EXPLOATAREA SI NTRETINEREA UTILAJELOR

NOTIUNI GENERALE

n cadrul acestui serviciu, ocupantul postului de lctu are ca atribuii principale:Execut, lucrri preventive de revizii i reparaii curente, modificri i adaptri n condiiile mririi gradului de siguran i extinderii funciilor obiectului supus aciunii, respectiv mici modernizri, n vederea nlturrii efectelor uzurii fizice i morale a prilor de construcie i infrastructur;Verific zilnic starea sculelor, SDV-urilor, echipamentelor de lucru i protecie din dotarea individual, cu care urmeaz s intervin in procesul de lucru, respectiv a mainilor i echipamentelor de lucru din atelier. Intreine i utilizeaz raional utilajele, instalaiile, sculele, dispozitivele etc. din spaiul atelierului, precum i spaiul de lucru;excut interveniile cu promptitudine i profesionalism, evitnd distrugerea i/sau modificarea aspectului i arhitecturii dotrilor din spaii: ui, ui monumentale, mti radiatoare, ferestre, dulapuri, mobilier, etc.

NOTIUNI GENERALE

Instalaia reprezint un ansamblu de construcii de maini, utilaje, mecanisme, aparatur, .a. montate n scopul executrii unei anumite funciuni sau operaii n procesul de producie. Mainile sunt sisteme tehnice alctuite din organe de maini i mecanisme care execut micri relative, determinate, pentru: -transformarea energiei dintr-o form de n alta (dintre care una este energie mecanic) (mainile de for); -realizarea unui lucru mecanic util (mainile de lucru). Mainile de for se clasific n: -motoare, care transform energia dintr-o anumit form n energie mecanic: motoare hidraulice, termice, electrice, eoliene, sonice, atomice,; -generatoare, care transform energia mecanic n alt form de energie: generatoare hidraulice, termice, eolieneUtilajul reprezint ansamblul mainilor, aparatelor, instrumentelor, dispozitivelor i accesoriilor care execut anumite lucrri sau realizeaz diferite procese tehnologice.

NOTIUNI GENERALE Caracteristicile tehnice ale utilajelor si instalatiilor din industrie pot fi mentionate printr-un regim rational de exploatare si ntretinere, aplicat conform cu particularittile constructiv-functionale ale acestora. 1. Notiuni de exploatare si ntretinere. Exploatarea reprezint totalitatea lucrrilor de valorificare functional a utilajelor si instalatiilor, pentru asigurarea conditiilor unei sigurante depline si ale unor cheltuieli minime de ntretinere si reparatie. ntretinerea reprezint totalitatea lucrrilor aplicate continuu sau periodic asupra utilajelor (instalatiilor), urmrindu-se: - mentinerea strii functionale a utilajului la parametri normali privind calitatea si continuitatea productiei; - evitarea ntreruperilor de productie; - reducerea timpilor neproductivi; - limitarea, la nivel minim, a cheltuielilor suplimentare; - majorarea fiabilittii utilajelor.

NOTIUNI GENERALEn general, exploatarea si ntretinerea utilajelor, mbrac aspecte de coordonare si supraveghere a functionrii si de ntretinere permanent a instalatiilor. a. Aspecte ale sigurantei n exploatare. Elementele care hotrsc asupra sigurantei functionale a instalatiilor sunt: - actionarea utilajelor; - montajul instalatiilor; - starea de uzur; - reparatiile executate; - reglajele dup repararea lor. Pentru orice tip de instalatie, incidentele functionale se pot grupa n: - abateri de la valorile nominale ale parametrilor functionali cu zgomote, vibratii, ntreruperi ale functionrii; - defectiuni ale pieselor si subansamblurilor componente; - avarii partiale sau totale ale instalatiilor. ntre cele trei categorii de incidente functionale indicate exist legturi de cauzalitate schematizate grafic n fig. 10.1.

FIG 10.1

Dac perturbrile functionale nu sunt nlturate la timp, ele pot genera defectiuni sau avarii. n general, se produce o asociere a cauzelor (fig. 10.2), cu simultaneitate asociativ.

