X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoricIncercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoricIncercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SIUnitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica __________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale: ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joulewatt

PaJ WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerelgray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sunde origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,0000000000000000011157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) . Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . , . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , , . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicinaPosibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; ' milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Vechile unitati calorie (cal) i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) i kilojoule (kJ). Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rqrezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARITERMEN POPULAR ^ ..": ":.:: :.::. .; ,A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. cadere patologica a parului, pelada, tinea alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura, s. f. Tncruci?at, adj., s. m. si f. Tncuiere, s. f. Tncuiei la ud Tncuietura, s. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire, s. f. Tnghititoare, s. f. Tnnaduseala, s. f. (a) Tnnadusi, vb. Tnnecaciune, s. f. Tnnodare de mate Tntalnitura, s. f. Tntampinat, s. n. Tntampinatura, s. f. intoarcere, s. f. Tntruiele, s. f. (a) Tntepa, vb. Tntepenire de Tncheietura Intremare, s. f. Tntunchinatura, s. f. 1. - articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee, astm, emfizem pulmonar deglutitie laringe, parte a gatului unde se afla laringele astm, emfizem, dispnee, transpiratie a transpira astm, emfizem, dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala, ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut

jag,s.n. jagarie,s. f. jagareala, s. f. jeguiala, s. f. jig, s. n. jigaraie, s. f. jighireala, s. f. jiguiala, s. f. jeragai, s. n. jolna, s. f. jolne, s. f. pi. (a)jugula, vb. julitura, s. f. junghi, s. n. junghiTn piept junghietura, s. f. jupuiala, s. f. jupuitura, s. f. IL'

pirozis v. jagareala pirozis v. jagareala v. jag v. jagareala v. jagareala v. jagareala v. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului, scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie, rana usoara 1) nevralgie toracica; 2) pneumonie; 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica; 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie, rana usoara

laba ga?tii, s. f. lamoste, s. f. langoare, s. f. leac,s.n. 1212

riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil, diaree 1) slabiciune, moliciune; 2) boala medicament

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat, adj. legatura, s. f. lelita, s. f., lelitele, s. f. pi. lepadatura, s. f. leprica, s. f. le$, s. n. le?in, s. n. lighean, s. n. lihneala, s. f. (a)'lihni, vb. limbrici, s. m. pi. (a) linchi, vb. lingoare, s. f. lingurea, s. f. lingurica, s. f. iv lipemanie, s. f. lipitura, s. f. lisai, s. n. lovirea de Rusalii lovitura, s. f. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini, picioare luat din vant luatui din sfinte lud,s.m. lungoare, s. f. lumea ochilor lumina ochiului lumina, s. f. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie, sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei); 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei); a i se lihni cuiva = a-i veni rau . cuiva (de foame, de oboseala etc.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida; 2) tifos exantematic apendice xifoid, epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale, crampe 1) apoplexie; 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. lingoare pupila pupila pupila

Maica catea Maica calatoarea matrici, s. f. pi. mate, s. n. pi. mai, s. n. malahie, s. f. manca, s. f. matca, s. f. matka, s. f. matrun, s. m. magareata, s. f. malced, s. m. malic, s. n. marcavita, s. f. margaritarel, s. n. marina din fire marul lui Adam maruntaie, s. n. pi.

pesta pesta 1) diaree, 2) varice; 3) colici intestinale, mai ales la copii intestine ficat masturbatie, onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. malcavita . . stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata, s. f. matrice, s. f. matu?ile, s. f. pi. malcavita, s. f. mancarime, s. f. mancarime la inima mancatura, s. f. mance-1 coca meditina, s. f. . melcii ochilor mestecare, s. f. miasma, s. f. miata, s. f. miata, s. f. miligoi, s. m., miligoci, s. m. pi. minegoci, s. m. mirosul gurii mistuire, s. f. mistuire grea misei, s. m. pi. misulie, s. f. mitra, s. f. moalele capului moartea calului mocaneala, s. f. modaica, s. f. modald, s. f. pi. moiste, s. f. (a) molai, vb. moleseala, s. f. moleti, s. m. pi. molima, s. f. molipsitor, adj. momita, s. f. mont, s. n. morb, s. n. motroaca, s. f. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale; 2) dureri reumatice; 3) varice; 4) eclampsie paludism reumatism articular prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare; 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat; 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie diaree la copiii mici boala contagioasa, epidemic, epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus; 2] (la gat) marul lui Adam; 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza, carie dentara insomnie fosfene

