Draft C7 PPM Poluarea Solului

8/18/2019 Draft C7 PPM Poluarea Solului

1/31

Curs 7

Poluarea solului


2/31

Calitatea solurilorPoluarea solurilor cu diverse tipuri de poluanti


3/31

Calitateasolurilor este infuenţată de o multitudine de actori, dintre care se evidenţiază înmod deosebit:

Eroziuneade suprafaţă şi adâncime

Sărăturareasecundară

Acidifierea Carenţa deelemente nutritive

Degradareamateriei organice

Contaminarea

Salinizarea

Compactizarea Pierdereabiodiversităţii solului

Scoatereadin circuitul agricol

Alunecărilede teren şi inundaţiile


4/31

Este evaluată prin Indicele de poluare - Ip si a Notei de bonitate - Nb

Calitatea unui actor de mediu sauelement al mediului se încadreaza în raport cu limitele admise standarde nationale sau Normative dereglementare, care sa estimeze eectele activitatii respective asupra mediului. n acest sens, se raporteazacalitatea actorului de mediu la limitele admise de normative obtinandu-se indicele de poluare ! p.

"inand cont de limitele ma#imeadmise de normative, se calculeaza indicii de poluare $p% cu ormula:

p unde: Cma# concentratia ma#ima

a poluantului determinata ! masurata sau calculata& Cadmis concentratia

ma#ima admisa conorm Normativului de calitate în vigoare. 'aca: p ( ) *,( - mediul este

aectat în limita admisa iar eectele sunt pozitive sau negative ara a + nocive &

p *,( - mediul este aectat

peste limitele admise eectele negative se evalueaza în unctie de gradul de depasire.Pentru evaluarea cantitativa a

impactului, calitatea actorilor de mediu e#primata prin indicele de poluare p, se incadreaza intr-o scara debonitate prin acordarea de note care sa e#prime aprecierea starii actorului de mediu la un moment dat,respectiv departarea ata de starea ideala a mediului inconurator, conorm tabelului nr. ( din /aport lastudiul de evaluare a impactului asupra mediului0


5/31

!olosirea "ngrăşămintelorminerale

asigură succesul agriculturii moderne

factor important al impactuluiasupra ecosistemelor solului

#mul foloseşte pentru#mul foloseşte pentrunecesităţile salenecesităţile sale

$%& din producţia$%& din producţiaagricolăagricolă

'n sol se "ntorc mai puţine elementebiogene decât au fost acumulate de

către biomasa plantelor


6/31

Păstrareaecosistemelor

solului

(deal(dealsă se introducă "n sol o cantitatesă se introducă "n sol o cantitateec)ivalentă de elemente biogeneec)ivalentă de elemente biogene

*după strângerea producţiei*după strângerea producţieiagricole+agricole+

,eal,ealnu toată cantitatea de "ngrăşămintenu toată cantitatea de "ngrăşăminteintroduse "n sol a-unge la planteleintroduse "n sol a-unge la plantele

agricole. multă se pierde sau a-unge "nagricole. multă se pierde sau a-unge "nbazinele acvaticebazinele acvatice


7/31

'ngrăşămintelecu azot

cea mai gravă poluare a solului

AzotulAzotulliber liber

Este necesar pentruformarea de celule noi

# cantitate insuficientă de azotfrânează sinteza proteinelor.

enzimelor. clorofilei şi a)idraţilor de carbon

Surplusul de "ngrăşăminte azotoase dinSurplusul de "ngrăşăminte azotoase dinsolsol areare o acţiune negativă asuprao acţiune negativă asupra

plantelorplantelor


8/31

Azotul este folosit neuniform de către plantele tinere în

perioada de vegetaţie. Până la stadiul de formare a tufei -

necesităţile în substanţe biogene sunt mai mici decât în procesulcre terii lantelor.