EXPLOATAREA RATIONAL A UTILAJELOR Aceasta st la baza ntocmirii instructiunilor de exploatare si ntretinere pentru fiecare tip de utilaj si preconizeaz, respectarea strict a succesiunii operatiilor la pornirea si oprirea utilajului. La utilajele cu actionare mecanic, pornirea se face n ar oprirea se face dup prelucrarea complet a materialului tehnologic. Ungerea masinilor si utilajelor Lubrifierea masinilor si utilajelor tehnologice Prin lubrifiere se ntelege actiunea tehnic de reducere a frecrii si uzurii, care apare cnd dou corpuri solide sunt n contact, au o miscare relativ, si se introduce n zona de contact un material de ungere numit lubrifiant. Notiunea de lubrifiere semnific: aducerea lubrifiantului n zona de contact si modul de realizare si de mentinere a filmului de lubrifiant portant ntre suprafetele corpurilor n contact. Pentru ca ungerea s contribuie n cel mai nalt grad la ntretinerea unei masini, a unui utilaj, este necesar s se aleag lubrifiantul cel mai indicat, n functie de materialul pieselor n frecare, presiunea relativ ntre suprafetele pieselor n frecare, turatia sau viteza de alunecare, importanta pieselor si dispunerea acestora n constructia masinilor, inclusiv conditiile de mediu n care functioneaz acestea (temperatura, umiditate relativ, existenta prafului etc.).

INSPECTIEInspectie: activitatea de examinare, masurare, incercare sau verificare vizuala sau cu aparatura specifica, a uneia sau mai multor caracteristici ale unei entitati si compararea rezultatelor cu conditiile specifice in scopul de a stabili ca este/ nu este realizata conformitatea pentru fiecare caracteristica.

TEHNICI DE INSPECTIEMetode ca analiza uleiului, masurarea vibratiilor, masurarea temperaturii cu aparate in IR, utilizarea luminii stroboscopice sunt utilizate in determinarea starii tehnice a echipamentului.In graficul alaturat ne arata ca aproape toate rapoartele de inspectie se bazaeza pe auz,simt, vaz, miros.Exemplu: Inlocuirea aparatorii metalice cu plasa a facut posibila urmarirea starii tehnice a echipamentului in functiune.SENSORIAL:Utilizand cele 5 simturi si ascultandu-ne abilitatile.Impreuna cu utilajul prin monitorizarea si analizarea cu ajutorul simturilor: vaz , auz , miros , pipait , si gust (cunoastere) care sunt inca cele mai sigure.Nota: Tu poti vedea utilajul pentru un timp foarte scurt in timp ce operatorii sunt pe utilaj pentru cateva ore

TEHNICI DE INSPECTIEPRIN AUZ:Toate echipamentele in rotatie au ceva vibratii si creeaza sunet. Este o provocare pentru tine de a detecta schimbarile subtile ale acestui sunet.VIZUALA:Vei semnala conditii cum ar fi.: Suruburi desprinseMiscari ale unor suprafeteCoroziuneFisuri(crapaturi)Organe de masini instabileParti lipsa Parti uzate sau deformateDefecte de etanseitate(scurgeri de ulei)

TEHNICI DE INSPECTIEPRIN ATINGERE (PIPAIRE) :Rugozitate; care este structura suprafetei?.Temperatura; echipamentul este fierbinte , prea fierbinte , rece sau foarte rece .Vibratia; mainile tale sunt importante in determinarea conditiei echipamentului.GUST:Sfatul meu catre voi este sa nu puneti nimic in gura in afara mancarii !!!SIMPLU:Folosindu-ne abilitatile senzoriale impreuna cu cateva scule comune. Ciocanele , lanternele de intensitate ridicata sunt doar cateva dintre aceste scule comune.PRECIS:Folosind echipamente de testare sofisticata pentru efectuarea unei inspectii.Ultrasunete , analizarea uleiurilor , camere termografice sunt doar cateva dintre aceste echipamente de testare.INSPECTIE SIMPLAO inspectie simpla este nimic mai mult decat folosirea celor 5 simturi impreuna cu cateva scule de mana.

