SINDROAMELE INTESTINALE.DATELE DE ORDIN GENERAL I ANAMNEZSimptome funcionale: durerea intestinal cu localizare: periombilical sau mezogastric n enterite; n flancuri, cu tendin la generalizare, n enterocolite; fosa iliac dreapt: ileita terminal, tuberculoza ileocecal; fosa iliac stng: diverticuloz, rectocolita ulcero-hemoragic, cancer sigmoidian;tenesme rectale durere la defecatie tulburari de tranzit constipatie diaree ileus: dinamic/mecanic

Examenul materiilor fecaleScaunul, reziduu digestiv, conine: celuloz, resturi de amidon, corpuri moarte de bacterii, puine fibre musculare (digerate), foarte puine particule de grsimen medie se elimin/24 ore:5 g de azot2-5 g (maximum) de lipide0,5 g de glucide5mEq Na10 mEq K100 g de materii fecale conin14-20 ml NaOH N/10amoniac: 3-4 ml/100gstercobilin: 150-280 mg/24 ore (d culoare brun normal a scaunului).Scaunul normal este bine format, de consisten pstoas, form cilindric, greutate variabil (150-200g/scaun)

Caracteristici: abundenta, consistenta, culoare, miros, prezenta de elemente anormale, numar de scaune in 24 ore.Abundenta (greutate) : N = 150-200gn constipaie scade cantitatea (scaun hiperdigerat)Anomalii de colon: megadolicocolon Hirschprung, volum crecut, evacuare la cteva sptmni, n cantitate de cteva kilograme

Consistena: normal, scaunul este pstos, legat.1 .Semilichid diaree, colit de fermentaie, RCUH, boala Crohn2. Colon iritabil sau spastic: scaun cu aspect de excrement de oaie (sferule mici)3. Constipaie de evacuare fecaloame (mase mari de fecale de consisten dur)4. Scaun seros lichid, glbui, transparent (enterite acute, pancreatite acute)5. Gleros, cu mucus, de culoare alb, vscos colopatia mucomembranoas6. Gleros, cu snge cancer rectosigmoidian

7. Noroios consisten pstoas pn la semilichid RCUH, cancer de colon8. Scaun lienteric, pstos, semilichid sau lichid, resturi alimentare evideniate de deficitul enzimatic: anaclorhidrie, enteropatii acute9. Apoase sau semilichide prin accelerarea tranzitului enterita TBC, enterita cu stafilococ, enterocolite diverse10. Scaune apoase serosanguinolente dizenteria bacilar11. Scaune riziforme: serozitate + mucus secretat (ca boabele de orez) n holer12. Febra tifoid scaun verde, de piure de mazre13. n jeleu de zmeur sau spltur de carne: dizenteria bacilar14. Consisten normal dar coafat cu snge hemoroizi15. Puroi i snge amestecat uniform: RCUH16. Scaune pseudomembranoase, membran alb sau alb-cenuie: alergia digestiv17. Scaune grsoase de culoare deschis, ca argila, voluminoase, steatoree: sprue, maladia celiac18. Dispepsia de fermentaie: aspect gleros, foarte aerat, abundent, miros acru19. Dispepsie de putrefacia: pstos sau lichidian, nchis, urt mirositor20. Scaun ca un creion, subire: stenoz rectal (limfogranulomatoz benign, lues, cancer)

Culoare apoase, seroase: decolorate tranzit accelerat : galben- verzui absena bilei : ca excrementele de cine, culoare alb cenuie negru, lucios : melena

Miros Dat de indoli, scatoli, mercaptani, produi de descompunere proteic, putresceina Rnced n colita de putrefacie; acid, n colita de fermentaie n cancerul rectal sunt cele mai tipice scaune: foarte fetide, n amestec cu snge i mucus.Prezenta de elemente anormale: parazii sau fragmente (ex. proglote tenie), resturi alimentare nedigerate (cartofi, vegetale, fructe), puroi, mucus, membrane, grsimi

