ANALELE ACADEMIEI ROMANEMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XXVII MEM. ii

DESPRE VOIVODUL ROMANILORDIN 1307-1308

AMINTIT IN CRONICA LUI OTTOKAR DE STYRIA

DE

EMIL LAZARESCU

Memoriu admis fn fedinta dela 27 Aprilie 1945

Data fiind putinätatea izvoarelor, istoricul primelor timpuriale Voivodatelor romanesti trebue sA fack in opera sa,un foarte larg loc ipotezei. Dar färä indoialä, dacá el doresteca aceastA ipotezA sà fie altceva cleat o riesigurà constructielogicä, nesprijinità pe niciun fel de temelie de Epte, atunci oserioasA cercetare criticä a fiecärui izvor in parte este mai multdec at trebuitoare.

0 asemenea cercetare criticä a ceea ce se presupune a ficea mai veche tire despre un Voivod al Tarii Românesti,incearcA sa fie paginele ce urmeazà.

Sunt in deobste cunoscute evenimentele ce turburau, inprimul deceniu secolului al XIV-lea, linistea RegatuluiUngar i a Voivodatului Transilvaniei.

In cursul luptelor pentru tron, ce urmaserâ dupa moartealui Andrei al III-lea (si care atinseserä punctul culminantprin anii 1305-1308), Otto de Bavari a, unul dintrepretendenti, reusise sa se incoroneze cu « Sfânta Coroanä »a Regatului Apostolic. Dar, deoarece Sfantul Scaun sustineape un alt can didat pe Carol Robert de Anjou, viitorulrege Otto este excomunicat de care Arhiepiscopul de

A. R. mono. Sectiunii Istorice. Soria III. Tom. XXVII. Mom. rr.

0

-

'

-

I.

'

t A

,

- , .. _.

al

: ,,,,

,...

I

.7v ;1406 ' s .% 1 ^ ye C - - IbrX

-

www.dacoromanica.ro

2 EMIL LAZARESCU 310

Strigoniu. Simtindu-si astfel situatiunea primejduità, preten-dentul bavarez incearca o apropiere de Ladislau, puterniculVoivod al Transilvaniei, dusmanos si el fata de Carol Robert.Se planuise chiar o casatorie intre Otto si fiica transilvanea-nului, care poate sa fi fost si el un pretendent la tronul ungar,dar, poate mai de graba, numai un spirit practic ce dorea säobtina profitand de anarhia starnita de aceste evenimente

independenta deplinä a VoivodatuluiLucrurile s'au intamplat insa cu totul altfel deck socotise

Principele bavarez : dupa sosirea sa in Transilvania, nici vorban'a mai fost de caskorie, ci, dimpotriva, Otto a fost prins decatre Ladislau, aruncat in inchisoare i silit sa incredintezeVoivodului coroana regard pe care o adusese cu sine. Maitarziu, el reuseste sä scape in Galitia cu al carei principeera inrudit i sa se intoarca apoi in patrie 1.

In legatura cu aceste evenimente, un cunoscut pasaj dinCronica Rimata a lui Otto kar de Styria, scrisa in mittelhoch-deutsch, pe la 1308-1310 2, ni-i arata pe Romani ca ameste-cati alaturi de Ladislau in luptele amintite.

Dupà ate stim, Robert Roesler, in bine-cunoscutele saleRomdnische Studien 3, a fost cel dintai care, Inca de acumtrei sferturi de secol, a atras atentiunea asupra acestui izvor.Dupa interpretarea pe care Roesler, bazat pe vechea editiunea lui Pez 4, o dadea episodului ce ne intereseaza, Ladislauar fi prins pe Otto de Bavaria si 1-ar fi trimis ca prizonier la

Voivodul Romanilor de peste munti pentru ca acesta,dupa cum fagaduise, sa faca prin felurite chinuri penenorocitul prizonier sä dea lui Ladislau coroana i bijute-riile regatului ungar, pe care le detinea.

Roesler care, indiferent de concluziile eronate ale lucrä-rilor sale, are totusi meritul de a fi primul cercetator cuspirit critic (ba chiar hiper-critic) din istoriografia roma-neasca 5 are oarecari indoieli in ceea ce priveste stirea cene preocupà. Desi el recunoaste cd, in general, Ottokar estefoarte bine informat, totusi i se pare ca episodul cu Voivo-dul Romanilor ar avea < etwas von dem Zuschnitt einerLegende *6. Aceastä atitudine a savantului german se dato-reste faptului ca, in cuprinsul povestirii lui Ottokar, inter-

sau.