Oamenii colecteaz informatii cu ajutorul :83% ochilor11% urechilor3,5% mirosului1,5% simtului tactil1% gustului

DEFECTELE SI PROASTA FUNCTIONARE POT FI RECUNOSCUTE PE BAZA CELOR 5 SIMTURIAUZ: ZGOMOTESUIERTURILINISTEBAZAITVZ : RUPTURIOPRIRIDEZORDINEMURDRIEMIROS: FOCDESCOMPUNEREPUTREZIREGAZE

DEFECTELE SI PROASTA FUNCTIONARE POT FI RECUNOSCUTE PE BAZA CELOR 5 SIMTURISIMTTACTIL : VARIATII DE TEMPERATURUMFLTURIVIBRATIINETEZIMEGUST: AROMATDULCEACRUAMAR

OMUL RETINE:20% din ceea ce aude30% din ceea ce vede50% din ceea ce vede si aude70% din ceea ce spune90% din ceea ce face!

INTERVALE DE INSPECTIE

Cand se stabileste intervalele de colectare a mostrelor sau frecventa, trebuie luati in consideratie mai multi factori:ciclurile de operare a sistemului, rata avariilor ( istoricul),materialul din care este confectionat containerul, control chimic,coroziunea,uzura, sisteme de franare,etc.In industrie, multe reglementari au fost emise bazate pe filozofia daca putin e bun atunci mai mult e mai bine.In efortul de a evita aparitia avariilor in urma inspectiilor, au fost crescute costurile inspectiilor fara insa a se tine cont de siguranta si fiabilizare.Dupa stabilirea intervalelor de inspectie in functie de factorii enumerati, se pot modifica in functie de conditiile actuale,istoricul echipamentului si a parametrilor de operare.Locatia inspectieiUrmatoarele criterii trebuie avute in vedere in stabilirea punctelor culegere a datelor in :-prezenta strangularilor unde pot apare turbulente sau acumulari de material-jonctiuni din metale diferite- schimbari de directie ( coturi) sau diametre ( reductii )-suprafete solicitate ciclic variatii temperatura, presiune,debit-suprafete expuse la coroziune puternica- suprafete expuse la cavitatie

VISCOZITATE

Vascozitatea este masura debitului la o anumita temperature.O schimbare a valorii vascozitatii intr-un interval de timp indica schimbari ale caracteristicilor lubrefiantului sau poate indica contaminarea lui.Vascozitatea se poate masura cu ajutorul aparatelor portabila sau in laborator.Vascozitatea se masoara in centistoke ( cSt) iar valorile de minim si maxim sunt identificate de grade ISO.

MOTOARE,GENERATOARE, POMPE, VENTILATOARE

Pentru echipamente avand mai putin de 20 litri ale sistemelor de lubrefiere, analiza trebuie sa se concentreze mai mult pe monitorizarea parametrilor utilajului.Analiza parametrilor lubrefiantului si nivelul contaminarii ofera informatii despre conditiile de functionare ale echipamentului.In practica operatiile de rutina sunt monitorizarea vascozitatii, a procentului de solide/apa si spectrometria.Schimbarea cu 10% a vascozitatii fata de valoarea initiala necesita inlocuirea sau improspatarea sistemului cu ulei.Valoarea vascozitatii creste proportional cu timpul de utilizare al lubrefiantului.Daca vascozitatea scade fata de valoarea initiala, inseamna ca uleiul este contaminat ( posibil sa adaugat un alt tip de ulei la completare).In sistemele hidraulice si de lubrefiere nu trebuie sa fie prezenta apa ( minimul detectat este 0,1%).Daca se constata prezenta apei trebuie detectata imediat sursa si corectata problema.Pentru sisteme cu capacitate mai mare de 20 litri se recomanda in monitorizare utilizarea testelor cu ajutorul spectroscopiei in infrarorsu (minimul detectat este 0,05 % ) si numararea particulelor.Schimbarile in numarul particulelor pot indica o crestere a contaminarii sau o crestere a uzura a componentelor sistemului. Rata de modificare indica cat de repede lubrefiantul se degradeaza.

