UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOVFacultatea de Alimentaţie si Turism

Specializarea:Controlul şi expertiza produselor alimentare

Proiect Utilaje în Industria Alimentară

Distilarea spirtului

Prof.coordonator: Student:Prof.Hodîrnău Marius Ţigănescu Marius

1

Cuprins1.INTRODUCERE....................................................................................................................................3

2.SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A SPIRTULUI..........................................................3

2.1.Schema tehnologică de fabricare a spirtului din materii prime amidonoase...................................3

3.DISTILAREA ȘI RAFINAREA SPIRTULUI......................................................................................5

3.1.Distilarea plamezilor fermentate.....................................................................................................5

3.1.1.Compoziția plămezii distillate..................................................................................................5

3.1.2.Bazele procesului de distilare a spirtului..................................................................................5

3.1.3.Instalații de distilare a plămezii fermentate..............................................................................6

3.2.Rafinarea spirtului brut....................................................................................................................7

3.2.1.Compoziția chimică a spirtului brut.........................................................................................7

3.2.2.Rafinarea chimică a spirtului brut............................................................................................8

3.2.3.Bazele procesului de rafinare...................................................................................................8

3.2.4.Instalații și procedee de rafinare.............................................................................................10

3.3.Instalații de distilare -rafinare continuă.........................................................................................12

4.Calcule..................................................................................................................................................13

4.1Calculul parametrilor initiali..........................................................................................................14

5.Protecţia muncii....................................................................................................................................16

5.1 Dispoziţii generale.........................................................................................................................16

5.Bibliografie...........................................................................................................................................17

2

1.INTRODUCERE

Industria spirtului se bazează în principal pe activitatea fermentative a drojdiilor,care

transformă zaharurile fermentescibile din substrat în alcool etilic că produs principal de fermentație și

respectiv în biomasă.

Alcoolul etilic obținut industrial pe cale fermentativa sau sintetică este denumit uzual

spirt,prin care se înțelege un amestec de alcool etilic,apa și alte impurități,alcoolul etilic reprezentând

componentul principal.Astfel alcoolul etilic rafinat denumit și spirt rafinat,care se obține că produs

principal în fabricile de spirt are o concentrație alcoolica de aproximativ 96% vol.În tehnologia

spirtului mai întâlnim noțiunea de alcool etilic absolut sau anhidru prin care se înțelege de fapt

substanță chimică că atare (alcoolul etilic 100%).

Spirtul rafinat are multiple utilizări în diferite industrii.Astfel în industria alimentară este

folosit pentru fabricarea băuturilor alcoolice și a oțetului,în industria chimică pentru obținerea

cauciucului sintetic și că dizolvant,în industria farmaceutică pentru prepararea anumitor substanțe

(ețer,chloroform etc.) iar în medicină că dezinfectant.În ultimii ani alcoolul etilic este utilizat tot mai

mult în amestec cu benzină drept carburant pentru motoare,ceea ce a dat o noua dezvoltare industriei

spirtului în diferite țări,mai ales în cele cu agricultura dezvoltată

2.SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A SPIRTULUI

2.1.Schema tehnologică de fabricare a spirtului din materii prime amidonoase În fig.1 este reprezentată schema tehnologică a fabricării spirtului din materii prime amidonoase

(cartofi) care este valabilă și pentru prelucrarea cerealelor,cu deosebire că lipsește operația de spălare a

cartofilor și la fierbere se adaugă și apa.

Materia prima este supusă întâi recepției cantitative și calitative,determinandu-se conținutul în

amidon,după care este depozitată în silozuri speciale pentru cartofi sau cereale.Din siloz, materia prima

3

este transportată în secția de fabricație, unde se realizează mai întâi o spălare în cazul cartofilor, pentru

îndepărtarea impurităților aderențe.Cartofii spălați sau cerealele (porumbul) sunt apoi cântărite și

trecute fără o prealabilă mărunțire la operația de fierbere.În urmă fierberii se obține o masă fiartă care

este supusă apoi zaharificării.În urmă acestei operații amidonul este transformat în principal în maltoză

și dextrine care intră în compoziția plămezii dulci rezultate care se însămânțează cu drojdie.Alte

operații la care mai este supusă materia prima sunt: fermentare,distilare,rafinare unde rezultă spirt

rafinat care se depozitează.