Numr de scaune: 1-2 scaune/24 ore. Numrul poate crete la 20 40 60 scaune/24ore n diareea acut infecioas (holer dizenterii acute)

INVESTIGAIA PARACLINIC N AFECIUNILE INTESTINULUI SUBIRE

Investigaia imagistic

Explorarea radiologic Intestinul subire poate fi vizualizat fie prin administrarea unui prnz baritat direct n jejun, cu ajutorul unei sonde introduse per os, fie n continuarea examenului baritat al stomacului i duodenului, prin urmrirea naintrii bariului n jejun i apoi n ileon, pe parcursul a mai multe ore. In prima eventualitate de examen baritat se obin informaiile necesare asupra afeciunilor difuze ale mucoasei; n ultima eventualitate pot fi evideniate leziuni focale i aspectele patologice ale ileonului terminal. Intestinul subire nu beneficiaz de aportul altor metode imagistice ca ecografia, computer tomografia i rezonana magnetic.

Arteriografia mezenteric este util n aprecierea ischemiei i a diagnosticului topografic al leziunilor. Aportul tehnicilor endoscopice, utiliznd fibroendoscopia digestiv superioar pentru studiul duodenului, jejunului i ileonului proximal i endoscopia ileonului terminal prin fibrocolonoscopie permite recoltarea de suc intestinal de la nivelul acestor poriuni i a biopsiilor de mucoas necesare stabilirii diagnosticului bolii celiace, maladiei Whipple i bolii Crohn sau tumorilor carcinoide.

Explorarea radioizotopic Albumina marcat cu I125 este util n punerea diagnosticului de enteropatie exsudativa, leucocitele marcate cu Indiu pentru identificarea topografic a zonelor de activitate ale bolii Crohn. Eritrocitele marcate cu Cr55 sunt utile n precizarea topografic a sngerrilor intestinale, dac pierderea de snge realizeaz un debit egal sau mai mare de 1 ml/minut. Ca teste de absorbie pentru vitamina B12 i acizii biliari se utilizeaz cuplarea acestora la radioizotopi.Explorarea funcional Absorbia grsimilor, cea mai frecvent perturbat funcie n interesrile difuze ale intestinului subire, poate fi apreciat prin msurarea excreiei fecale a grsimilor, patologic pentru mai mult de 5 g/24 ore, la un aport alimentar de 100 g/24 ore, la bolnavi cu intestin subire scurt sau n insuficiena secretorie pancreatic exocrin. n majoritatea sindroamelor de malabsorbie eliminarea grsimilor fecale depete 40 g/24 ore. Pierderea de grsimi n scaun este minim sau chiar absent la bolnavii cu diaree osmotic sau secretorie.

Digestia intestinal a grsimilor poate fi apreciat prin testul respirator de trioleina C14 marcat i excreia fecal a 14C02.

Volumele crescute de eliminri fecale, de peste 1 kg/24 ore, sunt caracteristice bolnavilor cu diaree secretorie i, deseori, la cei cu diaree osmotic i sindrom de intestin scurt.

Testele specifice pentru digestia carbohidrailor i absorbia lor utilizeaz marcarea cu glucoza, fructoz, galactoz, sorbitol d-xiloz, cu urmrirea nivelului seric i prin testele respiratorii specifice de eliminare a hidrogenului marcat.

Testarea absorbiei proteinelor se exploreaz prin cuantificarea excreiei azotului fecal sub 6 g, la un aport proteic alimentar normal i a pierderii fecale de proteine.

Evaluarea funcional a ileonului terminal se realizeaz prin testul absorbiei vitaminei B12 marcate (testul Schilling) sau testul de absorbie al acidului homocolic conjugat cu taurin, marcate cu 75Seleniu (75SeHCAT). Integritatea mucoasei intestinului subire este apreciat prin msurarea permeabilitii acesteia la molecule hidrofile (L-ramnoz, manitol, lactuloza, celobioz, EDTA).

