Upload
madalina-cornea
View
263
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
1/85
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTIFACULTATEA DE DREPT
LUCRARE DE LICENTA
COORDONATOR
Conf.univ.dr. NECULAI ZAMFIRESCU
STUDENTPELTEA COPAE ! AURORA
" #$%& "
0
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
2/85
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTIFACULTATEA DE DREPT
DETECTAREA COMPORTAMENTULUISIMULAT LA POLIGRAF
COORDONATOR
Conf.univ.dr. NECULAI ZAMFIRESCU STUDENT
PELTEA COPAE ! AURORA
- #$%& '
1
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
3/85
Cu(rin)C*(i+o,u, I. DETECTAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT LA POLIGRAF
1.Notiuni introductive …………………………………………………………… 1 2.Poligraful o tehnica subiectiva …………………………………………………… 7
2.1.Prezentare istorica ……………………………………………………………..7
2.2. Poligraful si utilizarea lui in Romania ……………………………….............12
2.3. odalitatea de functionare a a!aratului ……………………………………..1"
3. #ta!ele detectarii com!ortamentului simulat la !oligraf ………………...................17 3.1. $iscutia !re-test………………………………………………………………17
3.2. #%aminarea !ro!riu-zisa…………………………………………………… 21 3.3. $iscutia !ost-test……………………………………………………………. 31
3.&. 'nter!retarea rezultatelor obtinute la !oligraf……………………………… 32
3.". Ree%aminarea……………………………………………………………….. 3"
C*(i+o,u, II. POLIGRAFUL CA MI-LOC DE PROBA
1. Probele.i(loacele de !roba……………………………………………………... 371.1.)once!t……………………………………………………………………… 37
1.2.Posibilitatea incadrari !oligrafului in codul de
!rocedura !enala…………………………………………………………………. 3*1.3.Ra!ortul de constatare a rezultatelor !oligraf si incadrarea lui la
articolul 112 c !r.!en …………………………………………………………… "&
1.&. )oncluzii……………………………………………………………………. +0 2. Prezumtia de nevinovatie si a!licabilitatea sa in domeniul !oligraf ...................... ++
2.1.Prezumtia de nevinovatie in lumina )onventiei #uro!ene a
$re!urilor ,mului……………………………………………………………… ++
2.2. Prezumtia de nevinovatie in lumina e%aminarii cutehnica !oligraf…………………………………………………………………. +*
2.3.)oncluzii…………………………………………………………………… 72
3. ehnica !oligraf o modalitate de constrangere a sus!ectului…………………. 73 3.1.Poligraful mi(loc de constrangere !sihica a !ersoanei……………………... 73
3.2.'ntegritatea demnitatii umane fata in fata cu tehnica !oligraf…………….. 77
3.3.$re!ul la a!arare al sus!ectului in fata tehnicii subiective………………... 7/ &. )ocluzii generale………………………………………………………………... /0
Bi,io/r*fi0 ……………………………………………………………………. /2
2
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
4/85
CAPITOLUL I
DETECTAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT LAPOLIGRAF
%. No1iuni in+rodu2+iv0
Pornind de la titlul acestei lucrari se observa ca am incercat in !rimul rand sa
analizam aici !osibilitatea ca acest instrument de investigatie criminalistica sa fie inclus
!rintre mi(loacele legale de !roba admise de instanta in formarea convingerii sale intime cu
!rivire la solutionarea unei cauze !rin !ronuntarea unei hotarari (udecatoresti. 'n acest sens
am evidentiat atat argumentele !ro cat si cele contra formulate in doctrina si !ractica si am
incercat a!oi sa tragem linia si sa formulam o concluzie !ertinenta in !rivinta acestui subiect
controversat.
'n cursul efectuarii acestui studiu am remarcat !rintre altele deficienta terminologiei
folosite in legatura cu a!aratul !oligraf utilizarea si sco!ul sau. 'n !rimul rand reactia
fireasca la contactul cu acest subiect e minima cand se vorbeste des!re !oligraf !e cand
atunci cand se face referire la detectorul de minciuni ma(oritatea !oate o!ina. $u!a !arerea
noastra denumirea de detector de minciuni e ine%acta si nestiintifica lasand loc la su!ozitii
si inter!retari su!erficiale !lasand a!aratul undeva la limita intre stiinta si !ara!siholgie.
'nstrumentul este astfel aruncat in sfera hazardului fiind considerat mai mult s!ectaculos sisenzational ca divertisment decat ca instrument de investigatie in ancheta !enala. $e aceea
am vrea ca in aceasta lucrare sa lamurim in !rimul rand fa!tul ca !oligraful nu detecteaza
minciuna ca atare ci stresul emotional al !ersoanei testate manifestat !rin diferitele
modificari ale unor !arametrii !sihofiziologici.
3
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
5/85
#vident ca !rin inter!retarea lor se determina a!aritia stresului ce insoteste
denaturarea de catre subiect a adevarului si deci se !oate concluziona ca acesta nu s!une
adevarul deci minte. 'nsa si de aceasta data terminologia ni se !are inadecvata si neclara
ambigua !entru omul de rand. Nu trebuie sa cadem in ca!cana inselatoare a termenilor
ine%acti sau !rea generali caci inevitabil acestora urmeaza denaturari in legatura cu sco!ul
si utilizarea a!aratului fie e%agerari fie din contra subestimari ale valorii sale stiintifice si
!ractice.
$e altfel este inevitabil sa eviti discutiile filosofice !e acest taram nesigur intre
adevar si neadevar. $e aceea am considerat necesara o incursiune in stiinta cuvintelor si a
gandirii !entru a clarifica notiunea de adevar in sine.
4bordarea conce!tului de adevar s-a facut !rima data evident sub as!ect filosofic
fiind a!oi e%tra!olate si conturat si in alte domenii cum ar fi5 religie (ustitie logica
matematica etc.
4stfel inca din antichitate filosofii au incercat definirea adevarului trimitand la ideile
de obiectivitate comunicabilitate unitate1. 4!oi de-a lungul tim!ului dezvoltand ideea
adevarul s-a conturat cand ca accord sau cores!ondenta intre !ro!ozitiile noastre si starea de
fa!t a lucrurilor cand ca !otrivire sau concordanta a unei (udecati nou emise cu multimea
(udecatilor anterior acce!tate. 6-au conturat astfel !rinci!alele teorii sau e!istemologii asu!ra
naturii sau structurii adevarului res!ectiv5
teoria cores!ondentei
teoria coerentei
teoria !ragmatica
abordarea instrumentalista
conce!tia sintetica2.
$in !unct de vedere religios adevarul biblic sau ecleziastic 3 cum a mai fost denumit
se rezuma in !rinci!iu la notiunea de $umnezeu echivalent al adevarului absolute. $e aicia!oi se continua rationamentul si se determina minciuna sau neadevarul.
4devarul (uridic e sinonim cu conce!tual de dre!tate adica conformitate totale cu
normele legale in vigoare la un moment dat intr-un stat dar si cu cele morale. 'n esenta e
1 '. a%im $anciu 4devar si interes #d. imes )lu(-Na!oca 2001 !g.*&2 !entru detaliere vezi '. . $anciu o!. cit. !g. 110-11&38alentin uresan $es!re adevar #d. Punct 9ucurest 2000 !g. 1*-22
&
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
6/85
sim!lu a determina adevarul din !unct de vedere (uridic insa din analogia de mai sus se
des!rinde un nou semn de intrebare si anume dre!tatea in sensul in care a fost definita
inseamna res!ectarea unui ansamblu de reguli instituite de o autoritate centrala& alcatuita
dintr-un numar de cetateni alesi si care are atributii in acest sens.
6i nu e atunci !arado%al ca adevarul sa fie inventat si transat de o mana de oameni
!entru a fi a!oi res!ectat de zeci de mii de indivizi. 4sertiune aceasta e !artial reala normele
de dre!t isi au sorgintea in cutuma si !ractica surse originare ale adevarului absolute de
unde a!oi restul a fost munca de creatie in conformitate cu nevoile si evolutia societatii.
)u toate acestea adevarul din !ers!ective (uridical nu difera de conce!tual general de
adevar cu !recizarea ca anumite !articularitati determinate evident de domeniul de a!licare.
Pornind de la conce!tul de adevar !rin o!ozitie s-a definit minciuna sau neadevarul
ca fiind o contrafacere motivata si su!radeterminata de dorinte de interese a realului".
inciuna este asadar un instrument de im!linire a sco!ului care !oate fi dintre cele mai
diverse5 !entru a ataca !e cineva !entru a se discul!a din nevoia de !rotectie din !lacere
!entru a ascunde un adevar dureros !entru a a!ara !e cineva sau a se a!ara !e sine etc.
'n studiul de fata ne intereseaza mai mult minciuna ca si contrafacere !entru eludarea
normativelor sociale si a normelor de dre!t contrafacere ce se realizeaza !rin disimulare
:ascunderea adevarului; si res!ectiv simulare :!rezentarea ca reale a unor fa!te neadevarate;.
# stiut fa!tul ca minciuna este un act !ublic cu rezonante socio-culturale. 4ctul de a
minti este unul com!le% ce !resu!une5
a; o anumita ca!acitate !roiectiva ideationala !rin care sa se treaca dincolo de
!rezent
b; cunoasterea adevarului dar si abtinerea de a-l s!une si e%!rima
c; fructificarea efectiva a avanta(ului de a sti mai mult decat alt subiect de a i-o lua
inainte.
#ditarea unei minciuni !resu!une o dedublare a fiintei umane o dezvoltare minimala
a limba(ului :nu ne referim aici doar la limba(ul verbal; dedublare care la un moment dat si
intr-o anumita masura !oate fi desco!erita si evidentiata si un mi(loc in acest sens il
re!rezinta chiar testul la !oligraf.
& 8ezi anual
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
7/85
4m mai s!us ca !oligraful nu evidentiaza in concret minciuna sau neadevarul fiind
nevoie de un intreg com!le% de determinari inter!retari deci o munca stiintifica si detaliata
in urma careia se urmareste obtinerea unor rezultate care sa se a!ro!ie cat mai mult de
realitate sau !resu!usa realitate.
'n concluzie cunoasterea adevarului in totalitate e im!osibila deci nici cu a(utorul
!oligrafului nu se !oate realiza acest deziderat de secole al omului.
6e !ot obtine in schimb im!ortante informatii ce vor fi e%trem de utile in ghidarea
investigatiilor organelor !enale in sensul facilitarii lor.
. 9arr?
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
8/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
9/85
!sihocom!ortamental necesita insa cunostinte de !sihofiziologie. 'n urma e%!erientelor
efectuate in acest domeniu s-a evidentiat fa!tul ca atunci cand o !ersoana vinovata de
savarsirea unei infractiuni este e%aminata la !oligraf sunt evidentiate toate manifestarile la
nivelul sistemului sau cognitiv manifestarii relevante !entru sinceritateaFnesinceritatea
subiectului. $aca este res!ectata intocmai metodologia in cauza rezultatele sunt garantate.
