drept canonic anul 4.pdf

8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf

1/10

•

I

.

.

I

DREPT

CANONIC

ORTODOX

I, Administrarea Sf. Taine a

Botezului

Administrarea Sf. Taine a Boteznlui, adica s a v i r ~ i r e a acestei

Sfinte

Taine este

primul

act prin care se

aplica

puterea

sfintitoare. Ea

nu

se

aplica insa

vreunui

membru al Bis'ericii, ci unei persoane care inca nu

face

parte din Biserica caJ·e, astfel, este sitnata in afara Bisericii.

Deci in

aceasta

privinta, cea clintii

lucrare

a puterii sfintitoare se usea

miina en cea dintii

lucrare

a puterii invatatore:;;ti, adica cu

lucrarea

mi

sionara, caci

aceasta nu

se savir:;;e:;;te fata

de

membrii Bisericii, ofe

rindu-ne posibilitatea

sa

constatam ca i plicarea mijloacelor puterii bi

serice:;;ti

nu se

face

numai la realitati din viata

Bisericii, ci :;;i

la

reali-

ta i din afara Biserici . ·

Normele canonice sau rinduielile, care trebuie

sa

fie observate la

savir:;;irea Sf. Botez, se

impart

in patru categorii

:;;i

.anume : in norme

sau rinduieli

privitoare la cei care au

dreptul

sa

savir:;;easca Hotezul ;

'in

norme privitoare

lcl

cei

care

pot

primi Botezul; in norme

privitoare

la· savir:;;irea 'Botezului insu:;;i

f i in norme privitoare la

efectele admi.

nistrarii Sf. Taine a

Boteznlui.

a) Ce

dispun aceste norme in privinta

siivin;>itorului

Sf. Taine ·i.l

Botezului ?

Ele prevad ca, in mod obi:;;nuit,

S f

Taina a

Botezului

se

s a v i r ~ e t e de

catre

episcop $i de catre presbiter, put.incl fi ajntat 11.ll

numai prin prezenta,

Ci

:;;i prin impreuna lncrare harica de catre

diacon,

iar

in caznrile

dud nu

este

posibil

sa

savir:;;easdi

aceasta

Sf

Taina un

episcop sau un presbi:ter,

ea poate

fi savir$ita :;;i

de un

diacon sau chiar

:;;i de catre

un laic, biirbat sau femeie, ori

de un

monah

sau

de o mo

nahi.e

daca ace$tia sint ei

in$i$i

botezaU in mod valid

$1

nu sint eretici.

Dar, i)e cind

insa

episcopul $i presbiternl au calitate-a haridi cleplina

de a savir:;;i Sf. Taina -a Botezului, toti ceilalti savir:;;itori posibili ai Bo

tezului,

au

o -calitate

harica

nedeplina, care-i

indreptatesc

totu ?l

ca

in

cazuri

de

nc.cesitate

sfl.-1

savir:;;eas.ca (can.

46-50

aj;

44-'15

Sf. Ni-

chifor

Marturisitorul).

·

ln

caznl

cind

1m botez

este

savir:;;it

in

conditii

exceptionale

- din

necesitate - de alt cre:;;tin decit de un

episcop sau

de

un preot,

el se

socote$te botez

vulid,

prin

iconomie, adica pe baza socotintei tradi

tionale · ;;i acceptatu de intr.eaga

Biserica,

inca din

vechime,

ca ni: t r ~ -

buie inchisa nimanui U$a mintuirii ?i

di

ceea ce lipse:;;te cu ocazrn sa

vir:;;irii aoestei Sf. Taine, celOT care o saviq;esc, Iara a avea starea ha

ridi de

episcop sau

de presbiter, se

impline:;;te

prin lucrarea directa

a

Domnului care vrea ca tot suflelul

sa se

mintuias'.::a (loan 17, 21 )· 0 dalii

si.ivir:;;it botezul

acesta

de

necesitate sau prin

iconomie,

se

mai

pot

citi

eel mult

unele

rugaciuni cleosebite

de catre

episcop sau de ci.itre

presbiter.

(Can.

46-50

ap.}.

Nu au calitatea de a

sav'ir$i

botezul

nici

un

cleric ?i nici

un.

cre$tin

care au cazut in erezie (can.

68

ap.). Au '.insa aceasta calitate toti

cle

ricH chiar

daca

sint

supu:;;i

vreunei

pedepse

sau

sint opriti de la cele

sfinte ori

chiar daca sint

caterisiti,

insa pentru alt

motiv clecit pentru

e r e z i ~ caci

prin erezie ei cad din har ?i i$i pierd calitatect. de m.embri ai

m s e r i ~ i i nemaiavincl

-astfel posibilitatea de a transrnite sau de R

mij

Joci

transmiterea harului

sfintitor

pentru

altiL

I . -

ACTIVlTATEA

SFIN'.flTOARE

31

b) In privint.a prirnitorului Sf. Taine a Botezulni

1

r 1 n c ~ n i e l ~ l e t ~ ~ d i

tiouale :;;i canonice ale Bisericii previld ca acesta poe-te f1 01:ice

f ~ m t ~

umanil in viata, fie copil, fie adolescent, fie persoana, de once v1rsta

(can. 2, 14, I

l:: C.