Diareea

Sindrom caracterizat prin evacuarea frecvent de scaune lichide cu digestie incomplet a alimentelor. Greutatea scaunelor depete ntotdeauna 250 g/24 ore. Crete debitul fecal al unuia sau mai multor constituieni, n afara apei. Consecine: diareea acut: deshidratarea masiva cu tulburri hidroeiectrolitice; diareea cronic: tulburri de nutriie secundare.Fiziopatologiea) Existena substanelor osmotic active n lumenul intestinal.b) Hipersecreia enterocitelor (celule intestinale).c) Anularea sau scderea considerabil a reabsorbtiei intestinale.d) Permeabilitatea anormal a mucoasei intestinale.e) Tulburri de motilitate iintestinala. f) Procese fermentative.

Diareea acuta

Debut brusc si durata scurta; 2 categorii: apoasa / sanghinolenta (dizenteria)

Etiologie

a) infecioasa: virale: enterovirusuri, virusuri hepatitice (A, E, F), citomegalovirus, parvovirusuri; bacteriene (Salmonella, Shighella, Campylobacter fetus, Vibrio cholerae, E. Coli, Clostridium, Yersinia enterocolitica, Vibrio parahemoliticus); fungice (Candida, Actinomyces, Histoplasma); protozoare (Giardia lamblia, Entamoeba histolytica); helmintica: Ascaris lumbricoides, Ankylostoma duodenale, Trichuris trichiura, Strongyloides stercoralis.

b) toxice - intoxicaia cu metale grele. Toxine bacteriene (toxinfectii alimentare): stafilococi, clostridii, E. Coli, B. cereus, Pseudomonas otravuri si alte toxice chimice:As, Pb, Hg, ciuperci otravitoare medicamentoasa: sorbitol, colchicina, rezerpina, chinidina, metilbiguanide (meguan).c) alergica: alergie alimentara, purpura Henoch-Schonlein, sdr. Stevens Johnsond) diversa: intoleranta alimentara, apendicita, diverticulita, hemoragii gastro intestinale

Simptomatologia crampe abdominale nevoia urgenta de defecatie tenesme rectale greata, varsaturi, mialgii, febra scaune apoase si abundente, >300g/24oreExamen clinic semne variabile functie de etiologie impastare abdominala, borborisme contractura sau aparare localaEvolutia autolimitanta agravare (dureri abdominale severe, semne sistemice, deshidratare, scaune cu sange, simptome>24ore)Investigatii in cazul agravarii: hemoleucograma coprocultura titrul Clostridium difficilae ex. parazitologic evidentierea leucocitelor in scaun (coloratie Loeffler) sigmoidoscopia radioscopia, radiografia, CT abdominal

Diareea cronicSindrom caracterizat prin eliminarea cronica a > 3 scaune/zi, >3 saptamani.Clasificare etiologicaGastrica post gastrectomie si postvagotomieGastrita cronica Menetrier, gastrita atroficaSindromul Zollinder Ellison Intestin subtire (enterala) InflamatorieBoala CrohnBoala WhippleColagenozeAmiloidozaEnterita de iradiereDermatitaLimfangiectazie intestinalaMalabsorbtieRezectii intestinaleEnteropatie glutenica (sprue netropical)Sprue tropicalDeficit de zaharidazeLimfom intestinalAmiloidoza intestinalaHipogamaglobulinemii, insuficienta pancreatica

3. Colonica colita ulceroasa colita granulomatoasa (B. Crohn) proctita ulcerativa diverticulita darcinom de colon adenom vilos4. Sindromul imunodeficientei dobandite infectii (Criptosporidium, amoebiaza, giardiaza, herpes simplex) enteropatia SIDA5. Cauze diverse insuficienta circulatorie mezenterica superioara, boala Addison, neuropatia diabetica vegetativa, droguri (antiacide, antibiotice, hipotensive) sdr. functionale colonice, tumori de intestin subtire, gastroenterita eozinofilica, fistule (bilio-gastrice, bilio-duodenale, bilio-colice),

