Dreptul Proprietatii Intelectuale curs 1

Subiecte examen( notiune si conditii de forma si fond); 2 numere;1 pag max/subiect; 4 subiecte

I1. Notiunea de inventie brevetabila;2. Noutatea, Conditie de fond pt brevetarea unei inventii;3. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii;4. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului;5. Procedura administrativa de eliberare a brevetului;6. Transmiterea drepturilor nascute in nlegatura cu inventia prin contract de cesiune;7. transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de licenta;8. Notiunea de know-how;9. Notiunea de marca;10. Functiile marcii;11. Sisteme de dobandire a dreptului la marca;12. Transmiterea dreptului la marca;13. Notiunile de indicatie geografica si denumirea de provenienta;14. Notiunile de desen si modul industrial;15. Sisteme de productie a desenuliui si modulului industrial;16. Notiunea de drept de autor;II17. Conditii pentru protectia operelor prin legea dreptului de autor;18. Opera comuna;19. Opera colectiva;III20. Notiunea de concurenta neloiala;21. Diferenta dintre concurenta neloiala si contrafacere;-----???22. Drepturile morale de autor;23. Drepturile patrimoniale de autor;

SeminarAscultare seminar sau test, prezenta, pana la 2 puncte

Notiunea de drept al proprietatii intelectuale

Activitatea creatoare a omului a constituit din cele mai vechi timpuri principalul factor de progres al umanitatii. Incepand cu secolul 20 prin conventia din 1967 de la Stoholm, si au fost reglementate si introduse in ordinea juridica a tarilor civilizate. Proprietatea intelectuala a fost integrata si in sistemul Organizatiei Nationala a comertului incepand cu

anul 1994. Proprietatea inlelectuala, ca institutie de drept civil cuprinde ansamblul de norme ce reglementeaza protectia proprietatii industriale, a dreptului de autor si a concurentei neloiale. Proprietatea intelectuala este impartita in doua mari domenii:- Proprietate industriala si drept de autor- concurnta neloiala pe de alta parte Intre cele doua diviziuni exista asemanari si deosebiri.

Asemanari- ambele au un fond comun de principii;- intre opera si autor exista o legatura indisolubila, motiv pt care autorul are un drept temporar de monopol de explorare, fapt care ii permite o recompensare morala si patrimoniala pt creatia sa;- ambele isi au originea in vechile privilegii regale;

Deosebiri:- in domeniul proprietatii artistice si literare, personalitatea autorului este mai viguros conturata in opera sa, pentru acest motiv alaturi de monopolul de exploatare, autorul are numeroase prerogative reunite sub denumirea de drepturi morale de autor.- in domeniul proprietatii industriale, datorita concurentei sunt reglementate anumite exigente de ordin administrativ ce se concretizeaza in final printr-un titlu administrativ de protectie( brevet in cazul inventiilor, certificat de inregistrare in cazul desenelor,...).In sistemele europene, dreptul de autor se naste si este protejat de lege fara indeplinirea unor formularitati administrative;- datorita concurentei mult mai mari in domeniul industrial si comercial sanctiunile in cazul dr de propr industriala sunt mult mai aspre.

Notiunea de " proprietate intelectuala"

Proprietatea intelectuala este diferita de notiunea de proprietate ca drept real principal. Aceasta din urma se refera in general la bunuri corporale, iar ca drept real este un drept exclusiv, absolut si perpetu. Propr intelectuala poarta asupra unui bun incorporal, dar principala caracteristica a acestuia esre ca e limitata in timp- temporara. pt aceste motive dr de propr intelectuala nu pot fi dobandite prin uzucapiune, nu sunt supuse prescriptiei si nu pot fi aparate prin actiunea in revendicare. Ele pot fi aparute printr-o actiune proprie, specifica, numita actiune in contrafacere sau separat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, prin actiune in concurenta neloiala. Continutul dreptului de proprietate intelectuala il formeaza monopolul exclusiv de exploatare recunoscut temporar titular. Componentele patrimoniale ale DPI pot fi transmise, dar componentele nepatrimoniale sunt incesibile, netransmisibile.l