; 78 Trul.; 19, 4G Laod.; 110 Cart.) $i sex.

ln cazul cincl persoande care unneazii a primi Sf. Ilotez sint ne•

virstnice $i

nu pot

marturisi ele 'i.nsele crcdinta cre$tina, trebuie

sa

fie

asistate de altti persoanii dreptcredlncioasa,.

care'

indepliue:;;te rostul de

parinte sufletcsc, garant, martor, tutorc r e ~ i g i o s cre$till ~ l . noului

-

tezat, avind

fata

de persoana ce se boteaza exact

o

poz1tie

asemana·

toare cu

aceect a

parintclni, garantului, martorului sau

a

tutorelui

i11

raporturile civile.

Persoana aceasta se

chearna na9,

i ~ r

f ~ i t f i

~ 1 ~

el, per

soana pe care o asisW la

botez,

clob1nde$te numelc ne fm :;;

mtre

.am·

bele persoane, aclica intre lla ? :;;i

intre

fin,

precum

.:;;i

intre

ruclele ck

singe

ale acestora se

stabile$te o inruclire cu caracter religios

care

se

nume:;;tc na:;;ie (can. 57 Trnl.).

Na:;;ii lrebuie sa fie cre:;;tini clrcptcrndinciof/i

d,e

preferat de

ace

l a ~ i

gen

en pnmcul, valid botezati. E s ~ 0 i.ntcrzis sa _fie

n a : ; ; ~

~ e i nebote

zati, cei ereti.ci sau cei de

alte

confesrnm sau

crcdmte

rehg10ase, pen

tru ca ei

trebuie sa preziute garantia atit di

rnarturisesc,

let

b o _ t _ ~ z n l

finului lor, dreapta creclint.a, cit i i ca

H

vor cla indrummea :;;i sprlJmnl

necesar de ·a

C H ~ ? t e :;;i

d0 a

sc

forma

in aceasta

creclintil.

In privinta botezului copiilor, e x i s t ~ i altc norme canon.ice i;;i anume :

unele

care

impun

indatorirea

de a i botezati irnediat copiii. nou-nas-.

cuti, cladi

se

afla

in primejdie

cle

moarte

(can.

33

Nichif.

~ a ~ t . ) ,

apm

altcle

care impun pedeapsa

a n a t < ~ m e i

pentru

cei

c ~ r e

refuza

s a . ) ~ o t : _ z e

copiii (can.

110

Cart.),

precum :;;i alte

nonne

refentoare la copm

nas"

n1ti din disiitorii mixte sau din parinti necre:;;tini etc.

Chestiunea

bot.ezului copilor a fost controversaUi

in

Biserica ve

che

dar ea

a fost solntionatn in mod pozitiv,

pe cale

pradidi $i apoi

p r i ~ canoane (can. 31,

56, VI

ec.),

stabilindu-se,

in privinta lor r1ndniala

care

se pastreaza pina

asli\zi

in

Biserici.

De

la

sfir:;;itul epocii apostolice f)i mai precis din epoca p o ~ ~ a p o _ s t o ~

l id s-a introdus rinc\uiala ca persoanele ajunse ,la starea con$tlmte1 de

sine

claca isi manifestau dorinta c\c a

primi botezul, sa

fie trecute prin

mai 'mnlte t ~ e p t e

sau

stari premergatoare Botezului

$i

anun:ev: .:nai

~ n :

l1i

s;J. li

se dea un

numc cre$linesc, apol

s

fie supu$i cateluzaru, ad1ca

sa

1

intre in categoria

a:;;a-zi:;;ilor catehumeni,

in

ca.re

trebuiau sa

pe"

Lreaca

1m

anumit timp,

dupa rinduieli slatornicite prin

practica

$i

chiar

prin textul canoanelor (can. 14 I ec.). Abia dupi:i

cc

ispriiveau ca.tehu

rnenatul,

erau

supu ?i exorcismelor :;;i admi:;;i

sa

participe la sfmtele

slujbe,

in

cadrul carom

erau

botezati. (can. 7 l ec;). ·

. .

O

categorie aparte

de

candidati la botez o forrnau

a : ; ; a - m ~ n u t u

di:

nici aclica oamcni bolnavi care zi:iceau. A:::e$1:i.a ,eran botezat1 nmnm

dacit erau clestnl

de

con:;;tienti ca sa-$i exprime dorinta de a primi. Sf,

Botez

sau

in cazul

cine acest lucru

i1

marturiscau alte

persoane,

carE;

incleplineau - :;;i in acest caz rostul de na:;;i (ca.n. 45 Cart.). I ~ 1 p r i ~

vinta lor existau o

serie de

restrictii in ceea cc. pnve:;;te. Q U ~ p t u r 1 l e ,pe


2/10

32

DREPT CANONlC ORTODOX

c·are le clobindeau

in

Biseridl., restrictii legate :;;i de conclitia specifidl

a acestora i anume de faptul ca

erau

sau nu catehumeni, dt emu sau

nu

eretici, etc. (can. 12 Neocez.

1

47

Laod.; 45 Cart.; Vas.

c.

M.).

Alta categorie aparte o formau

cei al

caror botez nu era sigur.

In

cazul lor, fie

ca erau

copii

care nu puteau

marlurisi ca

au

fost

sau nu

botezati,

fie ca erau adulti care nu aveau siguranta

di au

primH1

un

botez

valid,

Sf.

Botez

se

s11vir:;;ea

.folosinclu-se o

formula

deosebiUi prin

care se

face

rezerva ca

Sf

Botez

se

suvir$e$te nunrni

dadi

primitorul

nu a fost botezat in mod valid (can.