Referindu-ne la evolutia acestui as!ect caci de-a lungul tim!ului el a cunoscut
numeroase imbunatatirii se cunoaste ca !oligraful este de origine euro!eana. 'nca in
!erioada 1//1-1/*" s-a manifestat un interes deosebit !entru detectarea stiintifica minciunii
care a culminat cu desco!erirea in 1/*" de catre )esare ombroso a unui instrument
denumit hidrosfimogra!h care !ermitea inscri!tia !e un tambur afumat a variatiilor de
!uls din bratul sus!ectului in tim!ul interogatoriului*. $eoarece acest instrument inregistra
doar o singura variabila a fost denumit doar gra!h. Blterior 4ngelo osso fiziolog italian
si colaborator al lui ombroso a desco!erit ca in tim!ul audierii au loc modificari si in
!attern-urile res!iratorii ale subiectilor testati. 'n 1*0& !sihologii germanii Gartheimer si
Hlein !ro!un utilizarea acestor modificari res!iratorii in investigatia criminalistica. 'n final
8ittorio 9enussi va fi cel care va inregistra !entru !rima data variatiile res!iratorii5
ins!iratieFe%!iratie in functie de sinceritatea !ersoanei anchetate desco!erirea sa
re!rezentand !iatra de temelie !entru dezvoltarea tehnicii !oligraf in adevaratul sens al
cuvantului. 6e naste astfel !oligraful cu incri!tor in cerneala 10 creatie a cardiologului
britanic >ames acDenzie a!arat utilizat a!oi ca model in vederea !erfectionarii tehnicii. 6e
dezvolta astfel tehnica americana in domeniu se!arat de cea eu!o!eana dar bazandu-se !e
acesta din urma.
Cugo usterberg !siholog germano-american va initia actuala tehnica de detectare a
simularii ra!ortandu-se la o multitudine de variabile !sihologice si fiziologice incluzand
!neumograful !letismograful activitatea inimii si activitatea electodermala. 'n 1*1" G..
arston desco!era ca schimbarile !resiunii sistolice a sangelui sunt asociate cu minciuna
utilizand aceasta in rezolvarea cazurilor de s!iona( militar. 'n 1*20 in urma unei colaborari
intre !sihiatrul >ohn 4. arson si !rofesorul de !sihologie Robert Eisele a rezultat un a!arat
* !rocedeul consta in introducerea mainii sus!ectului intr-o cuva um!luta cu a!a odificarile !ulsului erau
transmise a!ei iar modificarile a!ei erau transmise unui tambur cu aer !revazut la ca!at cu o !enita aflata in cantactcu un tambur rotitor. odificarile organice inregistrate grafic !ermiteau o analiza detaliata in tim!ul audierii vezi >.
9us Psihodetectia com!ortamentului simulat o!. cit. !g. 2010 in engleza he inD !ol?gra!h.
/
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
10/85
!oligraf care inregistra tensiunea arteriala !ulsul si res!iratia. 'n tim! a!aratul devine si unul
!ortabil adaugandu-se si un canal !entru inregistrarea reactiei electrodermice.
4nul 1*2" re!rezinta anul modernizarii tehnicii !rin realizarea !oligrafului Heller11
utilizat ulterior in afaceri si mai ales !entru a rezolva cazurile de furt. 'mbunatatirile
continua >ohn #. Reid stabilind in 1*&" legatura intre activitatea musculara neobservata si
tensiunea arteriala si !unand bazele asa-numitului !oligraf Reid care inregistra 5 tensiunea
arteriala :!ulsul res!iratia reactia electrodermica si reactivitatea neuromusculara. Btilizarea
!oligrafului a cunoscut a!oi o e%!ansiune !uternica a(ungand ca in !erioada 1*3/-1*&1 sa fie
efectuate in (ur de 1130 de testari cul!abilitatea fiind relevata in circa /&I din cazuri. 6tartul
lent s-a accelerat tre!tat incat in 1*70 o!t de!artamente guvernamentale aveau
dis!onibilitatea utilizarii !oligrafului numarul lor a(ungand in 6B4 la 1& 12. )oncomitent cu
aceasta e%!ansiune s-au infintat tot mai multe scolii de !regatire in domeniul !oligraf 13 si au
!rins contur si diferite organizatii cu s!ecific 5 in 1*77 s-a infintat 4sociatia 4mericana a
Btilizatorilor Poligraf din Polette :44PP; organizatie !rofesionala dedicata investigatiilor
criminalistice si e%aminarilor de detectie al com!ortamentului simulat al cadrelor militare
avand a!ro%imativ 700 de membri. 4 a!arut a!oi din fuziunea mai multor organizatii de
!rofil 4sociatia 4mericana Poligraf :4P4;1& organizatie !rofesionala creata de !racticienii
Pol?gra!h $etection of $ece!tion :P$$; din guvern (ustitie si sectorul !rivat. ult mai
tarziu la 13 se!tembrie 1**7 !rin sentinta civila numarul +"1 a ribunalului unici!iului
9ucuresti sectia contencios administrativ civil a hotarat admiterea cererii !rin care se
solicita infintarea si acordarea !ersonalitatii (uridice 4sociatiei Romane Poligraf :4RP; cu
sediul in 9ucuresti. 6co!ul 4RP 1" asa cum a fost el definit la infiintare este acela de a
!romova si !erfectiona metodologia testarii cu tehnica !oligraf de a forma s!ecialisti in
domeniul e%!ertizei !oligraf de a dezvolta reteaua !oligraf in sistemul !olitiei (udiciare.
$ovedindu-si utilitatea !ractica in !rimul rand ca cu a(utorul !oligrafului se !oate
determina cu acuratete !rezenta minciunii si in al doilea rand instrumentul testul si
11 engl. Heller Pol?gra!h Heller fiind unul dintre studentii lui arson12este vorba de 5 he 4rm? 4ir uristilor din Romania
*
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
11/85
!rocedurile insotitoare !oseda un mare efect !sihologic astfel incat !ersoanele vinovate sunt
foarte usor convinse sa faca marturisiri com!lete !oligraful si actiunea acestuia a fost si este
!rivit cu deosebit interes atat de stiinta in general cat si de (ustitie. $e aici se e%!lica si vasta
lui ras!andire astazi fiind !este 2" de tari care folosesc in mod curent aceasta tehnica.
'n 6B4 unde dezvoltarea si a!oi a!licarea !oligrafului a cunoscut o evolutie ra!ida
si fulminanta activitatea in acest domeniu se concentraza in (urul 4P4 si este coordonata de
aceasta. estarea !oligraf in acesta tara vizeaza activitatea guvernamentala (udiciara si
!rivata e%aminarile fiind autorizate 1+ atunci cand sunt in acord atat cu legile statului cat si
cu !oliticile interne ale unor anumite agentii. #%aminarea este utilizata in 6B4 si in !rocesul
de selectie a !ersonalului desco!erindu-se ca este e%trem de utila :eficienta; in identificarea
cu un risc ridicat !entru o anumita !rofesie. 4stfel in urma unui studiu recent in !atru state
americane :,hio 'llinois ar?land si
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
12/85
&21" testari eficienta acestora fiind de *+&I. 'n 1*+& de(a !refecturile (a!oneze de !olitie
dis!uneau de ** tehnicieni s!ecializati in utilizarea a!aratului si inter!retarea diagramelor. 'n
!rezent 'nstitutul National al Politiei 6tiintifice din oD?o efectueaza cele mai multe
cercetari din lume in domeniul detectarii com!ortamentului simulat. #%aminatorii sunt
licentiati in !sihologie iar rezultatele obtinute sunt su!use tribunalelor si o!iniei !ublice
fiind admise ca mi(loace de !roba.
urcia este iarasi un e%em!lu !entru ra!iditatea cu care o tara !reia si utilizeaza cu
succes tehnica !oligraf. $aca in 1*/& nu avea nici un e%aminator s!ecializat astazi numara
!este +" toti !regatiti in scolile americane si folosindu-se de cea mai recenta tehnica si
echi!ament. $easemenea tehnica este utilizata curent si in )oreea de 6ud si la fel si-n 'srael.
4cest din urma stat nu admite insa rezultatele astfel obtinute ca mi(loc de !roba insa ele
sunt luate in considerare de !rocuror. ehnica din 'srael este si una inovatoare in domeniu
!rin folosirea unor dis!ozitive electronice in functionarea canalelor de detectie inregistrare
a a!aratului.
Nici in 'ndia nu se recunoaste valoarea de !roba a rezultatelor !oligraf insa )urtea de
>ustitie le acce!ta daca acestea sunt efectuate de catre e%!erti in beneficiul a!ararii. 'n
laboratoarele indiene in !erioada 1*7&-1*/7 s-au efectuat !este 3000 de e%aminari
indicandu-se o validitate a acuratetei testarii intre *0 si */I. Poligraful a fost utilizat de
!ilda in e%aminarea sus!ectilor asasinarii lui ahatma Ehandi.
'n 'ugoslavia res!ectiv )roatia !oligraful are o istorie mai indelungata. a ince!ut
testarile se efectuau in secret deoarece doctrina socialista avea o atitudine negativa fata de
acesta tehnica considerata un mi(loc inchizitorial ca!italist !entru atribuirea vinovatiei1/.
ot astfel din motive ideologice e%aminatorilor nu li s-a !ermis s!ecializarea in strainatate.
Rezultatele obtinute cu acesta metoda de investigare si mai ales mediatizarea acestora a dus
la !o!ularizarea tehnicii astfel ca in 1*+7 )urtea de >ustitie din )roatia a o!inat in legatura
cu statutul legal al !oligrafului acce!tand intr-un caz de omor rezultatele testarii ca mi(loc
de !roba. 4stazi insa legislatia )roata nu le mai admite ca !robe certe ci doar ca mi(loc de
investigatie criminalistica.
Ras!andirea metodei este atat de am!la incat ea a a(uns sa fie utilizata chiar si de
Politia Regala ala?eziana. 4m!loarea fenomenului nu re!rezinta insa si nea!arat fa!tul ca
1/vezi '. 9us o!. cit. !. 30
11
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
13/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
14/85
e%!erimental au fost coroborate cu testarea efectiva a unor subiecti sus!ectati de a fi comis
fa!te infractionale.
Blterior si in tara s-au infiintat laboratoare de tehnica !oligraf functionand in structura
ins!ectoratelor de !olitie a unor (udete si a munici!iului 9ucuresti aflate sub coordonarea
'nstitutului de )riminalistica al 'ns!ectoratului Eeneral de Politie din cadrul inisterului de
'nterne. 4stazi in Romania functioneaza 10 laboratoare22 inter(udetene de detectie a
com!ortamentului simulat in care activeaza un numar de 12 s!ecialisti. etodologia folosirii
!oligrafului este unica si anume tratatul lui >ohn #. Reid si
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
15/85
loviri active multi!le a!licate cu diferite cor!uri dure. 6-a emis i!oteza ca autorul fa!tei ar
!utea fi din randul !ersoanelor cunoscute victimei care o vizitau la domiciliu !lecandu-se de
la fa!tul ca usa a!artamentului nu era fortata iar la !lecare autorul a inchis usa fara a folosi
cheia.
'dentificarea autorului s-a facut du!a doua luni. a aceasta intarziere a contribuit si
conduita simulata !e care a ado!tat-o initial autorul omorului in tim!ul anchetei. 4utorul
omorului desi a fost inclus !rintre sus!ecti din li!sa de !robe nu a fost retinut.
'n urma verificarilor afectuate in cauza s-a luat masura arestarii !reventive a unuia
dintre sus!ecti . >. o cunostinta a!ro!iata a victimei care !eriodic o vizita si avea si o cheie
a a!artamentul acesteia. Blterior .>. a recunoscut ca in data de 3 noiembrie 1*/0 a fost in
a!artamentul victimei si a gasit-o decedata fara a sesiza undeva cele constatate. $osarul
intocmit lui .>. nu continea insa !robe suficiente !entru a fi trimis in instanta. 'n aceasta
situatie !rocurorul criminalist a dis!us !rin ordonanta testarea la !oligraf al acestuia. 'n
urma inter!retarii diagramelor subiectului .>. s-a concluzionat cu certitudine ca acesta nu
este autorul omorului.
