Diversitate Tematica Si Stilistica

8/19/2019 Diversitate Tematica Si Stilistica

1/21

INTRODUCEREINTRODUCERE PPERIOADA ERIOADA II NTERBELICĂ NTERBELICĂ

Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele două Războaie Mondiale, şireprezintă o etapă de efervescenţă creatoare pentru poezie care dobândeşte, “conştiinţă desine şi deci, o existenţa proprie‘’. !icolae "alotă#1

$a urmare a tensiuni dintre ori%inalitatea spiritului creator al unei %eneraţii de poeţi valoroşişi orientările literare&culturale dominate în epocă modernism , tradiţionalism , avan%ardism#

poezia română se înnoieşte şi capătă o diversitate tematică, stilistică şi de viziune .

Poezia interbelică după manifestarea simbolismului, apare sin%ura vizibilitate literară în perioada literară in primele decenii ale secolului al '' lea, ia naştere o poezie e(plozivă cavaloare, atât prin tendinţe tradiţionale care se dezvoltă ideatic şi stilistic, dar mai ales prine(presia modernismului, curent ce defineşte o poezie nouă care să se sincronizeze cu liricaeuropeană. )stfel, înnoirea literaturii române este determinată în e%ală măsură, atât de%rupările de orientare tradiţionalistă, care îndemnau scriitorii să se intoarcă spre folclorul şimitolo%ia naţională, spre credinţa reli%ioasă cât de cele moderniste, care impulsionau poezialirica şi filozofică prin intelectualizarea poeţilor, prin e(tinderea interesului şi preocupărilor

privind lirica europeană, de talie universală. Poezia tradiţionalistă valorifica, e(plorarea maiinsistentă a elementelor folclorice naţionale un lirism simplu , cu ima%ini artistice şi fi%ure de

stil , promovând tematica reli%ioasă şi armonia clasică a versurilor .

*iversitatea tematică, stilistică şi de viziune o poeţilor în perioada interbelică se poate defini prin pluralitatea curentelor culturale şi literare care s+au manifestat cu aceeaşi forţă şiconcomitant, ceea ce constitiue o caracteristică inedită a poeziei româneşti, care a e(plodatvaloric in epoca dintre cele două Războaie Mondiale.

n aceasta perioadă s+au dezvoltat mai multe curente literare printre care se numără şimodernismul. )cesta cuprinde toate acele mişcări artistice care e(primă o ruptură de tradiţieşi are în vedere principalele elemente noi în poezie,proză şi în critica literară.Modernismul nus+a manifestat numai în domeniul literaturii,ci şi în artă.-iind total opus

tradiţionalismului,acesta reprezintă o manifestare radicală si îndrazneaţă,a celor mai noi formede e(primare în planul creaţei.)ceasta tendinţa susţine teoria imitaţiei,promovarea tinerilorscriitori,care au o ima%inaţie bo%ată şi care creează cu uşurinţa o poezie,de asemenea susţineşi trecerea de la o literatură cu tematică rurală la o literatură de inspiraţie urbană, şi evoluţiade la epic la liric, obiectivă.

Perioada interbelică este sensibilitatea unei noi sensibilitaţi poetice, a unei noi conştiinţe desine a poeziei care avea să se înscrie in mişcarea de idei europeană, în circuitul ei valoric, decreaţie .ra o evoluţie dialectică

1 Nicolae Balotă (n. 26 ianuarie 1925, Cluj) este un eseist, critic, istoric și teoretician literar român.


2/21

Poezia %ravită în /urul mai multor modele mari 0 materialismul abstractului si înobilireae(presiei sincere prin udor )r%ezi 1334+1567# , poezia e(presionistă prin 8ucian "la%a1395+1561# , poemele simbolice prin :eor%e "acovia 1331+1597# , sau versuri ermetice prin;on "arbu 1359+15


3/21

MODERNISM

lat. modernusD recent,nou#

Modernismul este un curent literar iniţiat la noi în 1515 de u%en 8ovinescu, a cărui doctrină

porneşte de la ideea că e(istă Cun spirit al veaculuiC care impuneE o dezvoltare simultană acivilizaţiilor, pledând pentru un proces de sincronizare a literaturii române cu literaturaeuropeană, cunoscut şi ca principiul sincronismului. ;deea de la care porneşte u%en8ovinescu este aceea ca civilizaţiile mai puţin dezvoltate sunt influenţate de cele avansate,mai întâi prin imitaţie, conform Ceoriei imitaţieiC emise de francezul :abriel arde, iar dupăimitare, prin stimularea creării unui fond literar propriu. n altă accepţie, literatura trebuie săCimiteC viaţa în toată comple(itatea, să reliefeze bo%ăţia spirituală şi sentimentală a oamenilor

prin crearea unor eroi cu intensă şi plurilentă personalitate. eoria formelor fără fond,enunţată şi susţinută de itu Maiorescu, este acceptată şi de 8ovinescu, dar reconsiderată,acesta fiind de părere că formele pot, în cele din urmă, să+şi creeze uneori fondul, în vedereamodernizării înnoirii# literaturii române. u%en 8ovinescu trasează câteva direcţii noi în care

să se înscrie operele literare, înfiinţând, în acest scop, un cenaclu literar şi o revistă numităCBburătorulC0F tematica operelor literare să fie inspirată din viaţa citadină şi nu din cea rurală0 Ca întoarcespatele oraşului pentru a privi numai la sat înseamnă a proceda reacţionarCGF evoluţia prozei de la liric la epic şi a poeziei de la epic la liricGF îmbo%ăţirea creaţiilor lirice cu profunde idei filozofice, dând importanţă e(presivităţii,su%estiei ambi%uităţiiGF cultivarea prozei obiective şi a romanului de analiză psiolo%icăGF intelectualizarea prozei şi a poeziei + ilustrarea în operele literare a unor concepţii metafiziceşi viziuni ori%inale despre lume, viaţa şi universGF crearea intelectualului cu trăiri intense şi spiritualitate comple(ă, ca persona/ al opereiliterare, în locul unui erou linear şi static. ntr+un articol publicat în revista CBburătorulC1526#, u%en 8ovinescu susţine ideea că Ce(istenţa omului în afară de cate%oria timpului+fiind o iluzie filozofică, trebuie să intrăm în timp şi să ne fi(ăm cronolo%ic. C