72 Cart.

; 84, VII. ec.).

Canoanele mai

prevad

i

alte

categorii de primitori ai Botezului,

dintre

care mai mentionam

-

in

mod special -

pe

eretici

sau pe

cei

ce

au

µrimit Botezul de

la

erelici,

dici

ereticii

sint

de

tloui:l

feluri sub

acest

raport, adica,

unii

care

primisera

Botezul

in

mod valid $i

deveni

sera

membri

ai

Bisericii, iar

apoi au dizut in

erezie,

iar

altii

care n-au

primit Botezul Bisericii, ci

numai

botezul s1ivir$il

de

erelici, adieu

un

botez

formal

care nu

i-a

facut µilrla$i de harul Sf. Botez.

In

cazul reve'llirii $i reprimirii in Biseridi a celor din

µrima ca

tegorie, ei nu mai

sint

rebotezati, d li se cere doa.r

sa

se leµecle de

erezie,

dind

anatemei impreuna cu

Biserica

toata ratacirea 17i marturi

sind in scris creclinta pe care o m r l u r i s e ~ t e Bi:serica, dupa care sint

Un i cu Sf. Mir (can. 7 II ec. ; can. 95, VI ec.).

ln cazul

celor din

a dona c-ategorie, insa,

atit

r1ncluielile bisericel1ti

traditionale,

cit :;;i cele cuprinse in mai multe

canoane, obliga

sub pe

deapsa caterisirii ca botezul lor sa nu

fie primit,

iar

cei aflati in aceasta

situatie

sa

fie boteza1i,

pentru

ca in asemenea cazuri

nu se

repeta bo

tezul, d el numai

se

savir e te

in

chip

valid

asuµra cuiva,

care nu

fusese

botezat de fapt.

Iata

ce clispun in

aceasta

pr,ivinta

canoanele

46, 47 ?i 68 ap.: «Epis

copul ori presbiterul, daca

va

admite botezul

sau

jertfa ereticilor po

runcim

sa se

cateriseasca» {can. 46 ap.); «Episcopul

sau

presbiterul,

de

va

boteza din

nou

pe eel bot€zat dupa

adevar sau

de

nu va

boteza

pe

eel spurcaL

de catre necinstitorii de

Dmnnezeu,

sa se

cateriseasca»

(can. 47 ap.) ; «Cei ce sint botezati de catre eretici,

nu

pot fi nici cre

c l i n c i o ~ i nici

clerici» (can. 68 ap.).

In

ace1a$i fel clispune $i

canonul

unic

al

sinodului de la

Cartagina

din anul 256, precum $i can. 1 al Sf. Vas- c.M. din care retinem urma

toarele pasaj'e :

...

«Nimeni

nu

se

poate boteza afadi

de catoliceasca Biseridi ; fiinddi

Boteznl

este unul

$i

se

a·fla

numai in catoliceasca

Biserica ..

Cele ce

se savir esc de eretici, mincinoase ?i de arte fiind,

toate

sint fara va

loare. Ca nimic nu

poate

fi primit $i ales de Dumnezeu dintre cele ce

se

fac

de

ac.eia,

pe care

Donurnl in Evanghelii ii 1mme:;;le vrajma:;;i

i

potrivnici ai sai (Mat. 12, 30)» (can. 1 Cartag.); «Cei vechi au hotarl1:

ca botezul savir it de eretici sa se

anuleze,

iar al schismaticilor, ca al

unora care sint inca in Biseridi, sa 'Se prirneasca, iar cei ce siul in adu

nari ilegale,

indreptindu-se

prin pocainta

cuvenita

$i

prin

convertire,

sa se impreune

iara$i

cu

Biserica

..

Parintii au

hotarlt

·ca cei botezati

de

eretici ca de

ni te

mireni, venind la Biserici:i, sa

se

curateasdi din nou

JI. - ACTlVITATEA SPINTLTOARE

33

cu aclevaratnl Botez al Disericii

.. Se cuvine sa le

redurn bolezul

lor ..

i«r

dadi

cineva 1-ar fi primit

cle la

ei,

acela venind la

Biserica,

sa se

bo

teze .. Dar daca aceasta m

i

piedica

ordinii

Ob$le$li, sa se apli.ce iara$i.

obiceiul i sa se

unneze

Purintilor, ·care -au orincluit cele de cuviinVi

pentrn noi... Dar, negre it

sa se

clispuna ca cei ce

vin de la

botezul ace

Jora,

sli se unga

aclica

de

creclinciO$i $i a$a

sa se

apropie de

Taine ..»

(Can. 1 Sf. Vasile eel Mare).

In

fine,

mai

aminlim

di

in canoane se cuprinde :;;i

o dispozi;tie

care

interzice botezarea celor morti (-can. 18 Cart.).

c) In

privinta

suvir$irii Sf. Botez rinduielile

traditionale

.ale Bise

ricii au

statornicit i canoanele au

confirmat,

prin norme precise sa

se

urmeze intocmai

ceea ce

a porundt Donmul

care le-a cerut

Sfintilor Sai

Apostoli sa savir easca

Botezul

in nmnele Sfintei Treimi, prin

cuvin

lelc: «IVI.ergincl, tnvatati toate neamurile, botezindu-i

pe ei in

munele

Tatalui :;;i al Fiului

?i

-al Sfintului Duh» (Mat. 28, 19). De asemenea, tot

pc baza practicii

r;;i

a

normelor

canonice, s-a

statornicit ca

botezul

s[i

lie

silv1r:;;it

prin trei

afurnli:\ri (can. 50

ap.;

call· 7 II

ec.; 91 Vasile

eel Mare).