este scoas din circuitul geoc)imic alsubstanţelor cu o viteză mai mare

decât viteza de formare a )umusuluiecosistemele solului sunt lipsite de

rezervele de substanţe nutritive

AzotulAzotul

legatlegat

Secătuirea soluluiSecătuirea soluluiscăderea fertilităţii şi micşorarea stabilităţii

"mpotriva eroziunii


9/31

De e/emplu0 la o doză de 123 4g%)a s5a observat culcarea semănăturilor degrâu de toamnă şi scăderea recoltelor la o doză de până la $33 4g%)a se micşorează procentulseminţelor "ncolţiteSurplusul de azot din sol se acumuleazăSurplusul de azot din sol se acumulează sub formă de nitraţi

Deoarece solul nu absoarbe azotul sub formă de nitraţi

este uşor spălat de apele din sol şi circa $3563 a-unge "n apele

subterane sau "n bazinele de apă cele mai apropiate

8tilizarea intensă a "ngrăşămintelor azotoase duce la creştereaneproporţională a producţiei


10/31

AnulAnul Cantitatea de "ngrăşăminte.Cantitatea de "ngrăşăminte.mii tonemii tone

Producţia%)ectar Producţia%)ectar mii tonemii tone

196:196: 1313 &;&;

192:192: 133133 2323

19;219;2 233233 ;3;3

n tabel este pre!entată o comparaţie între recoltele medii şicantităţile de îngrăşăminte a!otoase folosite în "#$ %


11/31

&e!ec'ilibrarea bilanţului natural al a!otului - trecerea de lapăşunatul liber al vacilor şi a altor animale la creşterea lor încomple(e animaliere.

'n fracţia lic)idă a deşeurilor animaliere se află mulţi compuşi organici greu

degradabili iar conţinutul mediu de azot a-unge la 6 g%


12/31

Sursă de azot "n sol - industria de producere a "ngrăşămintelorc)imice cu azot 5 pierderile industriale se ridică până la 23 dinproducţie. Concentraţia de azot în apropierea întreprinderilorindustriale poate fi însă mult mai mare.

'n sol a-ung anual. "mpreună cu precipitaţiile = apro/ 13 4g>%)a.

Suprasaturarea solului cu azot - sursele biologice 5 semănarea

repetată de mai multe ori la rând. pe acelaşi teren. a soiei şi altorculturi producătoare de boabe

Creşterea conţinutului de nitraţi "n solCreşterea conţinutului de nitraţi "n sol ,, "n plantele agricole şi "n apa "n plantele agricole şi "n apapotabilăpotabilă, antrenează urmări negative pentru sănătatea populaţieiurmări negative pentru sănătatea populaţiei.


13/31

Pierderea 'emoglobinei $3 duce la anemie

:3 duce la moarte


14/31

?ulte nitrozaminenitrozamine sunt cancerigenecancerigene. "n special la nivelul căilor digestive

şi a celor de e/creţie

Se consideră că = apro/ 22 din "mbolnăvirile de cancer. apar dindincauza conţinutului ridicat al nitraţilor "n apă şi )ranăcauza conţinutului ridicat al nitraţilor "n apă şi )rană

>itriţii>itriţii AmineleAminele

secundaresecundare>itrozamine>itrozamine1


15/31

8tilizarea "ngrăşămintelor cu azot ce conţin şi amoniu are ca efectdistrugerea humusului şi creşterea mineralizării .E/cesul de azot "n sol sc)imbă caracteristicile microbiologice alesolului!olosirea "ngrăşămintelor azotoase şi transformarea lor ulterioarăduce şi la mărirea conţinutului de >mărirea conţinutului de >$$# din atmosferă# din atmosferă

AzotatAzotat ingerat prin )rană@ $33 mg%zi@ $33 mg%zi

AzotatAzotat "n apa potabilă@ $2 mg%< *C


16/31


17/31

,aportul optim "n "ngrăşăminte "ntre >0P0>0P0 se află "ntre limitele

1010110101 sau 10$0$.210$0$.2

'nafara "ngrăşămintelor azotoase. este necesar să se introducă "n sol şi fosfaţi Deşi solulconţine rezerve "nsemnate de fosfor. doar 135$3 din acesta se află "ntr5o formă accesibilăpentru plante