)ontinuindu-se cercetarea si in !rivinta altor sus!ecti s-a dis!us testarea la !oligraf a
lui E.8. fostul sot al victimei. 6ubiectul E.8. in tim!ul testarii a dat ras!unsuri negative
la toate intrabarile incriminatorii. Rezultatul testarii la !oligraf a confirmat in mod cert ca
E.8. este autorul omorului. 4udierea acestuia in cadrul activitatilor !ost-test cu !rile(ul
comunicarii rezultatului testarii l-a determinat sa recunoasca savarsirea omorului facand in
acest sens declaratii amanuntite.
Rezultatele !oligraf in acest caz au fost a!reciate ca fiind deosebit de utile in
!robarea vinovatiei autorului fa!t confirmat si in rechizitoriul intocmit in cauza.
'n cadrul testarii in vederea stabilirii reactivitatii !sihoemotionale a incul!atului au
fost inregistrati 3 !arametrii !sihofiziologici5 ritmul res!irator reactia electrodermica si
tensiunea arteriala-!uls.
$atele inregistrate de a!arat concretizate in inregistrarea concomitenta a traseelor
!arametrilor amintiti se des!rind din diagramele !oligraf ce constituie ane%ele ra!ortului de
investigare a com!ortamentului simulat date !e baza carora s-a concluzionat ca modificarile
de dinamica si evolutie constatate au !us in evidenta !rezenta unei !uternice si !ermanente
stari emotionale in ras!unsurile negative date de incul!at la intrebarile relevante ale cauzei.
1&
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
16/85
6-a subliniat ca reactiile !sihoemotionale cele mai am!le si constante au rezultat la
ras!unsurile negative legate de intrebarile daca a omorat-o !e .$. daca a lovit-o cu scaunul
ciocanul din !lastic cu fierul de calcat. 6!ecialistul !siholog a conchis ca !rezenta
reactivitatii !sihoemotionale a re!rezentat indicele nesinceritatii ras!unsurilor !e care le-a dat
E.8. la intrebarile relevante2& ale cauzei.
$atele obtinute cu testarea !oligraf au fost deosebit de valoroase in ziua de 27
decembrie 1*/0 incul!atul E.8. recunoscand savarsirea omorului asu!ra lui .$.
$in anul 1*/0 au fost testate la noi in tara !rin aceeasi tehnica !este 7000 de
!ersoane sus!ectate de savarsirea de diferite infractiuni cu rezultate deosebit de
!romitatoare si utile !entru desfasurarea anchetei !enale.
#.&. Mod*,i+*+0* d0 fun21ion*r0 * *(*r*+u,ui.
Poligraful cunoscut si sub denumirea de detector de minciunii este unul dintre cele
mai !erformante a!arate utilizate in detectarea com!ortamentului simulat. Poligraful nu este
altceva decat un inregistrator mecanic sau electronic ce !reia !neumatic modificarile de
tensiune arteriala !uls res!iratie su!limentat de un sistem !entru inregistrarea rezistentei
electrodermice2" si a micromiscarilor musculare.
Poligraful nu detecteaza nicidecum minciuna ca atare cum gresit se considera de
catre unii ci reliefeaza modificarile fiziologice determinate de emotiile care insotesc
com!ortamentul simulat. 'ntreaga tehnica se fundamenteaza stiintific !e urmatoarea as!ecte 5
in savarsirea unei fa!te !enale subiectul !artici!a cu intreaga sa !ersonalitate mobilizandu-
si !entru reusita infractionala intregul sau !otential cognitiv motivational si afectiv.
4cest lucru face ca actul infractional sa nu ramana !e o achizitie intam!latoare
!eriferica a constiintei ci sa se integreze in aceasta sub forma unei structuri infractionale
stabile cu continut si incarcatura afectiv-emotionala s!ecifica cu un rol motivational bine
diferentiat. )u !rivire la e%!licarea fenomenului ce sta la baza reactiilor !sihofiziologice s-au
formulat in doctrina trei teorii2+ motivational emotionale si anume5
2& !entru detalii vezi sectiunea 2 din !rezentul ca!itol al lucrarii2" indicatiile cele mai sigure cu !rivire la e%istenta conduitei simulate a subiectului le ofera chiar ras!unsulelectrodermic a!ro%imativ in 70-/0I din cazuri se !oate stabili !e baza de E6R daca subiectul s!une adevarul vezi
'. 9us o!. cit. !. 7+ si N. ihofan 8. drenghea . 9utoi o!. cit. !.207-20/2+ '. 9us Psihodet... o!. cit. !. +&-+"
1"
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
17/85
1.Teoria raspunsului conditionat sustine ca ras!unsul fiziologic nu e altceva decat
consecinte ale unei activari emotionale determinate de un stimul conditionat. )and un stimul
dat este asociat cu o emotie !uternica un ras!uns am!lu va fi e%!ectat. eoria insa nu e%!lica
de ce detectarea com!ortamentului simulat are loc in conditii cu motivatie scazuta si mai
!utin amenintatoare
2.Teoria conflictului !otrivit acesteia atat motivatia de a mintii cat si dorinta de a
s!une adevarul se regaseste la nivelul aroussalului fiziologic. )u cat conflictul e mai intens
cu atat mai am!lu va fi ras!unsul. eoria nu !oate e%!lica detectia simularii in cazul testului
cu cartonase 27
3.Teoria pedepsei sustine ca aroussalul fiziologic in tim!ul simularii este activat de
frica de consecinte :
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
18/85
!sihofiziologice centrale si !eriferice ce sur!rinse de detector vor face obiectul conversiunii
bioinformatiilor 31.
)um aceste as!ecte vor fii analizate intr-un ca!itol se!arat al !rezentei lucrari ne
vom referi in continuare la functionarea !oligrafului din !ers!ectiva tehnico-stiintifica.
&. E+*(0,0 d0+02+4rii 2o8(or+*80n+u,ui )i8u,*+ ,* (o,i/r*f
&.%. Di)2u1i* (r0"+0)+
)a orice metodologie de a!licare a unei tehnicii si e%aminarea !oligraf !arcurge mai
multe eta!e ce trebuie res!ectate intocmai !entru a nu com!romite astfel rezultatele obtinute.
4vem in vedere in !rimul rand discutia !re-test si obtinerea consimtamantului la e%aminare
a !ersoanei ce urmeaza sa se su!una testului !oligraf e%aminarea !ro!riu-zisa discutia !ost-
test inter!retarea si valorificarea rezultatelor si ree%aminarea atunci cand este necesara toate
vor fi detaliate in cele ce urmeaza.
'n !rimul rand orice e%amen !oligraf se !oate desfasura numai in conditiile e%istentei
consimtamantului e%!res si liber e%!rimat al !ersoanei ce va fi testata. $es!re e%istenta
acestuia se va face referire si in ra!ortul de constatare tehinco-stiintifica !rivinde detectia
!sihologica a com!ortamentului simulat. 6ubiectului i se !rezinta chestionarul cu intebarilela care va ras!unde in tim!ul testarii i se aduce la cunostinta ca are dre!tul sa refuze
testarea32 acesta semnand o declaratie echivalenta cu consimtamantul la testare.
#%aminarea !oate continua in conditiile e%istentei consimtamantului cu discutia !re-
test care are caracter obligatoriu. Pe !arcursul acesteia e%aminatorul va trebui sa obtina date
e%acte cu !rivire la fa!tele si circumstantele care constituie baza sus!ectarii ori investigarii
!ersoanei ce urmeaza a fi e%aminata. #%aminatorul !oate sa le obtina chiar din observarea
directa a !ersoanei inca din momentul in care aceasta intra in laborator si !ana la terminarea
e%aminarii. 'n tim!ul interviului !re-test care este estimat la a!ro%imativ 1"-20 de minute
31vezi in acest sens N. ihofan 8. drenghea . 9utoi o!. cit. !. 2+0-2+1. Potrivit acestora conversiunea
bioinformatiilor este o!eratiunea de transformarea bioinformatiilor in mi(loace de !roba care confirma sau infirma
com!ortamentul subiectului validandu-l ca simulat sau nesimulat32$aca subiectul nu este deacord cu testarea e%aminatorul va incheia un !roces-verbal de consemnare a refuzului si
motivul acestuia. Persoana in cauza !oate reveni asu!ra refuzului initial urmand a fi ulterior e%aminat. 4sa cum a mai
fost denumita aceasta eta!a a e%aminarii vezi '. 9us Psihodet... !. *2
17
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
19/85
!ersoanei ce urmeaza a fi e%aminata i se aduce la cunostinta sco!ul e%aminarii modul de
functionare al a!aratului !unandu-se accent !e !rinci!iile fundamentarii stiintifice ale
metodei si nu in ultimul rand rezultatele ce !ot fi obtinute la final. 6e urmareste s!orirea
!reocu!arii !ersoanei nesincere asu!ra detectarii !osibile si linisteste !ersoana sincera.
Pentru reusita testarii este absolut necesar ca s!ecialistul in tehnicile de detectie sa se
familiarizeze in mod detaliat cu cauza res!ectiva. $e aceea atunci cand in cauza au lucrat mai
multi anchetatori ei vor fi chestionati se!arat in caz contrar e%istand riscul de a se obtine o
versiune deformata a fa!telor. Pana cand e%aminatorul nu va fi edificat com!let des!re caz el
nu va fi in masura sa efectueze convorbirea !retest cu individul su!us e%aminarii si deci nici
testarea !ro!riu-zisa. #ste bine !entru e%aminator sa cunoasca de la ince!ut cat mai multe
des!re !ersoana res!ectiva inclusiv antecedentele ei 33. 4stfel de informatii inlesnesc
interogarea !re-test inclusiv e%aminarea !ro!riu-zisa. ot in vederea unei bune desfasurari a
testarii ori de cate ori circumstantele o !ermit !ersoana sau !ersoanele ce trebuie testate vor
fi informate intr-un interval rezonabil de tim! inaintea e%amenului !e scurt des!re fa!tul ca
vor fi e%aminate des!re maniera in care se desfasoara e%aminarea si des!re sco!ul acesteia.
4ceasta fiindca !rin discutia !re-test se urmareste si crearea unui sentiment de siguranta si
incredere reci!roca a unui dialog deschis dega(at. Nerealizarea acestui sentiment !oate
com!romite testarea.
'n realizarea acestui sco! se mizeaza !e fa!tul ca in tim!ul discutiei un subiect sincer
se va racori3 in sensul ca va manifesta un com!ortament in care se !ot observa indicii
naturaletii si dezvinovatirii subiectul va fi mai mult curios de cauza decat infricosat
e%!rimand !areri !ro!rii ras!unzand !rom!t si corect la intrebari. 'n contrast subiectul
nesincer nu coo!ereaza nu se anga(eaza !rea mult in dialog !entru a nu se trada sau incurca
in versiuni este li!sit de initiativa si s!ontaneitate. )and i se aduce acestuia in discutie
!roblematica critica ras!unsurile obisnuite stereoti!e vor fi evazive si im!ersonale fara
inflorituri de genul nu stiu nu-mi e%!lic nu-mi amintesc. 4cestea vor fi insa dublate
de manifestari ina!arente ale com!ortamentului simulat !e care !oligraful le sur!rinde.