O data s11.vir it

in mod vaHd, Botezul

nu se

mai repeta, adid't este

inlerzis a

se repeta, suh pedeapsa caterisirii

(can. 47.

ap.;

48 Cart.).

Locul uncle se savir$e:;;te Sf

Botez

este

biserica.

Savir irea

lui

in

alta pnrte

se

poate

face nurnai

cu aprobarea

episcopului,

in caz contrar

se

prevede pecleapsa caterisirii (can.

31, 59

VI ec. ;

12,

I-II) .

In privint-a ritualullti botezului, canonul 91 al Sf. Vasile eel Mare

clispune

d i trebuie Stl Se

procecleze mai

intii la hinecuvintarea

apei,

a untdelemnului

i

a celui

ce vine la

botez, apoi

la

lepaclarea

de

satana,

la l111gerea CUI

nntdelemn i cele din urma 1a

srrvir$irea Botezul.ui

propriu-zis,

prin

afunclarea

de

tr0i ori 1n apa, rostindu-se formula con

sacraUi.

d) Normele care se ocupa

de

efectele Botezului,

arata

ca eel bo

lczat

devine membru al

Bisericii sau dobinder;;te

ceea ce s-ar

putea

numi cetatenia biseri.ceascu, clevenind astfel subiect de drepluri r;;i de

lnclatoriri

in

cadrul socieUitii religioase cre$tine, care

·Se

nurne >te Bi·

serica. In aceasta calitate

17i numai in

aceasta calitate, el poate primi r i

celelalte Sf. Taine

r;;i

i.erurgii ale Bisericii.

Botezul aclministrat

in

mod valid

nu se

mai repeta sub petleapsu

caterisirii (can. 47

ap.;

48 Cart.),

pentru

ca

efectul principal al botezn

lui, care este :;;tergerea pacatului

originar,

nu se pi·erde.

Nici

chiar prin

caderea

in

erezie

nu se

mai recade in

starea

de. pacat

originar.

In

legatura cu ticeasta chestiune, se pune r;;i o

foarte

delicata

prn

blemfi.,

:;;i

anume aceea de a se $ti, cle ce eum se face ca ce:l nascuti

din c r e ~ t i n i boteza-\i

in

mod valid, se nasc tolU$i cu pacatul originar,

de:;;i

pare

firesc sa

nu

fi.e a ~ a adieu

sa

nu

se mai

ll.st

pacai

prin Taina

Sfintului

Botez.

3 - Drop

cm1onir:

ortoclox


3/10

Ul


4/10

36

D.REPT CANONIG·t>RTODCJX

in fata $i in urechi, a ~ a

ii.

catehizurn, i;il ii puncm sit petread.1 limp

Jmlclungat in Biserica $i sii ascnltc Scripturilc l,ii upoi ii. bot i i r ~ u i a l ~ ~ s u p r , a ~ e l u i

ce

cl . : i u v i ~ : ; ; H - o (:a l j ~ c ~ n d

nu ur fl

i;nvll.':;>1'l-·O

clupa

rrndm


5/10

38

DHEPT CANONIC ORTODOX

~ u r a

de Anru arc:ta ca lucrul principal nu este de a se dinta imparta

~ i r e a la sarbaton, ci cei ce doresc a se impartai;;i

dupa

toata rinduiala

cisa-i;;i

curete

corn;;tiinta apoi sa se i m p a r t a ~ e a s c a » Cuv1nt clespre

Epistola ciifre Efeseni).

Este, deci,

clar

in privinta

slujitorilor

fji a credinciol;>ilor

care vor

sa

se impartal;>easca mai

des

sau mai rar, di ei nu pot clobindi starea

cle

har

pe

care o comunica Sf. Impartti:;;auie, dectt dacu o primesc cu

vrednicie, pentrn ca allfel ei .Bgoni.sesc osincUi. D e aceea, rinduielile

hisericei;;ti

stabilesc

regula ca toti cei

ce

vor sa primeascn

cu

vreclnicie

Sf. 1mparta;;anie,

trebuie

sa

se

pregateasca in acest scop

i;;i

anume

:

- slujito-rii bisericei;;ti, care savir ?eSc Sf. Jertfa sa

ajuneze

astfol

sa se 1nvreduiceasqa

de a

se

fi impfoiai;;it (can.

29, VI

ec.,

41

Cart.) iar,

credincioi;;ii,

i;>i

ei, sa-:;ii marturiseasca pucatele i;;i Sa dobincleascti clez

l e g a ~ · e de la duhovnic i;;i apoi sa

ajuneze

inainte de a se imparta$i (can.

16 Tim.

Alex.).

Exceptie tle

la

aceste

rinduieli se

admit

numai

in caz

de

nepulint}\

sau

cle

forta

majora.

Astfol, celor bollrnvi i;;i in pri:mejclie

de moarte

e s t < ~

ingaduit

sa

l se dea Sf. lmparU:i$anie uchiar

]i

dupa ce

au

gustat min

care" (can. 9 Nichifor Mart.), precum

i;;i

in cazul ca unii ca acestia nu

numai nu au obtinut dezlegare

de

pacate, ci s-ar gasi chiar sub ei)itimie

(can. 13, I ec., 6 Anc., 7 Cart., 73 Vasile eel Ivlare, 2, 5 Gri9ore de Nissa,

2.5 loan Post.).

