinte sta in spatele copilului si ii pune el mainile pe cap asa cum se face promptul

    fizic adica mana peste mana)...3) promptul/ajutorul pozitional se foloseste mai ales lainceputurile diferitelor programe si mai ales la inceputul terapiei si se refera la faptul ca

    "targetul" sau obiectul despre care vrem sa-l invatam pe copil se afla intodeauna foarte

    aproape de acesta (la indemana lui )....

    4) promptul/ajutor legatura cu o cunostinta deja avuta ... de exemplu incercam sa-l invatam pe

    copil culorile la modul verbal imediat dupa ce le-a inavatat la modul receptiv : in loc sa-l pun

    sa-mi spuna ce culoare are un obiect il voi pune sa faca ceva ce stiu sigur ca stie "atinge rosu"

    iar in momentul in care o face am sa-l intreb "ce culoare este ? " "rosu" ... cel mai probabil o

    sa fac un astfel de prompt verbal la inceput ... 5) promptul/ajutor verbal care are mai multe

    caracteristici si mai multe moduri de uzitare - in principiu o sa il folosesc cel mai des la fel ca

    si pe promptul fizic pentru a il invata mecanic (la inceput) un lucru pe copil .... exact ca in

    exemplu cu "arata-mi X" pot face la fel pentru numele unui obiect doar schimband SD - :"ceeste ?" iar raspunsul va trebui sa fie "masina" .... in general prompturile verbale apar mai

    tarziu in programul copilului pe masura ce el incepe sa devina verbal si introducem in terapie

    programele verbale . De asemenea asa cum am spus exista si un alt mod de a folosi promtul

    verbal si anume acela de a oferi indicatii care sa-l faca sa ajunga la executarea corecta a

    sarcinii... este foarte important insa sa folositi acest fel de prompt verbal atunci cand o sa fiti

    destul de experimentati astfel incat sa nu daunati copilului... in caz contrar s-ar putea ca

    copilul sa astepte in mod constant de la voi un "hint" sau o "sugestie" pentru a isi indeplini

    sarcina....6) un alt fel de prompt/ajutor este cel de inflexiune verbala si se refera la faptul ca in

    momentul in care dam un SD putem sa subliniem verbal un anumit cuvant din propozitie , de

    exemplu : "arata-mi cana MARE !"..... mai exista o multitudine de prompturi/ajutoare de o

    gramada de feluri ca de pilda gesturi , aratat cu degetul sau cu ochii , etc...... pe masura ce

    dezvoltati abilitatile copilului o sa fiiti nevoiti sa folositi o multitudine de promturi diferite

    pentru ca sarcinile devin din ce in ce mai diferite.

    asa cum am spus "promptul" este calea prin care il invatam in fapt pe copil sa duca la bun

    sfarsit o sarcina ... in continuare am sa trec in revista cand folosim promturile la modul

    concret si de asemenea cateva reguli pentru promting :

    - folosim promptul/ajutor atunci cand introducem o sarcina noua sau un obiect nou pentru

    copil si atunci (asa cum am prezentat exemplul cu obiectul pe masa ) folosim promtingul de

    foarte multe ori una dupa alta (poate fi de 8-9 ori sau mai mult ) ... procedeul se numeste

    "mass promting" si experienta proprie imi spune ca este cea mai simpla cale de a invata pe uncopil autist ceva. Este foarte adevarat ca este foarte mecanic si ca pare nenatural dar supriza

    vine mai tarziu cand aproape fara exceptie toate lucrurile care le-a invatat mecanic incep sa

    devina parte din viata lui si toate cunostintele acumulate intr-o prima faza mecanic realizam

    ca stie exact la ce anume ii folosesc .

    - in general un prompt se face imediat dupa ce sa formulat SD-ul sau in acelasi timp cu

    formularea acestuia.... in consecinta si in cuvinte mai simple cerinta si promptul sunt

    simultane sau urmeaza imediat una dupa cealalalta (nu exista timpi morti intre ele)

    - cand un raspuns la o cerinta a fost prompt/ajutat de foarte multe ori nu se renunta brusc la

    prompt ci se foloseste "pierderea de prompt"... ca sa fiu mai concret am sa incerc sa dau un

    exemplu : sa consideram ca ii dau copilului un SD de genul "pune mainile pe cap " si in

    acelasi timp cineva ii pune mainile pe cap mana peste mana la inceput (pentru primele 3-4dati), apoi ii face prompt 1/2 ,adica ii pune mainile pe coate si ii ridica mainile fara a ii mai