Curs 2

Notiunea dr proprietatii industriale

Propr industriala a fost definita la Conventia de la Paris pt protectia propr industriale ca fiind ansamblul de norme ce reglementeaza brevetele de inventii, modulele de utilitate, desenele si modulele industriale,marcile de fabrica, comert sau servicii, numele comercial, indicatiile de provenienta si denumirile de origine precum si reprimarea concurentei neloiale. Ca institutie de dr civil prin proprietate industriala se intelege ansamblul de norme ce reglementeaza raporturile privitoare la creatiile intelectuale aplicabile in industrie precum si la semnele distinctive ale unei asemenea activitati. Ca dr subiectiv civil proprietatea industriala este facultatea sau posibilitatea recunoscuta de legetitularului( pers fizica sau pers juridica) de a folosi in mod exclusiv o creatie intelectuala aplicabila in industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati. Natura juridica a dreptului de proprietate industriala

In literatura jur au existat succesiv mai multe opinii cu privire la nat jur a dr de propr industriala. Intr-o prima perioada, in creatiile intelectuale erau recunoscute prin privilegiile regale, nu se facea diferenta intre dr de proprietate intelectuala si dr de proprietate ca dr real principal. Ulterior, aceasta idee a fost criticata intrucat dr de proprietate intelectuala, datorita caracterului sau nematerial nu intruneste atributele clasice ale dr de proprietate, nu este susceptibil de dr de urmarire si dr de preferinta si nici nu este perpetuu. Pt aceste motive, s-a considerat ca drepturile reale si de creanta ( recunoscute si de dr roman) trebuie completate cu categoria drepturilor de proprietate intelectuala. Si aceasta teorie a fost criticata pe motiv ca drepturile de propr intelectuala au caractere proprii si au componente patrimoniale cat si nepatrimoniale. Ulterior, dr de proprietate intelectuala au fost calificate ca drepturi de clientela caracterizate printr-un monopol exclusiv de exploatare, fiind drepturi absolute ( opozabile tuturor). In prezent, drepturile de propr intelectuala sunt drepturi ce poarta asupra unui bun incorporat, esentialmente temporare, fiind deci o categorie distincta de dr reala si dr creanta.

Oficiul de stat pentru inventii si marci ( OSIM) OSIM este organul de specialitate al administratiei publice centrale aflat in subordinea Guvernului cu o autoritate unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale. OSIM elaboreaza si supune aprobarii Guvernului strategia nationala a dezvoltarii proprietatii industriale in Romania si aplica politica Guvernului in domeniu.

OSIM are urmatoarele atributii: - inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatiii industriale; - elibereaza titlu de protectie ce confera titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romaniei - este depozitarul registrelor nationale ale cererilor depuse si al registrelor nationale ale titlurilor de protectie acordate; - editeaza si publica buletinul oficiL de proprietate industriala si Revista romana de proprietTe industriala; - atesta si autorizeaza consilieri in proprietate industriala; - acorda la cerere asistenta de specialitate in domeniul proprietatii industriale; - sprijina brevetarea in strainatate a inventiilor romanesti. OSIM este condus de un director numit prin decizie de primul ministru.

Notiunea de inventie brevetabila

Inventia brevetabila este o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei probleme tehnice aplicabila in industrie. Notiunea de industrie este interpretata in sens larg si se refera atat la industria propriu-zisa cat si la comert, servicii sau agricultura. Categorii de inventii ( clasificare )

I Dupa obiectul creatiei intelectuale deosebim intre inventii de produs si de procedeu. Prin produs nou intelegem un corp determinat cu compozitie sau structura particulara, ce-l diferentiaza de alte corpuri. Prin procedeu intelegem mijlocul sau modalitatea ce conduce la realizarea unui produs sau obtinerea unui rezultat.

II Dupa stadiul tehnicii Inventia brevetabila poate fi inventie simpla/ obisnuita sau inventie pioniera.Inventiile pionier sunt acele inventii care revolutioneaza domeniul in care apar.

