Diagnosticul clinic al afaziei prin teste neuropsihologice

Afazia este o tulburare neurologica. Ea se manifesta prin pierderea capacitatii de exprimare a

pacientului, sau prin pierderea capacitatii de comprehensiune determinate de leziuni cerebrale.(dupa

Craciun,2009).

Orice proces de reabilitare neurospihologică (dupa Craciun,2009),  trebuie să debuteze cu un

examen neuropsihologic cât mai amănunţit, examen, care are ca scop detectarea deficitelor

neurocognitive, comportamentale şi sociale (ex.reacţiile psihice ca urmare a pierderii abilităţilor

verbale, depresii, calitatea vietii) de care suferă pacientul. După examinare, se vor stabili bazele

structurale ale deficitelor, respectiv tipul deficitului organizaţional al sistemului funcţional. Acest ultim

pas are o importanţă deosebită, în ceea ce priveşte alegerea tehnicii potrivite pentru restructurarea

sistemului funcţional perturbat şi în alegerea metodei de reabilitare adecvate (Leon- Carrion, 1995).

Pentru stabilirea unui diagnostic clinic al afaziei trebuie coroborate mai multe surse

informationale: observatia comportamentului manifest, istoricul bolii,  (Craciun,2009), diferitele

rezultate ale explorărilor medicale (imagerie moderna, tomografii computerizate etc), teste

standardizate si teste specifice (calitative sau cantitative).

Observaţiile (dupa Craciun,2009)  oferă examinatorului posibilitatea de a colecta informaţii

privind comportamentul emoţional şi social al pacientului, respectiv informaţii legate de deficitele

cognitive şi executive ale acestuia. Observaţia comportamentului afişat permite o primă aproximare,

atât calitativă cât şi cantitativă a deficitului prezent, ceea ce face posibilă elaborarea unor ipoteze

referitoare la clasificarea, etiologia, respectiv evoluţia bolii. Această primă ipoteză urmează a fi testată

ulterior prin alte demersuri.

Istoricul bolii şi diferitele rezultate ale explorărilor medicale oferă un cadru informaţional ce

face posibilă interpretarea datelor testului, respectiv validarea ipotezelor elaborate pe baza

observaţiilor directe. (dupa Craciun,2009)

 Evaluarea clinica a afaziei ( Franta): TABEL 1 – (dupa Xavier de Boissezon, 2010)

 

Ce testam Cum testam Obiective

Vorbirea spontana

1.Angajare in conversatie –nume, varsta, adresa, cum sunteti?

2. Producere limbaj expresiv spontan: profesie, istoria bolii

3. Descrierea de imagini

1.Incredere in sine.

2.ev.rapida a capac. de exprimare, fluenta

3.detectarea problemelor de asociatie

4.evaluarea capac, de

autonomie.

5.conduita (dorinta de corectare si de articulare corecta a cuvantului)

6. auto-coretareComprehensiune orala/ verbala

1.Discriminare verbala: alegerea unor imagini cu multiple sensuri (cuvinte sau fraze)

2. Desenare parti ale corpului

3. Executare de ordine: manipulare de obiecte, intelegerea si executarea de ordine simple si complexe ce contin elemente lexical in relatie sintactica

4. Logica si rationament: ex: o piatra ce cade in apa se scufunda?

Limbaj expresiv 1.Praxii buco faciale: deschide gura, sulfa, scoate limba, fluiera, umfla obrajii

2.evaluarea articulare si fonetica

a) automatisme (cifre, zile, luni)

b) intelegerea proverbelor

c) repetitii: - teste de capacitate audio – fonetice

- cuvinte simple si complexe; logatomi; fraze scurte, lungi si complexe dpdv sintactic

- agilitate verbala: repetitii rapide: tic-tac, mamam etc

1. evaluarea articularii

2. evaluarea erorilor fonetice, semantic

3. uneori demutizare

Limbaj expresiv d) Numire: - Imagini, obiecte actiuni

- Schema corporala

- In context: cu ce ne spalam pe dinti?

1.evaluarea lipsei cuvantului, gravitatea sa.