  • 7/29/2019 Despre Aba

    15/27

    pune efectiv mainile pe cap (alte 2-3 ori ) si apoi ii face prompt 1/3 , adica ii atinge doar

    coatele si ii le impinge un pic in sus ca sa ii dea un impus copilului si acesta duce sarcina

    singur pana la capat (inca 1-2 ori) si abia apoi il lasa pe copil sa execute singur sarcina ....la

    fel cel care a dat SD continua sa execute si el sarcina de fiecare data cand da SD-ul (adica sa

    isi puna mainile pe cap siesi) chiar daca copilul a ajuns sa execute singur sarcina si nu mai are

    nevoie de prompt din spate ... renuntarea la promptul de imitatie a celui care da SD se facedoar dupa ce copilul executa singur sarcina fara prompt fizic din partea altei persoane si se

    face in acelasi fel in care s-a renuntat la promtul fizic ...adica putin cate putin... procedeul se

    numeste "fading prompt" ...

    - o alta regula se numeste NO-NO-PROMPT si se refera la momentul cand se foloseste

    promptul ... astfel , atunci cand copilul are o sarcina masterata si pe care nu o executa (nu

    conteaza motivatia ) se foloseste consecinta negativa "NU" de doua ori unde in prealabil s-au

    dat doua SD-uri si nu s-a raspuns la sarcina si apoi se foloseste un "prompt"... respectiv ii cer

    copilului ceva - SD : " arata-mi X" ... el nu executa (desi eu stiu exact ca stie pentru ca am

    consid4erat sarcina masterata) si atunci spun "NU" ... mai stau 3 secunde si apoi repet SD

    ....astept 3 secunde si el tot nu-mi raspunde si iar zic "NU" si apoi dau SD si imediat nu mai

    astept nici un raspuns ci fac direct prompt pe sarcina respectiva ...; copilul nu trebuieniciodata sa aiba mai mult de doua raspunsuri incorecte sau doua nonraspunsuri fara sa

    primeasca un prompt/ajutor .... dupa ce am facut "NO-NO-PROMPT" urmatoarea misacare

    este sa ii repet din nou SD si daca din nou imi da un raspuns incorect sau un nonraspuns(adica

    nu face nimic) reiau din nou acelasi procedeu "NO-NO-PROMPT" si daca nici la a saptea

    oara nu-mi raspunde corect la SD ma intorc si la sarcina respectiva trec din nou la "massiv

    prompt" pentru ca asta inseamna ca fie copilul nu a masterat ceea ce eu credeam ca a masterat

    fie pur si simplu a uitat si atunci trebuie sa consider ca sarcina cu pricina o iau de la inceput.

    (o sarcina/target se considera masterata daca copilul reuseste sa raspunda corect la 4 din 5

    intrebari in doua sittinguri diferite la cateva ore distanta unul de celalalt)...

    - incercati ca de fiecare data sa folositi cel mai putin intruziv fel de prompt ; daca spre

    exemplu copilul stie sa imite este preferabil sa folositi promptul prin imitatie mai degraba

    decat un prompt fizic pentru o sarcina ...

    - incercati sa fiti atenti si sa "fade the prompt" atat cat de repede se poate in sensul in care sa

    incepeti intodeauna sa renuntati la promptul full dupa a treia sau a patra oara in felul descris

    mai sus... un ajutor full pe termen lung il va face pe copil sa devina depend in indeplinirea

    sarcinii de un prompt de la voi.

    - nu uitati ca atunci cand folositi "no-no-prompt" atunci cand ati facut prompt si l-ati ajutat sa

    execute sarcina sa ii dati si recompensa (fie ea si numai una de genul "bravo") pentru a il

    incuraja sa execute sarcina si a ii demonstra de fapt ca acela este raspunsul corect ; la fel

    intodeauna dupa un "no-no-prompt" dati un SD si lasati copilul sa incerce sa-l execute singur

    fara ajutor ...- asa cum am ami spus : daca faceti massive prompt atunci cand il invatati pe copil un task

    nou recompensati-l din plin ... recompensati-l mult mai putin la promptul de la "no-no-

    prompt"....