6. Tumori neuro-endocrine carcinoid (sdr. carcinoid: diaree, flush, wheezing, fibroza endomiocardica, hepatomegalie, leziuni de pelagra); sindrom Zollinger Ellison: gastrinoame cu diam sub 1cm; gastrina creste la valori>1000pg/ml; o patrte au evolutie maligna sindrom Wermer Morrison (VIPom) denumit si holera pancreatica (WDHA syndrome: Water, Diarrhea, Hypokaliemia and Aclorhydria syndrome) glucagonom enteroglucagonom: steatoree, hipertrofie de mucoasa intestinala somatostatinom: diaree, steatoree, hipoclorhidrie, litiaza biliara, DZ carcinom medular tiroidian hipertiroidism

Abord diagnosticAnamneza: tipul de debut, simptome asociate si caracteristicile scaunelorDebut in adolescenta/adult tanar RCUH, b Crohn, TBCDebut la maturitate carcinom de colon, diverticulita, boli pancreaticeDiaree alternativ cu constipatie cancer de colon, diverticulita, enterocolopatii functionale, abuz de laxative, boli gastrice (gastrite, neo gastric, gastrectomie, vagotomie).

Diagnostic orientativ functie de tipul de diareeIntermitenta functionala, diverticulita, alergie digestiva, malabsorbtieMatinala si dupa mese boli gastrice, boala Crohn, RCUHNocturna neuropatia DZContinua inflamatie digestiva severaCu scaune abundente enterita si colita colon proximalCu scaune reduse cantitativ colon distalCu tenesme rectale boli inflamatorii intestinale, leziuni ano-rectale

Cu distensie abdominala obstr partialaCu disparitia crampelor la defecatie boala colonicaCu mentinerea crampelor dupa defecatie boala enterala

Pierderi in greutate asociate diareeiCu apetit pastrat hipertiroidism, malabsorbtie, boala celiaca b Crohn, RCUH asociata cu febra si alte semne generale boli inflamatorii intestinale, b CrohnPrecede debutul diareei carcinom de pancreas, malabsorbtieTardiva cancer de colonDaca diareea nu se insoteste de pierdere in greutate si manifestari sistemice, ea are origine functionala

Caracteristicile scaunelorApoase, material fecal redus tulb functionale, boli inflamatoriiSemiformate, palide, miros fetid, grasoase abundente malabsorbtieSanguinolente+crampe si tenesme dizenterie bacilara, RCUHHemoragii in scaun - proctita, anitaMoi, frecvente, negrasoase diaree gastrogena, boala CrohnCu mucus abundent tulb functionaleSemiformate/lichide de culoare verzuie exces de laxative sau infectiiVoluminoase, apoase, cu scaderea K infectii, vipoame

Examen fizicFlash purpuric tumori carcinoide, MTSPigmentatie difuza AddisonLentigouri periorificiale Peutz JeghersPaloare malabsorbtieEchiomoze, purpura sdr de malabsorbtie, Henoch SchonleinEritem nodos si pioderma RCUHSemnul Argyll Robertson neuropatia diabetica (in absenta luesului)Exoftalmie boala BasedowMacroglosie amiloidozaLimfadenopatie limfoame, tbc, carcinom MTS, boala WhippleLimfedem limfangiectazieArtrite periferice b Whipple, RCUH, b CrohnHipocratism digital sprue tropical, RCUH

Examenul abdomenuluiZone de impastare, borborisme distensie, hepato si/sau splenomegalie;palparea de mase in cadranul inf stang tumori carcinomatoase sau diverticuloza; cadran inf drept carcinoame, boala CrohnCicatrici consecutive unor fistule sau fistule deschise in FID b CrohnAdenopatii, febra+artralgii si pigmentare cutanata b WhippleTuseu rectal mase tumorale in neo rectal sau polipi in Peutz JeghersInvestigatii paracliniceRectosigmoidoscopia si examenul fibrocolonoscopic indicatii absolute in bolile inflamatorii cronice colonice si rectale, in neoplasme si boli parazitareExamenul radiologica) calcificari la nivelul vertebrei lombare L1(de o parte i de alta) - pancreatita cronic.b) tranzit baritat esogastroduodenal. ulcere multiple (sdr. Zollinger - Ellison); tumori gastrice; cadrul duodenal lrgit: tumori pancreatice , pancreatita cronica cefalic; diverticuloza intestinal; modificri ale ansei ileale terminale caracteristice bolii Crohn prin hipertrofia plcilor Peyer n submucoasa intestinal + dilatarea anselor in faa obstacolului.traiecte fistuloase n TBC, boala Crohn.; dilatarea anselor; hipertrofia pliurilor mucoasei

