Dinamica Sistemului Teritorial Urban

7/25/2019 Dinamica Sistemului Teritorial Urban

http://slidepdf.com/reader/full/dinamica-sistemului-teritorial-urban 1/7

Dinamica sistemului teritorial urban – Bucecea

Bucecea file de istorie

A ezarea a fost întemeiată din secolul al XV-lea, în timpul voievodului, tefan cel Mare.ș Ș

Istoricul localită ii Bucecea este strâns legat de istoricul fostei localită i Vâlce ti de pe iret.ț ț ș

!ocalitatea Vâlce ti de pe iret este men ionată într-un document semnat de domnitorul Moldovei,ș ț

Bogdan !ăpu neanu, la data de "# aprilie "#$%. &rimul document în care apare denumirea deșBucecea este cel din '' fe(ruarie "$)*, emis la Ia i de către Moise Movilă. +oponimia localită iiș ț

Bucecea se presupune a fi dată în perioada invaziei tătarilor, ace tia aungând în această zonă, auș

o(servat o caracteristică aparte a unui pârâu de a curge de la sud la nord, iar tătarii l-au numit&ârâul ntors/, e0presie ce se traduce cu termenul (ucecea/.

ntr-un document din "$ ianuarie "1'1 se face men iunea că a fost întemeiat târgul Buceceaț

de către (oierul Alecu 2alet, care s-a căsătorit cu Maria, fiica latifundiarului +eodor Musta ă, careț

era propietarul mo iei Bucecea.ș

!a reforma agrară din anul "1$*, ude ul Boto ani avea ase plase, printre care i plasa iretț ș ș ș

cu re edin a la Bucecea.ș ț

n "%'#, localitatea Bucecea era plasă i cuprindea "" comune3 4ucorăni, +udora, Vorona,ș

4orni, 5ântânele, Vlădeni, iminicea, Vere ti, 6um(răveni, alcea i !eorda.ș ș

n "%*#, ude ul Boto ani cuprindea * plase3 Boto ani, Bucecea, tefăne ti i uli a.ț ș ș Ș ș ș ț

ncepând cu anul "%#7 apare sistemul sovietic al raionării teritoriului. !ocalitatea Buceceaface parte din raionul Boto ani, regiunea uceava, iar din anul "%$1, se desfiin ează sistemulș ț

sovietic al raionării i se revine la sistemul din "%#7.ș

n comuna Bucecea erau satele Bo8og8ina i 4ăline ti.ș ș

n '77*, prin referendum s-a 8otărât trecerea localită ii Bucecea din mediul rural în mediulț

ur(an. 9ra care înainte de "%1% a atins un nivel de dezvoltare economică important comparativ cuș

cel al comunelor din zonă.

Evolu ia administrativ-teritorială a inutului Buceceaț ț : în "1)#, +ârgul Bucecea era parte componentă a 9colului iretului i cuprindea )* de sate, iar înș

"1)1, numărând doar '1 de sate; : structura administrativ teritorială a ude ului Boto ani, în "1$*, comuna Bucece cu satulț ș

component +ârgu Bucece, cu un număr de '1) de familii i comuna 4ăline ti, cu satele componenteș ș

4ăline ti, at Bucece, <rigore ti, iminicea, cu un număr de #=' de familii, făceau parte din &lasaș ș

iretu; : la "1=', &lasa iretu, cu re edin a la Bucecea, cu satele3 Băne ti, Bre8uie ti, Bucecea, Burdueni-ș ț ș ș

+ârg, Burdueni-at, 4ăline ti, 4orni, 6um(răveni, &oiana !ungă, alcea i +udora;ș ș

: la '' noiem(rie "1=*, Adunarea 6eputa ilor 8otără te umătoarele modofocări de structurăț ș

administrativă3 cotunele <rigore ti i iminicea Miclescului, de la comuna 6um(răveni, se vorș ș

dezlipi i vor trece la comuna Bucecea;ș : la '7 fe(ruarie "1%$, &lasa iret, cuprindea Bucecea cu +ârgul Bucecea i 4ăline ti ce avea înș ș

componen ă3 Bucecea at, 4ăline ti, <rigore ti, iminicea Miclescu;ț ș ș

: la solicitarea unor consilii comunale, cu apro(area delega iei permanete a consiliului ude ean, s-ț ț

au format cercul comunal Bucecea, format din Bucecea i căline ti cu re edin a la Bucecea;ș ș ș ț