In

privinta

rinduielii care

obliga pe creclincioi;;ii

laici

ca inainte de

Sf. Irnparta$anie

sa se

pregateasca prin Sf. Taina

.a

l'ocaintei

~ ; i

s ob

tina prin ea

clezlegare

de

pacate, este

cl.e

observat ca aceasta

riucluialti

s-a introdus

in ·legnlura

cu

disciplinc1

ceruta de penitanta.

Acestei dis

cipline erau supu:;;i

cei

ce savir:;;eau

pacate care

le atragea, fie opri.rea

de

la Sf.

Impartai;;anie,

pentru

motivul

ca prin

ele cleveneau nevrednici

de

a obJine hanll acestei Sf. Taine, fie i:ndepiirtarea din rinclurile cre

dincio:;;ilor, adidi scoaterea din Biserica,

care

implicit insemna :;;i oprirea

de Ia Sf. lmparta:;;auie.

Oprirea de

la Sf. lmparta::;anie

pentru

un timp

oarecare se

numea

e x e o ~ n u n i c < r e atlica

tocmai oprirea de

la communicatio sau

de la com

mumo

adica de lu Sf. CmniIH:•catura sau Sf. 1mpartai;;anie. Cel

aflat

in

dceasta stare

nu

era admis la Sf. lmparttl:;-;anie decit clupa ce obtineH

de la duhovnic dezlegarea de pacat. Astfel

de

opriri se dadeau fie pe

tennen scurt,

cle

o suptaminJ\, cle doua, sau

cle

mai multe, fie pe ter··

men

nelimi

:at,

p i n ~ la indreptare (can. 2B Nichifor Mart.).

n cazul celor care erau

exclur;>i

din Blseridi,

adica

supu:;;i excn

muuicarii in sensul

lipsirii

de calitatea

de

membrn al Bisericii, exisl:an

alte

rcHttli

mai severe,

care ii

obligau

pe

cei

aJlati

in acensta situatie,

s treadi

prin mai multe trepte ale penitentei

r;>i

ahia apoi s[i dobin

deasca dezlegarea de

pacate :;;i

sa Se invredniceasca

cle Sf. Impar

la:;>anie.

In

legatura

cu

rinlhtielile privltoure la cumliUile pe ct re lrelmi"

si.i le

iuc eplinP,as.di cineva

spre

a se

putea

invrednici de primirou Sf.

hupartiir;>anii, se pnne

i;;i

problcma

a ~ a z i s e i

interc-0muni.uni

Cl

cr.ei;;tinilor

de

diverse confesiuni :;;i

anume pentru

motivul di semnul in.l'ratirli

II. -

ACT VlTATEA

SFIN'f11;0.ARE

apartenentei

cu

adevarat

al celor care marturisesc

a c e e a ~ i

creclinta, la

Trupul tainic

al

Domnului,

l

constitnie tocmai hnparHE;iirea

din

a c e l a ~ i

potir ,sau

faptul de

a

se

putea m p a r t a ~ i i m p r e u r i ~ i . Uncle acest lucrn

nu

este

posibil, insemneaza ca existil o neintelegere i;;i o

dezbinare -atit

rle mare intr·e crei;;tinii respcctivi,

incit

nu

este

cu putinta sa fie tot.I

Iacufi partai;;i de

a c e e a ~ i

cuminecatura, iar

cei

ce sc gasesc in situatin

de a nu fi socotiti vrcdnici de Sf. lmpartai;;anie, sint socotiti ca aflin

du-se fie

in

situcrtia celor opriti

de

la

aceasta

Sf. Taina, fie in situatia

penitentilor,

care

au fost exclui;;i din Biserica.

Privita 1n acest

chip,

chestiuuea intercomuniunii dintre

cre.$tini,

apare clar di spre a se putea stabili i;>i practica aceasta inten:onrnniune,

trebuie sa se ajungli la astfel cle raporturi intre cre llinI, in care nic:i

unii dintre ei sa nu fie consideraU ca fildncl parte clintre cei opriti

cle

la Sf. Imµartai;;anie sau din

vreo

categorie

de

penitenti. La aceastti si

LUatie nu s-ar putea ajunge

insa

decit pe calea unei apropieri t= ;i a unei

1miri intre

toate

con:fesiunile crei;;tine,

pe

baza unei minirne martnrisiri

comune

de

credintii.,

care

sii implice

acceptarea :;;i

prnclicarea Sf. Taine,

prin lucrarea preotiei de i n s t i t u i r ~ clivina.

Cu loate

acestea,

pentru

motive

de

iconomie, a:;;u precnm s-tl

i11-

uaduit ca

in

mod exceptional

Sf.

lmpartil:;;anie sl:i

se dea

:;;i

cutehumeni

Ior,

adica

unor nebo·tezat.i,

care

rnarturiseau credinta cre:;;tina, precum

unora dintre ereticii care se re'mtmcean la Biseridi :;;i, in oonformitute

cu inclatorirea de a nu inchide nimlmui U$a mintuirii, Sf. Imparta$aniP

s-ar putea da :;;i crei;;tinilor de alte confesiuni in cazuri de necesitate,

c1didi in caznri extraorclinare, cincl respectivii

s-ar

gasi

in

primejdie cli

dN sie:'li

sr Cuminedil.urli (can.

i8 vr ec.

i

Vasrle

eel Mare,

Epistolct

ciilrn

CP

Zire

ca slujitornl

bisNicesc,

.episcop,

preol: sau diaco11,

sa

prinrnascn sau

s11

ceara vreo

retrilmUe

pentrn

Sf.