33 avem in vedere ca e%aminarile se dis!un fie de catre organele insarcinate cu su!ravegherea infa!tuirii (ustitiei fie de
catre instanta de (udecata !rin incheiere sau de organele de urmarire !enala !rin rezolutie motivata. $e asemenea seinainteaza e%aminatorului si o sinteza asu!ra cauzei insotita de o caracterizare cunostere a !ersoanei care face
obiectul e%aminarii3 . 9utoi )rima sub lu!a ... o!. cit. !.&+-&7
1/
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
20/85
Pe de alta !arte subiectul sincer nefiind im!licat in cauza cercetata dis!une de
ca!acitatea !sihica de comutare a atentiei catre !roblematica discutiei !re-test !e care o
acce!ta cu interes. 6ubiectul nesincer nu dis!une de aceasta ca!acitate de comutare discutia
des!re fa!ta avand un caracter inhibant asu!ra subiectului&.
Bn as!ect deosebit de im!ortant in cazul !re-testarii si a intregii e%aminari il
re!rezinta atitudinea e%aminatorului care trebuie sa fie una de calm care sa induca si sa
asigure comfort subiectului testat inlaturand astfel orice cauza care ar !utea afecta
investigarea cauzei. 4titudinea acestuia trebuie sa fie rezervata si obiectiva sa se manifeste
im!artial in !rivinta sinceritatii sau nesinceritatii !ersoanei5 #l este un e%aminator si
nicidecum un anchetator" !ostat !e o !ozitie su!erioara celui investigat. $e aceea !e tot
tim!ul testarii vocea e%aminatorului trebuie sa fie sub un control absolut.
'n esenta du!a cum concluzioneaza si alti autori+ instrumentul adica interviul !re-
test !revede obligatia subiectului de a ras!unde la toate intrebarile numai !rin da sau nu
de a nu face nici o miscare !e tot tim!ul testarii de a nu incerca sa denatureze in vreun fel
rezultatele !rintr-un efort de autocontrol si de a fi linistit. ot in aceasta faza !reliminara a
testarii se vor elimina !ersoanele inadecvate testarii ca de e%em!lu5 cele de o varsta
inaintata minorii gravidele alcolicii cronici !ersoanele bolnave !sihic etc.
$in !unct de vedere metodologic discutia !re-test se desfasoara du!a urmatorul
algoritm e%em!lificat aici7 5
1. 4i auzit des!re folosirea detectorului de minciuni la noi in tara O
2. 4i mai fost su!us unui test cu detectorul de minciuni O
3. 6tii ca acest test face !arte din ancheta cu !rivire la desco!erirea autorului O
&. $aca dumneata ai comis aceasta fa!ta voi stii imediat du!a terminarea e%aminarii.
". $umneata stii cine a comis aceasta fa!ta O
.................................................................................
11. )rezi ca va fi desco!erit autorul acestei fa!te O
.................................................................................
13. )um crezi ca se simte acum autorul acestei fa!te O
.................................................................................
& '. 9us Psiholog (udiciara o!. cit. !. 1//-1/*" '. 9us Psihodetectia... o!. cit. !. *"+ N. itrofan 8. drenghea . 9utoi o!. cit. !. 20+7 vezi in acest sens '. 9us Psihodetectia ... o!. cit. !. *2-*3
1*
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
21/85
1". )are crezi ca va fi rezultatul acestui test in !rivinta dumitale O
4celasi autor crede ca !rin intermediul acestor intrebari !e langa fa!tul ca se creeaza
o ambiata de incredere reci!roca si colaborare ulterioara intre e%aminator si testat se va
atinge si sco!ul !ro!riu-zis al e%aminarii anume acela de a !rovoca ras!unsuri verbale si
nonverbale care vor oferi e%aminatorului indicii asu!ra sinceritatii sau nesinceritatii
subiectului fara a-l face sa-si diminueze inutil starea de tensiune si fara ca e%aminatorul sa se
anga(eze intr-un dialog acuzator in dorinta de a obtine o marturisire a vinovatiei.
Permitandu-ne o observatie !ersonala la cele relatate mai sus si du!a o analiza mai
atenta a chestionarului folosit in interviul !re-test :vezi mai ales intrebarile 3 si &; suntem de
!arere ca e%aminatorul inevitabil isi desfasoara activitatea si !e taramul anchetei (udiciare si
ii creaza intentionat subiectului o stare de tensiune emotionala echivalenta cu aceea cand
!ersoana se afla in fata anchetatorilor (udiciari. 4vem in vedere mai ales intrebarea numarul
& care suna intr-adevar ca o amenintare !arand ca rezultatul testarii este infailibil si ca el
e%aminatorul oricum va cunoaste adevarul ceea ce e doar !artial adevarat.
Ni se !are ca tehnica recurge la un moment dat si la constrangerea !sihica a
subiectului care in unele situatii oricat de nevinovat ar fi in fa!t acesta intimidat fiind ar
!utea sa actioneze intr-un fel care i-ar com!romite rezultatul testarii.
, alta critica !e care am !utea s-o aducem acestui chestionar si !rofesionalismului
cu care se intocmeste si se realizeaza el. 'n s!ri(inul afirmatiei avem in vedere intrebarile
numarul 1 si 2 si formularea acestora cu !rivire la detectorul de minciuni si nu cum ar fi
corect in o!inia noastra !oligraful mai ales ca in aceasta faza a e%aminarii subiectul e !us
in tema si familiarizat cu tot ce inseamna testarea !ro!riu-zisa.
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
22/85
&.#. E:*8in*r0* (ro(riu"7i)4 ,* (o,i/r*f
Aspecte tehnice ale examinării
'n !rimunl rand trebuie sa avem in vedere in cadrul metodologiei de e%aminare la
!oligraf conte%tul in care acesta are loc. Ne referim aici in !rinci!al la camera de e%aminare/
!entru a inlatura orice factor e%tern care ar !utea denatura testarea. 4sadar testerea trebuie
efectuata intr-o camera se!arata linistita zgomotele !recum soneria unui telefon sau
conversatiile altor !ersoane din camerele alaturate !utand sa com!romita rezultatele
e%!ectate. #ste necesara in acest o camera s!ecial echi!ata si mobilata. 4dica inca!erile
res!ective sa fie izolate fonic telefoanele sa aiba !rize decu!labile un bec avertizor a!rins in
e%terior !e tot !arcursul e%aminarii usile si ferestrele sa fie ca!itonate !eretii sa aiba ta!et
de !anza de o culoare odihnitoare iluminarea si tem!eratura sa fie o!time geamurile
e%terioare ca!itonete iar in !rivinta mobilierului acesta sa fie cat mai sumar si mai sim!lu
fara inflorituri de genul !oze tablouri !erdele etc.
#%ista !areri* care sustin ca ar trebui sa e%iste si o a doua camera ane%a a camerei de
e%aminare o camera de observatie similara multor laboratoare de !sihologie (udiciara si
anume o camera mai mica in !eretele careia sa fie montata o oglinda cu dublu sens un !anou
de sticla s!eciala si care sa !ermita si altor !ersoane 10 in afara e%aminatorului sa observe
desfasurarea testarii fara a stingheri e%aminarea. )amera trebuie sa fie echi!ata cu o instalatie
de microfonie !entru ca !ersoanele din camera de observatie sa !oata auzi discutiile ce se
!oarta in camera de e%aminare. 4ceasta amena(are a fost gandita !e de o !arte !entru a
res!ecta conditiile de izolare dar si de a evita eventualele situatii de abuz din !artea
e%aminatorului singur si izolat cu cel testat dar si in sensul !rote(arii acestuia de !osibilele
reactii ne!revazute ale celui e%aminat.
#%aminarea !ro!riu-zisa consta in adresarea de catre e%aminator a bateriei de
intrebari intocmite anterior si ras!unsul corelativ al subiectului sur!rins !e diagrama
/ in alta o!inie se vorbeste de camera de detectie vezi . 9utoi )rima sub lu!a ... o!. cit. !. &7-&/* vezi . 9utoi )rima sub lu!a ... o!. cit. !. &710 este vorba doar de !ersoane autorizate si al caror !rezenta ar fi in sco!ul elucidarii cauzei avem in vedere 5
!rocurorul a!aratorul !ersoanei su!use testarii anchetatorul cauzei. Nicidecum nu trebuie admisa !rezenta altor !ersoane cum ar fi5 re!rezentanti ai !resei sau initiati in tehnica !oligraf ca stusdenti la !sihologie ai caror !rezenta sa
fie in !ur sco! e%!erimental-!edagogic !rezenta oricarei !ersoane din e%terior fiind !osibila doar cu acordul celui
e%aminat si cu consimtamantul a!aratorului.
21
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
23/85
!oligrafului. estarea se efectueaza din !unct de vedere legal in baza rezolutiilor motivate
sau a ordonantelor dis!use de organele de cercetare !enala si la cererea e%!resa a a!ararii.
4cesta este un moment initial al anchetei si fiind si un mi(loc de investigatie trebuie sa fie
solicitata. 6e vor trece in revista inainte de ince!erea efectiva a e%amenului inde!linirea
conditiilor initiale legate de e%istenta consimtamantului subiectului testat de efectuarea
discutiei !re-test de conditiile11 !rivitoare la !ersoana ce este su!usa testului. $aca
aceste conditii nu sunt inde!linite se !oate efectua testarea trecandu-se la !artea de continut a
discutiei si se invita !ersoana sa se aseze in fotoliul din com!letul tehnicii de detectie. 6e va
trece la atasarea tubului !neumograf !ersoana fiind intrebata !eriodic daca se simte
comfortabil din !unct de vedere fizic !entru ca in caz contrar a!aratura trebuie a(ustata !ana
va a(unge intr-o !ozitie comfortabila. ot astfel electrozii !entru reactia electrodermica si
obtinerea E6R vor fi atasati mainii stangi.
#%aminatorul !e !arcursul conectarii subiectului la a!arat nu va face nici un
comentariu insa va fi atent la tot ce s!une !ersoana ca reactie fata de a!arat sau de testul
insusi. $u!a atasarea tubului !neumograf a electrozilor si a mansonului de tensiune arteriala
e%aminatorul se va aseza !e un scaun in lateral fata de subiect !entru a nu-l intimida in vreun
fel si !entru a lua note scrise asu!ra oricaror comentarii ale acestuia sau atitudinii. $e
asemenea in aceasta !erioada de fi%are a a!aratului e%aminatorul trebuie sa ras!unda concis
intrabarilor !e care subiectul i le !une cu !rivire la a!arat insa nu trebuie sa incura(eze
evantualele comentarii sau discutii in acest sens sau in incercarea !ersoanei de a se discul!a.
4ceasta in !rimul rand ca testarea se efectueaza contratim! 12 si in al doilea rand ca !rin
tragerea de tim! o !ersoana mincinoasa !oate sa se rela%eze de sub tensiunea minciunii si sa
sca!e detectiei a a!arat.