Reprezentanşi în literatura română0 ;."arbu, $.Petrescu, ;.=oronca,).Holban,P.$onstantinescu,:."raescu,:.$alinescu, =.Bteinu, H.Papadat+"en%escu

ŢELURILE MODERNISMULUI

Moderniştii au crezut că prin refuzarea tradiţiei ar fi putut descoperi noi şi radicale feluri de a

crea Cun altfel de artăC. )rnold Bcoenber% a crezut în i%norarea armoniei tonale, tradiţionale I sistemul ieraric de or%anizare a muzicii care a %idat acest domeniu pentru mai bine dedouă secole şi /umătate I întrucât a descoperit un mod nou de a or%aniza sunetul, bazat pe%ruparea notelor în rânduri de câte douăsprezece. )ceastă tenică a rezultat în creerea muziciiseriale a perioadei de după primul război mondial. )rtiştii abstracţi, inspiraţi de mişcareaimpresionistă şi de lucrările lui Paul $Jzanne şi dvard Munc, au pornit conceptual de la

presupunerea că atât culoarea cât şi forma + nu reprezentarea lumii naturale + sunt elementeleesenţiale ale artei vizuale. )stfel, KassilL andinsNL, Piet Mondrian şi azimir Malevic auîncercat să redefinească arta ca şi aran/amentul culorii pure. *ezvoltarea foto%rafiei a afectat

puternic acest aspect al modernismului, fiindcă nu mai era nevoie de funcţia pur descriptivăale niciuneia din artele vizuale. )ceşti artişti modernişti au crezut cu tărie că prin refuzarea

reprezentărilor reale şi materiale, arta va trece de faza materialistă şi va intra într+unaspirituală.

O

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/WWIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_C%C3%A9zannehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edvard_Munchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wassily_Kandinskyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piet_Mondrianhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimir_Malevich&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/WWIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_C%C3%A9zannehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edvard_Munchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wassily_Kandinskyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piet_Mondrianhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kazimir_Malevich&action=edit&redlink=1


4/21

AVANGARDISM

Avangarda sau avangardismul conform termenului din franceză, avant-garde#reprezintă tendinţele de ma(imă actualitate aplicate în artă la un moment considerat. -ărămenţionarea unor indicaţii temporale, se subînţele% de re%ulă două variante0 fie pionieratele

artistice ale momentului în care se discută, fie e(perimentele abundente desfăşurate de+alun%ul perioadei interbelice.ermenul îşi are ori%inea în /ar%onul militar din limba franceză, desemnând detaşamentul caree(plorează terenul necunoscut pentru a pre%ăti înaintarea %rosului trupei. )ntonimul termenului avan%ardă, folosit de asemenea în terminolo%ia militară, este arier%ardă.

>nii cercetători consideră avan%arda ca una dintre C fetele modernităţii" alţii sunt de părerecă este punctul e(trem în care a a/uns modernismul. !oul curent literar îşi propune ştergereaierarhiilor de orice tip, ruptura cu tradiţia. Retorica ofensivă, vizionarismul, caracterul

violent mascează însă o dramă a e(istentei, o criza determinată de sesizarea opoziţiei dintrerealitate şi absolut, dintre libertate şi necesitate.

)van%ardismul este o reacţie împotriva incapacităţii ştiinţei, artei şi literaturii de a stopaizbucnirea primului război mondial. Busţinătorii acestui curent propunând în scimb oliteratură a iraţionalului.

)cest curent literar este caracterizat prin spiritul de frondă, prin ne%area violentă a formelor de artă consacrate, căutând proclamarea noului. )rtiştii avan%ardei dau dovada unui activismsusţinut şi se concentrează asupra creaţiei ca proces, neinteresându+se de rezultatul ei opera#.)cţiune de şoc, avan%arda are funcţie re%eneratoare şi descizătoare de drum în arte.

)van%arda acţionează ener%ic în momentele de criză politică sau socială, asociindu+seadeseori cu manifestări e(tremiste. )van%arda corespunzătoare crizei înfăptuieşte %esturianarice şi revolte spectaculoase.

Reprezentanţi în literatura română0 ristan zara, ;on =inea, )drian Maniu, =ir%il :eor%iu,Paul Paun, :ellu !aum, =ir%il eodorescu

)van%ardismul nu este un curent uniform, omo%en, ci o mi(tură de curente, orientări şitendinţe. *intre acestea, ar putea fi menţionate câteva mai importante0 dadaismul,suprarealismul, constructivismul, ermetismul, etc.


5/21


6/21

si+i fri%,si bureaza.

C!ervi de toamnaC#

!atura se află sub puterea unor forme distructive, natura bacoviană fiind o stare de spirit, iar

anotimpurile sunt obsedante şi creează stări nevrotice0

Csi toamna,si iarna

$oboara amandoua

si ploua si nin%e

si nin%e si ploua.C

CMoinaC#

altă temă folosită de "acovia este moartea. n mediul în care trăieşte acestă,sentimental morţii este prezent, ciar poetul considerându+se la un moment dat un cadavruîntr+una din poeziile saleCRenuntareC. Benzaţia de funebru este permanentă în lirica

bacoviană. Moartea este o stare de disperare, de deza%re%are a materiei ,a fiinţei, a e(istenţei0

CBunt câtiva morţi în oraş iubito

$iar pentru asta am venit să+ţi spun,

Pe catafale de căldura+n oraş. ncet cadavrele se descompun.C

C$uptorC#

>na dintre culorile sale preferate este ne%rul prin care se realizează o atmosferă deinfern, un bun e(emplu este poezia C!e%ruC în care întâlnim flori carbonizate, vesmintefunerare, sicrie, toate acestea realizând un decor învaluit în ne%ru. *ar ne%rul mai apare şi încontrast cu albul creînd un decor de doliu0

C$opacii albi,copacii ne%rii

Btau %oli în parcul solitar

*ecor de doliu funerar

$opacii albi,copacii ne%ri.C

C*ecorC#

6


7/21

altă temă este infernul citadin. rasul la "acovia este văzut ca un târ% de provincie,murdar, cu noroi, cu un aspect neîn%ri/it0

CPrin maalale mai nea%ra noaptea pare

sivoaie+n care triste inundara

si auzi tusind o rate+n sec amara

Prin ziduri veci ce stau darâmate.C

:eor%e "acovia va ramâne mereu acel poet care te atra%e cu poezia sa datorită întelesurilorlor atât de ascunse dar care în momentul când le+ai descifrat, le+ai înţeles, sunt atât de clare siatît de adevarate.