Tmp(irta$anie (cnn. 23

VI

ec.; can. I Ghcnaclie al Constan.tinopolului).


6/10

40

DRUPT CANONIC

ORTODOX

In Ce prive::,;te efectele juridice ale S f . l m p i : i r h i ~ ; > a n i . i , trebui.e

sa

spu

nem

di

acestea nu se produc decit in mod e x c e p ~ i o n a l f;>i anurnc 111

doua

cazuri

:

- atunci cind lmp[trtaf;)irna constituie semnul impudirii :;;i repri

mirii

complete in Biserica

a

unor eretici

(can. 95, VI ec.),

dici inlr-nn

asemenea

caz

imparl:n:;;ania produce efedul jtiriclic

al

xedohlndi.rii cali

tatii cle membru a Bisericii

r;;i

apoi,

-

atunci cind un exconrnnical, adica un Iost membru

·al Biseri.cii

esle reprimit dupti imp'linirea penitentei r;;i restabilit prin imparta:;wnk,

in situatia lui

anterioara de

membru

al

Bisericii.

Prin analogie

s-ar

putea spune ca :;;i un cre:;;tin

de

aWi confesiune,

primind Sf. Imparta::,;anie

in

caz

de necesitate,

de la

un preot

ortodox,

este prirnit prin insu:;;i

acest

:[apt intre membrii Bisericii ortodoxe fie

ca respectivul

este

socotit

ca

uvind o situalie an.aloga cu a celor care

revin

de la erezie, fie

cu

a

acelora care sint

reprimiti

in

Biserica clupi.i

cxcomunicare :;;i clnpa

terminarea penitentei.

4. AdministraJ(ea Sf. Taine a Maslului.

Savir ?itorii

acestei S.f. Taine sint

episcopli preotii, iar primit.orii

ci sint credincior;;ii bolnavi.

•

v

In

p ~ i ~ v i n t a v a c l m i i : i ~ t r a ~ i ? - c e s t e ~

Sf.

Taine,

.exisUl o rincluialil

prnc

tlca tracht10nala, potnv1t care:ta,

~ i u ] b a .

de admmistrare a

ei

l:rehuie

sH

fie

oficiata de

~ a p t e

preoU.

Nu existu

insil

nici

o

norma

asemihlilloure

cu privire la numarul episcopilor care ar trebui sa ia parl:e la ofi

cierea ei.

De la.

rlnduiala privitoare

'la numtlrul

de

1,mple preoti, s-a ajun:;

apoi cu

timpul

la

aceea ca in

caz

de necesitate

presanU\,

SL

Tai1ia u

Maslului

sil

poata fi

savirr;;Ua

:;;i numal

de

cloi sau

trei preoti.

Se intelege

insa ca

aceaslii rinduialil

nu are

fond dogmatic, ci nu

mai caracter ceremonial, pentrn di nu existii nici. o urmil clespre vreo

inviitatura a Bisericii,

polrivit careia preotul n-ar

primi

prin hirotonie

c a l i h : ~ t e ? - haric o am

Sf.

Taina

a

Podiintei

atit

in lucrnnm sau

slujirna:

preoleasdi, cit r;;i

111

viata

c r c d i n c i o ~ i l o r ,

se poatc• spune · di starea religloasa-moralii., prn

cnm ?i lmnastarea sub


7/10

'

.

42

l)REPT

CANONIC

ORTODOX

Dupa aceste consideratii generale,

in legi:itura

cu

Sf.

Taina

a Po

c ~ i i n t ~ i : .

se

p o a ~ e int;le.ge

mai

U ~ r

de ce

pentru

reglementarea

adrni

n1strnr11 a c ~ s t ~ 1

Sf.

fame, inca . d ~ n vremuri vechi s-au impus

nume

r o ~ s e r ndmeh, care au fost amphflcate

cu

timpul

$i au

ajuns

sa consti.

lme

un. fel

de cod

aparte al cluhovniciei. Sa

vedem

pe cele

mai

impor

l t m ~ e dmtre

acestea.

.

~ v i r : ; ; i t o r i i S ~ . T ~ i n ~

ct Podiinte.i

s ~ n t episcopii :;;i preshiterii hiro

t o m ~ t

.m

mod valid.

Se

m ~ e 1 e g e deer ca nu :;;i episcopii sau presbiterii

Nebel.

Tn

p r i v i l ~ } a calttatii acestora

de a

administra Sf.

Taini:i a PocaintPi

11vem

atit marturia

Sfinlei

Scripturi,

cit

$i a

Sfintei TraditH.

.

I n t r u ~ ~ t

lucrnrea ce se

~ i : ~ _ v i r : ; ; e ~ t ~

p:in Sf.