6e trece a!oi la !unerea intrebarilor si obtinerea ras!unsului. )u cateva zile inainte de
investigare e%aminatorul va studia in detaliu dosarul cauzei si va lua in considerare si
discutia !re-test urmand ca !e baza acesteia sa intocmeasca cele mai adecvate intrebari. 'n
nici un moment al e%aminarii si !rin intrebarile formulate e%aminatorul nu trebuie sa
11 Persoanele su!use testarii trebuie sa inde!lineasca conditiile5 1. 6a nu fi fost su!use unei anchete obositoare anterior
2. 6a fi avut o alimentatie cores!unzatoare 3. 6a nu fie amenintate cu tehnica !oligraf &. 6a nu se afle sub influenta
bauturilor alcoolice ". 6a nu fie sub influenta medicamentelor cu actiune asu!ra 6N) +. 6a nu fi fost duse in cam!ul
infractional 7. 6a nu fi !artici!at la confruntari reconstituiri /. 6a nu fi fost !rezentate !entru recunoastere din gru! sisa nu le fi fost !rezentate !ersoane !entru recunoastere '. 9us Psihodetectia ... o!. cit. !g. *1-*212 avem in vedere fa!tul ca in cazul unei testarii !relungite !oate interveni oboseala fizica si !sihica a subiectului testat
ce se va reflecta !e diagrama !oligraf
22
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
24/85
urmareasca obtinerea unei marturisirii de vinovatie a !ersoanei. , !ersoana acuzata de
e%aminator de a fi comis infractiunea sau interogata ca si cum ar fi res!onsabila de aceasta
nu mai re!rezinta un subiect indicat !entru un test de !oligraf la acest e%aminator 13. $aca
este o !ersoana sincera ar !utea fi tulburata de acuzare sau interogatoriu in asa fel incat sa
manifeste reactii false la mincuni !e diagrame.
Revenind la intrebari1& am amintit de(a fa!tul ca e%aminatorul le formuleaza in
!realabil avand in vedere ti!ul lor si numarul de teste ce-i vor fi a!licate sus!ectului.
)onform metodologiei in domeniu !ot fi utilizate 7 ti!uri de teste5 estul intrebarilor
obisnuite estul de stimulare estul intrebarilor intercalate estul )om!le%ului de
8inovatie estul varfului de tensiune estul cu ras!uns in gand si estul $a.
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
25/85
care subiectului ii sunt adresate un set de intrebari relevante cu !osibilitati multi!le de
alegere cerandu-i-se un ras!uns s!ecific la fiecare item adica sim!la lui identificare1".
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
26/85
investigare a com!ortamentului simulat !rin tehnica !oligraf ce va fi inaintat organelor de
cercetare !enala care au dis!us initial e%aminarea.
6!ecialistii 1+ in domeniu considera ca este necesar ca !entru a obtine rezultate
relevante sa fie efectuate cel !utin 3 teste diferite cu ocazia !rimei e%aminari !rin alternarea
diverselor metode !utandu-se reliefa mai bine reactiile subiectului la anumite intrebarii
considerate critice.
Intrebările utilizate in examinarea la poligraf a suspectului
$u!a cum am amintit de(a este util si necesar sa se faca cel !utin trei teste la !oligraf
!entru a !utea trage o concluzie asu!ra sinceritatii !ersoanei. 'ntr-adevar aceasta necesita o
munca mai com!licata in sarcina e%aminatorului daca avem in vedere ca un chestionar contine in medie 10 intrebari numerotate de la 1 la 10 ordine care cores!unde si !e
diagrama !oligraf. 'ntrebarile formulate intr-o baterie de acest fel se vor referi doar la un
singur as!ect insa cu toate acestea ele se diferentiaza in urmatoarele categorii5
a; intrebarile relevante17 sunt !ro!ozitii interogative adresate subiectului de catre
e%aminator in mod nemi(locit concis si clar atat in cadrul interviului !re-test cat si ulterior
in tim!ul testarii ele vizand direct im!licarea sau savarsirea de catre acesta a infractiunii
obiect al investigatiei intrebari a!te sa !roduca modificari in activitatea !sihoemotionala a
!ersoanei in cauza. 'n functie de com!le%itatea cauzei cercetate aceste intrebari !ot include
si intrebari interogatorii sau de detaliu. 6i acestea sunt !ro!ozitii interogative formulate
i!otetic in vederea identificarii unor !osibile reactii !sihoemotionale si care sa !ermita unor
indicii cu !rivire la e%istenta unor co!artici!anti tainuitori sau favorizatori res!ectiv locurile
unde se afla cor!urile delicte instrumentele utilizate la savarsirea infractiunii !recum si alte
as!ecte legate de cauza !e care subiectul le-ar ascunde.
b; intrebarile neutre sunt !ro!ozitii interogative sim!le care n-au legatura cu
incriminarea si !ermit reechilibrarea !sihica a subiectului du!a efectul intrebarilor relevante.
6co!ul lor este de a obtine in diagrama !oligraf un segment etalon !entru reactivitatea
!sihoemotionala obisnuita a subiectului. 'n discutia !re-test e%aminatorul va face referire la
fa!tul ca bateria de intrebari ce-i vor fi adresate cu!rinde diferite ti!uri de intrebari
1+ vezi '. 9us Psihologie (udiciara o!. cit. !. 1*1 . 9utoi )rima sub lu!a ... !. "/ N. itrofan 8. drenghea
. 9utoi !. 20717 ele au mai fost denumite si incriminatorii acuzatorii sau antice avand in vedere mai ales incarcatura lor emotionala.
2"
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
27/85
amestecate in !rinci!iu cele relevante cu cele nonrelevante !rintre care si intrebarile
neutre. ohn #. Reid20 Bn e%em!lu de intrebare de control este5 e-ai gandit vreodata sa im!usti !e cineva O
2+
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
28/85
intrebarea relevanta se va formula o concluzie de sinceritate iar in cazul in care ras!unsul la
intrebarea relevanta este mai am!lu decat la intrebarea de control concluzia va fi una de
nesinceritate. )u toate ca aceasta !rocedura a devenit in ultima vreme cea mai utilizata in
investigarea com!ortamentului simulat s-au adus si critici la adresa ei de genul ca5
a; evaluarea e%aminatorilor nu are rigoare stiintifica
b; !rintre s!ecialistii-e%aminatori sunt !rea !utini !sihologi sau oameni de stiinta
com!etenti sa efectueze testarea
c; nu e%ista !attern-uri de ras!uns fiziologic si com!ortamental care sa indice
minciuna.
4ceste critici !ractic nu vizeaza doar investigarea la !oligraf !e baza )L ci
vizeaza investigarea cu acest a!arat in general fiind criticata modalitatea in sine de cotare si
inter!retare a ras!unsurilor la !oligraf evidentiindu-se mai ales subiectivitatea !rocedurii. $e
asemenea s-a insistat asu!ra fa!tului ca inter!retarea rezultatelor in ciuda subiectivismului
determinat de factorul uman trebuie totusi infa!tuita de !siholog fiind ca o sim!la si ra!ida
tehnica com!uterizata fiind !rea sintetica nu ia in calcul toti factorii sau influenteaza testarea.
#ste evident ca !ana la a contura o metodologie de inter!retare succesul !rocedurii consta
intr-un set de !resu!uneri controversate asu!ra manifestarilor fiziologice si com!ortamentale
relationate cu minciuna res!ectiv abilitatea !ersonala a fiecarui e%aminator de a infiera
nesinceritatea in ras!unsuri si ca!acitatea !ro!riu-zisa a )L de a scoate in evidenta
deosebirii fiziologice intre ras!unsurile sincere si cele nesincere. 'nsa e%!erimental s-a
dovedit ca e%aminatorii !ot biasa !ro!ria lor a!reciere !entru a reduce numarul subiectilor
vinovati diagnosticati ca sincari :falsii negativi;. 4ceste studii au scos in evidenta o rata a
falsilor !ozitivi !entru )L de "0I cu o medie de 30I21. 4vand in vedere o mar(a de eroare
atat de ridicata a acestei !roceduri era necesar !erfectionarea acesteia cu elemente
inovatoare si care sa tinda s!re o acuratete de 100I a testului.
4sa in 1*"* ?DDen a dezvoltat o noua tehnica de investigatii criminalistice :EH;
estul varfului de tensiune22. 'n cadrul acestei !roceduri subiectului ii sunt administrate un set
de intrebari relevante cu !osibilitati multi!le de ras!uns cerandui-se un ras!uns s!ecific la
fiecare item adica o data cu identificarea lui. $e e%em!lu se va urmari modificarea
!sihofiziologica intervenita la subiect in cazul unor intrebari relevante ca -ai im!uscat cu
21 vezi '. 9us Psihodet ... o!. cit. !. 10"-10+22 Euilt? HnoMledge est :engl.;
27
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
29/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
30/85
celebru5 omorul comis asu!ra lui 'oan uchian ihalea. a cercetarea la fata locului a
organelor abilitate s-a desco!erit !e !ie!tul victimei urma im!resiunii bocancului unuia
dintre agresori fa!t care a fost dat !ublic. #vident ca infractorul a distrus orice !roba in acest
sens arzandu-si bocancii astfel una din !robele incriminatorii im!ortante in cauza a fost
com!romisa. 'n cauza nu s-a folosit detectarea com!ortamentului simulat cu tehnica !oligraf
insa este relevanta !entru evidentierea fa!tului ca orice scurgere de informatii in cursul
anchetei !enale !oate influenta negativ desfasurarea acesteia !ana la a o com!romite total.
)ele doua !aradigme de investigare analizate aici au fost sursa unor dis!ute
stiintifice 2&.
$e e%em!lu cea mai frecventa critica adusa sistemului EH se refera la modalitatea
de administrare a acestuia !entru ca este nevoie de dezvoltarea unui numar adecvat de itemi
!entru a sur!rinde vinovatia !ersoanei iar !e de alta !arte este necesara ca detaliile crimei sa
nu fie date !ublicului !rin aceasta evitandu-se si transmiterea sentimentului de vinovatie
!ersoanei inocente alt risc care ar !utea a!area. )a ras!uns la aceste critici ade!ti EH au
atacat la randul lor !rocedura )L. #i sustineau fa!tul ca interviul !re-test folosit in aceasta
tehnica induce o anumita stare de stres !sihic care li!seste in cazul EH 2". $e asemenea s-a
subliniat fa!tul ca in cazul )L de multe ori nu se !oate face o distinctie clara intre
intrebarea relevanta si cea de control aceasta din urma confundandu-se cu !rima. 'n a!ararea
lor ade!tii )L sustin ca nu trebuie folosite niciodata metode care ar su!raactiva subiectul
e%aminatorul trebuind sa actioneze conform !rinci!iului de nevinovatie. $e asemenea este
necesar sa e%iste un etalon com!arativ !entru !ronuntarea unei solutii care se obtine !rin
utilizarea intrebarilor de control.
,ricum ambele teste urmaresc aceasi facilitate inregistrarea ras!unsurilor fiziologice
ale subiectului atat la intrebarile cu incarcaturilor emotionale ca-i sunt adresate chiar daca
ele difera ca forma. 4stfel EH e o forma standardizata de test intrebarile fiind dezvoltate !e
baza informatiilor investigatiei nede!inzand de interactiune e%aminat-e%aminator. 'n schimb
)L nu !oate fi standardizat deoarece dezvoltarea intrebarilor de control de!inde de
interviul !re-test ce difera de la un caz la altul si de evolutia !e care o va avea testarea
intrebarile de contol luand nastere din mers in functie de ras!unsurile !rimite. $e
asemenea se !oate evidentia individualitatea mai accentuata in cazul EH decat la )L.