Lucian Blaga este o personalitate marcantă a culturii interbelice care marcează

această perioadă prin ori%inalitatea creaţiei. pera sa este una în care %ândurile şisentimentele autorului sunt transmise direct, într+un limba/ fi%urat. n multe din poeziile sale,8ucian "la%a su%ereaza sentimentul dra%ostei. ema dra%ostei, a iubirii o întâlnim foarte clarîn poezia C;zvorul !optiiC în care eul liric aduce un oma%iu iubitei. n poezia lui "la%a sestabileste o stânsă le%atură între iubita şi natura deoarece iubita primeşte trăsături ale naturii0

Cîmi pare ca ocii tăi, adânci, sunt izvorul

din care tainic cur%e noaptea peste văi

şi peste munţi, şi peste sesuri,

acoperind pamântul

c+o mare de întuneric.C

C;zvorul !optiiC#

altă temă întâlnita în poeziile lui "la%a este tema sin%urătăţii şi a izolării. l se

izolează, pleacă la mar%inea lumii, unde nu aude decât sunetul apei batând în târmuri.Pamântul parcă e o insulă izolată, sin%uratică, încon/urată de întuneric0

CBuntem fără scăpare sin%uri în miaza nopţii

)ici unde astăzi sin%uratatea ne omoară.C

C!oi cântaretii leprosiC#

Bin%uratatea devine izolare a pamântului de cer. Poetul rătăceste în sin%uratate înasteptarea ieşirii zadarnice din aceasta.

7


8/21

Bentimentul morţii,tipul fiinţei pândite de moarte este re%ăsita în poemele sale.eamade moarte e a omului pentru care nu e(istă viată de dincolo,vo viaţa linistită ca cea a omuluireli%ios,vci a fiinţei ameninţate de întuneric. "la%a s+a inspirit din folclor şi din mitolo%ieunde teama de moarte este evidentă0

C*e ce îmi e asa de teama+mama

Bă părăsesc iar luminaQC

C*in adâncC#

ema trupului ca încisoare a sufletului este şi ea întâlnita în opera lui "la%a. n poezia C*aţi+mi un trup voi munţilorC poetul e(primă dorinţa fierbinte a sufletului sau care+şicaută un înveliş pe măsura cunoştinţelor sale0

C*aţi+mi un trup voi munţilor,

daţi+mi alt trup să+mi descarc nebunia în plin

C*aşi+mi un trup voi munţilorC#

ema cunoaşterii, care înseamna iubire este întâlnita în poezia Cu nu strivesccorola de lumini a lumiiC. ;ubirea este o formă de cunoaştere, o cale de comunicare cu>niversul dar numai prin bătăile inimii iubitei0

C.si sub %lii ti+am auzit

a inimii bataie z%omotoasaC

CPamântulC#

n volumul C"ănuitele trepteC15


9/21

udor Arg!e"i este un inovător al limba/ului artistic în poezie. $reaţia sa poeticăeste impresionantă prin diversitatea tematică şi prin profunzimea ideilor. )r%ezi abordeazămai multe teme în poeziile sale. temă bine reprezentată la )r%ezi este cea a framântariimetafizice.l îsi pune întrebari asupra condiţiei umane şi meditează asupra locului omului înunivers, asupra posibilităţii sale de cunoastere ciar si asupra e(istenţei lui *umnezeu.

temă întâlnită frecvent este cea a sin%uratăţii omului0

Care sunt sin%ur, *oamne, şi piezisi

$opac pribe% uitat în câmpie,

$u fruct amar si cu frunzis.C

Psalm#

Be confesează lui *umnezeu, fiinţa supremă. l foloseşte metafora copacului uitat încâmpie, prin care arată că este lipsit de bucurie.

alta tema este cea a omului parasit de $reatorul sau0

C*e când s+a întocmit Bfânta Bciptura

u n+ai mai pus picioru+n batatura

si anii mor şi veacurile pier

)ici sub tine dedesupt subt cor.C

ul aşteapta un semn de la $reatorul său, este trist datorită trecerii timpului, neputând să+l opreasca, se simte abandonat. )stfel intervine nevoia omului de a comunica cu divinitatea.)r%ezii consideră că *umnezeu se ascunde intenţionat de om.

Cncerc de+o viaţă lun%ă să stăm un ceas la sfat

şi te+ai ascuns de mine de cum m+am arătat.C

alta temă frecventa este aceea a cautării disperate a unei dovezi în le%atură cu e(istentacreatorului. !e%ăsind ceea ce caută apare îndoiala, ta%adă.

CPentru credinţa sau pentru ta%ada

e caut dârz şi fără de folos.

sti visul meu, din toate, cel frumos

si nu+ndrăznesc să e dobor din cer %rămadăC

Psalm#

5


10/21

Bunt unele poezii în care este e(primată revolta poetului împotriva creatorului.(asperat de cautare, de piedicile care+i împiedica aceasta lun%a căutare, eul îsi e(primărevolta împotriva acestuia0

C riunde+ti pipai,cu soapta tristei ru%i,

*au numai de belciu%e,cu lacate si dru%i.C

;ubirea la )r%ezii este un sentiment protector, cemarea necontenita a iubitei0

Csi acum s+o vad venind

Pe poteca solitara,

*e departe,simt un /ind

si+as dori sa mi se para.C

CMelancolieC#

;ubita ca soţie este stapâna universului casnic, iubirea este împlinită în cadrul naturiive%etale şi animale cu toate bo%ăţiile sal

CPamântul umblă după tine să te soarbă

$u vârfuri boante de iarba oarba.