!osfaţii sunt puţin mobili "n sol 5 trebuiesc introduşi la nivelul sistemului radicular

folosite defolosite deplanteplante


18/31

!olosirea!olosireaintensă aintensă a

"ngrăşămintelor "ngrăşămintelorcu fosforcu fosfor

concentrarea fluoruluiconcentrarea fluoruluişi arseniului "nşi arseniului "n

produsele agricoleprodusele agricole

SuperfosfatulSuperfosfatul conţine p"nă la 1.2 fluor1.2 fluorcare este in)ibitor pentru un mare numărde enzime


19/31

Prelucrarea solului cu "ngrăşăminte fosfatice

fosforizarefosforizareaa soluluisolului


20/31

DeoareceDeoarece sărurile de potasiu sunt foarte solubile "n apăsărurile de potasiu sunt foarte solubile "n apă..cantitatea transferată "n bazinele acvatice "nvecinate este destulcantitatea transferată "n bazinele acvatice "nvecinate este destul

de marede mare

PotasiulPotasiul

este necesar mai mult la "nceputul dezvoltării

in perioada de după "nflorire5 este antrenat din nou "n sol


21/31

(ngrăşăminteor

ganice

balegarulbalegarul

turbaturba

Are loc "ncălcarea "ncălcareabarierei acvaticebarierei acvaticedintre om şi soldintre om şi sol


22/31

'n solul bogat "n substanţe organice 5 trăiesc multe microorganismepatogene 5 provocatoare de boliprovocatoare de boli

A-unse "n bazinele acvatice 5 pier repede din cauza lipsei de )ranăDar prin mărirea concentraţiei de substanţe organice "n mediul acvaticse poate dezvolta un focar de organisme provocatoare de bolise poate dezvolta un focar de organisme provocatoare de boli

E/emplu0 "n anul 19;2 a fost "nregistrată o nouă boală.meningoencefalita. care a apărut la adolescenţi după scăldări

"ndelungate "n iazuri sau r"uri. "n zilele calde Agentul provocator alacestei boli s5a dovedit a fi amibaamiba. care trăieşte "n sol


23/31

Cenuşa de arderea cărbunelui şi

petrolului

ContineContine aproape toateaproape toatemetalele. "nmetalele. "n

concentraţii deconcentraţii deordinul aordinul a 233 g%t233 g%t

(n total au fost arse p"năacum 1&3 miliarde tone1&3 miliarde tonede cărbune şi 63de cărbune şi 63

miliarde tone de petrolmiliarde tone de petrol

Cenuşa a trecut pesuprafaţa soluluimilioane tone de

metale. dintre care ceamai mare parte s5a

acumulat "n straturile

superioare ale solului


24/31

Comportarea metalelor grele "n sol depinde de0 condiţiile o/ido5reducătoare şide pB5ul mediului

Capacitatea de migrare a Cu. >i. Co. n "n mediu reducător semicşorează cu 15$ ordine de mărime comparativ cu un mediuo/idant

'n condiţii o/idante i "n mediu acid. ma-oritatea metalelor suntș 'n condiţii o/idante i "n mediu acid. ma-oritatea metalelor suntș

mult mai mobilemult mai mobile

$23 mii$23 mii

tonetone


25/31

Pesticidele reprezintă substan ele folosite pentru distrugerea prințmi-loace c)imice a sistemului de apărare a plantelor

Se folosesc "n lupta cu buruienile. cu insectele dăunătoare. cumulte boli ale plantelor agricole şi pomilor

După aprecierile specialiştilor din cauza buruienilor şi adăunătorilor "n ţările slab dezvoltate economic 5 se pierdese pierde până la 23 dinpână la 23 din

producţia agricolăproducţia agricolă "n ţările puternic industrializate pierderile sunt de apro/ 125pierderile sunt de apro/ 125