Tainti a

Podlintei are n

1 m p o r . l a n t ~ 1

cu

totul.

d ' . ' : o s e b 1 t ~ ,

.ea rasfnngindu-se tn

mod

pozitiv sau

n e ~ a t i v :;;

a s i : p r ~

v;etu

nerellg1oase sau -

1n

genere ---

asuprn

vietii

iocrnle

c r e d m c 1 0 : ; ; 1 ~ 0 ~ · , este

de folos a

aminti ca puterea sau

insrn;irea

lle


8/10

DREPT

CANONIC OlffOJJOX

b. Primitorii Sf. Taine a.Pocaintei sint toli

membrii

Bisericii care se

h u c u r ~ i de

plenituclinea

drepturilor,

aclica

:;;i

clericii, :;;i

laicU,

:;;i monahii

care

n:u ·sint cxclUfii din Biseridi, deci

toti

aceia care sc ~ i a s e s c ln

slc1rea

de

a nu

.fi opriti de

la

Sf.

Impartil:;;anie.

Potrivit rinduielii

.traclitionale a Bisericii, sprc a se pulea impilr

l i i ~ i

cu

vreclnicie, creclin:cio:;;ii sint

datori

a

primi

mai. itrni.nte

Sf.

TaiH(i

< l'ocaintei, dar aceasta se poate

uclministra

ori de cite

ori o

cer

crn

clincio:;;ii

sau

:;;i

alund

cind

apn'ciazli.

dnhovnicul

d i

eslc

cazul.

c:• In ceea cc

prlve:;;te moclul

cle aclminislrare

a

SL Taine

a

Poci.Hn l : ~ i

cx.istti

foarle

numeroase norme

canonicc, tmele inscris0 in textul

sf.

nmoanc,

iar

allele pasl:rah:- prin obic:ei.

Cele

mai vechi se refert1 la m i i r t u r i s i r c ~ a publidi

cl

pticalelor, d id


9/10

4G

otWPT CANONIC OR'.f'ODOX

·

~ i n ~ a

maximul

c e ) e d e a p ~ a

care se poate

~ p l i c c t

in cazurile

respective,

mc1t

ele

nu oh11ga let aphcarea Ior automata in toate cazuriie, i cnan

turnul de

pedeapsa

duhovniceascii sau

gravitatea epitimiei

care tre

buie sa

fie aplicata in diferilele cazu'ri, este Jasata la aprecierea dnhov

nicului.

ln a c ~ s . t ~ e l a inteles de fapt Ii Sf. Vasile eel ]\fore roslnl epiti

nmlor,

di i iata cum se

pronuntn el

in

citeva canoane:

. « V i n d e ~ a r e . a

sa

se h ~ t a _ r a s d i nu dupa timpul µenitentei,

i dupii

dHpul

pocamtern

(can.

2

Sf.

Vas

c. M.), dici

in

primul rind trebuie

«Si'i

se

c , ~ r c e

roadi;:Ie pocilintei,

fiindca n e g r e ~ i t ,

nn

dupa

timµul

de

peni

Lenic1 le judecam

pe

nuele ca acE,stea, ci Iine:m s e a m ~ i

de

folul podlin

tei» (can. 84

Vas.

c. M.).

_t\rat1nd

ca

i n t ~ · - a d e v a r

scopul epitimiilor este vindecarea de

pii

ca te,

1ar nu pedepsirea

propriu-zisa a penitentulni, Sf. Vasile eel Mare

se mai pronnnta in aceasta privinta astfel : «Iar indcobr;;te vinclecan'a

cea anai adevrirata

este indreptarea de

pacate)) i ;;i povut1;ier;;te

ca in

aplicarea epitimiilor sa nu se lina nimeni de litera legii,

ci

«Sa sc

pro

r e d ~ z . e a

tit

dupa

_Iege, cit

r;;l

clupa obicei,, (can. 3 Sf. Vas. c. M.).

. .tot atit de

n n 1 ? o ~ · b a n t a

este r;;i indrumarea

pe

care o clil

Sf.

Toan

C1ura

de Aur

en

pnvue la

epitimii.

Iata

rindniala pe

care

o

recomnn

u el:

.

~ P i t i m i a sa nu se

dea slmplu, dupa cantitatea pac-atului ci su se

u ba

ii:

vedere r;;i intentia celor ce pad\tuiesc, ca

nu

cumva' voind sa

c:i_ri:er;;ti c e e ~

ce s-a

rupt,

mai mare

sa foci

crapatura,

r;;i struduindu-tP

sa mdreptez1 ceea ce a dizut,

sa

foci caderen

mai

mare» ..

i

bine

cer

cetind lucrurile

..

«preotul

sa

aplice cele corespunzatoare ca

nu

cmnva

slrachrinta lui

sa

fie zadarnica» (Sf.

Joan

Gura de Anr, fndmmiiri pentru


10/10

48

IJltEPT CANONtC ORTODOX

Dezlegdrilc obi;te. li care se t ~ r a c t i d i

cu

ocazia SL Pa:;;ti sau

:;;i

cu

uHe

prilejuri, Hind silvir:;;He

de

ci:itre episcopi

sau :;;i de

ciltre prcoti,

uu au

caraeterul

dezlegurilor care se fac

prin administrarea Sf. Taine

i1

Pocuintei,

d

ele sint

numai rugaciuni care sc

fac pentru

iertarea

pi'i

. utelor

celor

care

nu au

a.vut

posibilitatea sa

obtinu

dezlegarea

ck'

piicate prin SL Tain[i

u

Pocl:iintei, 1ntrucit

acest

lucru

nu mai f:'sle

cu

putinti:i din lipsu

de timp

--·-

inainte cle

Sf.

impi:irta:;;anie. Ele nn tre

irnie, deci,

confundate cu

un

fel

de administrare

ob:;;teasca a Sf.