2. unde predomina? (semantic sau gramatical)

3. analiza cantitativa a diferitelor erori observate (fonetica, semantica etc)

Limbaj expresiv e) descriere de imagini

Limbaj expresiv f) teste de evaluare a fluentei verbale: cereti pacientului sa produca cat mai multe cuvinte intr-un timp – 2 minute. Sunt doua modalitati

– fluenta categoriala sau semantica: cuvinte apartinand unui camp semantic (animale/fructe)

si fluenta formala sau morfologica (cuvinte care incep cu

Evaluarea fluentei verbale

-prin evaluarea deficitelor fonologice centrale adica inabilitatea de a procesa informatii

literele…. P-R), sau sa identifice daca 2 cuvinte incep cu aceeasi litera, daca rimeaza, etc.

fonologice – prezente in deficite de output a vorbirii ( ex. dizartria)

Intelegerea textelor

-Corespondenta intre cuvantul sau fraza scrisa si imaginea sa.

-recunoasterea cuvintelor silabisite

-completarea frazelor

-proba de intelegere semantic-sintaxica a unui textCitire (cu voce tare)

-teste de capacitate vizuo-fonatoare

-depinde de experienta scolara

-citire de cuvinte, logatomi,

-citirea de fraze. Si evaluarea functiilor: lungime, continutul –cuvinte si gramatica

1 evaluarea cailor de adresare si modul acestora

2.evaluarea capacitatii exprimarii orale

Scriere -scriere spontana si automata: nume , prenume, adresa, serie de cifre , litere

-copiere de litere, cuvinte, fraze.

- dictare – litere, cifre, cuvinte, fraze ( fruct, farmacism, frecventat, etc)

-citire cuvinte

-discurs narativ (capacitatea de elaborare si nivelul lexical si sintactic)

                                  

Testul poate servi scopuri multiple: elaborarea unui standard de comparaţie, poate indica

prezenţa unor leziuni corticale, permite comparaţii ale performanţelor în cadrul aceleiaşi funcţii în

diferite momente ale evoluţiei bolii, făcând posibilă o monitorizare a evoluţiei bolii. In cadrul diferitelor

funcţii discrepanţele decelate sunt utile din punct de vedere al diagnosticului. (dupa Craciun,2009)

Testul, (dupa Craciun,2009) ca o probă care permite descrierea sub formă numerică a

comportamentului unui subiect într-o situaţie precis definită (instrucţiunile testului) prin raportarea la

comportamentul unei grupe de subiecţi plasată în aceeaşi situaţie.

Testul neuropsihologic face posibila identificarea sindromului dar totodata si o evaluare

precisă a deficitelor psihice survenite (Cincă, 1971). (dupa Craciun,2009).

Această tendinţă de localizare a funcţiilor cognitive atrage după sine şi o intervenţie centrată

pe reabilitarea centrului lezat, deficitul observat fiind un rezultat direct al lezării centrilor. (dupa

Craciun,2009)

Testarea, fie că este vorba (dupa Craciun,2009) de o abordare cantitativă sau calitativă, a fost

şi va rămâne în continuare un element indispensabil al diagnosticului.

Testele psihologice (dupa Craciun, 2009) nu ating o precizie şi generalitate caracteristică

instrumentelor care măsoară parametrii fizici ai omului (greutate, înălţime etc.). In cadrul testelor

psihologice aspiraţia spre generalitate se face ” prin tendinţa de a elabora teste independente de

contextul cultural. Cattel (1959) încearcă să dezvolte un test „culture free" (independent de cultură)

însă chiar noţiunea de „culture free" se pare că este o alegere cat se poate de eronată a autorului

deoarece este foarte greu de imaginat un test a cărui rezultat să nu depindă de cultură. Orice

comportament învăţat prin definiţie fiind dependent de cultură.

Până în prezent (dupa Craciun,2009) nu s-a elaborat un test care să prezinte această

caracteristică, adică să fie cu adevărat acultural, respectiv „culture fair". Dependenţa unui test de

contextul cultural în care a fost elaborat, adică de caracteristicile socio¬culturale ale grupului de

referinţă, devine un aspect important atunci când se pune problema traducerii şi adaptării unui test. În

acest caz, de fapt este vorba de scoaterea din contextul iniţial şi introducerea acestuia într-un nou

context.

In continuare sunt prezentate cateva teste de evaluare a afaziei folosite in diferite tari, validate

in acele tari, tinandu-se cont binenteles de caracteristica culturala si caracteristicile specifice limbajului

din tara respectiva.

 

Teste standardizate (globale) de evaluare a afaziei - teste preliminare, trasarea unor linii de

baza in apreciere evolutiei si a efectelor de reeducare. (dupa Xavier de Boissezon, 2010).

