19
Elekes Andrea Rat Cristina Opre Bogdan Vasoc Sergiu

diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

•Elekes Andrea•Rat Cristina •Opre Bogdan •Vasoc Sergiu

Page 2: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Clasicismul Curent literar şi artistic apărut în Franţa şi

răspândit apoi în Europa apuseană în sec. XVII-XVIII, care avea ca model de creaţie operele antichităţii greco-latine.

“Ideea de clasic presupune deci, încă de la bun început, conformitatea faţă de cele mai rafinate exigenţe ale gustului unui anumit public, ales şi restrâns, prin excelenţă aristocratic ” (G.Călinescu,Tudor Vianu,Adrian Marino, M. Călinescu – Clasicism,Baroc,Romantism)

Page 3: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Caracteristici Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: raţiunea domină sentimentele caracterul moralizator acordând importanţă unor specii literare

corespunzătoare (fabula, satira, comedia, tragedia) unitate de timp, loc şi acţiune (un singur cadru, timp scurt, maxim

24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament, personaje oneste, morale.

Se mai pot desprinde şi alte trăsături ale operei: simetria şi echilibrul compoziţiei, concizia şi rigoarea unor exprimări

care capătă uneori caracter de sentinţă... Termenul comportă sensuri largi, exprimând o atitudine estetică fundamentală ce se caracterizează prin tendinţa de a observa fenomenele în contextul universului şi de a le închega într-un sistem proporţional şi armonios, corespunzător frumosului şi concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfecţiunea, idealul.

Curentul se defineşte ca o mişcare artistică şi literară care promovează ideile de echilibru şi armonie a fiinţei umane, constituite în modele durabile şi care se pot regăsi în timp.

Page 4: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetică fundamentală de observare şi realizare a unui sistem armonios, stabil, proporţional, dominat de elementele frumosului, în concordanţă cu norme specifice (cele trei unităţi în dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfecţiunii formelor.

S-a manifestat în toate artele – literatură, pictură, muzică, arhitectură.

Trăsături: regula celor trei unităţi în dramaturgie (de loc, timp, acţiune); puritatea genurilor şi a speciilor literare; întâietatea raţiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevăr şi natural (în literatură), infrumusetarea şi innobilarea naturii (în pictură); promovarea virtutii – propunând un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (ţip social – excepţional, unic – un model); natură se subordonează idealului uman – caracter moralizator. Cultivă trăsături distincte – curajul, vitejia, generozitatea sau laşitatea, avariţia, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil înalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se foloseşte şi pentru a denumi perfecţiunea, armonia.

Page 5: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Mihai Eminescu- poet clasic Mihai Eminescu este în literatura română

„poetul nepereche” ,creator al unei opere care străbate timpul neuscată de seve prin interpretare şi netocite de repetate rostiri. La Eminescu nu se poete vorbi de o poezie programatică , ideile sale despre artă nu se constituie în poezii anume, ci se regăsesc în întreaga sa creaţie , fie în publicistică, fie în poeziile despre artă, concepţiile sale despre condiţia poetului şi menirea artei sale fiind exprimate într-un fel sau altul, în majoritatea creaţiilor lirice.

Page 6: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Eminescu poate fi luat in cosiderare ca un poet national dar si ca poet universal pentru ca, prin valoarea operei, isi deschide aripile asupra unui domeniu de sensibilitate si gandire capabil sa reflecte deopotriva ceea ce este specific fiecarui popor in parte si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un moment dat.Eminescu reprezinta sinteza traditiei si a noutatii, a elementelor artistice romanesti si a celor universale; prin el, literatura noastra atinge o culme si isi face totodata iesirea necontestabila in lume.

Page 7: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

“ Eminescu devine dupa moarte, printr-o exagerare de cult, prototipul insusirilor si virtutilor umane. Istoria? Eminescu. Economia? Eminescu. Pedagogia? Eminescu. Eminescu e cel mai mare filozof, cel mai de seama filolog, cel mai invatat individ. Era formulat cu mult inaintea fizicii moderne teoria relativitatii, a cunoscut pe clasici ca nimeni altul, a relevat omenirii filozofia asiatica. El este un profet. “

(G. Calinescu, Opera lui Mihai Eminescu)

Page 8: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Ion Creanga Ion Creanga este, ca scriitor, dupa

marturisirile unora, o “descoperire” a lui Eminescu.Acesta l-ar fi indemnat sa scrie iar in toamna anului 1875 erau vazuti impreuna la sedintele societatii Junimea.

Ion Creanga este scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice. Socotit la inceput autor “poporal”, el s-a dovedit, in realitate, un artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera de neta individualitate, cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.

Page 9: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Dupa aparitia povestilor, Creanga a publicat in “Convorbiri literare” in 1881-1882 trei parti din Amintiri din copilarie. Partea a patra a vazut lumina tiparului postum in 1892. Amintirile cuprind povestea copilariei sau, mai degraba, spectacolul varstei fericite. Prin amanunte, copilaria reconstituita a apartinut biografic lui Creanga, prin semnificatie este universala, apartine tuturor.