Examene de laboratorHemograma sdr anemic in hemoragii, infectii, malabsorbtie, eozinofilie in parazitoze, reactii alergice, gastroenterita eozinofilicaExamenul scaunului- Ex coproparazitologic (paraziti, oua paraziti)- Coprocultura- Evidentierea sangerarilor oculte- Leucocite fecale crescute

deficit de digestie gastric: prezena esutului conjunctiv n scaun. deficitul pancreatic se materializeaz prin prezena de grsimi neutre,fibre musculoase nedigerate sau puin digerate, granule de amidon. deficitul biliar cristale de acizi grai. prezena statoreei (eliminri > 5 g grsimi/24 ore la ingestia de 80 -100g lipide) caracterizeaz sdr. de malabsorbie i afeciunile pancreatice. creatoree - dozarea azot fecal - patologic cnd crete > 5 g/24 ore la aport de 100 g proteine (1/2 Kg carne/zi). diareea de fermentaie - valoarea acizilor organici in scaun crete peste 20ccNaOHN/10 diareea de putrefacie: crete NH3 (fecal) peste 4 cc la 100 g materie fecala.

Electroliti serici, ureea, creatininaElectroforeza proteinelor serice (scaderea A si gamaG sdr de malabsorbtie)Caroten seric scazut sdr de malabsorbtieCalciu, fosfor, FA afectiuni paratiroidieneT3, T4 hipertiroidieGlicemia a jeune si postprandial in DZ si STGFolatul seric si vitamina B12 in sdr de malabsorbtie

Teste specialeSecretia gastrica mai ales in suspiciunjea de sdr Zollinger Ellison (evol cu diaree si ulcere multiple); creste atat secretia bazala cat si cea stimulata; DAB>15mEq/h; DAB/DAM>0,6 iar gastrina serica >= 500ng/ml

Absorbia viteminei B12 - testul Schilling.Se injecteaz im 1000 vit. B12 pt saturarea depozitelor tisulare apoi se adm per os vitB12 marcata cu Co radioactiv si se urmareste eliberarea ei in scaun si urina; in absenta fact intrinsec achilie gastrica, anemie Biermer, leziuni ileale vit B12 nu se elimina urinar ci doar prin fecale

Excretia lipidelor in scaun (5-7g/24ore la un aport de 80-100g/zi)Absorbtia D-xilozei (se adm 25g in 250ml apa si se masoare excretia ei in 5 ore care trebuie sa fie >5g si xilozemia>20mg/dl la 60 minute); scade in afectiuni ale mucoasei jejunale testul tolerantei la lactoza se adm lactoza 100g sau 1,75g/kgc si se urmareste evolutia glicemiei la 15, 30, 60 si 90 minute; daca glicemia nu creste peste 20mg/dl si apar balonare, flatulenta, crampe, diaree se confirma malabsorbtia lactozei testul la bentiromida pentru evidentierea insuficientei9 pancreasului exocrin culturi din lichidul intestinal testul respirator cu acizi biliari identificarea sindromului malabsorbtiv din sdr de ansa oarba cu hiperpopulare bacteriana

Biopsia perorala a intestinului subtire masurarea timpului de tranzit al colorantilor markerArterioagrafiaColonofibroscopiaTestul pentru laxativeModificarile intestinului subtire care pot genera sdr diareice cronice se pot clasifica astfel:1. Tulburari de motilitate functionale (diagnostic de excludere)Istoric indelungfat de diaree intermitenta/cronicaExacerbari determinate de stress/anxietateDiaree matinala/ dupa meseAspect scaune: abundente/reduse, semiformate/lichideSangele apare doar daca exista o complicatie ano rectalaAbsenta spt sistemice cu stare buna de nutritieEx fizic, rectosigmoidoscopia, ex scaun - negative