Sunt incadrate in aceste teste standardizate urmatoarele: (dupa 1, 5,6)

Nume test, autor Structura Observatii

1.Boston Diagnostic Aphasia Examination (BDAE) H.Goodglass& E.Kaplan

34 subteste ce examineaza componente diferite ale limbajului precum si aspecte ale perceptiei si rezolvare de probleme

Bine cunoscut, si inteles, dar lung. Evalueaza profilul deficientelor si severitatea lor.(folosit in Marea Britanie si in Franta)

 2. Western Aphasia Battery (WAB)

Contine 10 subteste ce examineaza aspecte legate de limbaj, numire, repetitie, intelegere/comprehensiune.

Mai scurt ca BDAE ( 60 min) determina severitatea si permite categorizarea in sindroamele principale.

3. Comprehensive Aphasia test ( CAT)

34 de subteste include un screening cognitiv, o baterie de evaluare a limbajului (21 subteste) si un chestionar de dizabilitati

Un test nou ce trebuie completat in 90-120 min, ce poate fi folosit si in stadii incipiente de afazie.

4.Protocol Montreal Toulouse 86, Nespoulous, Lecours et coll, 1986-1992

 

 

2 module: M1 alfa: examen clinic standardizat: numire, repetite, citire, scriere dupa dictare, copier, intelegere orala sau scrisa.

M1 beta: teste complementare: descrierea de imagini, intelegerea textelor, manipulare de obiecte etc.

Validat in Franta

 

5.Der Aachener Aphasie Test 6 subteste; vorbire spontana, test Token, Validat pentru vorbitori de lb.

(AAT)

Huber, Poeck, Weniger& Willmes, 1983

repetitii, evaluare scriere, redenumire si intelegere

 

germana

 

Teste Specifice pentru evaluarea afaziei au ca obiectiv explorarea in detaliu a unui aspect

semiologic particular sau evaluarea tratamenutului cognitiv. Sunt asftel baze pre –terapeutice si pot

explica mecanismul si nivelul interventiei cognitive.

 Tabel teste specifice pentru evaluarea afaziei (dupa 1,3,5,6)

Nume test, autor Structura Observatii

1.Psycholinguistic Assessment of Language Processing ( PALPA) Kay et al

O selectie de diferite teste individuale pentru afazie, ex: procese fonologice, citire, scriere etc

Se pot selecta subteste si pot fi folosite separat depinzand de fiecare caz in parte.

2.Porch Index of Communicative Ability (PICA) B.E. Porch

18 subteste, grafice, verbale si gestuale, folosind 10 itemi comuni ( ex. Creion, cheie..)

Un sistem foarte sensibil de masura a abilitatilor de comunicare si a modificarilor performantelor. Foarte util in monitorizarea tratamentelor.

3.Amsterdam Nijmegen Everyday Language Test (ANELT), Blomert et al

10 situatii in care pacientul trebuie sa demonstreze abilitati comunicationale practice

Destul de greu de folosit in evaluarea frecventa a tratamentului afaziei

4. Token Test ( TT)

E. de renzi & L. Vignolo

Un set de figure geometrice de culori si marimi diferite in care pacientul este rugat sa faca anumite lucruri ( sa atinga, sa arate….)

Evaluarea comprehensiunii orale,  folosita in screeningul afaziei, test cantitativ influentat de abilitati motorii ex. Apraxia, bradikinezia.

Folosit pt. lb engleza, franceza, germana.

5. Test of the Reception of Grammar (TROG) D. Bishop

20 parti examinand structuri sintactice ce cresc in complexitate de la un cuvant simplu la fraze complicate

Test calitativ de evaluare a comprehensiunii (15-20 min) aplicat atat in achizitia limbajului cat si in afazie.

6. Pyramids & Palmtrees Test (PPT)

D. Howard & K. Pattersonr

52 pagini cu triplete de imagini descriind obiecte si acelasi numar de pagini cu cuvintele corespunzatoare

Examineaxa imaginile separate si evalueaza asociatii de cuvinte ( cunostinte semantic non verbale si verbale.