..

»,

,

www.dacoromanica.ro

3" DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN 1307-1308 3

vine un element supranatural: ori de ate ori Voivodul Ro-manilor, om de o rara cruzime, hotara omoare pe prizo-nier in cumplite chinuri, o boala misterioasa punea in pri-mejdie vieata salbaticului Domn; asa incat, IAEA la urmaconvins prin staruintele sotiei si ale supusilor sai case aflä in fata unei minuni dumnezeesti, el lasa pe Otto säfuga in Galitia.

Acesta este singurul lucru pe care Roesler il are de obser-vat cu privire la episodul povestit de Ottokar.

Data fiind autoritatea de care se bucura autorul StudiilorRomanesti », stirea trece foarte curand si la Dimitre Onciul

dar desbarata de indoielile savantului german, ce pareauizvorite numai din spiritul hiper-critic ce caracterizeaza in-treaga sa opera. Mai tarziu, in Originele Principatelor Ro-mdne 8, Onciul va incerca sa identifice pe mai sus amin-titul Voivod al Romanilor de peste munti » cu Tihomir,tatal lui Basarabd Intemeietorul.

Cu un an inaintea aparitiei Originelor, Ha sdeu se ocu-pase si el in Negru-Voda de stirea pastrata de cronicalui Ottokar. In capitolul ce-i este inchinat, intitulat MirceaI ci robiea Regelui Ottone in Oltenia 8, pe langa identificareaVoiodului Romanilor cu un 4 Mircea I Domn al TariiRomanesti, care, nascut in imaginatia fecunda a lui H a s-d e u, n'a trait decat intre paginele acelei carti ne mai in-tampina Inca un fapt bizar: Ha s de u nu citeaza deck unrezumat german modern al celor doua canturi din poema luiOttokar, in care se povestesc cele ce ne intereseaza. AutorulIstoriei Critice socoteste, cä aceste cateva randuri, neajung » O. Caci, inteadevar, nu-i trebuia mai mult unei ima-ginatii atat de bogate ca celei a lui Ha s de u pentru capunand aceasta stire alaturi de un cantec popular sarbesc,destul de obscur de altminteri 11 sa ajunga la un adevaratroman fantastic, cu fiica de o rara frumusete >> 12 a lui Ladis-lau, cu afurisita temnita din Hateg » 13 in care ar fi fosttinut inchis Otto, cu « femeile dela curte » (Curtea Voivo-dului Romanilor) care au venit in ajutorul prinsului qametindpe Domnul prin tot felul de mijloace babesti, speriindu-1mereu, mai cu seama Doamna 14.

It

«

7

--

»

«

«

«

sa-1

«

i

.

www.dacoromanica.ro

4 EMIL LAZARESCU 312

Astfel trece stirea ce ne preocupa prin opera a trei dintrecei mai de searna dintre cercetatorii trecutului nostru cescriau la sfarsitul secolului trecut. Am fi inclinati sa banuiminsa ca macar unul dintre ei nu a vazut niciodata textul insusial inorului, caci, fara indciald ea, daca un cercetator atat deserios i banuitor ca Onciul ar fi putut cerceta, el insusi,cronica lui Ottokar, povestea cu « Voivodul Romanilor depeste munti ar fi facut o cariera cu mult mai putin stra-lucitä.

Dar nenorocirea a facut ca, pe langa consacrarea pe carestirea lui Ottokar o obtinuse astfel, ea sa fie folosita si inter-pretata si de un bun germanist roman.

Publicand, in 1901, Romdnii in monumentele literare ger-mane medievale 15, Em. Grigorovitza îi incepea se-ria cercetarilor sale cu mult mai valoroase din punct devedere filologic deck istoric tocmai cu studiul fragmen-tului din cronica lui Ottokar ce ne preocupa aci. G r ; g o-r ov itza dadea, alaturi de text si de traducerea lui roma-neasca, o ampla analiza gramaticala. Fiind insa cu mult maifamiliarizat cu studiile filologice deck cu cele istorice, el nuputea prezenta cleat un foarte slab comentariu al celor po-vestite in episodul de care ne ocupam, urmand in buna partepe Ha sde u. Pentru putinele indreptari pe care le aducefata de acesta din urma mai ales in ceea ce priveste dateleprivitoare la autorul cronicei Grigorovitza folosesteintroducerea editiei lui Seemiiller, dupa care reprodusesetextul.

