36
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT CUPRINS PARTEA GENERALA ....................................................3 CAP. I - DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT, RAMURA DE DREPT................. ..................................... 3 Metode de reglementare a raportului juridic cu element de extraneitate ............ ........ 3 NATURA, DENUMIREA SI IMPORTANTA DREPTULUI INTERNATIONAL PRI ..............................................3 IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT ............................... ....... 4 NORMA CONFLICTUALA SI NORMA DE APLICATIE IMEDIATA............ ..... 5 Norma sau legile de aplicatie imediata sau necesara ......................................... ......... 6 Intrebari de autoevaluare.................................................................................. ......... 7 CAP. II - PROBLEMELE GENERALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIV ............................................ 8 Calificarea si conflictul de calificari ................................................................ ........... 8 Retrimiterea..................................................................................................... . 9 Ordinea publica in dreptul international privat ................................................. .......... 9 Fraudarea legii in dreptul international privat.................................................. ......... 10 intrebari de autoevaluare................................................................................. ...... 12 PARTEA SPECIALA.....................................................13 CAP. III - PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICA IN DREPTUL INTERN ONAL PRIVAT ..................................... 13 Aspecte generale cu privire la conditia juridica a strainilor, persoane fizice si p ersoane juridice ................ 13 Persoana juridica in dreptul international privat .............................................. ......... 13 intrebari de autoevaluare................................................................................. ........ 14

Drept International Privat - Sinteza

  • Upload
    msergiu

  • View
    4.195

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Drept International Privat - Sinteza

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

CUPRINSPARTEA GENERALA ....................................................3CAP. I - DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT, RAMURA DE DREPT............................................................ 3Metode de reglementare a raportului juridic cu element de extraneitate .................... 3NATURA, DENUMIREA SI IMPORTANTA DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT .....................................................3IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT ...................................... 4NORMA CONFLICTUALA SI NORMA DE APLICATIE IMEDIATA................. 5Norma sau legile de aplicatie imediata sau necesara .................................................. 6Intrebari de autoevaluare........................................................................................... 7

CAP. II - PROBLEMELE GENERALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT................................................... 8Calificarea si conflictul de calificari ........................................................................... 8Retrimiterea...................................................................................................... 9Ordinea publica in dreptul international privat ........................................................... 9Fraudarea legii in dreptul international privat........................................................... 10intrebari de autoevaluare....................................................................................... 12PARTEA SPECIALA.....................................................13

CAP. III - PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ..................................... 13Aspecte generale cu privire la conditia juridica a strainilor, persoane fizice si persoane juridice ................ 13Persoana juridica in dreptul international privat ....................................................... 13intrebari de autoevaluare......................................................................................... 14

Page 2: Drept International Privat - Sinteza

CAP. IV - MATERIILE IN CARE SE REGASESC NORMELE CONFLICTUALE....................................................... 15Starea civila si capacitatea civila............................................................................... 15Bunurile si drepturile reale........................................................................................ 15Forma actelor juridice ............................................................................................... 16Forma exterioara a actelor juridice............................................................................ 16Conditiile de fond si efectele contractelor si ale altor acte juridice .......................... 17Faptele juridice....................................................................................................... 18Legea locului delictului civil..................................................................................... 18Raporturile de familie................................................................................................ 19Succesiunea .......................................................................................................... 21intrebari de autoevaluare......................................................................................... 23BIBLIOGRAFIE .................................................................................... 24

PARTEA GENERALACap. I - Dreptul international privat, ramura de dreptMETODE DE REGLEMENTARE A RAPORTULUI JURIDIC CU ELEMENT DE EXTRANEITATEMetoda de reglementare a raportului juridic cu element strainRaportul juridic cu element strain poate fi reglementat fie cu ajutorul normelor conflictuale, careindica numai legea competenta a carmui raportul cu element strain, fie cu ajutorul normelor materiale orisubstantiale, care se aplica direct, nemijlocit raportului juridic cu element strain.Aplicarea metodei conflictualeAceasta metoda presupune alegerea sau optiunea legii compe-tente, ceea ce inseamna ca, de regula,norma conflictuala are caracter bilateral. Faptul ca fiecare stat are propriul sistem de norme conflictuale nuexclude existenta unor asemenea norme stabilite pe calea conventiilor internationale.