2& vezi !entru detalii '. 9us Psihodet ... o!. cit. !. 10/-1102" avem in vedere ca in cazul !rocedurii EH interviul !re-test li!seste cu desavarsire
2*
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
31/85
)a o concluzie !utem sublinia identitatea dintre aroussalul evocat la !ersoana
vinovata de catre intrebarile relevante si la !ersoana inocanta de intrebarea de control :)L;
si aroussalul autonomic evocat la !ersoana vinovata in cazul utilizarii !aradigmei EH.
4sadar ambele tehnici sunt utile !revalenta uneia asu!ra celeilalte fiind data de
!articularitatile unor situatii concrete.
#videntiem in cele ce urmeaza o !arte a unui chestionar utilizat in tehnica !oligraf
!entru a concretiza cele afirmate mai sus. Pornim de la un caz de omor cu sco! de (af
victima find in(unghiata mortal du!a care criminalul a furat ceasul de aur al acesteia bani si
alte obiecte de valoare. 'ata e%em!lificarea unei baterii de intrebari dintre cele utilizate in
cursul e%aminarii2+ 5
1. e numesti arinO intrebare neutra-irelevanta
2. 4i mai mult de 21 de aniO intrebare neutra
3. 4i furat ceasul de aur al lui ). s`mb`t` noapteaO intrebare relevanta-
incriminatorie
&. ocuiesti in orasul 9. acumO intrebare neutral
". -ai in(unghiat !e ). sambata searaO intrebare relevanta
+. 4i furat vreodata cevaO intrebare de control
7. 4i frecventat vreodata scoalaO intrebare neutral
/. 4le tale au fost urmele de !icior de langa cadavruO intrebare relevanta *. 6tii cine l-a omorat !e ).O intrebare relevanta
10. 4i furat vreodata ceva de la locul de muncaO intrebare de control.
6e observa acum mult mai bine alternanta celor trei ti!uri de intrebari si mai ales
modalitatea in care se succed. a ince!ut !redomina intrebarile nerelevante !entru a induce
calmul !ersoanei testate intre care se intercaleaza o intrebare incriminatoare. $u!a ce
tensiunea atinge ma%imul la intrebarea numarul " e%aminatorul rela%eaza din nou atmosfera
!rin doua intrebari irelevante :+ si 7; !entru ca a!oi !resiunea sa creasca din nou s!re sfarsit.
'n e%em!lu dat ne-am rezumat la 10 intrebari cat contine de obicei o baterie de intrebari.
'nsa la ras!unsul subiectului la intrebarile de control 4i furat vreodata cevaO sau $in
co!ilarie ai mai furat vreodata cevaO sau 4i furat vreodata din a!artamenteO etc. $e aceea
2+ caz !reluat din . 9utoi )rima sub lu!a ... o!. cit. !. "3-"7
30
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
32/85
subliniam mereu ca in mare !arte reusita unui asemenea test de!inde in foarte mare !arte si
de !sihologul-e%aminator.
&.& Di)2u1i* (o)+ " +0)+
,rice e%aminare cu tehnica !oligraf se incheie cu un interviu !ost-test la fel cum
debuteaza intotdeauna cu o discutie !re-test. $ialogul ce se stabileste intre e%aminat si
e%aminator se realizeaza cu res!ectarea regululor generale !rivind audierea invinuitului sau
incul!atului metodic logic argumentat calm tinandu-se seama de !articularitatile fiecarui
caz in !arte dar si de nivelul de instruire si de cultura al acestuia.
#%aminatorul trebuie sa-l convinga !e subiect sa incerce sa-si e%!lice starile emotive
incarcate in tim!ul testarii asa cum le-a !erce!ut el si cum le stie reda. 'n functie de situatieinterviul !ost-test !oate continua in biroul de ancheta de catre cel ce instrumenteaza cauza.
4cesta este momentul initial al valorificarii diagramelor obtinute in urma testarii si
!rimul !as !e calea inter!retarii rezultatelor obtinute si res!ectiv !e calea inversiunii
informatiei de natura !sihofiziologica in informatii de natura (uridica materializata in
mi(loace de !roba2/.
&.;. In+0r(r0+*r0* r07u,+*+0,or o+inu10 ,* (o,i/r*f
'nter!retarea rezultatelor obtinute in urma testarii !oligraf sau inter!retarea
diagramelor este !oate !artea cea mai dificila si totodata si cea mai im!ortanta a intregii
o!eratii de testare !oligraf. Procesul inter!retarii este o desfasurare de rationamente in care se
im!leteste intuitivul cu stiintificul si care se intemeiaza !e cunostiinte de !sihologie
e%!erimentala !sihofiziologie si o bogata e%!erienta in domeniu.a baza inter!retarii
diagramelor stau !rocesele de com!aratie sinteza analiza atat in general cat si in detaliu
corelatiile facandu-se !e de o !arte intre caracteristicile calitative ale traseelor ras!unsurilor
unor intrebari distincte si !e de alta !arte intre !arametrii cantitativi :am!litudine frecventa
2/ !entru o discutie contoversata in acest sens vezi )a!itolul ''' Poligraful ca mi(loc de !roba al acestei lucrari
31
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
33/85
durata etc.; ale acelorasi caracteristici de traseu avand deci la baza rationamente de ti!
inductiv educativ si analogic !e structura sindromului relevant2*.
'ntr-o o!inie30 inter!retarea diagramelor are cateva faze distincte si anume5
4;
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
34/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
35/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
36/85
verticala; !entru fiecare intrebare in !arte acordandu-se si de aceasta data !onderea de la & la
1 in functie de marimea acestora. 8alorile obtinute se insumeaza algebric.
'n final !entru a concluziona asu!ra sinceritatii sau nesinceritatii subiectului testat se
vor insuma algebric scorurile !e verticala !entru fiecare din traseele luate in calcul daca
valoarea reactivitatii totale e !ozitiva atunci subiectul e a!reciat ca nesincer si invers.
4sadar aceasta eta!a a e%aminarii la !oligraf este insusi temeiul si ratiunea utilizarii
!oligrafului si mai ales a utilizarii lui in activitatea organelor de cercetare (udiciar-!enale. $e
!rofesionalismul cu care este dusa la bun sfarsit de!inde in mare !arte masura si desfasurarea
anchetei !enale in multe dintre cazuri si nu in ultimul rand de!inde consacrarea acestei
metode !rintre mi(loacele de investigare folosite in (udiciar si de ce nu !oate in viitor !rintre
mi(loacele de !roba legal admise in sistemul nostru de dre!t.
&.< R00:*8in*r0*
Ree%aminarea !oate constitui o eta!a a testarii !oligraf ca si celelalte eta!e
intotdeauna obligatorie. $e obicei se organizeaza o noua e%aminare la !oligraf a !ersoanei
daca in urma administrarii testelor stabilite nu s-a reusit elaborarea unui diagnostic !recis de
sinceritate sau nesinceritate. #ste vorba de acele situatii in care in urma inter!retarii
rezultatelor se obtine o biodoagrama incerta asa cum am detaliat anterior.
Practic si metodologic subiectul !rimeste urmatorul instructa(375 estele dumitale
indica reactii. Pentru o lamurire o sa-ti cer sa te intorci !entru o ree%aminare. Pana atunci
gandestete la intrebarile !e care ti le-am adresat si cand vei reveni sa-mi s!ui ce te !reocu!a.
$aca ai comis fa!ta ar fi indicat sa marturisesti acum !entru ca oricum acest lucru se va
stabili la ree%aminare. $aca ai ceva !e constiinta in legatura cu fa!ta desi nu ai comis-o
dumneata cand vei reveni sa-mi dai detalii. ,rice imi vei relata cu !rivire la !reocu!arile
dumitale conform codului deontologic te asigur de confidentialitatea informatiilor furnizate.
6e stabileste a!oi de comun acord data si ora cand se va !rezenta !entru ree%aminare.
$u!a !arerea noastra in !rimul rand instructa(ul trebuie reformulat sub unele as!ecte
fiindca se tinde la constrangerea !sihica a subiectului la un moment dat. 4!oi iarasi si din
!unct de vedere al metodologiei de testare trebuie sa avem in vedere doua as!ecte legate de
ree%aminare. ,data ca aceasi !rocedura se reia a!roa!e in aceasi forma dand !osibilitatea
37 vezi '. 9us Psihodet ... o!. cit. !. **-100
3"
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
37/85
subiectului sa se antreneze in sensul autocontrolarii emotiilor si sa induca in eroare a!aratul
reusind sa fie detectat ca sincer chiar daca nu e. 4!oi un subiect sincer obosit in urma unei
!roceduri de acest fel si in acelasi tim! fiindu-i teama ca va fi detectat de aceasta data in
mod gresit ca nesincer ar !utea sa com!romita testarea :ree%aminarea;.
'n cazul de fata credem ca aceasta tehnica nu mai !oate avea a!licabilitate
consecutiv.
6e va considera ca o situatie in care !oligraful a fost ineficient ca mi(loc de
investigatie.
CAPITOLUL I
POLIGRAFUL CA MI-LOC DE PROBA 56
%. Pro0,0. Mi=,o*20,0 d0 (ro4.
%.%. Con20(+
'n vederea realizarii sco!ului final al !rocesului !enal res!ectiv (udecata
3&
trebuieadministrate !robele in vederea formarii concluziei (udecatorului care trebuie sa se bazeze
!e elemente de fa!t si de dre!t ce au fost dovedite constatate si reflecta adevarul. 4!are
astfel esentiala im!ortanta documentarii a !robatiunii in !rocesul !enal.
3& 4dica hotararea !rin care se rezolva conflictul de dre!t !enal substantial-raian Po! $re!t !rocesual !enal-
Partea generala-4cte termene nulitati si masuri !rocedurale.Probele vol. ''' i!ogrfia Nationala 6.4. )lu( 1*&7
!g.1"7
3+
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
38/85
Probatiunea cu!rinde doua elemente esentiale si indisolubil legate intre ele si
anume5 a;!robele :!robationes; si b;mi(oacele de !roba :instrumenta !robandi;. Pornind de la
aceasta delimitare si coroborand-o cu art. +3 alin.1 )od !rocedura !enala concluzionam ca
!robele re!rezinta acele3" elemente de fa!t ce servesc la constatarea e%istentei sau
ine%istentei unei infractiuni la identificarea !ersoanei care a savarsit-o si la cunoasterea
im!re(urarilor necesare !entru (usta solutionare a cauzei. Rezulta deci ca !robele sunt nervul
!rinci!al al !rocesului !enal3+.
$e-a lungul tim!ului notiunea de !roba a ca!atat mai multe acce!tiuni37 si !e langa
aceasta !ornind de la te%tul legal si-au adus a!ortul la intelegerea cat mai cu!rinzatoare a
conce!tului si alti autori. )ei mai multi nu formuleaza o definitie ci e%!lica sco!ul
functiunea sau !rocedura !robei. 4stfel du!a )hivenda a !roba inseamna a forma
convingerea (udecatorului asu!ra e%istentei sau ine%istentei fa!telor relevante in !roces du!a
Redenti a !roba inseamna a induce !e (udecator in convingerea de a considera ca adevarate
sau neadevarate anumite fa!te !e care isi intemeiaza deciziunea sa du!a )ernelutti a
!roba indica o activitate a s!iritului indre!tata s!re verificarea unei (udecati. $octrinarii
romani ca #.