*in sân%ele tău băut şi din sudoare

Pot să iasă alte poame şi feşuri noi de floare.C

CMireasaC#

altă temă este timpul care trece şi distru%e omul0

CMă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa.C

impul se află într+o strânsa le%atură cu tema morţii. Bpaima de moarte este ilustrată în poezia C*uovniceascaC0

C$e noapte %roasă, ce noate %rea

cineva sau poate mi se pare.C

nsa aceasta spaimă este diminuată datorită realizării omului şi datorită împlinirilorsale. *e aici omul îsi ia tăria de a înfrunta sfârşitul0

C*e ce+as fi tristQ $ă nu ştiu mai bine

$u sunet de vioara ulciorul pe pamântQ

14


11/21

!u mi+e clădită casa de sită peste rotus,

n pa/istea cu crân%uriQ *e ce+as fi tristQ şi totuşi...

C*e ce+as fi tristC#

n opera sa udor )r%ezii are si elemente moderniste prin temele lirice prelucrate, prin limba/ul folosit şi e(trasele din toate re%istrele limbii araice, bisericeşti, cotidiane sirurale, dat şi titlul socant al poeziei C-lori de muci%aiC. >n alt element modern al liricii

bacoviene este evidenţiat prin sursa de inspiraţie şi anume cea încisorilor.

#on Bar$u este şi el unul dintre marii poeţi ai literaturii române care, de asemenease impune prin ori%inalitatea creatiei sale. 8irica lui "arbu reprezintă o relaţie dintrematematică şi poezie. Poetul a fost debutat de un matematician, iar modul său de a %ândi înspiritul abstract al matematicii şi+a pus amprentă şi supra operei sale0 C$a în %eometrie întele%

prin poezie o anumită simbolistică pentru prezentarea formelor posibile de e(istentă, întrucât

e(ista undeva, în domeniul înalt al %eometriei, un loc luminos, unde se întâlneşte cu poezia.Pentru mine poezia este o prelun%ire a %eometrieiG aşa ca ramânând poet, n+am părăsitniciodata domeniul divin al %eometriei.C

Poezia lui este cu mult mai deosebită decât cea a lui )r%ezii sau "la%a, întrucât%radul de dificultate este mai mare. )stfel poeziile sale sunt %reu de înţeles deoarece foloseşteun limba/ abstract. "arbu e(primă, în opera sa, dorinţa lui de comunicare cu >niversul, în care

pluteşte o stare de intelectulitate.

ema poeziei C*in ceas dedus...Ce(primă ideea autocunoaşterii, ideea reflectării îno%linda, poezia în totalitate fiind un /oc al minţii. 8umea materială care ne încon/oarăconstituie o o%lindire a ideilor în spirite, o o%lindire a spiritelor în propria conştiinţă.

ema nunţii o re%ăsim în poezia CRitmuri pentru nunţile necesareC. )ici "arbue(primă ideea de cunoaştere prin trei căi esenţiale0 prin eros, prin raţiune şi prin contemplaţie

poetică. >tilizând simbolul, toate aceste trei căi sunt simbolizate printr+o nunta. )ici eroul estedominat de =enus, raţiunea de Mercur şi contemplaţia de Boare.n poezia CimbruC poetuleste fascinat de lucruri, de piatră, de unda mării, acestora atribuindu+le suflete, şi de aceea elsimtea comuniune cu creaţia cosmică.

C)r trebui un cântec încapator,

-osnirea mătăsoasa a mării cu sare,

ri lauda %rădinii de în%eri, când răsare

*in coasta barbateasca al vei trunci de fum.C

;on "arbu este si un modernist deoarece opera sa cuprinde elemente care seîncadreaza în acest curent literar0 adâncirea lirismului, ambi%uitatea limba/ului, profunzimea

întelesurilor, versul liber. oate aceste elemente fac ca opera sa să se încadreze în acest curentliterar.

11


12/21

Diversitate stilisticDiversitate stilistic

:eor%e =asiliu, cu pseudonimul Bacovia, are în opera sa influenţe din d%ar Poe şi dinsimbolismul francez0 "oudelaire, Paul =erlaine, )rtur Remband, prin atmosfera de nevroză,ideea morţii, cromatica. :eor%e "acovia preferă deci, culorile încise, sumbre, cum ar fine%ru, violet, %ri.

n poezia Plumb cele două strofe corespund celor două planuri ale realităţii0 cea e(terioarăcimitirul# şi cea interioară sentimentele eului liric#. )tmosfera poeziei este tulburătoare, maiales prin simpla evocare a morţii, la nivelul semantic al cuvintelor folosite0 sicrie, cavou,coroane şi prin repetiţia obsesivă a cuvântului plumb. Bensul acestei metafore+simbolsemnifică apăsarea sufletească a eului poetic şi monotonie. Poezia este presărată de fi%uri destil precum0 metafore0 Csicriele de plumbC, Co(imoron0 Cflori de plumbC, personificare0

Cdormeau adânc sicriele de plumbC. n strofa a doua se observă neputinţa eului de a se mişca,de a ieşi din starea de monotonie, de tristeţe, care îl cuprinsese0 prin metaforele Caripile de

plumbC, Camorul meu de plumbC. Bomnul este privit ca o anticamera a morţii. $uvântulCîntorsC este un epitet al verbului, ceea ce înseamnă întoarcerea câtre moarte, spre apus, adică

profunzimea stării de tristeţe a eului poetic.

Repetitia consoanelor0 p, b, s, c, r , dar şi a vocalelor încise care sunt mai frecvente decât celedescise, imprima versurilor o muzicalitate încisă, stranie. Metafora inversiune din primastrofă Cfunerar vesmântC accentueaza ideea de moarte. Btructura Cera fri%C su%erează prezentuletern, răceala morţii si totodata în%eţarea sufletului, eul liric fiind incapabil de a mai simţiceva.

