Drept Civil Succesiuni - Studiu(1)

Embed Size (px)

Text of Drept Civil Succesiuni - Studiu(1)

Drept penal I - invatat

Drept civil succesiuni - invatat

1. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale (inclusiv exceptii)Subiect: Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale.Mentionati daca la aceste caractere exista exceptii.Daca exista exceptii la care anume caracter;precizati cu titlu de exemplu o asemenea exceptie.Definitia mostenirii (succesiunii) prin mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, juridice ori statul).

Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii (succesorale): transmiterea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte (mortis causa) intrucat se produce numai in urma si prin efectul mortii fizice constatate sau judecatoresti declarate a unei persoane fizice; transmiterea mostenirii este o transmisiune universala intrucat are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate juridica (anume totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica si care au apartinut defunctului); drepturile si obligatiile nepatrimoniale, in principiu, nu se transmit prin mostenire; de asemenea, nu se transmit prin mostenire: drepturile patrimoniale care se sting la moartea titularului lor intrucat au caracter viager sau sunt contractate intuitu personae; obligatiile patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului si cele nascute din contracte incheiate intuitu personae. principiul universalitatii transmisiunii succesorale opereaza nu numai atunci cand mostenitorul sau mostenitorii au vocatie universala (mostenitori legali sau legatari universali), dar si atunci cand ei au numai o vocatie cu titlu universal. transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara (caracterul transmisiunii cu exceptii) mostenirea, in intregul ei toate drepturile si obligatiile defunctului -, se transmite la mostenitorii legali sau legatari dupa aceleasi norme juridice, indiferent de natura si/sau provenienta ori originea bunurilor care o compun (drepturi reale, de creanta, bunuri mobile ori imobile etc., pe linie materna ori paterna, fie mostenite sau achizitionate); principiul unitatii transmisiunii succesorale cunoaste insa in dreptul romanesc si unele exceptii: daca la moartea unui sot, in lipsa de descendenti, sotul supravietuitor vine in concurs cu ascendentii si/sau colateralii defunctului, el mosteneste (daca defunctul nu a dispus altfel prin testament), in afara de partea sa succesorala si fara a suporta in privinta acestor bunuri concursul comostenitorilor, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta (art. 5 Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor);

derogari de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale sunt prevazute si in domeniul dreptului muncii in privinta salariului, a indemnizatiei de concediu si a pensiei neincasate de defunct in cazul decesului salariatului, drepturile banesti care i se cuvin pana la data la care s-a produs decesul se platesc sotului supravietuitor, copiilor sau parintilor lui, iar in lipsa acestora se platesc celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun (art. 7 Legea salarizarii nr. 14/1991); sotul supravietuitor, copii sau parintii defunctului beneficiaza de aceste drepturi independent de calitatea lor de mostenitori (ex.: chiar daca renunta la mostenirea defunctului);

pentru incasarea drepturilor banesti salariale sotul supravietuitor, copii sau parintii defunctului nu trebuie sa prezinte certificatul de mostenitor (in schimb, ceilalti mostenitori legali sau testamentari trebuie sa dovedeasca calitatea lor de mostenitori); in ceea ce priveste pensia neincasata de defunct sumele ramase neincasate de catre pensionarul decedat reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si, dupa caz, drepturile de pensie cuvenite si neachitate pana la deces se platesc sotului supravietuitor, copiilor sau, in lipsa acestora, parintilor celui decedat ori persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului; persoana care dovedeste ca l-a ingrijit pe pensionarul decedat pana la data decesului, dobandeste (cu titlu particular) pensia neincasata indiferent ca are sau nu calitatea de mostenitor (legal sau testamentar) al defunctului. potrivit Constitutiei Romaniei, cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor astfel, rezulta ca mostenitorul, legal sau testamentar, daca nu are cetatenia romana (si indiferent daca are domiciliul in tara sau in strainatate) nu poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenului care face parte din mostenire; insa, se considera ca mostenitorul strain poate beneficia de echivalentul valoric al terenului (in bani ori alte bunuri), iar in cazul constructiilor, de dreptul de superficie asupra constructiei dobandite prin mostenire (dreptul de proprietate asupra constructiei si dreptul de folosinta asupra terenului); dispozitia constitutionala interzice numai dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului, privit in materialitatea lui.