MALT VERDE CARTOFI DROJDIE Maruntire umedă Recepţie Multiplicare în laborator Dezinfecţie Depozitare LAPTE DE SLAD Transport PREPARATE ENZIMATICE Spălare MICROBIENE Cântărire Fierbere Zaharificare

PLAMADA DULCE Prefermentare

Acidulare Plamadă insamanţată PLAMADA DE DROJDIE

Bioxid de carbon Fermentare Spalare PLAMADĂ FERMENTATĂCO2 ape de spălat spălare Distilare SPIRT BRUT BORHOT Rafinare Apa de luter

FRUNŢI ŞI COJI SPIRT RAFINAT ULEI DE FUZEL

4

Depozitare Depozitare Depozitare

Fig.1.Schema tehnologică de fabricare a spirtului din materii prime amidonoase (cartofi,cereale)

3.DISTILAREA ȘI RAFINAREA SPIRTULUI

Plamezile fermentate din materii prime amidonoase sau melasa sunt supuse în continuare

operației de distilare prin care se extrag din plămadă alcoolul etilic și alte substanțe volatile sub formă

spirtului brut, care este concentrate și purificat în continuare prin operația de rafinare, obținându-se că

produs finit spirtul rafinat.

3.1.Distilarea plamezilor fermentate

3.1.1.Compoziția plămezii distillate

Plămadă fermentata este un amestec apos de diferite substanțe aflate în soluție sau în suspensie,

unele dintre ele fiins substanțe nefermentescibile provenite din materiile prime și auxiliare, iar altele

produse ale fermentației alcoolice.

Din materiile prime rămân în soluție în plămadă fermentata cantități mici de zahăr

rezidual,dextrine nezaharificate, acizi organici, grăsimi, substanțe azotoase neasimilabile de drojdie,

săruri minerale etc iar în suspensie coji și proteine coagulate.

În timpul fermentației alcoolice se formează că produse principale alcoolul etilic și bioxidul de

carbon, iar că produse secundare:aldehide, esteri, alcooli superiori, alcoolul metilic, glicerină

etc.Alcoolul etilic și alți componenți volatili din plămadă că:aldehide, esteri, alcooli superiori, furfurol,

acizi volatili etc. se separă din plămadă prin operația de distilare.

3.1.2.Bazele procesului de distilare a spirtului

5

Distilarea se realizează prin încălzire până la fierbere și fierberea plamezilor fermentate în instalații

speciale, prin care alcoolul etilic și alți componenți volatili trec în fază de vapori și sunt apoi

condensati prin răcire cu apa.Pentru a înțelege mai bine procesul de separare a alcoolului din plămadă

prin distilare se poate asimila plămadă fermentata cu un amestec binar miscibil format din alcool etilic

și apa, având o concentrație alcoolica egală cu a plamazii fermentate.Separarea alcoolului etilic din

acest amestec se bazează pe diferență de volatilitate dintre acesta și apa.

În afară de alcool și apa prin distilarea plămezii fermentate trec în distilat și alte substanțe volatile

care îi conferă un gust și un miros neplăcut, astfel încât se obține așa numitul spirt brut, care trebuie

purificat în continuare prin operația de rafinare.Reziduul fără alcool rezultat de la distilare este denumit

borhot.

3.1.3.Instalații de distilare a plămezii fermentate

Distilarea plamezilor fermentate în vederea obținerii spirtului brut este de fapt o distilare repetată

a unor condensate alcoolice, cu scopul obținerii unei concentrații ridicate în alcool, process care este

numit rectificare.Acest fenomen este exploatat în cadrul coloanelor de distilare și rectificare, care sunt

încălzite numai la bază cu abur, iar vaporizarea amestecurilor pe talere se realizează cu vapori de pe

talerul inferior care au o temperatură și o entalpie mai ridicată.