-ormula metrică simplă0 rima îmbrăţişată, măsura de zece silabe accentuează tonalitateaversurilor. $ele trei puncte de suspensie din prima strofă, adică pauza afectivă, retorică, pun înevidenţă ceea ce simte eul.

Poezia 8acustră comunică o stare de an(ietate, însuşi titlul e(primă refu%iul şi sin%urătateaeului liric. 8irismul este subiectiv, e(istând o implicare totală a eului liric prin folosirea îne(clusivitate a persoanei întâi.

Bonoritatea versurilor este dată de frecvenţa vocalei u aud, plouând, sunt# şi de terminaţia

stridentă în -ind şi -nd a cuvintelor0 %!nd , aştept!nd , tresar ind , alcătuind o muzicalitate %ravăîn perfect ecilibru cu nucleul poeziei. iparul metric este în acest caz comple(. n prima şi atreia strofă se %ăsesc trei versuri identice care amplifică muzicalitatea internă a poeziei.Măsura constantă de opt, nouă silabe#, potenţează sonoritatea sumbră a te(tului. ;ma%inileauditive sunt şi ele prezente în te(t, percepţia eului liric realizându+se acustic0 Caud plouândC,Caud materia plân%ândC. Btarea de disconfort se simte în toată poezia, de e(emplu0 epitetulCscânduri udeC , apa având un efect ne%ativ, eroziv. Metafora Cpiloţii %rei se prăbuşescCsu%erează prăbuşirea societăţii, dar şi o moarte sufletească a eului liric.

n Bonet se aseamănă cu d%ar Poe şi =erlaine prin concepşia artei. ncă de la începutul poeziei se simte atmosfera încisă, sufocantă şi apăsarea sufletească prin epitetul Cnoapte

%reaC, noaptea semnificând misterul, sin%urătatea.

12


13/21

udor Arg!e"i este primul poet român care valorifică estetica ur!tului inspirându+se dinopera lui $arles "audelaire. n poezia ar%eziană %ândirea şi limba/ul sunt de facturămodernă, iar forma şi tematica sunt adesea tradiţionale.

n poezia estament, eul liric se inte%rează în câmpul istoric literar.Poetul se adreseazăfamiliar cititorului, din %eneraţia nouă, prin invocaţia retorică CfiuleC, ceea ce presupuneapropiere şi dorinţa de a+l prote/a. *e asemenea, cititorul este individualizat prin folosirea

persoanei a ;;+a, sin%ular. Metafora centrală a poeziei este CcarteaC, adică opera în sine. areprezintă unicul bun lăsat moştenire0 C!u+ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,& *ecât unnume adunat pe+o carte.C

=ersurile devin un amplu discurs or%anizat în /urul unei succesiuni de ecivalente ale cărţii0Ccartea+treaptăC, Ccartea+risovul vostru cel dintâiC, Ccartea+cuvinte potriviteC, Ccartea+*umnezeu de piatrăC, Ccartea+slova de foc şi slova făurităC.Metonimia Ccartea+treaptăC

reprezintă le%ătura dintre %eneraţile care au trecut peste obstacole0 Crâpi şi %ropi adânciC.

Pe parcursul între%ii poezii se face le%atura cu trecutul, strămoşii CoseminteC, Cmânia bunilorC,CoseminteC şi efortul lor Csudoarea muncii sutelor de aniC. ul liric îşi însuşeşte efortulstrămoşilor Cvârsate+n mineC, el este un ecou, continuator al %eneraţiei anterioare.

Be poate observa o evoluţie de la munca fizică la cea intelectuală, prin opoziţia dintretradiţional şi modernism . )stfel se poate considera că poetul este o voce a mulţimii, care s+aridicat din %eneraţile de la ţară.

ul liric foloseşte o(imoronul Cvenin+miereC, su%erând faptul că suferinţa a fost transformatăîn miere0 C=eninul strâns l+am prescimbat în miereC. *iscursul liric are atât critica cât şielo%iu, aceasta fiind su%erată printr+un alt o(imoron0 C)m luat ocara, și torcând usure& )m

pus+o când să+mbie, când să+n/ure.C

>ltima definiţie metaforică a cărţii subliniază arul divin al creatorului Cslova de focC şiepitetul Cslova făurităC. n această inseparabilă uniune se împletesc inspiraţia şi muncatrudnică.

n ultimele versuri ale poeziei se observă condiţia poetului+ Crobul. =ersificaţia este şitradiţională şi modernă deopotrivă. radiţionalul ţine de rima împereceată, iar modernitatea

de ritmul nere%ulat care nu urmăreşte piciorul metric, ci %ândirea poetică.

n poezia -lori de muci%ai se foloseşte din nou de estetica urâtului. )lăturarea o(imoronică acelor doi termeni flori pozitiv, viaţă, %in%ăşie, frumuseţe# şi mucigai întuneric, rău, urât#,formează metafora materiei poetice supuse filtrării lirice în actul creator. 8irismul poeziei estesubiectiv, eul liric fiind implicat direct0 Cam scrisC, Cmă dureaC, Csă scriuC. fortul creaţieiapare înca din primul vers0 Cam scris cu un%ia pe tencuialăC. pitetul Cfirida %oalăCsu%erează din nou lipsa divinităţii.

Prin repetare, termenul stih capătă diverse conotaţii simbolice0 Cstiurile fără anC semnificăatemporalitatea, eternitatea, Cstiurile de %roapăC+ detenţia, Cstiurile de acumC+ sentimentele

pe care eul liric le trăieşte în acel moment, în detenţie. )stfel, privaţiunile0 sete, foame, %roapăse referă la faptul că eul liric se află într+un spaţiu în care îsi pierde raţiunea.