    - daca copilul a avut nevoie la un moment dat de "no-no-prompt" pentru un anumit task , dupa

    ce ati verificat daca copilul poate executa sarcina respectiva imediat dupa "no-no-prompt" nu

    uitati sa verificati si mai tarziu (adica dupa macar 1/2 h) daca copilul stie intradevar sa

    execute sarcina sau nu - in cazul in care tot nu stie intorceti-va la masiv prompt pentru ca este

    clar ca copilul nu a masterat sarcina respectiva desi ati crezut altceva...

    - incercati sa evitati ajutoare inconstiente pe care le dati copilului , mai ales atunci cand

    introduceti sarcini/taskuri noi ... de exemplu evitati chestii de genul : "arata-mi masina" si voi

    va uitati insistent la masina in momentul respectiv .... copii in general si copii autisti inparticular sunt profesori in a gasi ajutor inconstient in gestica dvs.... si asta este ok pe termen

  • 7/29/2019 Despre Aba

    16/27

    scurt dar pe termen lung nu este bine pentru ca copilul va deveni dependent de "ajutoarele"

    inconstiente ale dvs chiar si atunci cand stie sigur ceva...

    am sa continui acum cu una din cele mai importante tehnici in aba care se numeste "shaping"

    sau mai pe romaneste "modelare" sau invatare prin modelare... este tehnica prin care se invata

    anumite comportamente care ar putea sa nu apara niciodata de la sine si nu au cum sa fie

    "intarite" si de asemenea nu au cum sa fie prompt/ajutate ....si nu putem sa ii invatam pe copiiprin promptul simplu. Metoda asta se foloseste cel mai mult in cazul invatarii limbajului de

    catre copii care nu stapanesc verbalul sau copii care nu vorbesc de loc .... ideea este ca prin

    aceasta metoda vor fi intarite/reinforced orice raspuns similar cu raspunsul final (chiar daca

    este foarte departe de acesta ) si de asemenea pe masura ce terapia merge mai departe sunt

    intarite din belsug toate aproximarile succesive ale unui raspuns final astfel incat sa se ajunga

    incet incet la acel raspuns final . Ca sa fiu mai pragmatic am sa dau un exemplu ... si imi vin

    acum in minte cel putin cateva dar am sa incep cu cel pe care l-am mai dat :

    cand ne-am apucat sa-l invatam pe radu sa spuna "apa" (n.b. radu nu mai pronuntase acest

    cuvant niciodata desi stia ce inseamna si intelegea semnificatia cuvantului - pentru el

    semnificatia cuvantului "apa" la vremea respectiva insemna apa din sticla din care bea el

    apa) ... primul pas pe care l-am facut a fost sa il luam fata in fata de fiecare data cand vroiaapa ,si ne aducea sticla cu apa sau ne lua de mana si ne ducea la locul unde stia ca este sticla

    cu apa , si cu sticla de apa la vedere pe masa sa-i dam SD-ul "spune APA"....(nu comentez

    despre perioada de la inceput unde nu vroia sa spuna nimic nici in ruptul capului si se trantea

    pe jos si plangea )la inceput refuza sa spuna ceva dar dupa cateva incercari succesive cand a

    vazut ca nu primeste orice altceva ar face a venit si momentul minune in care a incercat : a

    iesit ceva de genul "aaaaaahhhh...." dar a fost prima lui incercare de verbalizare pe tema data

    si imediat a primit si apa si bomboane si felicitari din plin ... ulterior ne-am pastrat obiceiul si

    deja stia ca atunci cand vrea apa (desi in continuare ne aducea sticla si ne-o punea in brate sa

    io deschidem) ca trebuie sa spuna ceva si ne spunea acel "aaahhh..." pana intro zi cand am

    mers mai departe si cu un pic de ajutor a iesit "aaaap"... iarasi o intreaga pleiada de bravo si

    intarituri de la apa pana la bomboane... ulterior a mai incercat sa spuna "aaaahhh..." dar pentru

    asta nici macar apa nu i se mai dadea ... trebuia sa incerce sa spuna "aaaap"... dupa ce am

    trecut si de stadiul asta am ajuns la "aapi"... si abia apoi la "apa" ... si noi ne-am continuat

    "shapingul" si am mers mai departe la "da-mi apa" .... la care am pornit de la "apa" - "d...apa"

    - "de apa" - "da apa"- "daaa apa" - "dam apa" si intr-un final am ajuns la "da-mi apa" ...