daca la moartea unei persoane intervine un element de extraneitate (cetatean roman decedat are bunuri situate in strainatate sau un cetatean strain decedat are bunuri in Romania) dobandirea prin mostenire a bunurilor mobile (indiferent de locul situarii lor) va fi carmuita de legea nationala pe care defunctul o avea la data mortii (lex patriae), iar imobilele si fondul de comert vor fi mostenite dupa legea locului unde fiecare din aceste bunuri este situat (lex rei sitae), indiferent de cetatenia defunctului (art. 66 Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat); potrivit art. 68 Legea nr. 105/1992, testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale altei legi decat cea aratata in art. 66, fara a avea dreptul sa inlature dispozitiile ei imperative.

in categoria exceptiilor de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale a fost inclusa, de catre unii autori, si ipoteza drepturilor patrimoniale de autor, care alcatuiesc o masa deosebita in lasamantul succesoral si se transmit dupa norme derogatorii de la dreptul comun. transmiterea mostenirii este indivizibila, in sensul ca acceptarea sau renuntarea la mostenire are caracter indivizibil, neputand avea ca obiect numai o parte din mostenire;

astfel, fiecare mostenitor trebuie sa accepte mostenirea potrivit vocatiei succesorale sau sa renunte la ea;

intrucat patrimoniul succesoral este indivizibil, in cazul pluralitatii de mostenitori el se transmite in aceasta stare si ea subzista pana la efectuarea impartelii (partajului), afara numai daca defunctul a facut prin testament o imparteala de ascendent;

derogari de la principiul indivizibilitatii:

prin derogare de la caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale, creantele si datoriile defunctului sunt, in ceea ce priveste raporturile dintre mostenitori, pe de o parte, si creditorii ori debitorii defunctului, pe de alta parte, de drept impartite intre mostenitori din ziua deschiderii mostenirii, cu exceptiile prevazute de lege; o alta derogare de la principiul transmiterii mostenirii in stare de indiviziune rezulta din dispozitiile Legii nr. 18/1991 (republicata in 1998) referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.2. Data deschiderii succesiunii (mostenirii)

Subiect: Care este data deschiderii succesiunii si-n ce constau elementele de interes ale cunoasterii ei?Deschiderea mostenirii prin aceasta se produce efectul juridic al transmiterii mostenirii si presupune cercetarea si stabilirea a doua coordonate: data si locul deschiderii mostenirii.Data deschiderii mostenirii deoarece mostenirea se deschide prin moarte, data deschiderii ei coincide cu momentul mortii celui care lasa mostenirea; persoana care pretinde mostenirea trebuie sa dovedeasca moartea, precum si data mortii celui pe care vrea sa-l mosteneasca;

dovada mortii si inclusiv data ei:

se face cu certificatul de deces eliberat dupa intocmirea actului de deces, ca urmare a constatarii mortii in mod direct (moartea fizica constatata) de catre organele abilitate de lege;

in cazul in care decesul nu poate fi constatat in mod direct, actul de deces se completeaza pe baza hotararii judecatoresti declarativa de moarte ramasa definitiva, care va cuprinde si data stabilita de instanta ca fiind aceea a mortii.

Importanta juridica a datei deschiderii mostenirii stabilirea exacta a momentului deschiderii mostenirii prezinta o importanta deosebita pentru ca in functie de acest element se determina: persoanele chemate a mosteni, capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se cuvin asupra mostenirii;

data de la care incepe, de regula, curgerea termenului de 6 luni de prescriptie a dreptului de optiune succesorala; momentul transmiterii mostenirii la succesori, actul juridic al acceptarii mostenirii retroactivand pana la data deschiderii mostenirii (de asemenea si renuntarea la succesiune produce efecte retroactive pana la aceasta data);

problema validitatii actelor (pactelor) juridice asupra mostenirii (actele asupra unei succesiuni nedeschise sunt nule absolut);

compunerea si valoarea masei succesorale; inceputul indiviziunii succesorale in cazul pluralitatii de mostenitori universali sau cu titlu universal si data pana la care retroactiveaza efectul declarativ al iesirii lor din indiviziune (al partajului);

legea care va carmui devolutiunea mostenirii in cazul conflictului in timp al unor legi succesorale succesive.

3. Capacitatea succesorala conditie pentru a mosteniSubiect: Capacitatea succesorala - conditie pentru a mosteni.Definitie.Persoane ce au capaciatatea succesorala.Care sunt categoriile de persoane ce nu au capacitate succesorala?

Capacitatea succesorala orice persoana care exista in moment