natima, s. f. . nabadaie, s. f. nabu?ala, s. f. naduf, s. n. naduh,s. n. nadu?eala, s. f. (a) nadusi, vb. nagluga, s. f. najit, s. n. 1214

rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. naduseala astm, emfizem pulmonar, dispnee v.naduf sudoare, transpiratie abundenta, astm bronsic sau cardiac, emfizem pulmonar a transpira astm, emfizem pulmonar, dispnee 1) guturai; 2) otita medie; 3) gingivita; 4) nevralgie de trigemen; 5) cefalee; 6) catar nazal; 7) dureri de dinti

GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire, s. f. nasalie, s. f. nascatoare, s. f. nasilnic, adj. nasilnicie, s. f. nauceala, s. f. navarlie, s. f. nazarire,s.f. nebuneala, s. f. nebunie, s. f. nedormire, s. f. neg,s. m. negel, s. m. neliniste, s. f. neputincios, adj. neputinta, s. f. nerodire, s. f. nisip, s. n. PI halucinatie (auditiva, vizuala) suport de lemn, ca o targa, pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii; 2) vagin violent, brutal violenta, brutalitate, Tncapatanare confuzie psihica, stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva, vizuala) v. nebunie alienatie mentala insomnie , . veruca, nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala, veziculara)

oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala, s. f. . . obranteala, s. f. obrinteala, s. f. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli, vb. oftica, s. f. oftica Tn gat ofticos, adj. ogarjit, adj. ojig, s. n. (a, a se) oligui, vb. olog, adj., s. m. sau f. ologeala, s. f. omulet, s. m. omusor, s. m. opaceala, s. f. opareala, s. f. oparituri, s. f. pi. oprirea udului orbalt, s. n. (a se) orbaiti, vb. orbaltit, adj. orbire, s. f. orbul gainilor osfica, s. f. osteneala, s. f.

tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste, a creste 1) tuberculoza; 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos; 2) slab, fara putere, anemic slab, fara putere ' . . . pirozis . ' . (a, a-si) scranti mana, piciorul 1) fara un picior sau fara ambele; 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica, stupoare 1) arsura de gradul I - III (cu apa fierbinte); 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale, la copii eritem fesier : retentie urinara, oligurie 1) erizipe!; 2) durere de cap, urechi, picioare; 3) glaucom; 4) trahom; 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v.) bolnav de orbalt (v.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire, s. f. ousor, s. n. ousorul genunchiului '?;. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .::.:'::i:":::'':': ^:^:^::;: :::'::::::::::"'-:.:^':. ..:'::.:::. "..:'... .;'..

pandalie, s. f. panglica, s. f. par, s. n. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei, s. m. pi. paducele, s. n. pi. paduchi, s. m. pi. palitura, s. f. pareala, s. f. par la deget pantecare, s. f. pantece, s. n. pantecaraie, s. f. pantecaraie cu sange pantecarie, s. f. panticaraie, s. f. parleala, s. f. part, s. n. partuica, s. f. pecingine, s. f. pecingine rea (a se) pedepsi, vb. refl. pedepsie, s. f. perdea pe ochi peri rai perioada, s. f. perit, s. m. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept, s. n. pierdere, s. f. pierdere ro?ie pierit, s. m. pierzanie, s. f. pietricele, s. f. pi. pipernicit, adj. piroteala, s. f. pistrui, s. m. pi. pisatui Tn pat 1216