Dar cu aceasta stirea ii capatase deplina 'ncetatenire inistoriografia Tarilor Romane: nimeni, nici chiar cei mai se-riosi cercetatori ai istoriei noastre nu vor mai avea vreo umbrade indoiala cu privire la interpretarea ei i la deosebita eiinsemnatate.

Din nefericire insa, Grigorovitza nu avusese nicirabdarea sa ceteasca intreaga cronica a lui Ottokar 16, niciideea fericita de a folosi macar cu ajutorul bunului indicealfabetic al editiei lui Seemiiller celelalte pasde avandoarecare legatura cu cel ce ne preocupa aci. I-au scapat astfel

4"..4 .

^

-

-

»

. ..

- 1.

;,

-

.

' ,

.

.

,

-e

1

, 444 '; - u '

si

www.dacoromanica.ro

313 DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN 1307-1308 5

numeroase stiri privitoare la Romani, pe care le-au folositmai de curand in cercetarile lor Konrad Sch ii n e-mann si G. Popa-Lisseanui-8.

Dar, mai ales, i-a scapat lui Grigorovitza sensulreal al intregului fragment tradus. Caci in cuprinsul lui sedau oarecari indicatiuni ce permit o localizare a Romanilordespre care ni se vorbeste. Ei trebue sa fie insa asezati cutotul in alta parte cleat este in deobste admis.

In primele cinci versuri ale tragmentului ce ne preocupg,ni se spune:

Nft sant der herzog Uber waltsine boten baltzuo dem Walachender an allen sachenherr ob den andern was... 19

trimii can II intreaba pe Roman daca vrea el s5-1 primeascape prizonier i daca socoteste ca-1 va putea sili sa predeacoroana maghiara lui Ladislau.

Increzator in interpretarea data de istoricii care-1 preceda-sera, Gr ig or o vit za traduce astfel aceste versuri:

Deci ducele trimise peste munti [iiber wait]pe solii sai indatala Valachulcare in toate afacerileera domn [herr] peste ceilalti... » 20.

Dar, dupa cum se poate vedea din prima clipa, traducerealui fiber walt prin peste munti » nu este neirdoielnica; G rgoro vitza socoteste insa ea ea este totusi sirgura admi-sibila, pentruca: Luata literalmente frasa <( der herzog santesine boten tiber walt >> se poate interpreta ca Lazlo [Ladislau]a trimis solii sai si in urma i pe prizonier o distanta nu toc-mai mare, adica dincolo de padure, ceea ce ar insemna ca rese-dinta lui Lazlo sau locul in care se afla and 1-a prins pe Ottonu se gasea tocmai foarte departe de resedinta Domnului

I ',

', . .

__-.

;_

-.

.

. _

-

--- :, .: ..

,....., - -

. - z, .,.,

' ... , - x --' ,-_. ,- :-.,,,,--: - . . 4-z-- ;

..

: ' 2 .: ,..:- ''

,,,

-..

N.. - :, -

..,; -:--'

61

#

'- '' - , -. .,.

, - . .2

% . .

,

-' - . ,2 -

.-

.

. .0 "'" ,.. . .- . . ,

, . .

# i---

-;

-.. #

....

... -

_

_. . . .

:- _

---'' '

www.dacoromanica.ro

6 EMIL LAZARESCU 314

Valahiei....»: Dar, adauga el: o Compozitia adverbialä se obis-nueste insä in textele germane vechi cu inteles colectiv, i acelwalt se &este de obiceiu interpretat ca peste munti, deunde s'ar deduce cal resedinta Domnului Valahilor era din-coace [adica la Sud] de Carpati, nu la Hateg... , 21 asa cumcredea Ha sde u.

In analiza gramaticala a pasajului, Grigorovitzarevine asupra chestiunii: « Walt picture, ccdru muntos, maide obiceiu insa se intrebuinteaza pentru a exprima ideea co-lectivi de munti in genere )) 22. Dar nici aici, nici la pasa-jul reprodu§ ceva mai sus, nu gasim vreun exemplu dincare sä reiasa cA, in adevar, « de obiceiu sau o mai de obi-ceiu walt are sensul de « munti in general ,.