Respectand schema traditionala, Creanga devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti. Creanga improvizeaza pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vietii taranesti de altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei, cu deprinderile de comportament si cu limbajul ei specific.

Page 10: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Mihail Sadoveanu îl situează pe Creangă alături de Ion Neculce, ca pe înaintaşul şi învăţătorul său.

Prin arta sa originală, Creangă e un clasic al literaturii române, dar şi un umorist printre umoriştii lumii, “cu valoare universală, dacă prin universalitate înţelegem expresia cea mai înaltă a originalităţii naţionale a unui scriitor.”

Page 11: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Ion Luca CaragialeIn totalitatea ei, opera lui Caragiale

contureaza doua universuri distincte: unul comic si altul tragic, cel din urma fiind ilustrat prin “Napasta” si cateva nuvele, ca “O faclie de Paste” si “In vreme de razboi”.

Celelalte piese de teatru si schitele alcatuiesc un univers comic atat de original si de romanesc, incat a patruns in stratul cel mai profund al constiintei noastre artistice. Replici intregi sau situatii “caragialiene” apar spontan in mintea tuturor, fenomenul curent al citarii dovedind extraordinara rezistenta a spiritului caragialian.

Page 12: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Caragiale prezinta evolutia burgheziei, formele prevenirii ei, trasaturile afisate si cele reale, ambitia si orgoliul acestei lumi in transformare.

In comedii, Caragiale creeaza situatii si tipuri specifice de o mare forta de sugestie. Personajele, memorabile, sunt realizate intr-o viziune clasica, in sensul ca se incadreaza intr-o tipologie cosmica, avand o dominanta a caracterului.

Page 13: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Ion Luca Caragiale nu este un scriitor numai al romanilor. Pornind de la realitati romanesti, creand scene si tipuri originale, el s-a ridicat la o valoare artistica universala prin puterea de generalizare si sinteza operei lui, prin increderea in posibilitatile omului de a se perfectiona. Mesajul lui Caragiale este mesajul etern al artei, ceea ce explica interesul constant fata de dramaturgia lui nu numai al spectatorului roman, ci si al celui de pretutindeni, el fiind unul dintre marii clasici.

Page 14: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

“Arta dramatica si nuvelistica a lui Caragiale poate servi de model pentru toate timpurile; si cine-si da seama de bogatia de forme, cele mai multe din ele desavarsite, ale povestirilor sale…nu poate sovai un moment sa vada intr-insul pe unul dintre cei mai mari artisti literari ai tuturor vremurilor” (M. Dragomirescu).

Page 15: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Ioan Slavici – Creatorul Nuvelei Psihologice Ioan Slavici a fost una din

personalitatile proeminente ale scrisului romanesc. Format de Scoala Transilvaneana in spiritul dorintei de neam si al pretuirii creatiei populare. Nuvelele, aparute in sase volume, au contribuit la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale si de pauperizare a populatiei satesti, prin crearea de personaje reprezentative, care intruchipeaza conflictele si trasaturile esentiale ale acestei lumi. In nuvelele lui Slavici gasim, de asemenea, o reflectare ampla a vechilor randuieli rurale, a obiceiurilor si datinilor, a credintelor si superstitiilor, a moralelor si a prejudecatilor oamenilor simplii.

Page 16: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

Slavici a atins cel mai inalt al artei sale de prozator realist modern ca in nuvela “Moara cu noroc”.

Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa avere, in special dupa bani, zbuciuma tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din

urma duce la pierzanie.

Page 17: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

“Pictura omului sufletesc si a conflictelor lui, analiza psihologica in intelesul in care realismul si naturalismul contemporan il dadeau cuvantului, is gaseste in Slavici una din primele sale expresii romanesti. El este creatorul acelui realism taranesc in care Maiorescu va vedea formula cea a nuvelisticii contemporane o formula lucrand cu puterea unui cadru organizator pentru o lunga serie de povestitorii romani si,prin nuanta ei moralizatoare, mai ales pentru atati dintre nuvelistii Ardealului.”

(Tudor Vianu, Ioan Slavici)

Page 18: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

“Nuvelistica este pasul cel mai important facut de Slavici in directia crearii unor structuri literare moderne in proza noastra. Sub aspectul categoriei formale, el trece de la “personajul plat” al primelor nuvele la “personajul rotund” a celor de dupa 1880, cucerind, concomitent, in cele mai reusite opere auticitatea de tip modern, a umanului. In paralel, isi creeaza si perfectioneaza uneltele- in primul rand analiza psihologica, principala contributie a lui Slavici la acest capitol al tehnicilor moderne.”

( Alexandru Calinescu , Ioan Slavici)

Page 19: diversitatea Tematica Stilistica Si de Viziune

“Cu perceptia justa, numai cand se aplica la viata taraneasca, [Opera lui Slavici] nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intrigati, cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Daca ar fi avut mai multa capacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umana a satului. Limba de obicei impiedicata si ridicolul de neaose, atunci cand trateaza ideile, e un instrument de observatie excelent in mediul taranesc.”

(George Calinescu, Istoria Literaturii Romane)