2. Afectiunile organice ale intestinului subtire si colonuluiMalaborbtia se caracterizeaza prin:Diaree cu scaune abundente, palide-grasoase, miros patrunzator ce duc la deficite nutritionaleHipermetabolism si pierderea apetitului in absenta febreiDiareea dispare la 1-2 zile de la suprimarea aportului alimentar oralCreste excretia fecala de lipide si azotCauzele principale de malabsorbtie:Enteropatia glutenica (boala celiaca, sprue tropical)Frecventa in Irlanda de este; HLA DQ2 si HLA DQ8Stare idiopatica caracterizata prin diaree cronica si sdr de malabsorbtie cu raspuns bun la dieta fara glutenBiologic: scade albumina, calciul, magneziu, vit A si D, cresterea FAAc anti endomisiali si cresterea IgABiopsia mucoasei intestinale: turtirea vilozitatilor si absenta criptelor, aplatizarea epiteliului si infiltrat inflamator in lamina propria, frecvent la jejun si duoden.

Sprue tropical generat de bacterii toxigene (Klebsiella, E. Coli); deficit de acid folicBoala Whipple vilozitati turtite si destinse de acumularea de Mcf cu material Schiff pozitivAbetalipoproteinemia cel epiteliale viloase cu vacuole lipidiceAgamaglobulinemia absenta plasmocitelor in sg medular si perifericSprue colageniuc ingrosarea MB a enterocitelorBoala lanturilor grele atrofie vilozitaraBoala Crohn La adolescenti si adulti tineri; exacerbari si remisiuni clinic: diaree, dureri FID, subfebrilitate, scadere ponderala, uneori tablou de apendicita acuta, palparea unui cordon dur sau bloc tumoral in FID; in remisiune pacientii prezinta constipatie;Se aseamana cu RCUH de care se diferentiaza prin: absenta afectarii rectosigmoidului la debut, interesarea tuturor straturilor, mucoasa bolnava net demarcata.

RCUHPredomina la tineri;Exacerbari si remisiuni; la exacerbare se agraveaza diareea (>30 scaune/zi cu mucus, sange si puroi), apare febra, scaderea greutatii, crampe si tenesmeComplicatii: pericolita, perforatia intestinului, ulceratii perianale, artrita, spondilita, irita, eritem nodos, pyoderma, transformare maligna

DiverticulitaDiverticuli colonici apar odata cu inaintarea in varstaClinic: durere si impastare FIS si diaree sangvinolentaIrigografie si fibrocolonoscopie

Sindromul constipatiei

Constipaia = stagnarea ndelungat a materiilor fecale n intestin cu hiperdigestie,cresterea consistentei scaunului prin hiperabsorbia apei- Mai putin de 1 scaun la 2 zile sau in cantitate mai mica de 50g/24 ore, eliminare dificila cu disconfort abdominal si senzatie de evacuare incompletaMicroscopic:Disparitia celulozei, amidonului crud sau fiert, fibrelor musculare, scaderea concentratiei in acizi organici si cresterea concentratiei in amoniac

Cauze de constipatie acutaFecaloameNeo rectal/ sigmoidian, leziuni anorectale dureroaseATS obliteranta vase mezentericeStenoze intestinaleBoli urinare, neurologice, sistemice

Constipatia cronicaA. FunctionalaObiceiuri alimentare, sarcina, sedentarism, laxative in exces, anxietate, nevrozaB. OrganicaUmplere rectala insuficientaBoli gastro intestinale (tumori, boli inflamatorii Crohn, RCUH, diverticulita, colon iritabil, megacolon congenital b. Hirschprung)Disfunctie secundara bolilor sistemice: deshidratari (febra, DZ), hipotiroidie, hiperparatiroidism sau hipercalcemie, hipokaliemie, DZ, porfirie, intoxicatie cu Pb, secundara drogurilor (opiacee, ganglioplegice, antiacide neresorbabile)Golire rectala inadecvataTulburari in reflexul de defecatie (cauza abdominala sau ano-rectala)Boli neurologiceSedentarismMusculatura abdominala slabaVarstaCauza psihica

