DIABETUL ZAHARAT este un grup heterogen de boli metabolice caracterizat printr-o tulburare complexă a metabolismului energetic care afectează utilizarea glucidelor, lipidelor și proteinelor precum și a celorlalte metabolisme.

Mecanisme fiziopatologice - defect insulinosecretor - insulinorezistența variabilă

The Expert Committee on the Diagn.and Classif. of Diabetes Mellitus (from the ADA) Diab.Care 2004; Vol 27, suppl 1 S5 to S10

Diabetul zaharat

Boală sau Sindrom?

CLASIFICARECLASIFICAREDiabetul zaharat tip 1Diabetul zaharat tip 1:: autoimunautoimun IdiopaticIdiopatic

Diabetul zaharat tip 2Diabetul zaharat tip 2:: cu predominanta insulinorezistentei asociata cu predominanta insulinorezistentei asociata

cu deficit relativ de insulinacu deficit relativ de insulina cu predominanta deficitului secretor asociat cu cu predominanta deficitului secretor asociat cu

insulinorezistentainsulinorezistenta

Diabetul gestationalDiabetul gestational cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii

CLASIFICARECLASIFICARE

Diabetul zaharat secundar:Diabetul zaharat secundar:

defecte genetice ale functiei beta celularedefecte genetice ale functiei beta celulare (MODY)(MODY)

defecte genetice ale actiunii insulineidefecte genetice ale actiunii insulinei boli ale pancreasului exocrinboli ale pancreasului exocrin endocrinopatiiendocrinopatii diabet indus medicamentosdiabet indus medicamentos /substante chimice/substante chimice forme rare induse imunforme rare induse imun sindroame genetice asociate cu diabetsindroame genetice asociate cu diabet

CRITERII DE DIAGNOSTIC- Glicemie à jeun >126 mg/dl (7mmol)

la cel puțin 2 determinări

- Glicemie >200mg/dl

întâmplătoare

simptomatologie specifică:

poliurie, polidipsie, polifagie, scădere ponderală, astenie

- Glicemie >200mg/dl (11,1 mmol/l)

la 2 ore după 75 g glucoză oral (TTGO) - HbA1c ≥ 6,5%

Criterii de diagnostic folosind HbA1c

Normal ≤ 5,6 %

Prediabet 5,7 - 6,4 %

Diabet ≥ 6,5 %

-se efectuează dimineața, după minimum 8 ore de repaus caloric

-dietă liberă, cu cel puțin 150 g CH /zi cu 72 ore înaintea efectuării testului

-se recoltează glicemia bazală, ulterior se ingeră in 3-5 minute 75 g glucoza anhidră, dizolvată in 300 ml apă.

-se recoltează glicemia la 2 ore de la ingestia soluției de glucoză

TEHNICA EFECTUĂRII TTGO

Interpretarea TTGOInterpretarea TTGO

Glicemie Glicemie à jeun Glicemie la 2hGlicemie la 2h DiagnosticDiagnostic

<100 mg/dl<100 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl NormalNormal

100-125 mg/dl100-125 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl IFG IFG

<100 mg/dl<100 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IGT IGT

100-125 mg/dl100-125 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IFGIFG++IGTIGT

>126 mg/dl>126 mg/dl >200 mg/dl>200 mg/dl Diabet zaharatDiabet zaharat

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL

Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut sau prima recunoastere sau prima recunoastere în în timpul sarcinii, prin TTGO timpul sarcinii, prin TTGO efectuat efectuat în săpt 24-28 de sarcinăîn săpt 24-28 de sarcină

Screening-ul pentru diabet gestationalScreening-ul pentru diabet gestational la toate femeile la toate femeile gravide în săpt 24-28 a sarciniigravide în săpt 24-28 a sarciniiPersoane cu risc crescutPersoane cu risc crescut gravide obezegravide obeze istoric de diabet gestational la sarcinile anterioareistoric de diabet gestational la sarcinile anterioare istoric familial de diabet zaharatistoric familial de diabet zaharat gravide cu glicozurie persistentagravide cu glicozurie persistenta