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
39/85
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
40/85
cu un anumit grad de !robabilitate in cunoasterea as!ectelor cauzelor !enale in acest fel
certitudinea (udiciara com!ortand in mod necesar un anumit !rocent de nesiguranta. 4stfel ca
in sitemul !robator se folosesc tehnici noi socotite eficiente in aflarea adevarului ca5
narcoanaliza detectorul de minciuni hi!noza etc. insa aceste metode au fost de(a combatute
asa ca asu!ra admisibilitatii lor !laneaza inca incertitudinea.
%.# Po)ii,i+*+0* in2*dr4rii (o,i/r*fu,ui ,* *r+. >&? din Codu, d0 (ro20dur4 (0n*,4
Pornind de la !revederile art. +3 alin.1 ).!.!5 constituie !roba orice element de fa!t
care serveste la constatarea e%istentei sau ine%istentei unei infractiuni la identificarea
!ersoanei care a savarsit-o si la cunoasterea im!re(urarilor necesare !entru (usta solutionare a
cauzei si avand in vedere metodologia si sco!ul utilizarii tehnicii !oligraf ce au fost
!rezentate !e larg in ca!itolul anterior consideram necesare unele !recizari si inter!retari.
4stfel incadrarea !oligrafului la art. +3 alin.1 ).!.!. s-ar !utea face !ornind de la
fa!tul ca in acest fel in urma testarii e !osibila identificarea !ersoanei care a savarsit
infractiunea si mai !utin s-ar !utea constata e%istenta sau ine%istenta infractiunii sau a
im!re(urarilor necesare !entru (usta solutionare a cauzei. $e altfel obiectivul e%aminarii cu
tehnica !oligraf vizeaza !ersoana sus!ectata de savarsirea infractiunii si mai e%act un fa!t de
constiinta&& o categorie s!eciala de urme materiale.
4sadar in lumina art.+3 ).!.!. in sens larg testarea !oligraf isi gaseste locul si
(ustificarea legala !rintre !robele admise in !rocesul !enal roman. 4ceasta are ca element
central si im!licit ca subiect de lucru !ersoana res!ectiv cercul de banuiti &" intr-o cauza
!enal concreta. $e altfel du!a cum s-a si s!us tehnica !oligraf furnizeaza date !e baza carora
!ot fi obtinuti indici ce !ermit5 eliminarea sus!ectilor ce se dovedesc a nu fi im!licate in
cauza si res!ectiv identificarea autorilor de infractiuni indiferent de felul acestora.
&& !oligraful este un mi(loc de detectare a urmelor !sihice ale unui eveniment urme ce sunt inmagazinate sub formede amintiri :clisee cognitive; la nivelul sistemului cognitiv al unei !ersonae. 4mintirile nu !ot fi detectate in mod
direct dar organismul reactioneaza la ele aceste reactii fiind inregistrate de !oligraf oricat de slab ear fi-9us 'oan
Psihodetectia com!ortamentului simulate #d. 'ngram )lu(-Na!oca 2000 !g. /"-/+&" am folosit aceasta terminologie !entru ca testarea !oligraf are loc de cele mai multe ori in faza actelor
!remergatoare cand nefiind ince!ut !rocesul !enal nu !utem vorbi des!re invinuit sau incul!at-vezi in acest sens
N. itrofan 8. drenghea . 9utoi Psihologie (udiciara )asa de editura si !resa 6ansa 6.R.. 9ucuresti 1**2
!g. 231
3*
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
41/85
#ste necesar insa du!a cum am mai !recizat ca mi(loacele de evidentiere a !robelor
sa fie in !rimul rand legale&+. Revenim astfel la art.+& ).!.!. care contine o enumerare a
mi(loacelor de !roba admise de legea noastra !enala si anume5 declaratiile invinuitului sau
ale incul!atului declaratiile !artii vatamate si ale !artii civile si ale !artii res!onsabile
civilmente declaratiile martorilor inscrisurile inregistrarile audio sau video fotografiile
mi(loacele materiale de !roba constatarile tehnico-stiintifice constatarile medico-legale si
e%!ertizele. $u!a cum se observa tehnica !oligraf nu este cu!rinsa in aceasta enumerare
insa te%tul legal nu trebuie !rivit restrictiv mai ales ca mi(loacele de !roba sunt intr-o
continua evolutie tinand !asul cu dezvoltarile tehnice si stiintifice.
4tunci ne intrebam se !oate include !oligraful !rintre mi(loacele de !roba avand
aceasta !rivire in e%tensor asu!ra subiectului din !ers!ectiva !rocesual !enalaO #ste
intrebarea la care ne-am !ro!us sa ras!undem in acest studiu fa!t !entru care vom !rezenta
in cele ce urmeaza o!inii !ro si contra si vom incerca o concluzie viabila si mai ales legala
!entru aceasta !roblema controversata.
$u!a cum am mai !recizat !rin intermediul !oligrafului se !oate determina stresul
emotional al subiectului su!us testarii si !rin inter!retarea diagramei s!ecifice obtinute se
!oate determina veridicitatea afirmatiilor !ersoanei res!ectiv sinceritatea sau nesinceritatea
ei in ra!ort cu intrebarile formulate. estarea !ro!riu-zisa este efectuata de un !siholog-
e%aminator o !ersoana care are studii de s!ecialitate care insa nu e organ de urmarire !enala
abilitat si cu com!etente asemanatoare&7. )u toate acestea rolul sau se a!ro!ie foarte mult de
acela al unui organ !enal avand in vedere continutul si felul e%aminarii !e care o face.
Nu de !utine ori s-a afirmat ca e%aminarea la !oligraf nu re!rezinta altceva decat o
ascultare a !ersoanei fa!t care reiese si din modul in care se desfasoara5 intr-o camera izolata
si cu instruirea !realabila a !ersoanei de asemenea intrebarile care sunt adresate care au
acelasi continut si urmaresc aceeasi finalitate ca si cele din cursul ascultarii !ro!riu-zise. Nu
mai !utin evidente sunt deosebirile dintre aceste doua !rocedee5 de la cel ce efectueaza
testarea care trebuie sa aiba !regatire s!eciala in domeniul !sihologiei !ana la fa!tul ca se
utilizeaza un a!arat s!ecial !oligraful !lus ca mai sunt unele diferente !rocedurale cum ar
fi li!sa a!aratorului &/ de la testarea !oligraf o conditie esentiala !entru acuratetea e%aminarii
&+ in acest sens 'on $oltu-$re!t !rocesual !enal #d.
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
42/85
fiind aceea a desfasurarii ei intr-o camera com!let izolata si fara !artici!area vreunei
!ersoane din e%terior. Rezulta deci !e cale de consecinta ca testarea nu !oate fi asimilata
ascultarii de invinuit sau incul!at&* deoarece !ersoana testata nu are aceasta calitate
!rocesuala fiind doar un sim!lu sus!ect ce urmeaza a fi eliminat sau nu din cercul de banuiti
ai !olitiei.
4ceasta din urma concluzie ridica si !roblema momentului !rocesual in care are loc
e%aminarea !oligraf. 'n o!inia lui udorel 9utoi"0 !siholog si s!ecialist in domeniul
testarilor !oligraf analiza com!ortamentului simulat al !ersoanei face !arte din activitatea
s!ecifica actelor !remergatoare"1 si arareori din cadrul urmaririi !enale cand aceasta a fost
declansata !rin activitati !rocedurale cores!unzatoare"2. 6!re deosebire declaratia de invinuit
sau incul!at se !oate face numai du!a ince!erea !rocesului !enal adica ince!erea urmariri
!enale sau a ince!erii urmaririi !enale si !unerea in miscare a actiunii !enale. $e asemenea
ascultarea invinuitului si a incul!atului cunoaste si alte reguli !rocedurale s!ecifice si care
nu sunt a!licabile in cazul e%aminarii la !oligraf.
'n !rimul rand ascultarea !oate avea loc si in faza de (udecata de catre instanta !e
cand e%aminarea la !oligraf vizeaza doar faza actelor !remergatoare sau a urmaririi !enale.
4!oi testarea in discutie urmareste eliminarea unor !ersone din cercul de sus!ecti !e cand
ascultarea este legata de ince!erea !rocesului !enal"3. $e asemenea in urma ascultarii se
obtin declaratii (udiciare adica acele declaratii date in fata organelor !enale sau instantei !e
cand testarea !oligrat se efectueaza doar in fata !sihologului-e%aminator. 'nsa cea mai
im!ortanta deosebire o re!rezinta valoarea lor !robanta5 declaratiile obtinute cu !rile(ul
ascultarii sunt !rintre mi(loacele legale de !roba e%!res !revazute in art.+& ).!.!. nici
acestea nu au o valoare !robanta absoluta ci una conditionata de coroborarea acesteia cu alte
!robe. Rezultatele obtinute la !oligraf nu sunt e%!res !revazute de lege !rintre mi(loacele de
!roba si nici nu !ot fi incluse fortat !rintre cele o!rite de lege. 4ceste rezultate nu sunt
&* este invinuit !otrivit art.22* ).!.!.5 !ersoana fata de care se efectueaza urmarirea !enala cat tim! nu a fost !usa inmiscare actiunea !enala im!otriva sa. #ste incul!at !otrivit art.23 ).!.!.5 !ersoana im!otriva careia s-a !us in
miscare actiunea !enala acesta fiind !arte in !rocesul !enal"0 vezi 9utoi '. heodora 9utoi 4le%andru 9utoi udorel-Psihologia com!ortamentului simulat-investigatia
du!licitatii sus!ectilor in interogatoriul (udiciarJ #d. #nmar 9ucuresti 1*** !g. 121-122"1 !entru detalii vezi Eheorghita ateut Procedura !enala.Partea s!eciala ed.
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
43/85
decat sim!le ras!unsuri la intrebarile care in mod normal ar face obiectul unui interogatoriu
!unand la socoteala si reactiile !sihofiziologice s!ecifice care le insotesc si !e care le
analizam in aceasta lucrare. $e aceea suntem de !arere alaturi de alti autori "& ca e%aminarea
!oligraf este o tehnica au%iliara folosita in eta!ele de initiere ale ascultarii invinuitului.""
Pentru multe !ersoane neavizate tehnica !oligraf este inteleasa ca avand loc !e tot !arcursul
ascultarii invinuitului si absolut in toate cazurile.Practica tuturor tarilor care utilizeaza acest
mi(loc investigativ au aratat insa ca nu aceasta este realitatea. 'n multe cazuri dim!otriva
tehnica detectarii stresului emotional nici nu-si gaseste (ustificarea solutionarea acestora
facandu-se in conformitate cu !rocedurile si !robatiunea clasica. #%istainsa !e de alta !arte
in !ractica o serie de cauze in care !robatoriul este foarte sarac si in !lus invinuitul dis!une
de reale ca!acitati de simulare com!ortamentala si denaturare a adevarului in tentativa sa de
a ascunde fa!ta !entru care este cercetat. a !olul o!us se situeaza cauzele in care datorita
(ocului coincidentelor si a unor con(uncturi intam!latoare o !ersoana care in realitate nu are
nimic de a face cu savarsirea unei fa!te !enale este indicata totusi ca vinovata datorita
indicilor obiectivi si a manifestarilor sale com!ortamentale. 'n asemenea cazuri !e !arcursul
anchetei vor a!area o serie de contradictii intre cele declarate de invinuit si res!ectiv cele
constatate !rin celelalte mi(loace de !roba utilizate in s!eta. Pentru a le da o solutionare (usta
si in conformitate cu legea !e langa mi(loacele de !roba e%!res admise de codul de
!rocedura !enala dar care se dovedesc insuficiente !rin ele insele se !oate utiliza in cauza
tehnica detectarii stresului emotional la !oligraf in sensul confirmarii sau nu a veridicitatii
lor. rebuie inteles insa ca rezultatele obtinute astfel nu vor !utea fi utilizate ca mi(loc de
!roba in !rocesul !enal"+ ci vor oferi activitatii de ascultare indicii orientativi meniti a
clarifica as!ectele !roblematice ridicate de desfasurarea ascultarii.