Abord diagnosticTuseu rectal obligatoriu ! (evidentiaza fecaloame, boli anale si perianale, absenta materiilor fecale in rect, tumori rectale)Examen materii fecale pentru hemoragii oculteRectosigmoidoscopia si colonoscopiaIrigografia si radioscopia gastrointestinala

Sindroamele excesului de gaz la nivel gastrointestinalElemente ce apartin sindromului:AerofagiaDistensia abdominalaFlatulenta

Cauze:- Functionale sau psihosomatice- Organice:Esofagiene: RGE, HH, achalazieGastrice si duodenale: gastrita, ulcer, cancerBiliare: colecistite, colelitiazaPancreatice: pancreatite, cancerIntestinale: enterocolon iritabil, malabsorbtie, angor abdominal, obstructiiBoli sistemice: TBC, DZ, IRC

NEOPLAZIILE INTESTINULUI SUBTIRE SI COLONULUINEOPLAZIILE JEJUNULUI SI ILEONULUIReprezinta 1-5% din tumorile gastrointestinaleTumorile maligne mai frecvente in duoden si jejun, cele benigne in jejunAdenocarcinoame in peste 50% din cazuri, tumori carcinoide 20%, limfoame 18% si sarcoame 8%.

Clasificare:Benigne:leiomioame, lipoame, neurofibroame, tumori vasculare (Rendu Weber Osler, hemangioame), polipiMaligne: adenocarcinoame, limfoame, sarcom kaposi, tumori carcinoide

Tumorile carcinoide50% sunt multiple; localizate frecvent pe apendice la nivelul apendice si ileon; frecvent cu diam sub 2cm; 80%MTS local sau in ficatSimptome: durere, obstructie, sindrom carcinoid si sindrom pelagroid (carenta de triptofan), hepatomegalie dureroase (in prezenta MTS)Sindromul carcinoid:Flush migrator pruriginosFlush rosu inchis al fetei si trunchiuluiWheezing, dispneeDiaree secretorieDiagnostic:Biologic: creste secretia de histamina, 5HT, 5hidroxi triptofan, eliminare urinara de acid 5 hidroxi indol acetic( A 5HIA)Enteroscopie, fibrocolonoscopieBariopasaj intestinalArteriografie mezenterica

NEOPLAZIILE COLONULUI SI RECTULUI-Incidenta intre 7 si 50% tumori benigne (adenoame, polipi, neurofibroame)POLIPOZA COLONICAPolipoze ereditarePolipoza adenomatoasa familiala: transmitere AD; >100 polipi inainte de 40 ani; pot fi asimptomatici sau se complica cu rectoragii, sdr ocluzive, diaree, dureri abdominale, malignizare (aproape 100%)Sindromul Gardner: malignizare 100%; asociaza alte tumori maligne de SNC, suprarenale, tiroida, ficat, cai biliare; alte manifestari: fibroame cutanate, chiste dermoide multiple, anomalii dentareSindrom Turcot: polipi cu diam>3cm; transmitere AR; asociat cu glioblastom, meduloblastomSindrom Peutz Jeghers: trasnmitere AD si risc mic de malignizare; polipi localizati in stomac, intestin subtire, colon, coledoc, VB, rar in bronhii; asociat cu lentigouri periorificiale.Polipoza juvenila familiala: localizare colonica, gastrica, generalizata; risc mic de malignizare; dg. La varsta de 20 ani

Sindrom Cowdey: localizat gastrointestinal, cutanat si mucos; hamartoame ce nu malignizeaza; asociat cu cancer de tiroida, san piele

Polipoze neereditare Sindrom Cronkhite Canada: polipoza gastrointestinala; asociat cu alopecie, atrofie ungheala, pigmentatie, diaree apoasaPolipoza inflamatorie si pleudopolipoza: in colita ulceroasa si boala CrohnPentru diagnostic: fibrocolonoscopie, irigografie, anuscopie, endoscopie digestiva superioara, dozarea antigenului carcinoembrionar, hemograma, electroforeza, testul hemoragiilor oculte.