ALTE REPEREReductoareCa si mai sus , exceptand reductoarele cu capacitate mai mica de 20 l, se aplica testul de numarare particule, ferografia ( in cazul reductoarelor critice ).Monitorizarea uleiului trebuie corelata cu monitorizarea vibratiilor.RacitoareAditional se poate aplica testul TAN si ferografia.Motoare dieselSe utilizeaza aceleasi teste cu exceptia inlocuirii testului TAN cu TBN.O scadere a vascozitatii sub cea initiala indica o contaminare cu combustibil.Pierderile de agent de racire este indicat de testul de analiza spectroscopica.CompresoareCompresoarele centrigugale se trateaza ca si racitoarele, iar cele cu piston ca si motoarele diesel.Sistemele hidraulicePentru monitorizare se utilizeaza aceleasi teste ca si la reductoare.RezervoarePentru rezervoare mai mari de 1500 l se aplica testul la oxidare ( RBOT ) pentru a se determina stabilitatea uleiului.Analiza lubrefiantuluiLaboratoarele au dezvoltat numeroase teste pentru analiza lubrefiantului, intervale de testare si aplicatii diverse.

CLASIFICAREA LUBRIFIANILOR Lubrifiantii pot fi clasificati n urmtoarele categorii: lichizi, solizi, gazosi. Lubrifiantii lichizi. n aceast categorie sunt incluse uleiurile minerale, uleiurile sintetice, uleiurile de origine vegetal si animal, inclusiv grsimile animale si unsorile. Uleiurile minerale se obtin prin rafinarea fractiunilor uleioase extrase din titei. Aceste uleiuri se diferentiaz ntre ele prin compozitie,proprietti si utilizri.

CLASIFICAREA LUBRIFIANILORUleiurile siliconice de exemplu pot fi utilizate ntre 100 C -450 C . Uleiurile vegetale au proprietti de ungere superioare uleiurilor minerale, ns prezint dezavantajul c la temperaturi mai ridicate se descompun, cu formare de acizi care provoac coroziunea suprafetelor metalice n frecare. n prezenta aerului, uleiurile vegetale formeaz o pelicul uscat, pe suprafetele metalice, care se ndeprteaz cu dificultate. Uleiurile de origine animal (ulei din oase, din copite etc.) se utilizeaz la ungerea mecanismelor fine. Unsorile, sunt dispersii de spunuri n uleiuri minerale sau lichide uleioase. Pentru dispersie se folosesc spunirile (de sodiu, calciu, aluminiu, bariu, litiu, plumb etc.) sau spunuri complexe ale acestor elemente. De remarcat c pentru mbunttirea calittii lubrifiantilor lichizi se utilizeaz diferiti aditivi (pentru extrem presiune, antioxidanti, antiuzur, antispumant etc.).

CLASIFICAREA LUBRIFIANILOR Lubrifiantii solizi. Conceptul de lubrifiant solid include att straturile subtiri de oxid ct si straturile de lubrifianti solizi depuse prin f z u scopul de a reduce frecare si uzura.Principalii lubrifianti solizi utilizati sunt: grafitul, bisulfurile (MoS2, TiS, WS2), biselenurile (MoSe2, WSe2, NbSe2); sulfurile (CuS, FeS, PbS), nitrura de bor, oxizi (CuO, PbO) si teflonul. Teflonul (politetrafluoretilena) este un material sintetic folosit n constructia bucselor subtiri de lagre dar care, aflat n stare coloidal n suspensie n lubrifianti, poate fi considerat si ca un lubrifiant lichid. Este caracterizat printr-o frecare redus si rezistent nalt la uzur si la coroziune. Teflonul ct si unele materiale n amestec cu teflonul si mentin calitatea chiar pn la o temperatur de 250-300 C, dac temperatura actioneaz timp scurt, dar nu suport dect presiuni si viteze reduse. Lubrifiantii solizi se utilizeaz functie de recomandrile proiectantului de utilaj si a specialittilor din domeniu.

DISPOZITIVE SI INSTALATII DE UNGERE Factorii determinanti n alegerea procedeului de ungere sunt: felul lubrifiantului, natura masinii sau instalatiei, posibilitatea de urmrire a procesului de lucru, controlul si realimentarea cu lubrifiant a masinii n timpul exploatrii acesteia Ungtoarele cu bile sunt executate n trei tipuri: tip UA, UB, UC (fig. 10.3).