6-a !us si !roblema determinarii momentului tactic cel mai adecvat folosirii tehnicii
!oligraf. 4celasi autor "7 afirma ca !otrivit art.72 ).!r. !en. 4cest moment ar fi acela al
!unerii intrebarilor cu !rivire la fa!ta. 'n functie de ras!unsurile la aceste intrebari se !oate
discuta des!re verificarea sinceritatii ras!unsurilor subiectului cu !rivire la diferitele as!ecte
"& 8ezi . 9utoi )rima sub lu!a detectorului de minciuni #dit Press ihaela 6R 9ucuresti 1**7 !g.+7""la aceeasi concluzie a a(uns si
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
44/85
ale cauzei detectandu-se indirect indicii orientativi asu!ra sinceritatii sau nesinceritatii
subiectului. omentul in discutie trebuie sa fie cat mai a!ro!iat de !rimele eta!e ale
ascultarii inaintea confruntarilor !erchezitiilor sau a reconstitirilor !rntru o mai mare
eficienta a rezultatelor !entru ca subiectul sa nu fie alterat sau incarcat de reactiile
emotionale ce insotesc de regula anchetele !enale.
4sadar !oligraful !oate detecta cul!abilitatea unui subiect si !oate amana unele greseli
sau tergiversari in ancheta. Poate releva de asemenea si inocenta unui sus!ect si sa confirme
e%actitatea declaratiilor sale. ot in acest sens au afirmat si s!ecialistii !olonezi in domeniu
in urma e%!erimentelor efectuate in aceasta materie subliniind im!ortanta tactica a
momentului utilizarii in ascultare a tehnicii !oligraf5 utilizarea sa intr-o eta!a tim!urie a
unei cauze !oate sa scurteze tim!ul de cercetare sa reduca costurile si sa urmareasca
eficienta actiunilor !olitiei. $e altfel in tarile cu traditie in domeniu :ca >a!onia; locul si
momentul utilizarii !oligrafului au fost stabilite !rintr-o serie de directive !entru interogarea
cu a(utorul !oligrafului emise in 1*71 de catre $irectia !olitiei (udiciare (a!oneze si !rin
care aceasta tehnica investigativa a fost conce!uta ca o !arte integranta a functiei generale a
!olitiei (udiciare din aceasta tara.
Pornind de la cele analizate mai sus si de la fa!tul ca e%aminarea !oligraf determina si
recunoasteri asigurand marturisiri de o reala forta !robanta metoda ca atare ar !utea !e
viitor sa devina un mi(loc de !roba recunoscut de lege"/ ramanand la latitudinea legiuitorului
sa !revada e%!res aceasta !osibilitate iar !ractica (udecatoreasca sa-i consolideze
valabilitatea. )u toate acestea obtinerea unei recunoasteri din !artea sus!ectului su!us testarii
nu !oate fi !rivita ca o sim!la marturisire in conditiile art.+* ). !r. !en. crede . 9utoi "*.
Potrivit acestui autor +0 si avand in vedere elementele de !sihofiziologie in mod s!ecial
conversiunea bioinformatiilor obtinute ca rezultat al testarii analiza !oligraf are o arie mult
mai larga de a!licabilitate decat recunoasterea conducand uneori chiar la identificarea
autorilor unor infractiuni. 'n consecinta crede acelasi autor valorificarea biodiagramelor
obtinute in urma testarii !oligraf este intr-o relatie nemi(locita si cu obiectul !robatiunii asa
cum este acesta definit la art. +3 ).!r. !en.
"/ vezi 'oan 9us Psihodetectia com!ortamentului simulat o!. cit. !g.//"* vezi udorel 9utoi 9utoi 4le%. 9utoi heodora Psihologia com!ortamentului criminal #d. #nmar 9ucuresti1*** !g. /2+0 (urist si !siholog din 6ervicil )rminalistic al $irectiei Eenerale de Politie a unici!iului 9ucuresti s!ecialist in
domeniul testarilor !oligraf in tara noastra
&3
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
45/85
6e observa o reorientare a acestui autor in ceea ce !riveste afirmatiile sale cu
!rivire la valoarea !robanta a rezultatelor obtinute cu detectorul de minciuni. $aca in
lucrarea sa a!aruta in anul 1**7 )rima sub lu!a detectorului de minciuni recunostea
utilitatea !ractica a !oligrafului limitand-o insa la investigarea orientativa a organelor !enale
si considerand ca rezultatele investigatiei nu vor servi ulterior ca mi(loc de !roba ulterior in
lucrarea sa Psihologia com!ortamentului criminal editata in anul 1*** statua ca !rin
conversiunea o!eranta+1 nu se schimba continutul informatiei !sihofiziologice ci i se da doar
forma ceruta de lege !entru a fi considerata !roba de cul!abilitate sau necul!abilitate du!a
caz. $e asemenea tot !otrivit lui . 9utoi cauza stresului emotional se afla in !roba de
vinovatie. Pe de alta !arte din !ers!ectiva obiectiva a (uristului conchide ca5 !rin ea insasi
starea de stres emotional constatata si consemnata de biodiagrama si de documentul de
analiza inter!retare si concluzionare incheiat de !siholog cu ocazia testarii nu inseamna in
sistemul !rocesual !enal !robatiune. $e aici !orneste !ractic intreaga discutie !recum si
dilema care se incearca a fi solutionata. Problema discutata e o continua dis!uta intre
!sihologi+2 care sustin fundamentarea stiintifica a acestei metode de investigare a
com!ortamentului simulat si (uristi !e de alta !arte care !un sub semnul intrebarii
veridicitatea si conformitate rezultatelor ei cu adevarul.
4ceasta indoiala este !e de!lin (ustificata du!a !arerea noastra argumentele
nefiind !utine in nici o tabara. 'n !rimul rand e%ista o motivatie !sihologica a ras!unsului
s!ecific al organismului testat la stimuli :intrebarile relevante ale e%aminatorului in
!rinci!al; res!ectiv a ras!unsului ce tradeaza stresul emotional al !ersoanei. 6tresul
emotional !oate fi motivat asa cum a rezultat si din !ractica testarilor nu numai de
sentimentul cul!abilitatii !enale ci si de alte cauze ce se situeaza in afara oricarui ra!ort al
subiectului cu cauza su!usa anchetei (udiciare. $e aceea anchetatorul trebuie sa fie foarte
atent cand inter!reteaza rezultatele obtinute in urma testarii si determina im!licit cauza
stresului. #ste stiintific demonstrat si stiut ca diferiti oameni reactioneaza diferit la aceeasi
stimul si in aceleasi conditii de stres. 6i in acest caz o !ersoana vinovata dar care reuseste sa
se controleze !erfect :sunt cunoscute cazurile unor criminali sau s!ioni straini in s!ecial
agenti HE9 in acest sens; si sa treaca testul !oligraf fa!t ce echivaleaza cu nevinovatia
+1este vorba de conversiunea bioinformatiilor intr-o entitate (uridica-!roba in sens !rocesual !enal .9utoi
Psihodetectia.. o!. cit. !g. /1+2vezi . 9utoi 'oan 9us 'on 4nghelescu o!. cit. !g. /1-/2 +&-+/ 1*-20
&&
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
46/85
subiectului sau mai bine zis cu sinceritate declaratiilor sale iar !e de alta !arte sunt !ersoane
mai emotive sau e%cesiv de emotive care sub !resiunea momentului si uneori la vederea
unor scene terifiante de la locul fa!tei clacheaza emotional si in consecinta sunt detectate ca
nesincere la !oligraf. 4cest as!ect e avut in vedere chiar de !sihologi care sustin ca emotiile
sunt incontrolabile de la un anumit !unct fa!t de la care s-a si !ornit in utilizarea tehnicii
!oligraf in detectarea stresului emotional. 'n aceasta din urma situatie cand se !une
!roblema considerarii unei !ersoane ca nesincere cand de fa!t realitatea e alta ne intrebam
unde raman !rinci!iile de dre!t cu !rivire la aflarea adevarului ori !rezumtia de nevinovatie.
)a sa continuam argumentarea indoielii ce !laneaza asu!ra acuratetei detectorului
de minciuni avem in vedere activitatea !sihologului-e%aminator. Pornind de la bivalenta
functiei !e care o detine si e%ercita e%aminatorul la testul !oligraf trebuie sa aiba !e de o
!arte o !regatire !rofesionala in domeniul !sihologiei iar !e de alta !arte sa aiba cunostinte
temeinice de dre!t avem in vedere conte%tul (uridic in care se desfasoara testarea. #vident
e%aminatorul trebuie sa cunoasca si modalitatea de functionare a a!aratului cunostinte
tehnice fara de care e%!erienta in celelalte domenii ar devenii inutila mai ales ca aceasta
tehnica !resu!une si o munca de inter!retare a rezultatelor obtinute munca !osibila numai in
masura sta!anirii temeinice a tehnicii in discutie.
Pornind de la cele afirmate anterior si luand in considerare si !ractica e%istenta in
domeniu !utem remarca ca atat cerintele e%!loatarii a!aratului cat si cele im!use de
metodologia de testare nu !ot fi !e de!lin satisfacute decat de un s!ecialist licentiat in
!sihologie+3 cu o solida !regatire in tehnicile de investigatie ale com!ortamentului uman si o
bogata e%!erienta in munca de ascultare a invinuitilor. $ar cum am mai !recizat in lucrare
e%aminarea la !oligraf nu e altceva decat o ascultare a !ersoanei banuite !utand fi usor
asimilata cu ascultarea !ro!riu-zisa a invinuitului sau incul!atului reglementate in ). !r. !en.
'n sensul celor afirmate aici vom analiza !ersonalitatea si com!etenta !rofesionala
a anchetatorului (udiciar a!licabila si !sihologului-e%aminator cu tehnica !oligraf. 6e
cunoaste ca anchetatorul in desfasurarea activitatii sale vine in contact cu diferite ti!uri de
infractori si res!ectiv infractiuni acestea fiind ine!uizabile sub as!ectul ineditului al
am!litudinii consecintelor. 4flat intr-o asemenea retea de solicitari anchetatorul modeleaza
o configuratie s!eciala !ro!rie !ersonalitatii sale. 'n literatura de s!ecialitate se s!une ca
+3 vezi . 9utoi o!.cit. !g. 1*0
&"
8/18/2019 Detectarea Comportamentului Simulat La Poligraf
47/85
anchetatorul ideal cel care ar !utea sa satisfaca atat societatea civila cat si cerintele statului
de dre!t si cerintele de ordin !rofesional si sociomoral ar trebui sa !osede intele!ciunea
!roverbiala a biblicului 6olomon rabdarea crestineasca a lui 'sus logica lui 4ristotel
rigurozitatea stiintifica a lui Pasteur si creativitatea lui #dison+&. $esi asemenea calitati sunt
necesare !rofilului deontologic al e%aminatorului !oligraf ele nu sunt si suficiente !entru a
constitui o garantie a succesului !rofesional al acestuia. #%ista o calitate mai !resu