CANCERUL COLONULUI SI RECTULUI- Cancerul colonului si rectului reprezinta numarul unu in patologia maligna; 70% din tumori sunt localizate la nivelul sigmoidului si rectului, majoritatea fiind adenocarcinoame (95%).Incidenta: creste peste 40 ani, cu maxim intre 65 si 75 ani; carcinomul de colon este mai frecvent la femei iar cel de rect la barbati.

Factori de risc: dieta saraca in fibre si exces de proteine, polipi adenomatosi, antecedente pozitive, polipoza familiala, boala Crohn colonica, RCUH>10 ani, colecistectomia, esofag Barett, implant uretero-colic, acromegalia, excesul de sialomucine si sulfomucine, profesia (bere, azbest), genetici (cresterea activitatii oncogenelor ras)

Localizare:9% - ceco ascendent6% - colon transvers 3% - colon descendent 20% - sigmoid 62% - jonctiunea rectosigmoidiana si rect

Clinica - cancer colon drept crestere lenta pana la formatiunea palpabila; asociat cu febra, astenie, sindrom anemicCancer colon transvers sindrom dispepticCancer colon stang hemoragie, sdr obstructivSindroame paraneoplazice: forme neuropsihice, sdr Cushing, hiperparatiroidie, achantosis nigricans, sdr Raynaud.Evolutia: extindere directa/MTS hematogene sau in ganglionii regionali, propagare perineurala, MTS intraluminale

Diagnostic: irigografie, rectosigmoidoscopie, fibrocolonoscopie, CT, Antigen carcinoembrionar (pozitiv in 20% din cazuri), cresterea antigenelor CA 19-9 si CA125.Supravietuirea la 5 ani (functie de extensia tumorala): limitata la perete (90%) afectarea seroasei (60%)Atingere ganglionara (30%)MTS (

SINDROMUL ANORECTALEste alcatuit din urmatoarele semne si simptome:Tenesme rectale (nevoie permanenta si dureroasa de defecatie dar fara rezultat; cauze:rectite, rectocolite, constipatie, enterocolon iritabil)Rectoragii: eliminarea de sange proaspat ce coafeaza materiile fecale (cauze: hemoroizi, tumori anorectale, proctita, colita distala, fisura anala)Durere anala: fisuri, hematom perianal, abces perianal, hemoroizi, tumoriPrurit anal:Cauze identificabile: scurgeri anale, scaune frecvente, infectie, candidoza, oxiuraza, psoriazis, colchicina.Cauze posibile: obezitate, alimente chimizate, tulburari psihiceCauze neidentificabile (50%)Incontinenta fecala (bolnavi gravi, batrani, boli anorectale, neuropsihice, neurologice, tumori, hemoroizi, boala Crohn)Scurgeri anale si fistule (boala Crohn)

Examen obiectiv si investigatiiInspectia regiunii anale si perianaleTuseu rectal, anuscopie, manometrieProctosigmoidoscopieRecoltare de probe: hemoragie, bacterii, examen citologic si parazitologic.

Ulcerant pe vegetatie: BORMANN IICANCER COLON DESCENDENT:FORMA VEGETANTA (lacuna)

Infiltrant difuz =>schir BORMANN IVcotor de mrCANCER ULCERANT:nisa in lacuna BORMAN II

CANCERE AVANSATE LOCO-REGIONAL, STENOTICRECTALRECTO-SIGMOIDIAN

CANCERMIXT,COLONTRANSVERS

CANCERE DE CEC VEGETANTE/STENOZANTE

CANCER SIGMOIDIAN: STOP TOTAL AL COLOANEI BARITATECANCER VEGETANT CECAL - INVAGINATIE