: conform modificărilor legii de organizare a comunelor rurale din "%71, apare &lasa Bucecea ceare în componen ă următoarele comune3 Bucecea, cu Bucecea-+ârg i Bucecea-at; 4orni, cu sateleț ș

4orni i arafine ti; 4ucorăni, cu satele 4ăline ti, 4ervice ti, 4ucorăni i Ipote ti; !eorda, cuș ș ș ș ș ș

4ostine ti, 4otârgaci, 6olina, <ăureaua, !eorda i cătunul Belcea; Vlădeni, cu satele Bre8ue ti,ș ș ș

>ri cani, >u ani, Mândre ti i Vlădeni;ș ț ș ș

: organizarea administrativ teritorială a ude ului Boto ani la " ianuarie "%'$, cuprindea &lasaț ș

Bucecea, cu re edin a la Bucecea, cu următoarele comune3 Bucecea cu Bucecea-+ârg, Bucecea-at;ș ț4orocăe ti cu Bursuceni, 4orocăe ti; 4ucorăni cu 4ervice ti, 4ucorăni, Ipote ti; 6um(răveni cuș ș ș ș

6um(răveni, ălăgeni, Văratec; !eorda cu 4ostine ti, 6olina, <ăureanca, !eorda, &openi;ș

Mândre ti cu 4ăline ti, >ri cani, Mândre ti; &lopeni cu 5ete ti, Mereni, &lopeni; alcea cuș ș ș ș ș



&relipca, alcea; iminicea cu <rigore ti, iminicea; tânce ti cu 4ătămără ti, Manole ti, tânce ti;ș ș ș ș ș

Vere ti cu >ancea, Vere ti; Vlădeni cu Baisa, Bre8ue ti, >u ani, Vlădeni;ș ș ș ț

: la = decem(rie "%'%, în urma unui decret dat, &lasa iret, cu re edin a la Bucecea avea înș ț

componen ă 1 comune, printre care i comuna Bucecea3 Bucecea-+ârg, Bucecea-at, 4ăline ti,ț ș ș

Mândre ti, >ri cani, Vlădeni, >u ani, Bre8ue ti;ș ș ț ș

: în august "%)", &lasa iret cu re endin a la Bucecea, comuna Bucecea avea în componen ă3ș ț ț

Bucecea-+ârg, Bucecea-at, 4ăline ti;ș

: în urma deciziei din 1 septem(rie "%)', &lasei iret, cu re edin a la Bucecea cuprinde3 Bucecea,ș ț4orni, 4ucorăni, 4urte ti, 6um(răveni, 5ântânele, !eorda, &lopeni, &oiana, alcea, iminicea,ș

tânce ti, +udora, Vere ti, Vlădeni, Vorona;ș ș

: la ' martie "%)*, Ministrul de Interne 8otără te unele sc8im(ări printre altele sc8im(areaș

denumirii &lasei iret în &lasa Bucecea, care avea în componen ă3 Bucecea, 4orni, 4ucorăni,ț

6um(răveni, 5ântânele, !eorda, &lopeni, &oiana, alcea, iminicea, +udora, Vere ti, Vlădeni,ș

Vorona; : &lasa Bucecea, la * aprilie "%)%, cu re edin a în comuna rurală Bucecea avea în componen ăș ț ț

următoarele comune3 Bucecea cu Bucecea-+ârg, Bucecea-at, 4ăline ti; 4orni cu Balta Arsă,ș

4orni, tefăne ti; 4ucorăni cu 4ervice ti, 4ucorăni, Ipote ti; I. <. 6uca cu Bursuceni, 4orocăe ti,Ș ș ș ș ș

>ancea, Vere ti; 6um(răveni cu 6um(răveni, ălăgeni, Văratec; 5ântânele cu Bălu eni-tamate,ș ș

Băne ti, 4otul-6o(ei, 5ântânele, 2o cani, lo(ozia; !eorda cu Belcea, 4ostine ti, 4otârgaci,ș ș ș6olina, <ăureanca, !eorda, &openi; alcea cu Mereni, &lopeni, &relipca, alcea; iminicea cu5ete ti, <rigore ti, iminicea; +udora cu ?olde ti, Măldăre ti, +udora; Vlădeni cu Bre8ue ti, >u ani,ș ș ș ș ș ț

>ri cani, Mândre ti, Vlădeni; Vorona cu 48iscovata, Icu eni, &oiana, &rotopopeni, Mănăstireaș ș ș