Socotind insä interpretarea lui Grigorovitza ca ba-zata nu numai pe cunoasterea limbii textelor germane me-dievale in genere, ci cum ar fi fost de dorit i pe unstudiu aminuntit al lexicului i stilului lui Ottokar de Styria,toti istoricii nostri au adoptat, de bunA credinta, aceasti in-terpretare a pasajului ce ne preocupà. Pint i intuitia extra-ordinara a lui Nicolae Iorga 23 corectitudinea mi-nutioasa a lui Ilie Minea 24, au cazut victime tradu-cerii eronate i interpretarii superficiale ale lui Grigor o-vit za si ale predecesorilor sai.

Cici, din nenorocire, aceasta interpretare este profund gre-sità: fraza nu ar fi sunat in proza cum credea Grigor o-

z a, sub sugestia interpretarii istoricilor ce-1 preceda-sera O der herzog sante sine boten über watt », ci der herzogiiber walt sante sine boten zuo dem Walachen... etc., in carefiber walt nu este catusi de putin o « compozitie adverbiala »,ci una atributivä pe langa der herzog.

Ceva mai mult, Uber watt nu este decdt traducerea cuvdntcu cuvdnt in mittelhochdeutsch a lui « ultra silvas », « der her-zog iiber walt nefiind decdt Waiwoda Transilvanus » aldocumentelor latine. CA aceasta nu este doar o simpla ipotezaindrasneata a noastra, o poate dovedi faptul ci o der herzogiiber wait » nu apare numai o singura data in 'cronica luiOttokar, ci aproape ori de cite ori este vorba de VoivodulTransilvaniei,

_

si

_

»,

3,

www.dacoromanica.ro

315 DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN 1307-1308 7

Cand ni se povesteste, spre exemplu, lupta dela Kressen-brunn " din rout, ni se spune ca, printre participanti, inrandurile armatelor unguresti se gasea

der herzog fiber waltdes richtum ist manichvalt... 26

pe care cu greu 1-am putea socoti ca altcineva deck VoivodulTransilvaniei.

La fel, printre participantii la tratativele de pace dela Bra-tislava (1291) se enumera, alaturi de regele Andrei, pe langa

« ... der bischolf Mathias [ ! ?]der von Sibenburgen was... # 27

Lazla via Wiewotiiber walt der herzog as

Iar daca numele primului demnitar este gresit, fiind pro-babil vorba de Petru, cel de al doilea este totusi exact, de-oarece, in 1292 pe Ladislau 11 putem constata documentarca ajuns pentru catava vreme la conducerea treburilor tran-silvane 99.

Dar chiar in legatura cu evenimentele povestite de frag-mentul ce ne preocupa, avem o proba peremptorie ca La-dislau, el insusi, este « der herzog tiber walt Cand Ottoeste sfatuit sä incerce casatoria sa transilvana, sfatuitorii iiadreseaza spune Otto kar urmatoarele cuvinte:

kunic hOchgebornsit &I tuost so wislich,daz dü an uns lazest dich,s6 ist daz unser rat,daz 'dil suochest hiratan den herzogen tiber wait:der hat s6 gr6zen gewalt,swenne dich dhein not rüeret,daz er dich wol fiieret

-

si

.

§i

.

».

.

..7

,

www.dacoromanica.ro

8 EMIL LAZARESCU 316

unz an daz mer durch tiutschiu lant.der herzoge ist genantungrischen Lazla Weibot... > "

adica:

Doamne de bun neamfiindca tu ai fAcut [un lucru] atAt de inteleptincat sä te bizui pe noiiata, acesta ne este sfatulca tu sa-ti cauti casdtoriela ducele transilvan (an den herzogen Uber walt):acesta are atat de mare putere,[a] atunci and te-ar ajunge nevoiael te va calauzi binepanA la mare prin Tara Germana;Ducele se chiamdpe ungurefte Lazlo Voivod.

Socotim cä cele expuse pand aci sunt suficiente pentru aarata ca prin fiber wait Ottokar intelege intotdeauna Tran-silvania 31. Deci versurile:

« NU sant der herzog iiber waltEine boten balt.zuo dem Walachender... etc. D

trebuesc traduse:Atunci [si-]a trimis Voivodul Transilvanieiindatà soli de ai sAila Romanulcare... D etc.

Dar in acest caz nimic nu mai dovedeste cA Romaniiapetenia lor ar fi fost « de peste munti », adica dinafaraTransilvaniei, asa cum s'a crezut pand acum. DimpotrivAavem serioase motive sai-i socotim ca aflatori in interiorularcului Carpatic.

t .

.

,

.

. . . .