DISPOZITIVE SI INSTALATII DE UNGEREUngtoare cu bil: a-tip UA cu cap sferic si conic filetat; b-tip UB cu cap plat si filetat cilindric; c-tip UC cu cap plat si fixat prin presare Piesele, anexe cu care se asambleaz ungtoarele tip UA si UB sunt artate n fig. 10.4.

DISPOZITIVE SI INSTALATII DE UNGERESistem de ungere cu ulei prin barbotare Indicator de ulei Fig. 10.11. Indicator de ulei cu vizor tubular

INDICATOR DE ULEI CU VERGEA (CU JOJ) Ungerea cu suprapresiune se realizeaz cu ajutorul pompelor cu roti dintate, cu excentric, cu palete etc. Asemenea sisteme de ungere sunt prevzute cu dispozitive de reglare a debitului si presiunii. O pomp cu roti dintate const dintr-un angrenaj format din dou roti dintate cu dinti exteriori (fig. 10.13), angrenaj nchis ntr-o carcas cu un orificiu de aspiratie (A) si unul de refulare (R). Antrenarea pompei se face actionnd asupra unui singur arbore pe care roata dintat respectiv se fixeaz cu ajutorul unei pene (paralele sau disc), cealalt roat dintat rotindu-se liber pe axul su.

DEMONTAREA UTILAJELOR n aceast etap, anterioar reconditionrii pieselor, se execut operatii de pregtire a utilajului n vederea demontrii, care constau n presplarea exterioar si interioar, demontarea utilajului pe subansamble, demontarea subansamblului n piese componente, curtirea si splarea pieselor. Cum aceste operatii se execut dup anumite reguli, folosindu-se instalatii si dispozitive speciale, ne vom referi n cele ce urmeaz la aceste aspecte. Lucrrile de reparatii se mpart n dou grupe mari, si anume: lucrri pregtitoare si lucrrii propriu-zis de reparare. n cazul reparatiilor capitale, unde sunt incluse toate lucrrile, se ntlnesc urmtoarele operatii: 1. lucrri pregtitoare ntocmirii documentelor de introducere n reparatie; 2. demontarea utilajului n ansambluri, subansambluri si piese; 3. curtirea si splarea masinii; 4. revizia si sortarea pieselor; 5. reconditionarea pieselor deteriorate sau fabricarea altora noi; 6. asamblarea prtilor componente si a masinilor n ansamblu; 7. controlul si ncercarea masinii.

DEMONTAREA UTILAJELOR La rndul su lucrrile pregtitoare includ urmtoarele msuri organizatorice si tehnice: - elaborarea documentatiei tehnice, inclusiv fisa defectrii, desenele, comanda pieselor de rezerv pe baza datelor ultimei revizii tehnice a utilajului; - elaborarea proiectului de organizare a lucrrilor. n proiect se includ metode de reparare, alegerea mijloacelor de mecanizare a procesului de reparare, necesarul de unelte, scule si mecanisme de ridicat, locul instalrii lor, necesarul de fort de munc, tehnologia asamblrii si conditiile de ncercare a utilajului. n proiect se anexeaz fisele tehnologice de reparare a subansamblurilor si pieselor, graficul reparrii; - pregtirea si transportul la locul reparrii a subansamblurilor si pieselor de schimb, uneltelor si dispozitivelor auxiliare; - amplasarea surselor de aer comprimat, de curent electric, instalarea stelajelor, meselor de tmplrie; - instructajul personalului privind organizarea, tehnologia reparrii si tehnica securittii muncii.