Operația de distilare a plămezii fermentate se realizează în instalații cu funcționare continuă în

care procesul fizic care are loc este următorul:

-plămadă fermentata preîncălzită intră pe la partea superioară a unei coloane de plămadă prevăzută cu

talere cu clopote și se scurge prin coloană cu viteză constanța în contracurent cu aburul care se

introduce pe la bază coloanei;

-pe măsură ce urcă în coloană vaporii se îmbogățesc treptat în alcool, prin vaporizarile repetate de

component volatil și condensarile repetate de component mai puțin volatil rezultând pe la partea

superioară a coloanei de plămadă vaporii alcoolici cu concentrația în alcool în echilibru cu cea a

plamazii fermentate, care sunt concentrați suplimentar până la tăria necesară a spirtului brut într-o

coloană de concentrare;

-prin scurgerea plămezii de pe un taler pe altul se realizează epuizarea treptată a plamazii în

alcool,rezultând pe la partea coloanei un reziduu dezalcoolizat a borbotul. �� Instalațiile de distilare continuă a plamezilor fermentate, în funcție de modul de amplasare a

celor două coloane, de plămadă și de concentrare se pot împarți în două grupe:

6

-instalații cu două coloane suprapuse;

-instalații cu două coloane alăturate.

Instalația cu două coloane suprapuse are avantajul că se manipulează mai ușor, deoarece

extragerea alcoolului și concentrarea lui se fac într-o singură operație, iar consumul de abur și

pierderile în alcool sunt mai mici.Datorită acestor avantaje este instalația cea mai răspândită de

distilare.

Ca dezavantaje s-ar putea menționa înălțimea mare a instalației cât și faptul că se obține un

borhot mai diluat, cu gust mai puțin plăcut, deoarece refluxul de la deflegmator curge prin coloană și

diluează suplimentar borhotul.

Instalația cu două coloane elimină cele două dezavantaje ale instalației cu coloanele suprapuse

dar se manipulează mai greu deoarece trebuie să fie încălzite cu abur și supravegheate două

coloane.Este necesar de asemeni un consum mai ridicat de abur, iar pericolul de a se pierde alcool este

mai mare, deoarece se pierde alcool și prin apa de luter de la cea de-a două coloană.Datorită acestor

dezavantaje importante această instalație este puțin utilizată în practică.

3.2.Rafinarea spirtului brut

3.2.1.Compoziția chimică a spirtului brut

În urmă distilării rezultă că produs intermediary spirtul brut, care are o concentrație alcoolica de

80-85 % vol. și conține o serie de impurități, mai mult sau mai puțin volatile, fie provenite din plămadă

fermentata, fie formate chiar în cursul procesului de distilare.

Principalele grupe de impurități din spirtul brut sunt:

a) aldehidele,în special aldehidă acetica, care provine în parte că produs secundar al fermentației

alcoolice și în parte prin oxidarea alcoolului etilic în cursul distilării

b) esterii, dintre care predomina acetatul de etil ce se formează prin esterificarea alcoolului etilic și a

altor alcooli cu acizi volatili că:acidul acetic,butyric,formic etc.

c) alcoolii superiori rezultă că produse secundare ale fermentației alcoolice din aminoacizi prin reacții

de transaminare cât și prin sinteză intracelulară a aminoacizilor plecând de la zaharuri și trecând prin

fază I±-ceto-acizilor.

d) acizii volatili dintre care predomina acidul acetic,care se formează în timpul fermentării.Se mai

găsesc urme de acid formic, acizi grași superiori, uneori acid sulfuros sau hydrogen sulfurat;

7

e) bazele volatile,amoniacul și aminele rezultate din descompunerea substanțelor azotoase, care sunt

legate de acizi, iar în mediu alcalin sunt puse în libertate.