7.Kissing and Dancing Test ( KDT) T. Bak & J. Hodges

O  extensie a testului PPT, continand acelasi numar de cuvinte/imagini in acelasi format dar reprezentand actiunile

Evalueaza in mod specific cunostinte legate de actiuni/verbe ce pot fi deduse din obiecte/substantive

8.Der C-Test 50 propozitii. Persoana testata trebuie sa repete si sa detecteze orice gresala. Reactiile persoanei trebuie clasificate dupa urmatoarea schema: A-repetare cuvant; B repetare corectiva; C repetare corectiva cu alta gresala; D alte reactii; E fara reactie

Test lingvistic, ce determina probleme fine de sintaxa.

 

Validat pt. lb. germana9. Test Lillois de 3 parti: interviu dirijat, discutii pe o tema Validat in Franta

Comumunication,

Rousseaux et al., 2000

data, test PACE: Are 3 grile de evaluare: atentia si motivatia comunicarii; evaluarea comunicarii verbale; evaluarea comunicarii non-verbale.

 10. Echelle de Communication Verbale De Bordeaux ;

Darrigrand et Mazaux, 2000)

34 intrebari de evaluare: pentru exprimarea intentiilor, conversatie, utilizarea telefonului, relatii cu comerciantii si necunoscutii, citirea documentelor scrise etc.

Validat in Franta

 

Teste  pentru evaluarea depresiei si calitatii vietii:

Franta: MADRS; SIP 65 ( Benhaim et coll, 2003);Echelle de Satisfaction de vie (Fugl-Meyer,

1991) ( dupa Xavier de Boissezon, 2010)

In coroborarea evaluarilor si stabilirea diagnosticului clinic se poate tine cont de clasificarea

anatomo-clinica a afaziilor (dupa O.Moreaud si Co, 2010) propusa initial de Wernicke si Lichtheim in

secolul XiX , reactualizat de alti autori nord americani intre anii 1960 si 1970. Aceasta clasificare este

larg intrebuintata in afazii vasculare. Se bazeaza pe caracteristici ale perturbarilor lingvistice

observate, fluenta, intelegere, repetitii. (tabelul de mai jos)

 Tabel . Clasificarea afaziilor (dupa 1-15) (dupa O.Moreaud si Co, 2010)

Tip afazie Fluenta Lipsa cuvant

Intelegere Repetitie Deformare

A. Broca Scazuta + Sub normal Alterata Probleme de articulare, disprozodie, agramatism

A.de conducere Mai scazuta + / - Normala Alterata Parafazii fonemice cu conduita de corectare

A.Wernicke Normal sau marita

++ spre +++

Foarte alterata Alterata aproape imposibila

Parafazii fonemice/ verbaleSemantic, dis-sintactice/jargon

A.Globala Foarte scazuta

+++ Foarte alterata Alterata aproape imposibila

Discurs limitat la stereotipii

A.transcorticala motorize (A.dinamica a lui Luria)

Scazuta +/- Normala Normala Fara

A.transcorticala senzoriala

Normal sau marita

++ Foarte alterata Normala , adesea ecolalica

Parafazii verbale, semantice

A.sub-corticala Variabila + Variabila, adesea normala

Normala Parafazii verbale, hipotonie, posibile probleme de articulatie

+/- prezenta, putin severa sau absenta; + prezenta, putin severa; ++ severa; +++ foarte severa.

După stabilirea tipul deficitului organizaţional al sistemului funcţional,  se poate alege tehnica

potrivita fiecarui caz pentru restructurarea sistemului funcţional perturbat şi alegerea metodei de

reabilitare adecvat. (Leon- Carrion, 1995).(Craciun, 2009)

BIBLIOGRAFIE

1.    Bak. T., 2005, Aphasia, ACNR vol5, nr.2 may/june,

2.    

3.    Mazauc, JM si Daviet JC, 2007, Aphasies: Evaluation et reeducation;  Enseignement National DES de

Médécine Physique et de Réadaptation et DIU de Rééducation;  Module:Neuropsychologie et

Rééducation, Garches,

4.    Moreaud, O., si Co, 2010, L’aphasie du sujet ȃgé, Psychol NeuroPsychiatr Vieil 2010; 8(1): 43-51

5.    Xavier de Boissezon, 2010, Aphasie: Evaluation et prise en charge, Enseignement National DES de

Médécine Physique et de Réadaptation et DIU de Rééducation, Module:Neuropsychologie et

Rééducation, Garches

6.    http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.htmlPublicat de Andreea Crisan la 18:16 

Trimiteţi prin e-mailPostaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către PinterestEtichete: Afazia