Taine

< Pociiintei,

p0ntru

di aceasta prcsupune mi.irturisirea individuarn u

pikatclor :;;i

clezlegarea individuaW, pe

raspunderea

cluhovnicului,

care

ln'lmie

si1

aiba

limpul necesar spre a chibzui

asupra

posihilifotii de clez

Jegare

sau

asupra

necesitatii

.aplidl.rii

unor

epitimii.

Alte

Ieluri

de legari

.i clezlegilri

se

rnai

practidi

de

exemplu

in

viata minastireasca, uncle duhovnicii folosesc legarile :;;i dezlegi:irilerica, de9i

li s-a

r.idicat

pedeapsa excomunidirii

;

Jl. -·-·

AC'IJ,VIT/\TE1\ SF NTITO;\ItE

49

-- -•

. : _.

~ · ~ · · · ~ 0 • ~ . . . . .

•---·---

- 0fecte

ale

leqi:lrii {:elor

care

nu

sini

socotiti vrednici cle a primi.

sr.

Impartasanie. Acieslea

sint de doua

feluri si

anume

: simpla oprire

cir

lu Sf.

lmpurta9anie wmtrn 1111 tirnp nm11uit san pina la indreplare,

cxclnderen sa11

excmmmicarea

din

Biserid\

a

carei 9ravilale

µoal.e

1 1 1 P r 9 f ~

p'.lna la

miaternfi

in cazul dud

se

aplica epitimia grnv[1 a excomnnidlrii

sau

a

am1-

lt-•nwi, cei

1n

cau7.ii

sint

lipsiti complet

de

orke

drept In cadrul

Biserlcii,

iar

dupi.\

unele vechi

legi

de

stat

ei

erau

s u p u ~ i

unor

grave

peclepse

din purtea

puterii de

stal, cum erau

deportarea

sau exilu.1, ba chiar

Qi

trirnilenm Ju mnncr1 silnidi, in

ocne

sau in a'lte locu.ri

de

supliciu. Moi

rn

nll,

in

Bist>rlca i1ptwean£i,

pedeapsa

ana.temei

nlragea

dupii sine --- iu

unele Imprcjnra.ri. ---

chicr

pecleapsu capitalii

aplkatil

de

ditre jmterea

de

slal.

Efectele epitimiilor mai pot

i

asemuite 1 >i cu ceea ce

1:.n

chepl:lll

roman

se nnmen

«di.minutio ·capitis», aclicii lovi.rea cuivu

de

nedemn.i·

tate

sun.

cle

descaliJicare nwr.ala,

care era de trei

ff->luri

sau tl.e

trel

l r e p l : t ~ , rniniuw,

media

nwxima,

cu cea

dint1i asemi\i1inclu-se oprirN1

de Jn cele sfinte, ncUd\ de la Sf. l m p a r t l i ~ a n i . e cu cea de a dona, ex"

r·omnuicarea

sau

excluclerea

din Biseridi, si cu cea

de a treiu, .anaterna.

Libertntea

dnhovnicului de

a

pronunta dezlegarea

de pacate, nu

l'Slc practic lhnitnta de nimic, afaril

de cuvintele

Dornnului,

care pre

cizeazil di

hula

impotri.va Dulrnlui Sfint

nu

poate fi

iertata

nici

in vea

c:ul acesta nici

in

veacul viitor.

Astfel este

data posibilitateu de a

se

ob[ine dezle9ar,ea

$i

in cazul

anatemd,

dad1

ea

nu

a fost

p r o n u n ~ t

pen tru hnlil

impotrivn Duhului

Sfint

:;;i dad\ eel

dhuia

i

s-a aplicat,

dovede;;te

podiintu

nclevarnla

:;;i

1ndreptare.

15

Aclministrarea

Sf. Taine

a

Hirotoniei

(T.tts1.c,n111il.tnleu deosebiU1. >(l acestei Taine, conditiile inlrarH in cler

sforea

civila

a clerului e t c . ~

Cmn pare :;;i flresc, in legatura cu aclministrarea Sf. Taine a Hiro

loniel,

exista un mare

nurnfo- de

norme

canonice, cele

mai mnlte

scrise,

dur

$i

unele

ce s-au pastrat

ori

s-au impus

prin obicei.

n)

Sav:iri;:Hm·ul

acestei Sf. Taine este numai

episco pul epa:rlrioi,

smr

m i ~ m m l clele9at, ori a.utoriznt

de

ditre episcopnl eparhiot.

Jn

pr.ivinta

s i l v l r ~ i . l o r u l u i , trelmie sa mentionam

ca

in

Bisericu

veche, l:n ufara

de

episcopul

eparhiot

au

mai

avut competen,ta, i;;i

bine

i

n\eles mai 1ntli

sturea

harica

necesara

pentru savir:;;irea

Sf. Taine fl

fliroLoniei,

si

a:;;a-numi.fii

horepiscopi

:;;i

alte

categori.i

de

episcopi

aju

tatori,

indiierent ce nume

ar :fi

purtat. Cu

timpul, insa, hirotoniUe au

rost Juate din

competenta acestora

$i rezervate

numai

episcopilor epar

hiotl,

ace:;;l:ia

put'lnr.l, insa,

st1 delege

pe episcopii

ajutatori cu

sav1r··

;iirca

lor

Cunoanele

au

sta.bilil: rin

Documents

drept canonic anul 4.pdf