Deși toate aceste impurități nu formează decât 0.5-1 % din alcoolul etilic ele conferă spirtului brut un

miros și gust neplăcut și opalescență.

3.2.2.Rafinarea chimică a spirtului brut Operația de rafinare a spirtului brut pe cale fizică este precedată uneori de o rafinare chimică, prin

care se urmărește că prin adăugarea de substanțe chimice să fie trecute unele impurități din formă

volatile într-o formă fixă.

Rafinarea chimică a spirtului brut se realizează prin:

a) neutralizarea acizilor volatili;

b) saponificarea esterilor;

c) oxidarea aldehidelor și a altor substanțe volatile.

a) Pentru neutralizarea acizilor volatili se folosește o soluție de hidroxid de sodium 1-3 % în cantiatea

exact calculate în laborator, în funcție de aciditatea spirtului.În acest fel acidul acetic volatile este

trecut în acetate de sodium nevolatil.

b) Saponificarea esterilor se realizează tot cu o soluție de hidroxid de sodium.Astfel acetatul de etil

volatile este transformat în acetate de sodium fix și alcool etilic.Tratamentul cu soluție de hidroxid de

sodiu se face la rece timp de 10-12 ore, evitându-se un exces de hidroxid care ar putea cataliza și

oxidarea alcoolului etilic la aldehidă acetica.

c) Oxidarea aldehidelor și a altor substanțe reducătoare se face cu o soluție de permanganat de potasiu

în mediu alcalin de carbonat de sodiu.În acest mod aldehidă acetica volatilă este transformată în

produse nevolatile.Permanganatul de potasiu se adaugă în spirtul brut sub formă de soluție 1 %

menținându-se o durată de contact de 1-3 ore.

Prin rafinare chimică se obține o scădere importantă a conținutului spirtului brut în acizi volatili,

esteri și aldehide, însă nu se pot îndepărta alcoolii superiori, astfel încât rafinarea pe cale fizică

(rectificarea) este absolut necesară.

3.2.3.Bazele procesului de rafinare Rafinarea reprezintă operația de purificare și concentrare a spirtului brut în vederea obținerii unui

produs de puritate superioară denumit spirt rafinat sau alcool etilic rafinat.

Prin rafinare spirtul se concentrează, devine limpede, fără gust și miros străin, cu excepția unor

sortimente de spirt din cereale care nu trebuie să-și piardă aromă caracteristică a materiei prime.

8

Spirtul rafinat trebuie să aibă o concentrație alcoolica de min. 96% vol.,nu trebuie să conțină

alcool metilic și furfurol, iar conținutul sau în acizi, esteri,aldehide și alcooli superiori trebuie să fie

foarte scăzut.

Deoarece calitatea spirtului rafinat obținut este apreciată după conținutul de impurități, fiind

apreciat spirtul rafinat care conține cele mai puține impurități, îndepărtarea impurităților prin rafinare

constituie una dintre sarcinile cele mai dificile într-o fabrică de spirt.

Pentru a realiză o purificare avansată a spirtului este necesar că la rafinare să se aibă în vedere două

aspecte principale:

-temperaturile de fierbere ale impurităților;

-solubilitatile lor în amestecul de alcool-apa.

Referitor la solubilitatea impurităților în amestecul de alcool etilic-apa se constată că, în general,

impuritățile sunt ușor solubile în alcool concentrate și mai puțin solubile în apa sau alcool diluat.Din

acest motiv se diluează spirtul brut înainte de rafinare cu apa până la o concentrație alcoolica de 40-50

% vol.

Impuritățile se vor repartiza în coloană în funcție de temperaturile lor de fierbere și solubilitatea lor

astfel:

-impuritățile mai volatile decât alcoolul etilic vor fi ridicate de vaporii alcoolici spre partea superioară

a coloanei;

-impuritățile mai puține volatile care se vor concentra spre partea inferioară a coloanei pe talerele pe

care le ține concentrația alcoolica respective.