    practic ideea este ca trebuie exersat foarte mult in acest program de verbal imitation si

    premiata la inceput orice incercare de verbalizare ca mai apoi sa premiezi cel mai aproape

    raspuns de ceea ce ar trebui sa fie raspunsul final. Cele mai lungi si dificile cuvinte pe care

    radu le-a invatat prin metoda asta au fost "ciocolata" si "gradinita" ... De asemenea este o

    metoda excelenta ca sa invete sa pronunte corect niste cuvinte pe care le stalceste desi le-a

    invatat sensul si stie sa le si exprime intr-o anumita masura .

    o alta tehnica este cea numita CHAINING sau "intantuire" ; la fel ca si shapingul este folosita

    pentru a invata comportamente si lucruri care nu ar aparea de la sine si pe care din acest motiv

    este foarte greu sa le maresti frecventa . In general "inlantuirea" se foloseste pentru acele

    comportamente care presupun o imposibilitate de prompting deaorece sarcina dureaza prea

    mult sau este complexa. Deci ce inseamna in practica "chining/inlaintuire" : inseamna ca

    sarcina este taiata in sarcini mai mici in care il poti ghida pe copil si ajuta sa le duca singur la

    bun sfasit cu ajutorul promptingului. Spre exemplu o sarcina de felul acesta este "spalatul pe

    maini". Acesta presupune : 1. sa-si suflece manecile 2. sa dea drumul la apa 3. sa-si puna

    mainile sub apa si sa le ude 4. sa ia sapunul si sa-si dea cu sapun pe maini si sa puna sapunul

    la loc 5. sa frece mainile cu sapun 6. sa puna mainile sub apa si sa le frece 7. sa inchida apa 8.sa ia prosopul si sa se stearga si apoi sa-l puna la loc .... este imposibil de invatat un copil care

  • 7/29/2019 Despre Aba

    17/27

    nu stie sa faca chestia asta dintr-o data ... si este improbabil ca incercarea de a il invata tot

    procesul (adica toti pasii )intreg va avea foarte mare succes... cel mai simplu este sa il invatati

    pas cu pas si sa-l premiati pentru fiecare pas reusit ( in principiu tinut de capul lui un copil

    autist care nu a mai facut asta niciodata ar trebui sa invete cam o sarcina la 2-3 zile ceea ce se

    cheama ca in principiu cam in doua saptamani ar trebui sa invete sa se spele singur pe maini

    de la cap la coada).cateva reguli generale pentru "inlantuiri" :

    - fiecare sarcina complexa este infinit mai usor de invatat daca este despicata in cateva etape

    simple si invatate acele etape prin prompting

    - primul lucru care trebuie facut este analiza fiecarei sarcini si impartirea acesteia pe etape cat

    mai simple de invatat prin prompting fizic sau imitativ ( de notat ca si aici ca si in restul

    cazurilor la prompting se renunta gradual pentru fiecare etapa in parte)

    - intaritorii/reinforcerul este oferit copilului pentru fiecare etapa parcursa

    - ideea este ca de fiecare data cand il invatam o sarcina sa incepem sa avem un singur

    "task/tinta" iar restul sa ii facem pur si simplu prompting cu intaritor/premiu ... asta inseamna

    ca pe masura ce copilul incepe sa inteleaga ce are de facut eu voi renunta incet la promtingdoar pentru una din etape in timp ce celelalte le voi parcurge in continuare cu copilul

    ajutandul sa le faca . eventual atunci cand copilul a invatat sa execute toate etapele incep sa

    renunt la reinforcementurile/intaritorii intermediari si ii ofer premiul doar la terminarea

    completa a sarcinii.

    chaingul/inlantuirea poate fi de doua feluri : inlantuire inainte (cu exemplul de la spalatul

    mainilor ) si inlantuire inversa (care este cel putin la fel de importanta) .... la tehnica

    "inlantuirea inversa" se apeleaza atunci cand un task este greu de inteles de copil si ideea este

    sa ne ajutam de dorinta copilului - de exemplu vrem sa-l invatam pe copil sa se joace cu un

    trenulet pe sine .... chainingul invers inseamna ca mai intai o sa-l punem pe copil sa impinga

    trenul pe sine (cu sina deja facuta si cu trenul deja facut si pus pe sine) apoi o sa dam trenul

    jos de pe sina si o sa il invatam pe copil prin promting sa il aseze pe sina si abia apoi o sa

    incepem sa desfacem sina si sa il invatam pe copil cum se asambleaza sina ... la fel ca la

    primul fel de inlantuire nu o sa purcedem la o etapa pana cea dinainte nu este masterata .