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONALDiagnosticul DGDiagnosticul DG:: TTGO cu administrare a TTGO cu administrare a 7575 g glucoz g glucozăă oral oral șși determinarea i determinarea

glicemiei din orglicemiei din orăă in or in oră ă

Criterii de diagnostic:Criterii de diagnostic: este suficient ca una din cele 3 valori să fie este suficient ca una din cele 3 valori să fie atinsăatinsă

glicemie a jeun > 92 mg/dlglicemie a jeun > 92 mg/dl

glicemie la 1h > 180 mg/dlglicemie la 1h > 180 mg/dl

glicemie la 2h > 153 mg/dlglicemie la 2h > 153 mg/dl

ȚȚinte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie à jeun < 95 mg/dl, glicemie inte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie à jeun < 95 mg/dl, glicemie postprandialpostprandialăă la 1 or la 1 orăă< 140 mg/dl< 140 mg/dl ,la 2 ore ,la 2 ore<120mg/dl<120mg/dl

Screening ptr risc de apariţie a diabetului tip 1

Determinarea

La rudele de gr 1 ale bolnavilor cu DZ1

- ICA (Islet Cell Autoantibodies)

- GADA (Glutamic Acid Decarboxilaza

Autoantibodies)

- IAA (Insulin Autoantibodies)

Tehnica – ImunofluorescenţăPozitiva ptr 3 markeri = risc de diabet in 5 ani

Categoriile de persoane la risc de DZ2 propuse pentru screening:

Persoanele cu antecedente heredocolaterale de diabet zaharat;Persoanele obeze, mai ales cele cu obezitate abdominală;Femei cu istoric de diabet gestaţional sau macrosomie fetală;Vârsta peste 50 ani;Persoanele hipertensive;Persoane cu dislipidemie, mai ales persoanele cu trigliceride >150 mg/dl şi cu HDL-colesterol <40 mg/dl pt bărbaţi şi <50 mg/dl pt femei;Persoane cu afectare vasculară preexistentă, coronariană, cerebrovasculară sau afectare periferică; Persoane sedentare; Femei obeze cu boala ovarelor polichistice;Persoane cunoscute anterior cu IGT/ IFG sau diabet gestaţional remis;Anumite minorităţi etnice: afro-americani, asiatici-americani, hispanici-americani.

Scorul de risc pentru diabet tip2

Categorie Factori de riscPunct

aj

1. Ereditate

rude de gradul 1 cu DZ 3p

2 rude de gradul 2 cu DZ 2p

o singură rudă de gradul 2 cu DZ 1p

2. Vârsta varsta între 45-55 ani 1p

varsta >55 ani 2p

3. Sex

sex masculin 2p

antecedente de DZ gestaţional sau naştere de feţi macrosomi (peste 4000 gr)

2p

4. Talie

Talie >102 cm pt bărbaţi – cu durată a excesului ponderal > 10 ani

3p

Talie>102 cm pt bărbaţi - cu durată a excesului ponderal < 10 ani

2p

Talie>88 cm pt femei – cu durată a excesului ponderal >10 ani

3p

Talie >88 cm pt femei - cu durată a excesului ponderal <10 ani

2p

5. IMCBMI între 26-30 1p

BMI >30 2p

6. Hipertensiune

TA >140/90 1p

7. Dislipidemie

Trigliceride > 150 mg/dl sau HDL colesterol < 40 la B şi <50 la F

1p

Scorul de risc pentru diabet tip2

total puncte > 9 risc foarte mare

total puncte 6 - 9 risc mare

total puncte 2 - 5 risc mediu

total puncte 0- 2 risc mic.

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL

Persoane cu risc crescutPersoane cu risc crescut gravide obezegravide obeze istoric de diabet gestational la sarcinile istoric de diabet gestational la sarcinile

anterioareanterioare istoric familial de diabet zaharatistoric familial de diabet zaharat gravide cu glicozurie persistentagravide cu glicozurie persistenta

Screening pt diabetul gestațional (continuare)

Caracteristici care imprimă risc scăzut de GDM– Vârsta sub 25 de ani– Normoponderalitate– Fără diabet în familie (rude gr I) – Fără antecedente de tulburări de glicoreglare– Fără antecedente obstetricale patologice– Nu aparțin unui grup etnic cu prevalență crescută a

diabetului (afro, hispano,asiatico-americani,nativi americani, populație din insulele Pacificului

Femeile care întrunesc toate caracteristicile de mai sus au risc scăzut și nu necesită screening

DIABETUL TIP 2Screening

Screeningul initial Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului

Screeningul initial Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului

>180mg/dl>180mg/dl

Putin probabil diabetic

Putin probabil diabetic

Cel mai probabil diabetic

Cel mai probabil diabetic

Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei àjeun (laborator)Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei àjeun (laborator)

