Diagnosticul de Laborator in Infectiile Streptococice

  • Published on
    19-Oct-2015

  • View
    78

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Diagnosticul de Laborator in Infectiile Streptococice

Transcript

Diagnosticul de laborator in infectiile streptocociceDiagnosticul in diferiute afectiuni produse de streptococi poate fi:1.Diagnostic bacteriologic. Acest examen vizeaza izolarea si identificarea germenului. Recoltarea probelor biologice se face in conditii de sterilitate si inaintea inceperii tratamentului. Pentru izolarea streptococului, produsele biologice vor fi insamantate pe medii de cultura imbogatite. Mediul cel mai folosit este geloza sange. Acest mediu se prepara din : -geloza 3%, la care se adauga, atunci cand s-a racit (45 grade C), -sange defibrinat de berbec, in proportie de 5-10%, in conditii de sterilitate. Dupa insamantarea pe medii de cultura, urmeaza incubarea la 37grade C timp de 24 ore. Urmeaza identificarea streptococului pe baza caracterelor morfologice, de cultura, biochimice si antigenice. Uneori, in unele produse patologice din leziuni si cavitati, streptococul poate fi insotit de stafilocococ, atunci mediului i se va adauga cristal violet 1/500.000 pentru inhibarea sa selectiva. Atunci cand este streptococ hemolitic , raportul dintre hemoliza si colonie este in favoarea hemolizei. Coloniile suspecte sunt trecute fiecare in cat un tub cu bulion glucozat. Dupa termostatare streptococii se vor depune sub forma de grunji floconosi la fundul tubului, mediul ramanand limpede.Microscopia este util n cazul prelevatelor normal sterile. Frotiul facut din cultura va arata germeni cu dispozitie caracteristica in lanturi.Indentificarea streptococilor piogeni-grupa A- se poate face in afara reactiei de precipitare cu serul de grupa A si printr-o metoda simplametoda cu bacitracina . Pe o placa cu geloza-sange se insamanteaza in panza, streptococul de identificat si in mijlocul ariei se pune o rodela imbibata in solutie de bacitracina 5u/ml. Se incubeaza 24h . Streptococii din grupa A, fiind inhibati de bacitracina , nu se vor dezvolta in jurul rondelei de antibioticIdentificarea enterococului se face prin insamantrea pe un mediu cu 6.55 Na Cl si pH 9.6 pe care creste selectiv, iar cea a streptococului viridans pe baza zonei de hemoliza verzuie si prin reactia de bioliza.2. Diagnostic serologic. Acest diagnostic se face prin doua reactii care urmaresc punerea in evidenta a unor anticorpi antistreptococici:2.1. reactia ASLO= urmareste prezenta si cantitatea antistreptoloizinei O in serul bolnavului. Titrurile normale ating valori pana la 200 unitati pe ml ser. Titrurile crescute indica existenta unei recente afectiuni streptococice grupa A, dar si purtatori amigdalieni de streptococi hemolitici.2.2. titrarea ASK = se practica cand ASLO este neconcludenta. Un titru peste 1/160 se considera pozitiv.3. Diagnostic biologic.3.1.Reactia Dick, este o intradermoreactie in care antigenul este reprezentat de toxina streptococilor hemolitici izolati de la bolnavii de scarlatina, diluata, astfel incat 0.2 ml sa contina o unitate cutanata. Se inoculeaza pe fata anterioara a antebratului drept 0.2 ml toxina activa , iar ca martor , la celalalt antebrat , aceasi cantitate de toxina inactivata 3h la 100 grade C. Citirea se face la 24 h.3.2.fenomenul de stingere Schultz-Charlton. Aceasta proba este extrem de utila , deosebeste eruptia scarlatinoasa de una scarlatiniforma, intalnita in unele intoxicatii. Se practica inoculand 0.2ml ser antiscarlatinos diluat 1/10 , in plina zona de eruptie. Daca eruptia este scarlatinoasa, dupa 6-12h se observa o palire a zonei in jurul inocularii , aceasta pentru ca toxina scarlatinoasa este neutralizata de antitoxina din serul scarlatinos si, in consecinta tegumentele capata aspectul normal.

Diagnosticul de laborator in infectiile stafilococice.In infectiile stafilococice, diagnosticul de laborator este in principal bacteriologic. Recoltarea produselor patologice trebuie facuta cu grija pentru a evita contaminarile cu tulpini saprofite de pe piele sau din mediul inconjurator. In cazul colectiilor inchise recoltarea se va face prin punctie, dupa aseptizarea tegumentelor. Dintr-o leziune deschisa recoltarea se va face cu tamponul , ansa sau pipeta PASTEUR,iar in afectiunile nasofaringiene , cu tamponul. Produsul de examinat variaz n raport cu sindromul clinic: puroi, sput, materii fecale, probe de alimente, snge, urin etc. Din prelevatele necontaminate se realizeaz frotiuri colorate Gram i examinate la microscopul optic. Izolarea stafilococului se face:- pe geloz-snge, sau-pe mediul hiperclorurat pentru produsele intens contaminate. La baza identificrii izolatelor stau caracterele morfotinctoriale, de cultur, a testului catalazei i coagulazei. Pentru investigatii epidemiologice este necesar efectuarea lizotipiei.Examenul puroiuli provenind din colectii inchise: Examen macroscopic, care va arata un puroi gros, cremos Examen microscopic, care va incepe cu efectuarea unui frotiu care va fi colorat Gram. Acesta , examinat cu imersie, va arata polinucleare neutrofile si coci Gram-pozitivi, izolati, in lanturi sau gramezi. Insamantarea se va efectua pe medii solide si lichide care se vor termostata la 37 GRADE C. Frotiurile facute din coloniile de pe geloza vor pune in evidenta, coci Gram-POZITIVI in gramezi cu dispozitie caracteristica de ciorchine.Examenul puroiului provenind din leziuni deschise. -Pentru aceasta produsul va fi suspensionat intr-o cantitate cunoscuta de apa distilata,- care apoi va fi insamantata intr-o cantitate egala de mediu hiperclorat lichid cu o concentratie de 15 g %Na Cl,ajunge prin injumatatire cu A.D.la concentratia de 7.5%.Intr-un astfel de mediu se dezvolta numai stafilococii toti ceilalti germeni fiind in imposibilitatea de a supravietui.-mediul insamantat va fi termostatat 36 ore la 37 grade C.dupa care -se fac treceri pe mediul hiperclorurat solid ,urmarindu-se obtinerea de colonii izolate ,prin metoda epuizarii.Mediul este cunoscut sub denumirea de mediul CHAPMAN;este o geloza care contine 7.5% NACL ,MANIAT SI ROSU FENOL ca indicator.Pe mediul Chapman se vor obtine doua feluri de colonii: unele roz-roscate produse de stafilococii care nu au fermentat manita=manitonegativi colonii galbene produse de stafilococii care ,fermentand manita ,acidifica mediul si-n consecinta .acesta isi schimba culoarea =manitopozitivi

Recommended

View more >