,

.-1/4,

i

1/4. "

- - 11

www.dacoromanica.ro

317 DESPRE VOIVODUL:ROMANILOR DIN 1307-1308 9

Cum am vazut, cea mai mare parte dintre cercetatorii caris'au ocupat cu aceasta chestiune, au socotit cA in povestirealui Ottokar ar fi vorba de un Voivod al Tarii Romanesti.Singur Ilie Minea, ocupandu-se in mai multe randuri deaceasta stire, socotea ca, ea nu poate fi legata decat de unvoivodat din Moldova, a carui existenta i se parea ca reiesepentru acea vreme dintr'un pasaj din cronica lui Dlugosz.Stirea data de Ottokar n'ar fi putut privi, in niciun caz peun Voivod din Tara Romaneasca, fiindca <dacà aci ar fivorba de un stat romanesc sud-carpatic, nu intelegem, dece s'ar fi intors Otto acasa prin Rusia rosie sau ar fi amintitcronica tara tatareasca, ca prima tara prin care trecea Otto,inainte de Rusia rosie > 32.

Revenind incidental asupra acestei chestiuni, Ilie Mineareia aceste argumente, la care el adauga: « Nu ne putem gandinici la voivodul maramurasan, fiindca cronica amintita nuarata, ca acel voievodat nu reprezenta o tara aparte fatal deArdealul de atunci Precum se vede, invatatul iesan se opriseo clipa si asupra acestei ipoteze 33, pentru ca, din nefericire,sa adopte apoi traducerea i interpretarea gresità a predece-sorilor, admitand ca este vorba de un Voivod de pestemunti 34.

Cunoscand insa, din cele aratate mai sus, sensul lui fiberwalt in cronica lui Ottokar, aflarn in insesi versurile re-produse de Grigorovitza o foarte pretioasa indicatiune cuprivire la locul unde se aflau Romanii cu « Voivodul s lor:atunci cand trimiii lui Ladislau se intorc cu raspunsul Ro-manului ca primeste sa-1 tina prizonier pe Otto si sa-1 si-leasca sa restitue coroana, Voivodul Transilvaniei se grabestesa trimita pc regele prins

hin Uber wattden Walachen in ir gewalt... 35

ceea ce, dupà cele stabilite mai sus, trebueste tradus, faranicio indoialä:

in Transilvaniain puterea Romanilor...

. .

,

».

-

..

.

«. -'

4

:

www.dacoromanica.ro

To EMIL LAZARESCU 318

si nicidecum:

incolo peste muntiin mainile Valachilor . »

cum traduce Grigorovitza 36.Dar cu aceasta ni se aratA precis Ca Romanii si mai marele

kr se aflau tot in Transilvania, acolo unde, cum ne spune cualtA ocaziune tot Ottokar, stAtea i Ladislau cu casa lui 37.

In sfarsit, un alt pasaj din cronica styrianA ne da ceva maimulte preciziuni cu privire la locul unte se aflau acesti Ro-mani. Cand Otto, odata scapat din prinsoare, ajunge, insfarsit, la ruda sa, la Gheorghe al Galitiei, acesta, rnaniosde suferintele pe care le avusese de indurat Principele ba-varez din partea Romanilor, se hotäräste sä intoarca '1'111cu räu:

der kunic Georg ...do wiederbOt er zehantin der Walachen lantumb die smwc, diu kunic Ottenvon in was erboten... » 38

Dar pentru ca aceasta sA fie cu putintA, trebue sa presu-punem cA < tara> acestor Romani se invecina cu stApanirealui Gheorghe, conditie pe care, dintre regiunile aflAtoare laapus de Carpati, numai Maramuresul o putea indeplini.

Ar parea, in primul moment, cA aceste douk stiri sunt con-tradictorii, deoarece Maramuresul a fost considerat, in totcursul istoriei sale, ca o provincie deosebitA de VoivodatulTransilvaniei 38. Dar tocmai in aceasta epoca, documentele neamintesc de un conflict intre Episcopatul de Agria i celal Transilvaniei, cu privire la jurisdictia eclesiasticA a regiu-nilor maffmuresene ". Cum stim ca, in dorinta de a-si in-tinde stApanirea, Ladislau a uzurpat multe drepturi consfin-tite si a incalcat numeroase teritorii straine, putem crede cAMaramuresul a intrat si el, pentru cAtAva vreme, sub auto-ritatea puternicului Voivod al Transilvaniei. Teritoriu cu osituatie nesigura din punct de vedere al jurisdictiei eclesias-tice revendicat si de Episcopul de Agria §i de cel Tran-

.

.

.

-

.-.