Vorona, Vorona 6o(ro@olsc8i, Vorona Mare, Vorona +eodoru, Vorona ouă; : în urma legii din ) martie "%*', &lasa Bucecea cuprindea comunele3 Bucecea, 4orni, 4ucorăni,6um(răveni, 5ântânele, !eorda, alcea, iminicea, +udora, Vere ti, Vlădeni, Vorona;ș

: în "%$7, raionul Boto ani cuprindea comuna Bucecea cu satele3 Bo8og8ina, Bucecea i 4ăline ti;ș ș ș

: prin legea 1", din " aprilie '77*, s-a apro(at înfiin area ora ului Bucecea, care cuprindea sateleț ș

Bo8og8ina i 4ăline ti.ș ș

A ezare geograficăș

6in punct de vedere geomorfologic, teritoriul ora ului Bucecea este situat la contactulș

&odi ului Moldovei cu !unca iretului, la ' m de cursul acestuia. ntr-o zonă depresionară ceș

desparte 6ealul iretului, din vest, de 4âmpia ?iiei uperioare, la est. n zona ora ului Buceceaș

dealurile au altitudini de până la )'7 m.9ra ul Bucecea se află la "% m de municipiul Boto ani, la '% m de municipiul 6oro8oi,ș ș

respectiv la )' m de municipiul uceava.atul Bo8og8ina se află la *,1 m nord-vest de Bucecea, iar satul 4ăline ti la ' m sud-est.ș

9ra ul Bucecea este înconurat de localită ile3ș ț

: în sud-est3 >u ani, Mândre ti, din comuna Vlădeni;ț ș

: în est3 4ucorăni, din comuna Mi8ai Cminescu; : în nord-est3 comuna !eorda; : în nord3 comuna Vârfu 4âmpului; : în nord-vest3 comunele >ân e ti i iminicea din ude ul uceava.ț ș ș ț

Teritorial administrativ

uprafa a teritoriului administrativ al ora ului actual este de *.$1# 8ectare, din care3ț ș

intravilan : )*= 8ectare i e0travilan : *.))1 8ectare.ș

+erenurile cu destina ie agricolă totalizează ).$#7 8ectare, ceea ce reprezintă ==D dinț

suprafa a totală a ora ului. &ădurile i alte terenuri cu vegeta ie forestieră însumează #%" 8ectare.ț ș ș ț

2e ele de drumuri e0istente pe raza ora ului Bucecea sunt într-o stare (ună.ț ș

n ora ul Bucecea, activitatea de transport călători i marfă, se realizează pe căile rutiere iș ș șferoviare. Bucecea este stră(ătută de 6 '%4, care face legătura cu 2epu(lica Ecraina - inutulț

4ernău ului, pe la vama iret, situată la apro0imativ *7 m. !egătura dintre re edin a localită ii iț ș ț ț ș

satul Bo8og8ina se face pe 6 '%4 : * m asfaltat i apoi drum pietruit sătesc, 7,1 m.ș



!ungimea drumurilor pu(lice este de *7 m, din care3 '$ m modernizate, în Bucecea "$m, în 4ăline ti 1 m i Bo8og8ina ' m. 6ar i "* m de drumuri pietruite3 în Bucecea 1 m, înș ș ș

4ăline ti * m i în Bo8og8ina ' m.ș ș

!ocalitatea Bucecea este stră(ătută de la sud la nord din anul "1=" de calea ferată Vere ti :ș

Bucecea : !eorda : Boto ani. Această linie având pe teritoriul ora ului o lungime de % m, fiindș ș

prezentă i o sta ie 4.5.2. ce asigură legături directe cu principalele ora e din ară prin trenuri deș ț ș ț

persoane i de marfă.ș

6upă numărul de locuitori, ora ul Bucecea se încadrază la limita dintre ora ele mici iș ș șmilocii.

Popula iaț

n ultimul deceniu popula ia prezintă o tendin ă de scădere, dar totu i mumărul locuin elorț ț ș ț

este îm cre tere. &opula ia este în scădere datorită numărului redus de locuri de muncă i insuficientș ț ș

plătite, li(era circula ie în spa iul european un un nivel de trai mai ridicat.ț ț

+rama stradală din '77#, arată că vec8ea vatră situată la est de 6 '%4 prezintă o dispunere8aotică, iar la vest de 6 '%4 vatra prezintă o dispunere rectangulară, fiind sistematizată în urmaunor decizii administrative.