    avantajele inlanturii/chianingului sunt evidente si incep prin faptul ca astfel copilul va executa

    mult mai usor o etapa dintr-o sarcina si va fi ferit de frustrarile imposibilitatii executarii unei

    sarcinii complexe ; un alt avantaj este dat de faptul ca toti tutorii/parintii pot sa se puna de

    acord asupra etapelor si acestea se pot face la fel de la promting la premiu de catre toti cei

    implicati ; orice sarcina complexa poate fi despicata in etape si invatat in felul asta mult mai

    eficient si mai usor .... singurul dezavantaj ramane acela ca la anumiti copii desi acestia invatasi mastereaza fiecare etapa in sine nu reusesc sa puna etapele cap la cap si execute sarcina

    complexa decat foarte greu.

    Ceea ce mai este de subliniat este diferenta intre shaping si chaining si anume ca in timp ce la

    shaping am sa premiez fiecare raspuns care se apropie de raspunsul corect intr-o anumita

    perioada mai apoi am sa renunt la premierea aceluiasi raspuns odata cu un raspuns mai

    aproape de raspunsul final care a aparut .... adica in cuvinte mai putine am sa premiez cea mai

    buna aproximare pe masura ce ea apare in cazul shapingului iar in cazul chainingului am sa

    premiez fiecare etapa .

    Cam astea sunt tehnicile de invatare in cadrul aba ... si in fapt astea sunt principiile de

    invatare. Toate astea insa se refera la tehnici de invatare din punct de vedere a copilului . Incadrul procesului de invatare insa apar si alte cateva tehnici si principii ... toate din prisma

  • 7/29/2019 Despre Aba

    18/27

    profesorului dar care sunt foarte importante daca nu la fel de importante ca si tehnicile de

    invatare despre care am vorbit pana acum . Astfel , procesul de invatare are urmatoarele

    tehnici :

    - mass trials care inseamna in fapt exercitii repetate toate avand acelasi target ceea ce

    inseamna ca veti repeta acelasi SD de mai multe ori.

    - antrenament discriminatoriu- random rotation care inseamna rotirea stimulului intr-un mod aleator care sa nu ii permita

    copilului sa se foloseasca decat de ceea ce stie si nu de prompturi .

    mass trial ... care inseamna exercitii repetate pentru rezolvarea aceleasi sarcini si care

    inseamna ca dati repetativ acelasi SD ( aici este de amintit ca nu trebuie repetat SD unul dupa

    altul si ca exercitiul inseamna SD-actiune/nonactiune - consecinta si da' capo ) ideea este ca

    nu va schimbati intrebarea sau sarcina la care se lucreaza ; intodeauna se foloseste mass trials

    atunci cand introducem un lucru nou (adica un nou target - acest target poate fi si invatatul

    numelui unui obiect ) ; la momentul initial toate exercitiile sunt cu prompting astfel incat

    copilul sa invete ce are de facut (mass promting) ; ulterior promptingul este retras gradual

    pana la momentul in care copilul poate executa sarcina fara prompt/ajutor. Imediat dupa cerenuntam la promting copilul trebuie sa execute corect sarcina in 4 cazuri din 5 si atunci pot

    sa consider ca respectiva sarcina este masterata. sa consideram de exemplu ca icnercam sa-l

    invatam pe copil sa ridice mainile sus si ca SD va fi "ridica mainile sus" ...

    1. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)

    premiati-l din plin

    2. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)

    premiati-l din plin

    3. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full)

    premiati-l din plin

    4. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2)

    premiati-l din plin

    5.SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2)

    premiati-l din plin

    6. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3)

    premiati-l din plin7.SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3)

    premiati-l si mai tare

    8. SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )

    premiati-l extrem de mult si material si social si verbal

    9.SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )

    premiati-l extrem de mult si material si social si verbal

    10.SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )premiati-l extrem de mult si material si social si verbal

  • 7/29/2019 Despre Aba

    19/27

    11.SD - ridica mainile sus

    raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor )

    premiati-l extrem de mult si material si social si verbal

    .....