--

a

www.dacoromanica.ro

319 DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN 1307-1308 II

silvan aflat, probabil, sub autoritatea lui Ladislau, Mara-muresul putea sa treaca in ochii lui Ottokar ca o parte aTransilvaniei.

u tiri1e cronicei de care ne-am ocupat ne arata pe Romanica bucurandu-se de o oarecare autonomie; iar pe capetenialor ca pe un fel de << primus inter pares », situatiune tocmaiin care ne apar si Maramuresenii, indata ce informatiunilecu privire la ei incep sa devina ceva mai bogate.

Tinand seama de toate aceste temeiuri, socotim cA putemtrage urmatoarele concluzii din randurile de mai sus:

Cronica lui Ottokar nu arata nicaieri ca Romanii cari 1-autinut prins pe Otto de Bavaria ar fi fost dela miazazi saurasarit de Carpati; ci, dimpotriva, din ea reiese cä ei eraudin cuprinsul stapanirii Voivodului Transilvaniei. In schimb,imprejurarile povestite de cronicarul styrian ne indreptatescsa credem ca este vorba de cei din Maramures, ceea cetinand seama de situatiunea politica din acea vreme, atatcat ea ne este cunoscuta din celelalte izvoare ale vremiiapare ca foarte plauzibil. Ca urmare, cea dintai stire asupraVoivodatului Tarii Romanesti nu este din 1307-1308, ci cucativa ani posterioara, din 1324 41, cand, dupa cum aflam,Basaraba Intemeietorul, vasal Inca al Regatului Apostolic,domnea de mai Multa vreme.

,

-

1.7

ff

www.dacoromanica.ro

NOTE1. Pentru toate aceste evenimente, I. Lup a s, Un Voievod al

Transilvaniei in luptd cu Regatul Ungar, in Fratilor Alexandru fi loanLapedatu ; Omagiu, Bucuresti, 1936, p. 397-403; N. Iorg a, IstoriaRomdnilor, III, Bucuresti, 1937, p. 150-153; I. M o g a, VoivodatulTransilvaniei. Fapte i interpretdri istorice, Sibiu, 1944 (Universitatea« Regele Ferdinand I » din ClujSibiu, Biblioteca Institutului de Isto-rie Nationala, XVII), p. 27-37.

z. Ottokars Oesterreichische Reimclzronib Nach de AbschriftenFranz Lichtensteins herausgegeben von Joseph See-m 11 e r, Hannover, 1890-1893 (Monumenta Germaniae Historica,Scriptores qui vernacula lingua usi sunt, Deutsche Chroniken, Pentrufoarte putinele date cu privire la autor, si pentru cele privitoare la ma-nuscrisele existente, v. introducerea lui Seem ii 1 1 e r, p. ICXXV.

3. Romdnische Studien. Untersuchungen zur dlteren Geschichte Ro-mdniens. Leipzig, 1871, p. 294-295; stirea este pusa in legatura cucea din Nikephoros Gregoras, VI, 9, cu privire la casatoria lui StefanMiliutin cu fiica capeteniei Vlachilor (rrs Maxlag dexcov). Cu privire lasensul acestei din urma stiri, v. N. Iorg a, op. cit., III, p. 152.

4. Scriptores return austriacarum, III; Ratisbonae, 1745, p. 759-761(nouà inaccesibila).

5. Vezi i parerea lui N. Iorg a, op. cit.., T p. 340: o ...isto-ricul austriac Robert Rösle r, om onest, bine mformat i foartepätrunzdtor... ».

6. Op. cit., p. 295.7. Radu-Negru fi originele principatului Torii Romdnefti, in Convor-

biri Literare, XXIV (1891), p. 956-957: Numele Voivodului lip-seste in cronica germana; dar nu vom gresi clack 11 vom numi Basarab,nume care de acum inainte se afla adeverit si prin documente ca numede dinastie al Domnilor Tarii Romanesti ». V. si ibid., XXVI (1892),P. 335.

8. Bucuresti, 1899, p. 175-176, nota 82.9. Negru-Vodd. Un secol ci jumdtate din inceputurile Statului Tdrii

Romdnefti (1230-1380 ). Bucuresti, 1898, Introducere la Etymolo-gicum Magnum Romaniae, IV, p. CLXXVCLXXXI.

jo. « Pe noi ne intereseaza din aceasta cronica cele doul capitole769 si 770. In rezumat ne ajung urmatoarele sumare ale lor: «Cap.

4-4

"-

r

- t s'

.