Impurități mai volatile vor fi ridicate de către vaporii alcoolici care se concentrează spre vârful

coloanei de rafinare de unde vor fi evacuate în stare de vapori sub formă de frunți.

Impuritățile cu volatilitate redusă (grele) se caracterizează prin faptul că, odată cu creșterea

concentrației alcoolice a amestecului spre vârful coloanei de rafinare, coeficientul lor de rectificare

devine subunitar, ceea ce face că ele să nu se mai poată ridica în coloană sub formă de vapori ci să fie

retrogradate spre partea ei inferioară formând cozile.

Așadar prin rafinarea spirtului brut se obțin trei fracțiuni:

-frunțile;

-spirtul rafinat;

-cozile.

9

3.2.4.Instalații și procedee de rafinare Operația de rafinare a spirtului brut se execută în instalații speciale, care în funcție de construcție și

modul de funcționare, sunt de două tipuri:

a) instalații de rafinare discontinuă (periodică);

b) instalații cu funcționare continuă.

Instalațiile de rafinare discontinuă se caracterizează prin rafinarea spirtului brut în șarje, obținându-

se mai întâi frunțile mai volatile, apoi spirtul rafinat și în sfârșit cozile.

În instalațiile de rafinare cu funcționare continuă atât frunțile, spirtul rafinat cât și cozile se obțin

concomitent în mod continuu.

a)Rafinarea discontinua

Fig 3.Instalaţie de distilare discontinuă

Conducerea rafinării discontinue se realizează astfel:

-se introduce în blaza o cantitate măsurată de spirt brut și se diluează cu apa de luter până la 40-50

grade alcoolice;

-se face încălzirea spirtului brut mai întâi cu abur direct timp de 10-0 minute și apoi cu bur indirect 30-

60 minute până ce se încălzește mai mult de 2/3 din coloană;

10

-se da drumul apoi la debitul maxim de apa de răcire în condensator și deflegmator, realizându-se o

condensare totală a vaporilor alcoolici ce intră în deflegmator care se întorc în coloană sub formă de

reflux extern;

-se micșorează apoi debitul apei de răcire și se începe colectarea spirtului frunți,timp de 2-3 ore,care

are la început o concentrație alcoolica de 92-94% vol. și o culoare verzui iar spre sfârșit devine incolor

iar concentrația crește la 95-96% alcool vol.;

se distila în continuare spirtul rafinat care trebuie să aibă concentrația alcoolica de min 96% vol.La

început se lucrează la capacitatea maximă a coloanei, apoi pe măsură ce se micșorează conținutul

blazei în alcool, se mărește treptat debitul de apa de răcire (cifră de reflux) astfel încât să nu se producă

o scădere a concentrației alcoolice de talere.Că urmare productivitatea coloanei scade la 60-70 % la

sfârșitul colectării spirtului rafinat.Distilarea spirtului rafinat durează circa 40 ore.

-în momentul în care concentrația alcoolica la felinarul de control scade și se constată organoleptic

apariția cozilor, începe colectarea acestora, operație ce durează 1-2 ore.

-când spirtul devine tulbure, datorită prezenței uleiului de fuzel, se poate colectă și acesta, trimițându-

se direct într-un rezervor separat, fără a se mai trece prin aparatul de control.

-la sfârșitul rafinării, se golește apa de luter din blaza și se începe o noua șarja.

b) Rafinarea continuă

Cele mai răspândite instalații de rafinare continuă a spirtului brut șanț instalațiile cu două coloane

tip Barbet,care se caracterizează printr-o productivitate mai ridicată, un consum mai redus de abur și

obținerea unui spirt de calitate superioară, constanța,cu pierderi mai scăzute în alcool.