criza nervoasa, furie, capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi, dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor, cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. pantecaraie abdomen 1) diaree, sindrom dispeptic; 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. pantecaraie v. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo; 2) tricofitie; 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta; 2) leucom; 3) keratite diverse 1) entropion; 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma; 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san; 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab, f&ra putere; 2) care s-a oprit din crestere, din dezvoltare 1) somnolenta; 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada, s. f. plamadita, adj. plamanie, s. f. plascare, s. f. plecare, s. f. plecate, s. f. pi. plansori, s. f. pi. planta, s. f. pleasma, s. f. plesne, s. f. pi. ptesnitura, s. f. plesnita, s. f. plescavita, s. f. plescaita, s. f. plesnita, s. f. plesuvie, s. f. pleznitura, s. f. poala alba poceala, s. f. poceala din iele podt, adj. pocitura, s. f. pocitura de ele podagra, s. f. pogana,s.f. pohoiele, s. f. pojar, s. n. pojarel, s. n. ponds, adj. post, s. n. potasca, s. f. potca, s, f. prapor, s. m. prapor aprins prapur, s. m. pretit, s. n. pripit, s. n. prisnita, s. f. pritituri, s. f. pi. puchina, s. f. pumn, s. m. punoaie, s. n. pi. purcica, s. f. pusche,s.f. putoare, s. f. puturos, adj., s. m. si f. R copil, odrasia, progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. aplecare v. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina, Tndeosebi la copii stomatita aftoasa, afte bucale fisura v. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate; 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. plescavita stomatita alopecie, calvitie fisura leucoree 1) boala care, dupa credintele populare, ar fi provocata de duhuri rele; 2) uratenie fizica; 3) epilepsie v. pocitura cu diformitati fizice, diform, desfigurat 1) congestie cerebrala; 2) paralizie faciala; 3) epilepsie v. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic; 2) vrajba, cearta . ^ peritoneu T peritonita v, prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi, scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul, furunculoza 1) trismus; 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism, odorat 1) miros fetid; 2) lene? i - ''

rac,s. m. rana tranjilor

1) cancer; 2) erizipel; 3) astm pelagra 1217

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana,s. f. ranula, s. f. rapan, s.n. rapor, s. m. rast, s. n. raceala, s. f. raceala la rarunchi raguseala, s. f. rai, s. m. pi. rapanas, s. n. rapanos, adj., s.m. sau f. rapciuga, s. f. rasfug, s. m. rasturnarea ranzei rasug,s. m. rasuri, s. f. pi. rau, s. n. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza,s. f. rapciuga, s. f. rarunchi, s. m. rasuflatoare, s. f. rasuflare,s.f. ratutit, adj., s. m. sif. ragaiala, s. f. raie, s. f. regula, s. f. reuma, s. f. rofii, s. f. pi. rohii, s. f. pi. romantism, s. n. , ront, s. n. rosaturi, s. f. pi. ro?ata, s. f. ruja, s. f. rumegare, s. f. ruptoare, s. f. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga; 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii, cainii si porcii, uneori si adultii afectiune dermica, Tn relatie, de obicei, cu febra 1) inflamatie a splinei; 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita; 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita; 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v.); 2) murdar morva 1) antrax; 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor, manifestata prin agalactie indigestie, dispepsie v. rasfug contractii false la nastere boala, durere epilepsie epilepsie menstruatie, metroragie 1) stomac; 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie, ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere, pe cap si pe fata, impetigo, eczema, eroziuni cutanate v. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra; 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie

sa?iu, adj. sagetatura, s. f. sapunel, s. n. sangele sorocului scafarlie, s. f. scalambait, adj. (a) scapara, vb. 1218

care sufera de strabism 1) apoplexie; 2) nevralgie; 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu, extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele, rahisul) a fi foarte nervos