Vi___.). .

:.

' -. .-

,

.. . _ -. -

.

. .

-.... . :

4

1 -

. . -. ' :. -

.

,

I.www.dacoromanica.ro

321 DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN 1307-1308

DCCLXIX. Nach vielen angethanen Trangsalen, und auf Bedrohungderen Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset Hertzog LadislausKonig Ottonem, und iibergiebt ihn dem Wallachischen Fursten;Diser Furst trachtet mit Gewalt von ermaldten Konig die UngarischeReichs-Klenodien zu erzwingen; Nach vergeblich angewendndterMuhe entschlosse er sich, auff einrathen der Wallachen ihn erbar-mlich umb das Leben zubringen; Erkrancket hierauf tödlich, unddurch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilte er ihme zwar die Frei-heyt, und wird daiauf -gesund, liesse ihn aber nach eralngter Ge-

sundheit auf ein neues gefangen nehmen. Cap. DCCLXX. Der Furstaus der Wallachey stellet endlichen Konig Ottonem auff freyen Fuss,nachdem er wegen dessen gewalithatiger Anhaltung zu zweymahlenkranckh und auff dessen Losslassung eben so offt widerumb gesundworden; Konig Otto kommt hierauf in Reussen zu Konig Georgenseinen Verwandten, und von dannen zum Hertzogen von Glogau, allwoer sich mit dessen Tochter in eine Ehe-Verbundnuzs einlasset _p.CLXXVIVII.

BAnuim cà aceste sumare sunt luate din edifiunea lui P e z. Numaiin ele se vorbeste de un Furst aus der Walachey » §i deci este de crezut

Roesler a fost indus in eroare tot de care ele. Dar Hasdeuciteaza si lucrarea lui T h. Schach t, Aus und fiber Ottokar's vonHorneck Reimchronik ,oder Denkwiirdigkeiten seiner Zeit aus GeschichtelLitteratur und Anschaung des offentliche Lebens der Teutschen im drei-zehehnten yahrhundert. Mainz, 1821, p. 202, care ar fi putut suge-reze i interpretarea pe care o incerdm aci. Cele 18 versuri citate deH a s d_e u vorbesc de intervenfia regilor Serbiei i Bulgariei (vers.88.516-88.525) si de imbolnävirea misterioasä a (c Romanului » (vers.88.635-88.642).

Negru-Vodd, p. CLXXIX.12. Ibid. p. CLXXVI.13. Ibid., p. CLXXIX.14. Ibid., p. CLXXVII.15. Romdnii in monuMentele literare germane medievale. Cercetdri. Bu-

curesti, 1901, p. 9-103.16. Este drept ca ea confine, in forma prescurtatà, ce a ajuns pink'

la noi, nu mai putin de 98.595 versfiri.17. Ungarische Hilfsvolker in der Literatur des deutschen Mittelalters,

in Ungarische yahrbiicher, IV (1924), p. 99-115.18. Romdnii in poezia medievald, in Cercetdri Istorice, XXII (1934

1936), p. 128-155, si extras, Iasi, 1934, 32 p. (Izvoarele Istoriei Ro-maniJor, III).

19. Vers. 88.539-88,543.20. Op. Cit., p. 21.21. Ibid., p. 35-36.22. Ibid., p. 55.

r

13

-.'

. r. -

»;

«

ca si -_

.

: ;

.

Ir. 4.

7..

-,. . -,, . .- . .

:

, .....- ... .

: :..:>, ".

t ,.-

.

..."-* ; .:._

, ..:..., -

.-

;

_

.

.

_

www.dacoromanica.ro

14 EMIL LAZARESCU 322

23. Les Roumains d'apris quelques documents occidentaux, in AcademieRoumaine. Bulletin de la Section Historique, IX (1921), p. 178; IstoriaRomdnilor, III, p. 151-152,

24. Informatiile romdnefti ale cronicei lui Ian Diugos z. Dincursul despre « Izvoarele Istoriei Romdnilor », etc. Iasi, 1926, p. 12.