1O


14/21

Metafora Cun%ia în%ereascaC semnifică inspiraţia prin divinitate. nsa e(perienţa pe care atrăit+o a fost marcantă Cnu a mai crescutC. ;nversiunea, specifică modernismului Cnu o mai amcunoscutC se referă la neputinţa eului de a mai scrie, accentuând pronumele o. Mediul ostil îşiface din nou simţit prezenţa prin Cploaia băteaC, Cmă dureaC. ul poetic nu vrea să renunţe Cm+am silitC, dar durerea îl strân%e Cca o %iarăC comparaţie#. Metafora Cmâna stân%ăC su%erează

faptul că acesta nu a mai creat aşa cum ne+a obişnuit.

Poetul foloseste atât versul re%ulat, cât şi pe cel liber, apare rima perece şi ritmul nere%ulat.

Lucian Blaga descide volumul de debut al său cu poezia u nu strivesc corola de minuni alumii , o veritabilă artă poetică, în care îşi e(primă viziunea lui asupra lumii.

itlul, reluat îm primul vers al poeziei este construit dintr+o metaforă ce semnifică cunoaşterealuciferică. "la%a îşi e(primă atitudinea faţă de tainele universale, ale%ând contemplarea şi nu

cunoaşterea raţională. Pronumele personal CeuC, aşezat la începutul poeziei are o conotaşiee(presionistă or%olioasă. Metafora+simbol din primul vers mai poate semnifica ecilibruluniversal, perfecţiunea corola#, ima%ine a absolutului.

Poezia este structurată pe doua planuri0 al eului liric şi al celorlalţi, marcate prin ma/usculala început de vers. $ele două planuri se află în opoziţie, prin atitudinea în faţa cunoaşterii.Prin ne%aţia Cnu ucidC se înţele%e opusul. 8a începutul poeziei se face referire la cunoaşterealucifericăG eul liric nu încearcă să cunoască misterul şi să+l distru%ă. numeraţia Cîn flori, înoci, pe buze ori morminte.C Bemnifică misterele lumii, încercarea de cunoaştere a lor.)stfel, florile pot semnifica fra%ilitatea, frumuseţea, naturaG ochii trimit la viziune,desciderea sufletului câtre lumeG buzele pot su%era sensibilitatea, afectivitatea, intimitateaGiar mormintele sunt marturii ale porţilor care dau spre tărâmul de dincolo de moarte. oateaceste simboluri duc la cunoaştere pe cale senzorială.

ul liric este e(primat subiectiv prin pronumele la persoana întâi, sin%ular CeuC, CmeaC. $eade+a două secvenţă se structurează pe baza unor relaţii ale opozitiei con/uncţia adversativăCdarC#0 Ceu I alţiiC, Clumina meaC + Clumina altoraC. n conte(t, Clumina meaC semnifică ocunoaştere poetică de tip intuitiv luciferica#, în timp ce Clumina altoraC semnifică ocunoaştere de tip raţional paradisiacă#.

Metaforele verbale CstrivescC, Csu%rumăC au o atitudine e(presionistă, dură. Misterul îşi face

simţit prezenţa prin termeni precum0 taine, ascuns, adâncimi, întuneric. =erbele predicativeaflate la prezent, aflate prin opoziţie prin afirmare şi ne%are, trimit la timpul etern alabsolutului. =ersificaţia este una modernă, specific bla%ianăvers liber#.

n finalul poeziei, se tra%e concluzia discursului liric0 Ccăci eu iubesc& şi flori şi oci şi buze şimorminte.C, confirmând opţiunea fermă a eului liric pentru atitudinea luciferică.

#on Bar$u, în poezia imbru apare prins de ima%inea fascinantă a lucrurilor materiale piatră,umă, unda mării#, cărora le insuflă viaţă.

1


15/21

$ele două instrumente cimpoiul şi fluierul au tonalităţi melancolice, ele cânta durereadivizată, care poate semnifica suferinţa datorată separării materiei de suflet. *e aceea, poetulse otărăşte să le insufle spiritul său poetic elementelor neînsufleţite ale naturalului, elementece sunt adunate într+un tablou static.

Buprapunerea dintre materie şi spirit se face prin metafora Claudă %radinii de în%eriC, în cadrulcăreia se face trimitere la o ima%ine concretă 0 gradina, la o entitate spirituală 0 nger .

(ista atât ima%ini vizuale0 CluncaC, CmareaC, C%rădinaCteluric şi acvatic#, cât şi auditive0CfluierulC, CsunaC, CcântecC.

ste folosită inversiunea C*urerea divizată o sunăC, cu rolul evidenţierii ideii, epitetele0Cdurerea divizatăC, Cunda lo%odităC, metafora Ctruci de fumC.

8a nivelul versificaţiei apare rima îmbrăţişată.

n %radina :etsemani de %asile %oiculescu, este o poezie de inspiraţie reli%ioasă, în care seredă suferinţa lui ;sus înainte de răsti%nire. )stfel, între%ul poem devine o ale%orie având la

bază opoziţia dintre sacru şi profan. Prezenţa verbelor la imperfect, situează drama într+untimp mitic şi crează impresia de suferinţă continuă. Poetul foloseşte foarte multe cuvinte deori%ine populară0 br!nci, amarnica, sterlici, vraistea. Putem remarca, de asemenea,contrastul cromatic ce vine în spri/inul dualităţii persona/ului0 Ccur%eau sudori de sân%e pecipu+i alb ca varulC comparaţie#. Ru%ăciune devine iperbolică Camarnica stri%areC, iar efectul ei are proporţii cosmice Cstârnea în slăvi furtunaC. :estul în%enuncierii C$ăzut pe

brânci în iarba se+mpotrivea într+unaC, nu semnifică atitudinea unui învins, ci invocareaspiritului divin pentru a+ţi învin%e slăbiciunea omenească.