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala, s. f. scarba, s.f. scarna, s. f. schilavie, s. f. schimonosit, adj. schiros, s. n. sclintire, s. f., sclintitura scopire, s. f. scovarlii, s. f. pi. scranteala, s. f. scrantitura. s. f. scrintire, s. f. scrofula, s. f. pi. scrofuri, s. n. pi. (a) scuipa sange scuipat, s. m. sculament, s. n. scurgere, s. f. scurgere alba scurgeri din urechi scurta, s. f. scurt de vedere (a)seca, vb. serpengea, s. n. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala, s. f. sfarsenie, s. f. (a) sfasia, vb. sfoiag, s. n. sfreant, s. n. sfrente, s. f. pi. sfrentie, s. f. sfrijit, adj. sighiuala, s. f. slabanogie, s. f. . slabiciune, s. f. slabie, s. f. sleire nervoasa sleit, adj. slutenie, s. f. smintit, adj., s m. si f. smochinit, adj. scare sec socote, s. f. pi. somnisor, s. m. soroc, s. n. spaima, s. f. spanchiu, adj. spata, s. f. speietura, s. f. . . speriat, adj. sperietura, s. f. spoitui, s. n. spurcat, adj. scabie, raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie, dezechilibru mental, ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa, saliva, expectoratie blenoragie, gonoree blenoragie, gonoree leucoree, infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita, hidrosadenita miop durere, emotie vie antrax diaree sanguinolenta, dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie v, sfarseala a Tndurera, a chinui pe cineva (fig.) mucegai sifilis v. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie fara putere diformitate nebun cu riduri, Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie, tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra; 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat, scapula v. sperietura care sufera de sperietura (v.) tulburari psihice, mai ales la copii, considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree; 2) dermatoza, tricofitie, impetigo, antrax 1219

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala, s. f. stat, s. n. sterp, adj. stomac stricat strans, adj. stransi, s. m. pi. stransoare, s. f. strelici, s. f. pi. striga,s.f. strigoniu, s. m. stropsala, s. f. stropseala, s. f. stropsitura, s. f. strudenita, s. f. strudnita, s. f. strungareata, s. f. studenita, s. f. subtioara, s. f. sucitura, s. f. suflare, s. f. sufleti, s. m. pi. sugel, s, m. sughit, s. n. sugiu, s. n. suguiuc, s. n. sugui, s. m. sui, s. m. suiduit, s. m. sulac, s. m. sulgiu, s. m. surdumaci, s. m. pi. surdumasi, s. m. pi. surpare, s.f. surpatura, s. f. surzenie, s. f. suspin, s. n. S urticarie, herpes, eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii, tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee, dureri Tn regiunea capului epilepsie v. strop$ala v. strop?ala v. strudnita gingivita, stomatita, scorbut diastema incisivilor centrali v. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. sugiu v. sugiu 1) dispnee, tuse seaca; 2) astm; 3) cancer; 4) scrofuloza; 5) sifilis; 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici; 2) insolatie; 3) colici intestinale hernie v. surpare surditate astm

sancan, s, n. sancar, s. n. sarlah, s. n. sasiu, adj. sezut, s. n. sira spinarii soimanit, s. n. sont, soanta, adj. (a) sontacai, vb. soparlaita, s. f. soricioaica, s. f. sorod, adj. spanchiu, adj. 9tirb, adj. 1220

sifilis m faza tertiara v.sancan scarlatina v. sasiu anus coloana vertebrala, rahis luarea mainilor si fetei, strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop, cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata, a merge cu dificultate angina difterica, guturai arsenic cu membrele inferioare amputate, schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie, s. f. sui, adj. suiu, s. n. sumenit, adj. 1 viroza respiratorie, coriza ticnit, zanatec emfizem pulmonar, astm, dispnee beat(usor)