ASAMBLAREA ANGRENAJELORAsamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindriceUn angrenaj este constituit din:roata dintata conducatoare;roata dintata condusa;arbore conducator;arbore condusOperatii principale:pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza;asamblarea rotii din doua bucati;asamblarea rotii pe arbore;verificarea angrenarii

ASAMBLAREA ANGRENAJELORPregatirea rotilor, arborilor si a carcaselor:Inainte de asamblare se verifica:precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele deformari ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor( nu se admit ovalitati sau conicitati ale alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica);la carcase, dupa ajustarea planului de separatie (in cazul celor din doua bucati) si verificarea dimansionala a alezajelor in care se monteaza arborele, se verifica distanta dintre axe(cu mirometrul, cu sublerul, cu calibre speciale)si paralelismul acestora(cu ajutorul unui ceas comparator al carui suport se afla in legatura cu primul dorn, iar palpatorul sau palpeaza cel de-al doilea dorn). b. Asamblarea rotilor pe arbore: Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteaza roata, de momentul de rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii axiale, etc.pe suprafete cilindrice:cu ajustaj blocatcu ajustaj fortatcu ajustaj aderentpresat usorpe suprafete conice;

Defecte de asamblare

montarea necorespunzatoare a rotii dintate, datorita neatentiei( ghidare incorecta);leganarea rotii pe arbore( alezajul rotii este incorect prelucrat, avand forma conica sau dublu conica);deformarea rotii, avand ca efect bataia radiala (datorita strangerii prea mari dintre alezaj si arbore);contact neetans intre roata si gulerul arborelui datorita faptului ca presarea nu este suficienta;batai radiale si frontale (datorita unor prelungiri necorespunzatoare, existentei unei excentricitati, neparalelismul dintre axa alezajului si axa cercului de rostogolire al rotii, etc.).Verificarea asamblarii:verificarea montariiverificarea angrenariiVerificarea montarii:-rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura:paralelismul arborilor( se verifica cu ajutorul unor calibre dorn si al micrometrului de interior);coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de rotatie;distanta dintre axele arborilor( se verifica cu ajutorul unor calibre dorn si al micrometrului de interior);Controlul arborelui, cu roata dintata montata, consta in verificarea batailor radiale si frontale, cu ajutorul unui dispozitiv special.Pentru aceasta se procedeaza astfel:arborele se asaza pe doua prisme, iar acestea pe o masa de control. se regleaza inaltimea prismelor pentru ca arborele sa fie perfect orizontal, folosindu-se comparatorul. intre dintii rotii se introduce un calibru peste care se asaza palpatorul ceasului comparator, reglat in pozitia zero.se invarteste roata dintata cu 2-3 dinti si se masoara abaterea fata de pozitia zero;bataia radiala nu trebuie sa fie mai mare de 0,025-0,075mm;se asaza palpatorul pe partea frontala a rotii si se masoara bataia frontala; nu trebuie sa fie mai mare de 0,10-0,15mm.Verificarea angrenarii- se face prin verificarea petei de contact.Pentru aceasta se procedeaza astfel:danturile celor doua roti ale angrenajului supus verificarii, sunt spalate si degresate;flancurile rotii dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sau amestec de negru de fum cu petrol;se roteste roata conducatoare incet, manual, urmarindu-se amprentele lasate pe flancurile rotii dintate conduse.Se considera ca angrenarea este buna, si deci rotile sunt corect montate, daca pata de contact acopera partea centrala a dintilor (40-60% din inaltime si 50-70% din latimea dintilor).

Defecte de angrenare: pata de contact este centrala, dar este plasata prea aproape de fundul dintelui- distanta dintre axe este prea mica;pata de contact este centrala, dar este plasata prea aproape de varful dintelui- distanta dintre axe este prea mare;petele de contact deplasate lateral- axele celor doi arbori nu sunt paralele sau rotile sunt montate gresit pe arbori.In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se apreciaza si dupa zgomotul produs:zgomot uniform, rotile se rotesc lin- montare si functionare corecta;zgomot prea mare sau schimbator- erori de executie sau de montare a rotilor dintate;zgomot pulsat- roti excentrice;vajait puternic si socuri- pas mare si profil neuniform;scartait- asperitati pe profilul dintilor.Pentru o functionare linistita si corecta, jocurile laterale si cele radiale trebuie sa aiba valori optime. Ele au ca efect presarea lubrifiantului si griparea rotilor in timpul functionarii, iar in final uzura dintilor, defectarea lagarelor si indoirea arborilor.

*

V multumesc !