Metafora CseteC, epitetul CuriaşăC şi iperbola Cstă sufletul să+i rupăC sunt cuvinte încărcate detrăire, tensiune, su%erând dorinţa de /ertfă. n ultima strofă predomină ideea unui aos %eneralCvraiştea %rădiniiC. Metafora Cbătăile de aripiC su%erează prezenţa mesa%erilor divini +în%erii. >ltimul vers întăreşte ideea de moarte.

n esenţă, poemul valorifică ideea cunoaşterii adevărului printr+un act de sacrificiu, în carerefuzul ispitei păcatului înseamnă ale%erea căii ru%ăciunii şi a credinţei ciar şi dincolo demoarte.

19


16/21

V V I!IUNEI!IUNE POETICĂ POETICĂ

George Bacovia(1881-1957)

Prin opera sa a creat o atmosferă sumbră, ceţoasă, umedă, denumită atmosfera bacoviană.*ar nu în această atmosferă rezidă meritul poetului. ncadrat de unii critici întrecei mai valoroşi poeţi simbolişti din ţara noastră, el îşi depăşeşte cu mult epoca situându+se

printre cei mai ori%inali poeţi români.B+a născut la "acău de unde şi+a derivat şi pseudonimul,adevăratul său nume fiind

:eor%e =asiliu#, oraş în care şi+a făcut studiile liceale. Btudii de drept la "ucureşti şi ;aşi, înultimul oraş obţinând şi licenţa în drept. $u diploma pe care o avea, ar fi putut profesaavocatura sau ar fi putut ocupa diverse funcţii importante în administraţie. -ire mai timidăînsă şi destul de reticentă la valurile vieţii, fiind marcat şi de o boală care în anul 1597 aveasă+l trimita în mormânt, "acovia se mulţumeşte cu o slu/bă măruntă de funcţionar. )devăratasa cemare nu a fost triumful pe scara vieţii, ci poezia.

*ebutul literar şi l+a facut cu spri/inul lui )l. MacedonsNi în revista C8iteratorulC. Primulvolum de versuri i+a apărut în anul 1516, când lumea se afla în plin război mondial . Maitârziu criticii literari au descoperit în volumul de debut, intitulat CPlumbC, surpriza apariţiei încâmpul literelor româneşti a unui ori%inal poet.:eor%e "acovia este poetul toamnelordezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfârşit de lume, al căldurilor toride, al

primăverilor iritante şi nevrotice *ecembrie, 8acustre, $uptor, !ervi de primăvară#. $adruleste oraşul de provincie, de parcuri solitare, cu cafenele sărace,cuprinse într+o realitate demoralizantă, ameninţând să se prăbuşească. oamna, fri%ul,tristeţea, umezeala,răceala nevroza, descompunerea devin proiecţii ale unei emoţii poetice.Poetul este uninadaptat în societatea bur%eziană+ de aici dorinţa de evadare.)tmosfera lautrică particularăeste deprimantă0 de toamne reci, cu ploi putrede, limitat într+un peisa/ de maala, de oraş

provincial, între cimitir şi abator... atmosferă de plumb... în care pluteşte obsesia morţii.:ăsim în poezia lui "acovia influenţe din simbolismul francez prin atmosfera de nevroză, %ustul pentru satanic, ideea morţii, cromatica şi predilecţia pentrumuzică. ;mpresiile sunt su%erate prin corespondenţe muzicale, dar şi prin culoare.

16


17/21

Tudor Arghezi 1880-1967)

) fost poet, prozator şi %azetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bo%ată,unul dintreautorii de prim ran% ai poeziei interbelice.n anul 1527 îi apare volumul de poezii C$uvinte

potriviteC, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia româneascăinterbelică.)nul 15O1 reprezintă, prin apariţia volumului C-lori de muci%aiC, o altă dată

importantă pentru poezia ar%eziana.l menţine câteva linii tradiţionaliste dar se poatecontesta că el inoveaza pe baza tradiţiei fiind considerat un modernist clasicizant.ste primul poet român care valorifică estetica urâtului însemnând utilizarea unor

cuvinte urâte care sunt considerate a sfida bunul simţ,descoperite însă ca având o puternicăe(presivitate.n viziunea ar%eziană, orice cate%orie se poate transforma în contrariul său 0materialul în spiritual, urâtul în frumos, nepoeticul în poetic. Prin transfi%urarea şi sintetizarerealitatea se scimbă, iar urâtul devine obiect estetic.)r%ezi este un reprezentant al poeticiianti poeticului, prin credinţa lui în puterea de izbăvire a unei pure frumuseţi, evită dintemperatura înalta la care sunt supuse cuvinteleîn procesul creator. !u e vorba despre o subliniere a urâtului pentru a pune în luminăfrumuseţea ci despre o conversiune a lui la o strălucire tainică, folosind propriile sale resurse

nebănuite.CestamentC aşezată cu intenţie în capul volumului de început C$uvinte potriviteCeste cea mai semnificativă poezie. -ără să constituie un manifest, CestamentC mărturiseştedespreobsesiile poetice latente ar%eziene. Poezia în versiunea ar%eziană + presupune deci0CBudoarea muncii sutelor de aniC.

17


18/21

Lucian Blaga(1859-1961

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, 8ucian "la%a,filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectivă prin elemente de ori%inalitate compatibile cu înscrierea în universalitate. B+a nascut la 5 mai 1359 la 8ancram, lân%ă )lba;ulia, într+o familie de preoţi. $opilaria i+a stat, după cum mărturiseşte el însuşi, Csub semnulunei fabuloase absenţe a cuvântuluiC, viitorul poet + care se va autodefini mai târziu Cmut ca olebădăC + neputând să vorbească până la vârsta de patru ani.Primele clase le+a facut la Bebeş, aurmat 8iceul C)ndrei Ba%unaC din "raşov, unde era profesor ruda sa ;osif "la%a, autorul

primului tratat românesc de eoria dramei. n anul izbucnirii primului război mondial şi+aînceput studiile de teolo%ie la Bibiu, pe care le+afinalizat cu licenţa în 1517. ntre 1517 şi 1524a frecventat cursurile >niversităţii din =iena,unde a studiat filosofia obţinând şidoctorantul.Revenit în România reîntre%ită, s+a dăruit cauzei presei româneştidin ransilvania, fiind redactor la revistele C$ulturaC din $lu/ şi C"anatulC din 8u%o/.