< 100 mg/dl< 100 mg/dl <180 mg/dl<180 mg/dl

Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma

DIABETUL tip 2 Screening

Pacient nediabetic

nu se actioneaza

Pacient nediabetic

nu se actioneaza

100 -126mg /dl 100 -126mg /dl

IFG

se recomandaTestul de toleranta

la glucoza orala

IFG

se recomandaTestul de toleranta

la glucoza orala

> 126 mg/dl> 126 mg/dl

pacient diabeticpacient diabetic

<100mg /dl<100mg /dl

Screeningul la pacienţii asimptomatici

Adultii de orice vârstă supraponderali sau obezi care au unul sau mai multi facori de risc

Adulţii fără factori de risc se testează după 40 de ani

In caz de rezultat normal retestare la 3 ani

La cei cu risc pt diabet, identificarea şi tratarea altor factori de risc cardiovasculari asociaţi.

Tehnici pt testare: HbA1c, glicemie à jeun sau la 2 ore după 75g glucoză.

Diabet tip 1

Apare la vârste tinere, sub 40 de ani

Pacienți normo sau subponderali

Perioadă prediagnostică scurtă

Cetoacidoză inaugurală (corpi cetonici urinari + pH scăzut)

Necesită tratament insulinic pentru supraviețuire

Diabetul tip 1

Diabetul tip 2

Apare dupa 40 de ani

La pacienți supraponderali și obezi

Perioadă prediagnostică lungă Multă vreme este asimptomatic

La diagnostic pot fi prezente complicații

Nu necesita insulină pentru supraviețuire

La fiecare 21 secunde apare un caz nou de diabet !

Stadii evolutive ale diabetului

Stadii evolutiveStadii evolutive NormoglicemieNormoglicemie HiperglicemieHiperglicemie

Tipuri de diabetTipuri de diabet Glicoreglare Glicoreglare normalanormala

IGTIGTIFGIFG

IGT+IGTIGT+IGT

Diabet zaharatDiabet zaharat

Nu necesita Nu necesita insulinainsulina

Necesita Necesita insulinainsulina pentru pentru controlcontrol

NecesitaNecesita insulina insulina pentru pentru

supravietuiresupravietuire

DZ tip 1DZ tip 1

DZ tip 2DZ tip 2

Alte tipuri specificeAlte tipuri specifice

Diabet gestationalDiabet gestational

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTECETOACIDOZA DIABETICA:CETOACIDOZA DIABETICA:

provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, afectiuni chirurgicaleafectiuni chirurgicale

tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica extremaextrema

la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea senzoriului cu evolutie catre comasenzoriului cu evolutie catre coma

tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si acidoza metabolicaacidoza metabolica

orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre cea mai apropiata unitate specializata cea mai apropiata unitate specializata

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE

COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:

se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica si hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/lsi hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/l

criteriile de diagnostic sunt:criteriile de diagnostic sunt:

glicemie>600 mg/dlglicemie>600 mg/dl

osmolaritate plasmatica>350 mOsm/losmolaritate plasmatica>350 mOsm/l

absenta cetozei absenta cetozei

semne de deshidratare masivasemne de deshidratare masiva

costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE

HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:

hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la tratamentul oral sau cu insulinatratamentul oral sau cu insulina

cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de alcoolalcool

diagnosticul de coma hipoglicemica sediagnosticul de coma hipoglicemica se pune pune daca pacientul este daca pacientul este inconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dlinconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dl

se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)

la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior glucide cu absorbtie lenta (paine, glucide cu absorbtie lenta (paine, prajituri etc.prajituri etc.))

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICERETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:

reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-54 ani54 ani

aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a boliibolii

aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul diagnosticuluidiagnosticului

clasificarea retinopatiei diabetice:clasificarea retinopatiei diabetice: retinopatia neproliferativa incipenta (background)retinopatia neproliferativa incipenta (background) retinopatia preproliferativaretinopatia preproliferativa retinopatia proliferativa si glaucomul neovascularretinopatia proliferativa si glaucomul neovascular maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2 maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE

RETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:

screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul diagnosticuluidiagnosticului

cel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatiecel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatie

la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor preexistentepreexistente

mai frecvent in timpul sarciniimai frecvent in timpul sarcinii

managementul retinopatiei diabetice:managementul retinopatiei diabetice: obtinerea unui control glicemic bunobtinerea unui control glicemic bun optimizarea TAoptimizarea TA normalizarea lipidelor sericenormalizarea lipidelor serice panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem

macularmacular

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE

NEFROPATIA DIABETICA:NEFROPATIA DIABETICA:

boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza de deces la cei cu DZ tip 1de deces la cei cu DZ tip 1

peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, in special DZ tip 2in special DZ tip 2

clasificare nefropatiei diabetice:clasificare nefropatiei diabetice: hiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24hhiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24h silentios-normoalbuminuricsilentios-normoalbuminuric BDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24hBDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24h BDR clinica - REA: > 300mg//24hBDR clinica - REA: > 300mg//24h IRCT IRCT

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:NEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:

determinarea anuala a REA, creatininei serice si a RFGdeterminarea anuala a REA, creatininei serice si a RFG

tratamentul infectiilor urinare asociatetratamentul infectiilor urinare asociate

echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)

utilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima toleratautilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima tolerata

intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)

medicatie hipolipemianta si antiagregant plachetarmedicatie hipolipemianta si antiagregant plachetar

restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice sau a IRCsau a IRC

monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si a RFGa RFG

daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se indruma pacientul catre specialist nefrologindruma pacientul catre specialist nefrolog

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:

Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ 60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie

Clasificarea neuropatiei diabetice:Clasificarea neuropatiei diabetice:A.A. Neuropatia somatica:Neuropatia somatica: polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai

frecventa forma)frecventa forma) neuropatia diabetica acutaneuropatia diabetica acuta neuropatia diabetica hiposenzitivaneuropatia diabetica hiposenzitiva neuropatia motorie proximala a membrelor inferioareneuropatia motorie proximala a membrelor inferioare mononeuropatiilemononeuropatiile neuropatia truncalaneuropatia truncala

Simptome și semne ale neuropatiei diabetice periferice

Simptome1

Amorțeli, furnicături sau durere în degetele de la picior, picior, membru inferior, mâini, brațe și degete

Atrofie musculară la nivelul picioarelor sau mainilor

Indigestie, greață, vărsături

Diaree/constipație

Probleme la urinat

Disfuncție erectilă

Astenie

Amețeală/leșin

Semne2

Sensibilitate vibratorie

diminuată

Reflexe abolite/diminuate

Ulceraţii persistente

Pierderea sensibilităţii

periferice

Distribuția periferică și simetrică a ”mănușilor” și ”ciorapilor”3

Simptomele și semnele progresează în timp de la zonele distale către cele

proximale

36

1. NDIC. Diabetic neuropathies: the nerve damage of diabetes. Available at: http://diabetes.niddk.nih.gov/dm/pubs/neuropathies/neuropathies.pdf. Accesat: 26 aprilie, 2009.

2. Ziegler D. Diabetes Care. 2008;31(suppl 2):S255-S261.3. Sheetz MJ, King GL. JAMA. 2002;288:2579-2588.

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE

NEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:

B. Neuropatia vegetativa:B. Neuropatia vegetativa: neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica)neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica) neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, diskinezie biliara hipotona)diskinezie biliara hipotona)

neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, infectii recurente, disfunctie erectila)infectii recurente, disfunctie erectila)

tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)

osteoartropatia Charcotosteoartropatia Charcot

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE

ARTERIOPATIA DIABETICA:ARTERIOPATIA DIABETICA:

afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de obicei bilateralobicei bilateral

simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere spontana instalata bruscspontana instalata brusc

semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, cianoza periferica, modificari troficecianoza periferica, modificari trofice

dignostic: echo Doppler, arteriografiedignostic: echo Doppler, arteriografie

tratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilintratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilin

revascularizare: angioplastie, by-pass revascularizare: angioplastie, by-pass

Piciorul diabetic(1)Piciorul diabetic(1)

Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.

Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente specializate şi, evident, pacientul.specializate şi, evident, pacientul.

Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru ulceraţii şi amputaţii.ulceraţii şi amputaţii.

Piciorul diabetic(2)Piciorul diabetic(2)

Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din evaluarea anuală şi se urmăresc:evaluarea anuală şi se urmăresc:

    istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în autoîngrijirea piciorului;autoîngrijirea piciorului;

deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;

     evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, diapazonului şi pin-prick test;diapazonului şi pin-prick test;

  ppalparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), alparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);