talan, s. m. taetura, s. f. taiere Tmprejur taietura, s. f. . tatarca, s. f. tampeala, s. f. tampinatura, s. f, tampla, s. f. tarpie, s. f. teaca, s.f. teafar, adj. ticva, s. f. tidva, s. f. tifos, s. n. tigva, s. f. tiuga, s. f. tivga. s. f. toropeala, s. f. tragar, s. m. tragan, s. m. (a) trage, vb. traji, s. m. pi. tranji, s. m. pi. trantitura, s. f. treapad, s. n. treapad cu sange trecatura, s. f. trecere, s. f. tremurid, s. n. trepadare, s. f. triper, s. n. troahna, s. f. troana, s. f. trup, s. n. tulburare, s. f. turbare.s.f. tuse, s.f. tuse magareasca T1

antrax v. taietura circumcizie plaga taiata, junghi cancer hebetudine , reumatism articular acut os temporal, regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos, inclusiv sub aspect psihic v. tigva v. tigva febra tifoida craniu uman v. tigva v. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica), apatie adenita antrax, dalac a masa hemoroizi hemoroizi, trahoma clavus diaree, sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. treapad blenoragie, gonoree catar, viroza respiratorie, guturai, gripa v. troahna penis confuzie psihica, stupoare rabie bronsita tuse convulsiva

tandara, s. f. tast, s. n. tata catelei

eschila v. teasta hidrosadenita T221

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata, s. f. mamela' teapa,s.f. 1) pneumonie; 2) pleurezie; 3) dureri reumatismale teasta, s. f. calota craniana test, s. n. v. teasta tinere de minte memorie tintit, adj. care este alienat mintal turloi, s. n. gamba jiv u

^

ud, s. n. udma, s. f. udrea, s. f uima, s. f. ulcior, s. n. umblet, s. n. umflatura, s. f. umflarea pantecelui urcior, s. n. urdinare, s. f. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion, s. n. urinare, s. f. usturime, s. f. JV

urina adenita, inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici, hidrosadenita, furuncul, adenita chalazion, orgelet mers nodul, tumora, flegmon meteorism abdominal orgelet, chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis, arsura; 2) urzicatura; 3) miros 'intepator

varsat, s. n. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama, vb. vatamatura, s. f. vajiituri de (sau tn) urechi vanat, adj. vanataie, s. f. vanatare, s. f. vant rau vant sec vanturi, s. n. pi. vanturile cele rele vedere, s. f. vedere scurta venin, s. n. venin la inima viermusori, s. m. pi. vifor, s. n. vine, s. f. pi. vintre, s. f.

variola varicela varicela a se Tmbolnavi, a se rani 1) hernie; 2) colica abdominala, sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. vanataie paralizie, congestie cerebrala v. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie; 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen, pantec, burta; 2) la pi., viscere, maruntaie; 3) diaree sanguinolenta, dizenterie

1222

1222

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame, s. f. pi. vrajmasa, s. f. z , varsaturi antrax

zahar Tn urina zapor, s. n. zabala, s. f. zabaluta, s. f. zacare, s. f. . zacaseala, s. f. (a)zacea, vb. zacere, s.f. zacu?, adj. zacuta de varsat zaiezeala, s. f. (a) zaiezi, vb. zaiezit, adj. zaiezitura, s. f. zapreala, s. f. ' zapaceala, s. f. zargenie, s. f. zargheala, s. f. zbanchiu, adj. zbant, s. n. zburator, s. m. zdrobitura, s. f. zgaiba, s. f. zgaiba duice zganca,s.f. zgau, s. n. zgarci, s. n. zgarciul urechii zgarietura, s. f. zgrabernita, s. f. zgrabunte, s. f. pi. zla, s. f.

glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala; 2) inertie, nepasare a fi bolnav v. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. zaiezitura a zacea, a slabi slab, fara vlaga astenie, mole?eala oligurie, anurie confuzie psihica, stupoare v. zargheala nebunie, ticneala, sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica, isterie rana, plaga contuza 1) plaga cu crusta; 2) boala de ochi; 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata, seaca

1223

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(!ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior - hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui).[ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gush