    cam asa ar trebui sa arate un "mass trials "...aici este de subliniat ca toate astea pot fi facuteintr-un singur sitting sau pe parcursul a mai multor sittinguri sau chiar pe parcursul unei

    intregi sesiuni in sittinguri separate ; de asemenea mai trebuie spus ca fiecare copil este diferit

    si ca in timp ce unii copii vor avea nevoie de 5 full prompt altii o sa aiba nevoie doar de 2 si

    asa mai departe .... voi sunteti singurii in masura sa decideti si sa "simtiti" copilul si nevoile

    lui si capacitatile lui...inainte de a trece insa la urmatorul exercitiu trebuie intodeauna ca

    sarcina introdusa sa fie masterata .... adica nu am sa introduc un target nou pana in momentul

    in care nu a masterat un target ca cel din exemplul de mai sus ( exemplul de mai sus este luat

    din programul "receptive instructions " si inseamna "instructiuni de executat non verbal " ) ....

    asta inseamna ca nu am sa introduc nici un target nou de acelasi gen sau in acelasi program

    pana in momentul in care nu il mastereaza pe cel deja introdus ... asta nu inseamna insa ca nu

    am sa introduc targeturi noi in alte programe (fiecare program in parte are alt fel decerinte)..... la fel , nu va speriati ca copilul se va plictisi si nu va mai raspunde ... la inceput

    este foarte posibil sa se intample asta dar ulterior o sa invete ca nu se poate altfel si aici ne

    intoarcem din nou la fermitate si consecventa.... am auzit parinti care din diferite considerente

    (in afara multor altora cele mai uzitate argumente ale parintilor au fost ca "se plictisea " cu un

    singur exercitiu sau ca "poate mai mult") au introdus simultan mai multe exercitii pe aceasi

    tema sau apropiate ..... inclusiv noi am facut asa la inceput pana ne-a "civilizat" cineva (cei

    din uk mai precis) ... in principiu ambele argumente pe care le-am amintit aici spuse de parinti

    sunt partial adevarate dar nu iau in consideratie anumite lucruri .... referitor la "plictiseala"

    revenim la ceea ce am mai spus si anume la controlul asupra copilului ... atat timp cat face

    lectii copilul nu are voie sa se plictiseasca (sau in alte cuvinte este dreptul lui sa se plictiseasca

    dar trebuie sa execute sarcina pe care am dat-o) ... atat la gradinita cat si mai tarziu la scoala

    (mai ales la una normala) nu o sa il intrebe nimeni daca s-a plictisit sau nu si plictisit sau nu

    tot va trebui sa raspunda la fel ca si ceilalti copii... ; referitor la "poate mai mult " (si noi am

    introdus mai multe targeturi in aceleasi programe simultan din acest considerent) este doar o

    iluzie ca asa va asimila mai repede .... invatate una cate una eficienta este maxima .... noi ne-

    am imbunatatit eficienta cu vre-o 400% din momentul in care am schimbat metoda ....

    concluzia este ca targeturile/sarcinile se introduc doar una cate una si numai dupa ce cea

    introdusa este masterata introduc una noua... si masterat consider atunci cand imi indeplineste

    macar 4 din 5 (sau 9 din 10)....

    acum am sa incerc sa spun cateva cuvinte despre trainingul pentru discriminare care iarasiface parte din tehnica tutorelui/profesorului/parintelui....se refera la faptul ca atunci cand

    incepe un nou program si noi vrem sa-l invatam lucruri noi copilul nu stie nimic despre ele si

    de la invatarea mecanica la un moment dat il vom invata (indirect) sa discearna .... imi este

    foarte greu sa explic ce vreau sa spun fara sa incerc sa dau un exemplu : am sa iau ca exemplu

    programul "receptive labels" care este un program prin care il invat pe copil obiectele ... sa

    consideram ca incep prin a incerca sa-l invat obiectul "masina"... deci el va trebui sa invete ca

    obiectul acela cu 4 roti se numeste/este "masina"... in prima faza am sa pun masina singura pe

    masa si asa cum am aratat mai inainte am sa fac exercitii (mass trials) ... SD- "atinge/arata-mi

    masina " - ACTIUNE - copilul atinge masina cu mana (cu prompt) - CONSECINTA

    (materiala + verbala + sociala) .... dupa ce copilul ajunge la punctul in care in orice pozitie de

    pe masa pun masina el executa sarcina urmatoarea faza este sa mai pun ceva pe masa - ingeneral am sa pun pe masa un obiect neutru (foarte diferit ca aspect de masina si despre care