25. Pentru participarea Romanilor la aceasta lupta, N. Iorg a,Acte fl fragmente cu privire la Istoria Romdnilor . . III, Bucuresti,1897,p. 76; Lukinich, Documenta historiam Valachorum in Hun-garia illustrantia usque ad annum 1400 p. Christum, Budapestini, 1941,p. 26; in note este admisa teoria lui Tama s, Romains, Romans etRoumains dans l'histoire de la Dacie Trajane, in Archivium EuropaeCentro-Orientalis, II (1936), p. 332-333 (p. 222-223 ale extrasului)

parere de altfel enurrcata mai de mult de catre P. Hunfalv y,Az olahok tdrténete, I, Budapest, 1894, p. 366 cum ca Romanii careau luptat in randurile armatei unguresti ar fi fost originari din teri-toriul viitoarelor Tani Romanesti. Aceasta ipoteza, menita sa scada rolulRomanilor Transilvaneni pentru motive bine cunoscute, nu este spri-jinitä de niciun fel de izvor.

26. Vers. 8.078-8.079.27. Vers. 43.745-43.746.28. Vers. 43.756-43.757.29.Fr. Zimmermann si C. Werner, Urkundenbuch zur

Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen, I, Hermannstdt (Sibiu), 1892,p. 192-193; cf. I. M o g a, op. cit., p. 25, unde se arata circumstan-tele politice ale acestor schimbari.

30. Vers. 87.849-87.86o.31. De aceeasi parere pare sa fi fost i Schach t, op. cit. p. 202,

deoarece vorbeste de casatoria lui Otto mit der Töchter des Waiwodenvon Uberwald * ca si de o ein Bischof aus Uberwald ». Cum Schachtera cunoscut lui Hasdeu care il citeaza chiar pentru aceasta pa-gina suntem in drept sa ne intrebam cum se face ca acesta n'a luatin seama interpretarea cea justa ? La fel, .Seemüller, Indice, s. v.walt mentioneaza echivalenta fiber walt = Siebenbiirgen; de ce a scipatea lui Grigorov itza?

32. Op. cit., p. 12.33. Cercetdri Istorice, (1926-1927), p. 283-284.34. Aceeasi parere se intalneste la G. Br ati an u, Contributions a

l'histoire de Cetatea-Albd (Akkerman) aux XIII-e et- XIV-e siecle, inAcad. Roum., Bull. Sect. Hist. XIII (1927), p. 3o (6), nota 6, redusa to-tusi la o simpla ipoteza; v. si Traditia istoricd a descdlecatului Moldovei inlumina noudlor cercetdri, Anal. Acad . Rom., Mem. Sect. Ist s. 3-a, XXVII.,(1944), p. 25; I. Nisto r, Emanciparea politicd a Dacoromanilor dinTransdanuvia, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., s. III, t. XXIV(1941-1942), p. 549 (33); C. C. Giurescu, Istoria Romdnilor,I', Bucuresti, 1942, p. 366-367; M. P. D a n, Cehi, Slovaci fi Romdniin veacurile XIIIXVI, Sibiu, 1944, (Universitatea Regele Ferdi-

-

«

«

II-1.11

www.dacoromanica.ro

323 DESPRE VOIVODUL ROMANILOR DIN t30-1308 15

nand I)), Cluj-Sibiu, Biblioteca Institutului de Istorie Nationald, XIII),p. 45, nota 20.

35. Vers. 88.580-88.581.36. Op. cit., p. 23.37. walt sa I oda der Ladizla I saz mit hear ... (vers. 88.346

88.348).38. Vers. 88.695-88.700.39. Pentru Maramures, v. Filipasc u, Istoria Maramurefului,

Bucuresti, 1940, p. 36-55; idem, Le Maramuref, Sibiu, 1944, p. 8-20.I. M o g a, op. cit., p. 45-76.

40. I. Mi hal y, Diplóme maramurefene din secolele XIV fi XV,Sighet, 1900, p. 1-3 si nota 2.

41. Hurmuzaki-Densusianu, Documente privitoare la Is-toria Romdnilor, I, Bucuresti, 1887, p. 591-592. Pentru data la care seproduc evenimentele de care ne-am ocupat, stim numai cä Otto s'aintors in patrie in 1308; MCCCVIII. Dominus Otto rex Ungarie etdux Bawarie mirabiliter a captivitate ungarica liberatus per Prusciamet Rusciam ad terram suam rediens... etc. ». Chronicon Osterhoviense,in Rerum Austriacarum Scriptores. . . editit Adrianus Rauch, vol. I,Vindobonae, 1793, P. 539.

...iiber

.

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL $1IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA,BUCURE$TI, 1945

C. 3 I.8/7 LEI 90

^

NO

.

",

-

i

_ _P

-

,

~V

4.

4

f

""

- .

.-1"

,ct to .5

S. I

A

. r

. 4.'"Z

A. I

/

. .

.

,

4

www.dacoromanica.ro