Metodă de extragere a spirtului rafinat sub formă lichidă de pe talerele superioare ale

coloanei de rafinare se numește metodă pasteurizării ,astfel încât spirtul rafinat obținut se mai numește

spirt pasteurizat.

O altă metodă de extragere a spirtului rafinat este metodă epurării finale.În acest caz vaporii

alcoolici care părăsesc coloană de rafinare șanț trecuți în deflegmator, condensator și apoi sub formă

lichidă într-o coloană de epurare finală prevăzută cu 20 talere, care este încălzită pe la partea inferioară

prin intermediul unei serpentine cu abur .În această colană se face separarea ultimelor frunți, care se

elimină pe la partea superioară printr-un deflegmator și un condensator resturile de frunți, iar spirtul

rafinat se scurge pe la bază coloanei în formă lichidă și este trecut într-un răcitor.

11

3.3.Instalații de distilare -rafinare continuă

Fig 3.Instalatie de distilare continuă

Trecerea la distilarea continuă a plamezilor fermentate și la rafinarea continuă a spirtului brut

depozitat intermediar, a permis în continuare realizarea unor instalații combinate de distilare-rafinare

continuă pentru obtinereea spirtului rafinat direct din plămadă fermentata, fără depozitare intermediară

a spirtului brut.

Asemenea instalații șanț prevăzute cu trei sau mai multe coloane și sunt economice pentru

productivități mai mari de 0,3-0,5 vagoane alcool absolut în 24 ore în cazul instalațiilor cu trei coloane

și mai mari de un vagon /24 ore pentru cele cu mai multe coloane.

12

Principalele tipuri constructive de instalații de distilarearafinare continuă se pot împarți în patru ��grupe:

-instalații cu acțiune directă;

-instalații cu acțiune semidirecta;

-instalații cu acțiune indirectă;

-instalații cu acțiune combinată.

Primele trei instalații sunt formate de regulă din trei coloane :de distilare,de frunți și de rafinare,

iar ultima dispune în plus de o a două coloană de rafinare.

Principală deosebire dintre aceste instalații constă în formă (vapori sau lichid) în care spirtul brut

alimentează coloană de frunți iar epuratul cea de rafinare.

Astfel în cazul instalației cu acțiune directă vaporii de spirt brut ce ies din coloană de distilare intră

direct în coloană de frunți sub formă de vapori, iar epuratul ce alimentează coloană de rafinare se află,

de asemeni sub formă de vapori deoarece a fost în prealabil distilat total într-o coloană de epuizare

(luter) a unei coloane obișnuite de rafinare continuă.

Această instalație este cea mai economică din punctul de vedere al consumului de abur, datorită

faptului că vaporii de spirt brut care ies din coloană de distilare nu mai sunt condensati, însă obținerea

unui spirt de calitate superioară în asemenea instalații este îngreunată datorită posibilității de antrenare

a unor particule de plămadă fermentata în coloană de frunți.

4.Calcule

Compusul Porumb Secara Grâu Orz OvazUmiditate % 13,3 13,4 13,6 13,

013,0

Substante extractive neazotoase, din care amidon % 67,9

59,1

68,1

58,0

67,9

60,0

65,7

55,0

58,5

40,0

Proteine% 9,6 12,9 12,4 11,8

10,9

Lipide % 5,1 2,0 1,8 2,3 4,7Celuloza % 2,6 1,7 2,5 4,4 9,5

13

Substante minerale % 1,5 1,9 1,8 2,8 3,4

Tabel 2.Compozitia chimica medie a unor cereale folosite la fabricarea etanolului.