  • 7/29/2019 Despre Aba

    20/27

    nu am de gand sa-l invat pe copil in viitorul apropiat) ... de pilda o carte ....am sa o iau din nou

    de la inceput cu mass trials (deci si cu mass promting) cu masina si cu cartea pe masa targetul

    meu ramanand masina (cartea o ignor pur si simplu ) .... atunci cand si aceasta etapa este

    trecuta si copilul poate arata masina de pe masa atunci cand pe masa se mai afla un obiect

    copilul este pregatit sa treaca la faza urmatoare .... Pana in acest moment noi nu stim daca

    copilul a invatat ca obiectul respectiv se numeste masina sau doar atunci cand il aude petutore/parinte ca spune ceva el stie ca trebuie sa atinga masina .... si aici trecem la etapa

    urmatoare si anume introducerea celui de al doilea target ... al doilea target/obiect trebuie sa

    fie ceva complet diferit de primul adica diferit de masina .... sa luam ca exemplu o cana de

    lapte ... in prima faza vom proceda la fel ca la masina la inceput adica vom pune cana singura

    pe masa si vom face mass trial (cu mass prompting) , apoi vom aduce pe masa inca un obiect

    neutru (poate fi tot cartea sau un alt obiect total diferit de cana ; aceste obiecte care sunt pe

    masa si nu sunt targetul/tinta noastra se numesc "distracteri")si la fel vom face mass trials (cu

    mass prompting) pentru noua situatie (cana + carte) si atunci cand a invatat sa arate cana vom

    trece la faza discriminarii ... in faza asta vom introduce pe masa in loc de carte masina initiala

    dar noi vom avea ca target in continuare cana (adica o sa il intrebam numai despre cana si

    niciodata despre masina).... totul se face din nou cu mass trials (si mass promting) .... cand atrecut si a masterat si etapa asta se trece la etapa urmatoare care inseamna "RANDOM

    ROTATION". Pana in acest moment copilul a invatat sa atinga la cerere atat masina cat si

    cana dar pe fiecare dintre ele doar in anumite conditii... acum vom trece la faza finala in care

    copilul va invata sa faca discriminarea efectiva intre masina si cana .... inainte de a

    exemplifica am sa scriu cateva cuvinte despre "random rotation" pentru ca mi se pare extrem

    de important : random rotation inseamna rotire a stimulilor intr-un mod aleator astfel incat sa

    il invat pe copil sa faca diferenta intre diferitele targeturi/tinte pe care eu incerc sa-l invat ;

    pentru ca acest lucru sa se intample aceste targeturi si toate exercitiile trebuie sa fie pisate

    sistematic ....si acum am sa trec direct la exemplu pentru ca consider ca va fi mai usor de

    inteles :

    punem atat masina cat si cana pe masa si incepem :

    SD - atinge cana - full prompt

    SD - atinge cana - 1/2 prompt

    SD - atinge cana -1/4 prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge masina - full prompt

    SD - atinge masina - full prompt

    SD - atinge masina - 1/2 prompt

    SD - atinge masina -1/4 promptSD - atinge masina - fara prompt

    SD - atinge masina - fara prompt

    la acest stadiu copilul ar trebui sa inceapa sa se dumireasca si sa aiba o idee despre

    discreminarea obiectelor ... urmatoarea faza ar arata cam asa :

    SD - atinge cana - 1/2 prompt

    SD - atinge cana -1/4 prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge masina - 1/2 prompt

    SD - atinge masina -1/4 prompt

    SD - atinge masina - fara promptSD - atinge masina - fara prompt

  • 7/29/2019 Despre Aba

    21/27

    ...si din nou schimbam ordinea si de asemenea il ajutam din ce in ce mai putin :

    SD - atinge cana -1/4 prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge cana - fara prompt

    SD - atinge masina -1/4 prompt

    SD - atinge masina - fara promptSD - atinge masina - fara prompt

    ... la urmatoarea schimbare copilul ar trebui sa fie capabil sa execute corect sarcina la oricare

    din cele doua cerinte (SD-uri) fara nici un fel de prompt/ajutor...si daca ati ajuns pana aici cu

    siguranta a incepout sa poata face discriminare intre obiecte ... ca sa fiti siguri va trebui sa

    repetati de cateva ori "random rotation" fara prompt ca sa va asigurati ca a inteles despre ce

    este vorba ... este de notat aici ca este bine ca de la un stadiu incolo va trebui sa aveti in

    vedere ca ei sunt extrem de buni la capitolul "repetitii" si sa faceti schimbarile de obiect