$2$2

Pesticide


26/31

Adepţii c)imizării globale a agriculturii 5 problema măririi cantităţii depesticide folosite pentru a micşora pierderile producţiei agricole 5devenind una din principalele probleme de stat cu privire la ocrotirea

mediului ambiant şi a sănătăţii omului 5 prevenirea poluăriimediului vital şi a produselor alimentare cu pesticideşi produsele to/ice ale transformării lor


27/31

PesticidelePesticidele pot fi clasificate după:- stabilitatea în mediul ambiant- capacitatea lor de a se bioacumula.Cele mai stabile, posesoarele proprietăţilor cumulative mai evidente

sunt pesticidele organocloruratepesticidele organoclorurate - proprietatea de a se concentra în

verigile lanţurilor alimentare.De exemplu: concentraţia DD5ului "n ultimile verigi ale lanţurilorconcentraţia DD5ului "n ultimile verigi ale lanţurilortrofice se măreşte de : ori comparativ cu cea din primeletrofice se măreşte de : ori comparativ cu cea din primele

esticidele pătrund în organismul omului prin folosirea apei.folosirea apei. aproduselor alimentareproduselor alimentare !i în cazul poluării mediului aerianpoluării mediului aerian.

ParticularităţiParticularităţi ale folosirii pesticidelor în gospodăriile săte!ti -

circulaţia "n biosferă. "nalta activitate biologică. necesitatea folosiriicirculaţia "n biosferă. "nalta activitate biologică. necesitatea folosiriiconcentraţiilor locale mari. contactul populaţiei cu pesticideleconcentraţiilor locale mari. contactul populaţiei cu pesticidele

Acumulîndu-se în soluri, plante !i animale, pesticidele pot provocadereglări serioase şi ireversibile ale ciclurilor normale de circulaţie adereglări serioase şi ireversibile ale ciclurilor normale de circulaţie asubstanţelorsubstanţelor - pot micşora productivitatea ecosistemelor din solpot micşora productivitatea ecosistemelor din sol


28/31


29/31

n funcţie de destinaţie. terenurile sunt

u destinaţie agricolă

u destinaţie forestieră

flate permanent sub ape

erenuri din intravilan 5 aferente localităţilor urbane şi rurale pe care suntamplasate construcţiile. alte amena-ări ale localităţilor. inclusiv terenurileagricole şi forestiere

erenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentrutransporturile rutiere. feroviare. navale şi aeriene. pla-ele. rezervaţiile.monumentele naturii. ansamblurile şi siturile ar)eologice şi istorice etc


30/31

erenurilor agricole se "ncadrează "n cinci clase de calitate conform

următoarelor "nsuşiri de bază0 grosimea profilului de sol grosimea orizontului de )umus te/tura şi conţinutul de sc)elet valoarea reacţiei pB gradele de podzolire. sărăturare. eroziune. alunecare şi inundare formele de relief natura şi "nsuşirile rocilor adâncimea apelor freatice şi compoziţia c)imică a acestora intervenţia omului cu lucrări de "mbunătăţiri funciare

Dup gradul de fertilitate. acestea sunt0Clasa (0 solurile cu fertilitate foarte bunăClasa a ((5a0 solurile cu fertilitate bunăClasa a (((5a0 solurile cu fertilitate mi-locieClasa a (F5a0 solurile cu fertilitate slabă

Clasa a F5a0 solurile cu fertilitate foarte slabă


31/31

'n categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră0

terenurile agricole productive = arabile. viile livezile. pepiniereleviticole. pomicole. păşunile. fâneţele. serele. solariile. răsadniţeleetc

terenurile cu vegetaţie forestieră 5 dacă nu fac parte dinamena-ările silvice. păşuni. "mpăduriteG

terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozoote)nice 5

amena-ări piscicole şi de "mbunătăţiri funciare. drumuri te)nologiceetc

terenuri neproductive 5 care pot fi amena-ate şi folosite pentruproducţia agricolă

Documents

Draft C7 PPM Poluarea Solului