&e lângă localitatea de re edin ă : Bucecea, mai are două localită i componente i anume3ș ț ț ș

Bo8og8ina cu un număr de #= de gospodării i "#* locuitori i 4ăline ti cu un număr de '#$ deș ș șgospodării i $"# locuitori. Iar Bucecea are ".$"* gospodării ale popula iei cu *.)#% locuitori.ș ț

2epartiFia tramei stradale a oraGului Bucecea H'77#

Turismul

6in punct de vedere religios, e0istă patru (iserici cre tin-ortodo0e, două în Bucecea, una înș

4ăline ti i una în satul Bo8og8ina. Monumentele istorice sunt reprezentate de Biserica f.ș ș

icolae/, construită în "1"# i conacul Miclescu din satul 4ăline ti, construit în "%'7. 4onaculș șMiclescu este prima i cea mai vec8e construc ie civilă cu zid identificată ar8eologic în ude ulș ț ț

Boto ani.ș



Industria

&rofilul economic al ora ului Bucecea este predominant industrial agricol. 6atorită reliefuluiș

aplatizat cu altitudini reduse i condi iilor climatice favora(ile, agricultura este în continuăș ț

dezvoltare.n perioada socialistă industria de pe teritoriul localită ii Bucecea era reprezentată de vestitaț

fa(rică de za8ăr de la Bucecea .4. iretul/ .A., care s-a înfiin at în anul "%$7 cu o capacitate deț

prelucrare de circa '#7.777 tone de sfeclă într-o campanie de ")7 de zile cu o medie de '.777 tone

în '* de ore. Aceasta ace un personal de apro0imativ $77 de angaa i.țIndustria za8ărului a fost una dintre cele mai mari i mai profita(ile ramuri ale economiei. nș

anul construirii fa(ricii de za8ăr de la Bucecea, cei care au proiectat-o nu dispuneau de studii defeza(ilitate ca astăzi, dar nu le-au contruit întâmplător. 5a(rica se za8ăr iretul/ a fost construitălângă calea ferată, prima pe Valea iretului i în zone favora(ilă pentru cultura sfeclei de za8ăr.ș

4ultura sfeclei de za8ăr necistă soluri profunde, fertile, (ogate în 8umus, (ine structurate, cuo capacitate mare de re inere a apei. 4ele mai indicate sunt solurile aluvionare luto-nisipoase, (run-ț

ro cate de pădure, cernoziuomurile, cu pânza freatică la adâncimi de ' : * m.ș

6e la înfiin are, în "%$7, un sfert din familiile din localitate avea măcar un angaat la fa(rică.ț

6upă "%%7 s-a încercat dezvoltarea ei, desc8izându-se în anul "%%", o sec ie de îm(uteliere aț

(ăutuilor răcoritoare, în cadrul fa(ricii de za8ăr. Iar din anul "%%' este pusă în func iune o fa(ricăț

de (ere proprietate privată, cu o capacitate de ".777 litri în '* de ore. 6in "%%) este pusă înfunc iune o sec ie de preparare i îm(uteliere a (ăuturilor alcoolice.ț ț ș

5actorul politic poate fi încadrat i el atât ca element de func ionalitate cât i ca element deș ț ș

disfunc ionalitate. pre e0emplu în anul "%$7 lunând fiin ă fa(rica de za8ăr, iar după *) de ani, înț ț

anul '77) fa(rica a fost declarată falimentară i apoi vândută în anul '77*.ș

Această privatizare a dus la cre terea numărului de omeri i care nu a urmărit decât unș ș ș

singur lucru, distrugerea unui sector ce aducea (ani frumo i, dar nepăsarea, interesele străine,ș

câ tigul de (ani o( inu i u or, iar din cele ase fa(rici de profil rămânând actualmente una, cea dinș ț ț ș ș

2oman.n sc8im( culturile de sfeclă de za8ăr rezistă datorită su(ven iilor foarte mari pentruț

cultivarea fiecărui gectar.!a Bucecea din fosta fa(rică de za8ăr, construită pe mai mult de "# 8ectare, azi nu au mai

rămas nici ruinele.6eclinul ei începe odată cu anul "%%$, când fa(rica de za8ăr iretul/, Bucecea, prin

directul său de la cea vreme a vândut câteva garnituri de vagoane cu za8ăr unor firme din ară înț