n 1526 a intrat în diplomaţie ocupând succesiv posturi la le%aţiile ţării noastre din=arşovia, Pra%a, 8isabona, "erna şi =iena. ) fost ales membru al )cademiei Române în15O7.*iscursul de recepţie şi l+a intitulat lo%iul satului românesc.n 15O5 a devenit profesor defilosofia culturii la >niversitatea din $lu/, mutată temporar laBibiu în anii ce au urmatdictatului de la =iena. 8a Bibiu redactează, începand cu 15


19/21

comparaţie amplă şi destul de su%estivă şi plastică0 Cşi+ntocmai cum cu razele ei albe luna,&numicşorează, ci tremurătoare& măreşte şi mai tare taina nopţii,& aşa îmbo%ăţesc şi euîntunecatazare& cu lar%i fiori de sfânt mister& şi tot ce+i ne+nţeles& se scimbă+n ne+nţelesuri şimai mari&sub ocii mei & căci eu iubesc& şi oci şi flori şi buze şi morminte.C;ubirea este comunicareaeului poetic cu spiritul universal, iar ultimele ima%ini flori, oci, buze, morminte#sunt

simboluri fundamentale ale e(istenţei.n concepţia lui "la%a cunoaşterea este lo%ică adicăraţională, pe cale ştiinţifică, dar princare misterele lumii nu pot fi revelate# pe care el onumeşte paradisiacăG pe lan%a aceasta e(istă cunoaşterea luciferică prin care metafora,ima%inaţia poetică sporesc misterele lumii."la%a teoretiză distin%ând0a# metafore plasticizante+ care se produc în cadrul limba/ului, iar transferul de termeni dela unul asupra celuilalt seface în vederea plasticizării unuia dintre ei ca în e(emplul0Crăndunelele pe un fir de tele%raf +note pe un portativCG Cpe uliţi subţire şi înaltă & ploaiaumblă pe catali%eCG Cîn /oc cu piatracâte+un val & Si+arată solzii de pe pântecC.b# metafore revelatorii + care sporesc semnificaţiilefaptelor, misterele lumii, relevează cevaascuns în elementele la care visează0 Csoarele &lacrima *omnului & cade în mările somnuluiCGCîn somn, sân%ele meu ca un val & se tra%e dinmine & înapoi în părinţiCG Ccenuşa în%erilor arşiîn ceruri & ne cade ful%uind pe umeri şi pe

caseC.

Ion Barbu(1895-1945)

Matematician şi poet, "arbu s+a născut la $ămpulun%+Muscel. -iul unic al ma%istratului$."arbilian şi al Bmarandei. Btudii elementare şi %imnaziale în oraşelul natal, *armăneşti+

Roman, Piteşti. 8iceul la "ucureşti, unde este remarcat de prof. :. iteica, la un concursal:azetei matematice. *upa licenţă i se acordă o bursa în :ermania. *octoratul în 1525cuteza Reprezentarea canonică a adunării funcţiilor ipereliptice. )poi se afirmă camatematician şi devine profesor titular la >niversitatea din "ucureşti. Btralucita vocaţiematematică se materializează în 34 de studii, apreciate în ţară şi străinătate. $u numele săuadevărat sunt consacrate aşa+zisele Cspaţii "arbilianC în %eometrie. *an "arbilian de pe actulde naştere şi din universul matematic este aceeaşi persoană cu ;on "arbu, pseudonimul săuliterar, înscris la loc de cinste în istoria literaturii române.$a poet, debutează în C8iteratorulC1513. $olaboreaza la Bburatorul şi . 8ovinescu îl semnalează cititorilor ca un Cpoet nouC.

Preocupat mai mult de matematici, ne+a lasat puţine opere literare0 C*upă melciC 1521,CAoc secundC 15O4, iar după moarte au aparut CceanC1566, Pa%ini de proză C1563C.Pleacă

în lumea de dincolo, la 11 au%ust 1561, răpus de o criză epatică. ) doua zi, salciadin faţacasei strada $. *avilla 3#, cântată de poet ca un copac sfânt, se prabuşeşte la o furtună.

15


20/21

)colo, la rădăcina salciei, îşi în%ropase câinii credincioşi...Mai e(act spus,înţele%erea poetuluiasupra a ceea ce trebuie să fie poezia e mai aproape de concepţia unor poeţi moderni şisin%ulari ca Btepane MallarmJ sau Paul =alJrL, decât de concepţia mai %enerală, impusă deromantism. )poi nu trebuie uitat că poetul a fost debutat de un matematician şi că modul luide a %ândi în spiritul abstract al matematicii s+a impus şi în planul reprezentărilor poetice. ;on

"arbu însuşi afirmă0 C$a şi în %eometrie, înţele% prin poezie o anumită simbolică pentrureprezentarea formelor posibile de e(istenţăT Pentru mine poezia este o prelun%ire a%eometriei, aşa că, rămânând poet, n+am părăsit niciodată domeniul divin al%eometriei.CBcurte şi ri%uroase ca formă + câteva sunt sonete +, poeziile propun un universtematic restrâns. "arbu descrie peisa/e mineralizate, forme ale %eolo%icului şi ale florei ,evocă zeităţi mitolo%ice sau surprinde procese de conştiinţă, cum ar fi solemnul le%ământ allepădării de păcatul contemplaţiei abstracte în favoarea voinţei de a trăi cu frenezie, într+o totală consonanţa cu ritmurile vii ale naturii. vitând poezia + confesiune, e(primareadirectă a năzuinţelor sufletului său, ;. "arbu le transferă unor elemente ale naturii0 copacul,

bancizele,munţii, pământul ceea ce indică o tendinţă de a folosi simboluri CobiectiveC.Peisa/ele, pasteluri e(otice şi ima%inare, încid în ele elanuri şi încorsetări ale fiinţei

umane, aspiraţii patetice şi încrâncenate refuzuri.

24


21/21

Documents

Diversitate Tematica Si Stilistica