Tabelul 3. Randamente practice obtinute la fabricarea alcoolului (litri alcool

absolut/ 100 kg)

4.1Calculul parametrilor initiali

Să se calculeze parametri initiali(cantitatea de alcool rezultată din prelucrarea a 100t de porumb de

calitate bună,umiditatea şi procentul de amidon) ştiin că parametrii implicaţi sunt:

14

Materia prima Amidon % Calitatea fabricatieiExcelenta Foarte buna Buna Medie

Amidon pur , anhidru 100 67,0 65,0 63,0 61,0Amidon pur , uscat în aer 82 54,9 53,3 51,6 50,0

Amidon pur , umed 50 33,5 32,5 31,5 30,5Cartofi 14 9,4 9,1 8,9 8,5Cartofi 16 10,7 10,4 10,0 9,7Cartofi 18 12,1 11,7 11,3 11,0Cartofi 20 13,4 13,0 12,6 12,2

Fulgi de cartofi 68 45,6 44,4 42,8 41,5Faina de amidon de

cartofi80 53,6 52,0 50,4 48,8

Secara medie 55 36,9 35,7 34,6 33,5Secara grea 58 38,9 37,7 36,6 35,4Grâu mediu 57 38,2 37,0 35,8 34,7Grâu greu 60 40,2 39,0 37,8 36,6

Orz 55 36,9 35,8 34,7 33,6Ovaz 52 34,8 33,8 32,7 31,7

Porumb normal 60 40,2 39,0 37,8 36,6Sorg 60 40,2 39,0 37,8 36,6

Faina de tapioca 75 50,3 48,8 47,3 45,8Malt uscat din orz 56 37,5 36,4 35,3 34,2

Malt verde din:

-          Orz usor

-          Orz foarte usor

-          Ovaz mijlociu

40

35

35

26,8

23,5

23,5

26,0

22,8

22,8

25,2

22,1

22,1

24,4

21,4

21,4

-cantitatea de porumb prelucrată pe an este:100+20*N t,unde N=17

-compoziţia porumbului in prelucrare:umiditate,u%=10,8+0,1*N(N=17); impurităţi=2%; amidon,a

%=56,6+0.1*N(N=17)

1.Cantitatea de alcool rezultată din prelucrarea a 100t porumb calitate bună

100kg porumb....................37,8 l alcool

100000kg porumb...............x

x=3780000/100=37800 l alcool

2. Cantitatea de porumb prelucrata pe an

1000 + 20· 17 = 1340 tone porumb/an

3. Debitul de porumb prelucrat pe ora

1340  ∙ 1000 ∕ 300 ∙ 24 =186,1111 kg/ora

4.  Umiditatea ( u%)

u% = 10,8 + 0,1 ∙  17 = 12,5 % 

5. Procentul de amidon (a%)

a% = 56,6 + 0,1 ∙ 17 = 58,3 %

6. Impuritatile  ip % = 2%

15

5.Protecţia muncii

5.1 Dispoziţii generale

Normele generale de protectie a muncii cuprind principii gen erale de prevenire a accidentelor de

munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop

eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în

sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de

productie - mediu de munca), informarea,consultarea si participarea angajatilor si a reprezentantilor

acestora.

Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atât cele referitoare la securitatea în munca, cât

si cele referitoare la sanatatea în munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a

instructiunilor proprii de securitate a muncii.

Prezentele norme se aplica în toate sectoarele de activitate de pe teritoriul României, atât publice cât si

private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educationale, culturale, de recreere

etc.).

Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor fizice sau juridice, române sau straine, ce

desfasoara activitati pe teritoriul României, în conditiile prevazute de lege, atât în calitate de

angajator, cât si în calitate de angajat, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor în perioada efectuarii

practicii profesionale, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice.

16

5.Bibliografie

1.Hopulele,T.,1980.Tehnologia berii, spirtului si a drojdiei.Universitatea din Galati.vol.2.pag. 3-143.2.Croitor,N.2000.Tehnologia generala a industriei alimentare.EdituraFundatiei Universitare „Dunarea de Jos”,Galati.3.Rotaru,V.1979.Tehnologia fabricarii spirtului si a drojdiei comprimate.Editura didactica si pedagogica,Bucuresti.4.Nicolae Ţane,1998.Maşini şi instalaţii pentru produse de origine vegetală,Vol I.Editura Universitatea Transilvania Braşov

17