III Dupa gradul de complexitate - inventii simple( un sg obiect)- coplexe ( pp utilizarea conjugata a mai multor elemente sau mijloace)

IV Dupa subiectul protectiei- inventii libere ( realizate de inventatorii independenti)- inventii de serviciu ( create de salariati )

Noutatea, conditie de fond pozitiva pt brevetarea unei inventii *

Pt ca o inventie sa fie brevetabila trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii :

- sa fie noua;- sa implice o activitate inventiva;- sa fie susceptibila de aplicare industriala;

I Noutatea In materie de inventii, ca si conditie de fond, noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si spatiu, in raport de stadiu tehnicii mondiale. O inventie este considerata noua daca nu este cuprinsa in stadiu tehnicii mondiale. Stadiu tehnicii este definit in lege ca fiind totalitatea cunostintelor accesibile publicului prin orice mijloc, pana la data depunerii cererii de brevet. Notiunea de public include toate persoanele, mai putin cele care legal sau contractual sunt obligate sa pastreze secretul informatiilo pe care le detin in legatura cu inventia( personalul de la OSIM nu intra in categ de public). Criteriul cu ajutorul caruia se apreciaza noutatea este efectul tehnic nou, ce nu putea fi prevazut dinainte si care este determinant pt stabilirea noutatii. Faptele prin care inventia este adusa la cunostinta publicului se numesc ANTERIORITATI. Daca realizatorul inventiei o aduce personal la cunostinta publicului, aterioritatea se numeste DIVULGARE. Pentru a fi distructiva de noutate, anterioritatea trebuie sa fie certa atat in privinta existentei, cat si in privinta datei si trebuie sa fie suficient de ampla pt a putea permite unei persoane de specialitate sa reproduca obiectul inventiei. OSIM, pt a constata existenta conditiei noutatii, trebuie sa cerceteze existenta anterioritatilor nelimitat, in timp si spatiu.

Notiunea de prioritate Prin prioritate se intelege situatia in care conditia noutatii este apreciata la o alta data decat cea la care se depune cererea de brevet.

1) Notiunea de depozit national reglementat; Cerere de brevet de inventie ce contine datele de identificare ale solicitantului insotita de descrierea inventiei, schite si desene explicative, toate redactate in lb romana, se depune la OSIM si constituie depozitul national reglementat. Cererea de brevet de inventie, dupa depunerea la OSIM se inscrie in Registrul National al cererilor de brevet depuse, datele din aceasta fiind secrete pana la momentul publicarii in buletinul oficial de proprietate industriala.

2) Prioritatea unionista Persoana care depune o cerere de brevet de inventie intr-un stat membru al Conventiei de la Paris sau al Organizatiei mondiale a comertului, pt aceeasi inventie beneficiaza de un dr de prioritate pe o perioada de 12 luni, calculata de la data de depozit a primei cereri.Termenul de 12 luni este un termen de decadere.

3) Prioritatea de expozitie

Realizatorul unei inventii care o expune intr-o expozitie internationala oficiala, in oricaredin statele membre ale Conventiei de la Paris sau a Organizatiei mondiale a comertului,mpoate formula brevet de inventie in oricare din aceste state, in termen de 6 luni dela data expozitiei. Termenul de 6 luni este un termen de decadere. Si in aceasta situatie, conditia noutatii se apreciaza la momentul expunerii inventiei si nu la data formularii cererii de brevet. Prioritatea unionista si cea de expozitie se invoca odata cu depunerea cererii de brevet sau cel mai tarziu in 2 luni de la aceasta data. Termenul de 2 luni este un termen de cadere.

II Activitatea inventiva O inventie implica o activitate inventiva daca solutia tehnica pe care o ofera nu este evidenta pt o persoana de specialitate. In doctrina franceza se considera ca activitatea inventiva exista, atunci cand tehnica curenta este depasita in principiile, mijloacele de realizare sau rezultatele obtinute. III Aplicarea industriala O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate fi utilizatin mod repetat in industrie( industrie in sens larg). Aplicarea industriala trebuie sa fie posibila in prezent sau in viitor ( in cazul inventiilor de perspectiva).

Conditii de fond negative pt brevetarea inventieiO inventiei nu este brevetabila daca este contrara ordinii publice sau bunor moravuri sau cand creatia tehnica pe care o contine este protejata printr-o alta lege speciala.