(aza unor garan ii care constau în ni te imagini cu clădiri. eplata mărfii a atras o anc8etă. n urmaț ș

anc8etei s-a constatat că acele clădiri din poze, erau defapt ni te graduri dezafectate, iar fa(ricaș

fiind epuită la acea vreme în "%%= cu ),# miliarde lei vec8i. 4u timpul s-a redus produc ia, datoriileț ț

au crescut, iar fa(rica a fost e0ecutată silit.Astfel, una dintre cele mai vec8i fa(rici de za8ăr din estul Curopei, cea de la Bucecea, a fost

vândută. 9 firmă din Bucure ti, cumpărând-o la umătate din pre ., apoi fa(rica aungând la oa latăș ț

companie. 6upă alte tranzac ii proprietatea a auns să fie controlată de o firmă patronată de familiațMonicăi +atoiu. 5irma, întrând în posesia a $7 8ectare de teren, la Bucecea, în care '7 8ectare lafa(rica de za8ă i la fostele (aze de colectare a sfeclei de za8ăr.ș

4alitativ, za8ărul produs la Bucecea era cel mai (un din ară, iat condi iile în care activau peț ț

atunci )$ de fa(rici de profil.En dezavanta la constituit în "%%$, când a apărut pe pia ă za8ăr din import la un pre maiț ț

(un. 6ar s-au mai adăugat i erorile managerile, cum câteva firme au ac8izi ionat cantită iș ț ț

importante de za8ăr fără a-l ac8ita.9amenii locului sunt nostalgici după fosta fa(rică de za8ăr, care a asigurat cândva

(unăstarea în această zonă, cu speran a că cei de la 4onsiliul ?ude ean vor construi un parcț ț

industrial, i că se vor desc8ide fa(rici care vor asigura locuri de muncă.ș

n prezent fa(rica de za8ăr a fost actualmente rasă de pe 8arta ude ului de ani (uni. 6in anulț'77" când fa(rica a intrat pe mâna unei societă i (ucure tene, sirena a sunat pentru ultima datăț ș

pentru cei $77 de muncitori.



!a Boto ani, e0istă zone unde sfecla rămâne o cultură profita(ilă. n "%%7, erau cultivate cuș

sfeclă %.="7 8ectare, iar "%%# atingându-se i recordul, suprafa a cultivată fiins de "7.'7$ 8ectare.ș ț

ntre timp, suprafe e s-ai mic orat, aungând, în '7"* la ".%'1 8ectare.ț ș

2ecent se urmăre te atragerea de investitori pe terenul fostei fa(ricii de za8ăr, teren cu oș

suprafa ă de "# 8ectare, puse la dispozi ie de către primăria ora ului Bucecea.ț ț ș

9ra ul Bucecea prezintă un poten ial de dezvoltare ridicat, atât industrial cât i agricolș ț ș

datorită condi iilor locale, cele climatice i morfologice.ț ș

6atorită amplasării geografice favora(ile la umătatea distan ei dintre uceava i Boto ani,ț ș șdispunerii de anumite utilită i de care alte localită i nu le au, cum ar fi3 gazul metan, energiaț ț

electrică, sistem de canalizare, cale ferată, pe locul fostei fa(rici de za8ăr H'$ 8ectare se pot atrageinvestitori pentru a amenaa un parc industial în domeniul agriculturii i industriei alimentare.ș

&rimăria ora ului Bucecea încearcă prin implementarea unor proiecte să dezvolte si alte ramuri aleș

industriei cum ar fi3 prelucrarea lemnului, producFia sticlărie Gi porFelan, confecFii care ocupă "7Ddin ponderea popula iei.ț

Elemente structurale interne

Intravilanul marcat pe 8artă cu culoarea ro ie, în "%17, nu prezintă mari modiș ficări nici în planul ur(anistic din "%%*, dar nici în prezent, fapt datorat de teritoriul li(er din interiorul

intravilanului. En spa iu de mare întindere îl constituie spa iu pe care a func ionat fosta fa(rică deț ț țza8ăr, unde primăria încearcă să atragă investitori pentru o suprafa ă de "# 8a, iar terenul rămasț

fiind destinat locuin elor. En alt spa iu care se încearcă a pune în valoare îl constituie terenul dinț ț

fa a fa(ricii, destinat locuin elor.ț ț

!ocul marcat cu " pe 8artă îl consituie zona centrală a ora ului Bucecea, unde de altfel seș

găse te clădirea 4ăminului 4ultural dar i clădirea &rimăriei. +ot în această zonă regăsindu-seș ș

comercială a ora ului. Jona reziden ială este marcată cu cifra ', ea regăsindu-se aproape pe întregș ț

teritoriul Bucecei, mai pu in terenul din fa a fa(icii de za8ăr. !ocul marcat cu cifra ) este destinatț ț

unită ilor industiale i agricole. n locul fostei fa(ricii de za8ăr, care astăzi reprezintă o fri ăț ș ș

industrială, azi fiind un teren li(er/ este semnalat cu cifra *. !ocurile marcate cu cifra # îlreprezintă (azele sportive ale comunită ii, prin parcuri, stadion, zona agrement. !a intrarea în ora ulț ș