    absolut aleator ...adica intrebati de doua ori despre cana si apoi o data despre masina si iar de

    trei ori despre cana si numai de doua ori despre masina si tot asa....nu le alternati una si una

    sau doua si doua pentru ca copii sunt buni la prins clenciuri ....de asemenea trebuie sa aveti

    in vedere ca obiectele trebuie miscate in permanenta pe masa astfel incat ele sa nu ramana inacelasi loc si copilul sa nu faca altceva decat sa va arate stanga si dreapta sau sus si jos ...si

    pozitia lor pe masa va trebui sa fie aleatoare ca sa nu existe tipicuri ....si voi sa va asigurati ca

    copilul a invatat intradevar....

    ... ca o concluzie : orice nou sarcina de orice fel din orice program trebuie intodeuna introdusa

    la fel ....mass trials (cu mass promting) si apoi random rotation cu o sarcina/obbiect deja

    masterat

    o alta tehnica folosita pentru a ajuta copilul sa discrimineze si sa ne asiguram ca invata corect

    o sarcina este cea numita exercitii prelungite...sau expanded trials ....tehnica asta consta in a

    introduce dupa mass trials (cu mass promting ) pana la 8 comenzi (gradual) pe care stie sa le

    execute cu succes si pe care le folosim ca "distracteri"....

    multe din aceste tehnici se folosesc cu ceea ce se numeste target masterat sau sarcina

    invatata... iar criteriile pentru a considera un target masterat sunt cam urmatoarele :

    - un target se considera masterat daca indeplineste cumulativ urmatoarele criterii si anume

    copilul este capabil sa discrimineze respectiva sarcina/task/obiect(si sa o duca corect la bun

    sfarsit) fata de altele de acelasi tip in acelasi program si daca este capabil sa faca random

    rotation cu sarcina respectiva si cu altele similare.

    - pentru ca un target sa fie considerat masterat trebuie ca targetul respectiv sa fie dus la

    indeplinire in proportie de minim 90-100% de catre copil in doua sesiuni diferite ca timp :dimineata - dupaamiaza sau dupaamiaza- dimineata

    ... reducerea comportamentelor inadecvate

    aproape tot ceea ce am descris pana in acest moment se refera la tehnici de marire a frecventei

    unor comportamnete pe care noi le consideram ok si dorim sa se repete ... la autisti sunt insa si

    comportamente pe care am vrea sa le scadem frecventa de aparitie pentru ca nu sunt cele mai

    fericite comportamente ... cu siguranta foarte multi dintre noi ar vrea sa limiteze

    comportamnte de genul istericalelor (cu sau fara motivatie reala ) sau a fluturatului

    mainilor ....

    Exista cateva metode pentru a reduce comportamentele inadecvate. In general aceste metodese aplica doar in anumite cazuri si anumite conditii ; de aceea este foarte important sa vedem

  • 7/29/2019 Despre Aba

    22/27

    ce anume dorim noi in fapt sa obtinem in urma reducerii frecventei unor anumite

    comportamente ... si ca sa obtinem ceea ce vrem ar trebui sa ne stabilim targeturile ... in

    general atunci cand stabilim ca un comportament este inadecvat o facem mai mult intuitiv

    decat stiintific ... insa putem urma cateva reguli simple pentru a stabili care sa fie targeturile

    noastre la capitolul redus comportamente inadecvate astfel incat sa fim eficienti si sa nu

    incercam sa reducem comportamnete strict intuitiv ; astfel o sa ne uitam ca comportamentelepe care vrem sa le reducem frecventa sa se incadreze in una din urmatoarele categorii :

    - comportamentul este un comportament repetitiv si fara sens si dureaza perioade lungi de

    timp sau copilul il manifesta la frecventa foarte mare si toate acestea il impiedica sa poata

    invata sau sa fie atent la ceea ce se intampla in jururl lui

    - comportamentul este periculos prin manifestarile lui fie pentru copil fie pentru cei din jurul

    copilului

    - comportamentul este pur si simplu inadecvat unei anumite situatii (asta pare a fi o chestie

    tare vaga dar ideea este sa fie intradevar iesita din comun comportamnetul respectiv )

    ... daca un anumit comportament sau purtare a copilului se inscrie in oricare din cele de maisus ar trebui introdus un program/interventie care trebuie aplicata in mod constantant si

    extrem de consecvent pentru a reusi sa reducem intradevar un anumit comportament

    Ideea