Bucecea, pe partea dreaptă, se regăse te cimitirul ora ului, notat cu cifra $.ș ș

!a ie irea se Vârful 4âmpului se regăse te o primă săgeată a, se semnalează o evolu ie aș ș ț

teriotriului, dar ca i societă i, iar săgeata (, semnalând o u oară dinamică a locuin elor, cauză aș ț ș ț

păstrării intravilanului, multe locuin e construindu-se pe terenurile care au fost destinate cândvaț

agriculturii i unită ii industriale.ș ț

n locul marcat I este reprezentat de Valea 5undoaia, care este un dezastru natural,semnalându-se aici alunecare de teren, în dreptul satului 4ăline ti.ș

e poate remarca pe 8arta topografică in partea dreaptă a oselei ce trece prin Bucecea, seș

prezintă o structură disociată, iar în zona reziden ială i a fa(ricii de za8ăr, o tramă stradală destulț ș

de (ine pusă la punct.

C0istă * puncte colectare în centrul oraGului iar în zonele laterale colectarea Gi transportuldeGeurilor se realizează cu forFe proprii de către generatori cu miloace 8ipo. u se realizează ocolectare selectivă, aceasta făcându-se în amestec. 6epozitarea deGeurilor, colectate la nivelullocalităFii Bucecea se face la depozitul de la Bo8og8ina Gi temporar la fosta staFie de epurare afostului 4omple0 &orcin 4ălineGti. e dore te amenaarea unei rampe ecologice de colectareș

selectivă a deGeurilor menaere în localitatea Bo8og8ina, proiect în valoare de "77.777 euro.n Bucecea e0istă următoarele capacită i de prelucrare a producFiei agricole3 două unităFi deț

panificaFie i o unitate de prelucrare a laptelui. !a acestea se adaugă unităFi de stocare, păstrare sauș

prelucrare a producFiei agricole, în special a producFiei de cartof. e vrea pe viitor amenaarea unei pie e Gi o(or în oraGul Bucecea.ț

Concluziilee dore te amenaare unei staFie de epurare a apelor uzate în zona <ării Bucecea. n prezentș

se află în derulare un program de proiectare e0tindere a reFele canalizare ca fază preliminară a procesului de dezvoltare a sistemului de canalizare.



e dore te atragerea de posi(ili investitori punând la dispozi ie o suprafa ă de "# 8ectare înș ț ț

centrul localită ii, mai e0act pe spa iul unde a fost fa(rica de za8ăr.ț ț

+endin a de evolu ie a ora ului se remarcă în deose(i se Vârful 4âmpului. 2ecent ora ulț ț ș ș

Bucecea se află într-un amplu proiect de dezvoltare i modernizare, fiind parte componentă a zoneiș

metropolitane.&rimăria prin intermediul analizei K9+, dore te să afle punctele sla(e, dar i celeș ș

puternice ale ora ului spre o (ună dezvoltare i o relansare a sa. &e termen lung, până în '7'# seș ș

dore te o asigurare a calită ii apei pota(ile i încadrarea în cerin ele impuse de standarde. 6eș ț ș țasemenea punere la punct a unui program cadastral.

.Bibliografie

: ?ude ul Boto ani/ : Victor +ufescu, ed. Academiei 2..2., "%%=ț ș

: ?ude ul Boto ani : structuri administrativ teritoriale/ : 4onstantin 4oocariu, ed. Luadrat, '771ț ș

: 6ocumenta ie oferită de &rimăria 9ra ului Buceceaț ș



egendă

------- intravilan e0istent! : zonă centrală" : zonă reziden ialăț

# : zonă industrialăagricolă$ : fri ă industrialăș

% : zonă parcuriagrementsport& : cimitir'a : evolu ia teritoriului prin societă iț ț

'b – evolu ia teritoriului prin locuin eț ț

I : dezastru natural : alunecare teren

Documents

Dinamica Sistemului Teritorial Urban