Page 3: Drept International Privat - Sinteza

Datorita acestei imprejurari exista deosebiri de la un sistem de drept la altul, nu numai cat privestereglementarea interna, ci si cat priveste dreptul international privat. in acelasi timp, norma conflic-tualadesemneaza legea unui anumit stat.Norma conflictuala solutioneaza conflictul de legi, care consti-tuie principala materie de dreptinternational privat.Metoda folosirii normelor materiale.Norma materiala presupune uneori o norma care o declara apli-cabila raportului juridic respectiv sau,in alte situatii, norma materiala inlatura posibilitatea conflictului de legi in masura in care acesta cuprinde oreglementare comuna pentru doua sau mai multe tari.Metoda utilizarii legilor de aplicatie imediata reprezinta un aspect particular al metodeiconflictuale. Metoda folosirii legilor de aplicatie imediata presupune ca exista o categorie speciala de legi,anume cele de aplicatie imediata, si ca aplicarea normei conflictuale este subordonata sau conditionata deimprejurarea ca, in materia respectiva, sa nu existe o lege de aplicatie imediata.Metoda "proper law" este o forma a metodei conflictuale, pentru fiecare situatie juridica trebuindsa fie determinata legea aplicabila nu potrivit unei reguli generale, ci in raport de totalitatea imprejurarilorde fapt si a particularitatilor pe care le prezinta, aceasta putand sa difere de la o cauza la alta privind aceeasimaterie. in cazul acestei metode, rolul judecatorului este important deoarece determina legea aplicabila nupotrivit unei reguli generale, ci in raport cu punctele de legatura ale cazului, astfel incat legea determinatasa fie cea mai indicata pentru acea speta.

NATURA, DENUMIREA SI IMPORTANTA DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVATA. Naturain ceea ce priveste locul dreptului international privat in sistemul de drept, in literatura de specialitatesunt exprimate diverse opinii in sensul daca aceasta disciplina este de drept intern ori de drept international,daca face parte din dreptul public sau din dreptul privat sau daca dreptul int

Page 4: Drept International Privat - Sinteza

ernational privat poate saconstituie sau nu o ramu-ra distincta de drept. De asemenea, daca dreptul international privat este sau nu oramura de sine statatoare a dreptului intrunind caracte-rele unei ramuri de drept, cu obiect si metoda dereglementare proprii.Drept intern si drept internationalPentru teza ca dreptul international privat este un drept intern se invoca urmatoarele argumente:izvoarele interne sunt preponderente fata de cele internationale, sistemul de solutionare a conflictelor delegi are caracter national, acelasi caracter avandu-l si conditia juridica a strainului si conflictul dejurisdictie.Pentru teza ca dreptul international privat este un drept interna-tional se aduc urmatoarele argumente:caracterul national al sistemului de solutionare a conflictelor de legi nu exclude respectul vointei altor state;aplicarea legii straine nu inseamna ca aceasta face parte din dreptul intern.Conform altor opinii, se considera ca dreptul international privat este un drept intern prin izvoarelesale si un drept international prin obiectul sau, adica prin raporturile juridice cu element international.Drept public si drept privatin sprijinul tezei ca dreptul international privat este un drept public se aduc urmatoarele argumente:conditia juridica a strainului si conflictul de jurisdictii apartin dreptului public; sistemul de solutio-nare aconflictelor de legi se apropie de dreptul public, in masura in care tine seama de factorul public.in sprijinul tezei ca dreptul international privat este un drept privat se invoca urmatoarele argumente:obiectul sau de reglementare il constituie raporturile de drept privat; metoda sa de reglementare se apropiede cea a dreptului privat; conditia juridica a strainului se refera si la drepturile private ale strainului;conflictul de jurisdictie constituie o proiectare a relatiilor internationale, a dreptului juridic intern.Dreptul international privat - ramura distincta sau nu de dreptDreptul international privat - sustin unii autori - nu este o ramura de drept, facand parte din dreptulcivil; dreptul international privat are ca obiect, ca si dreptul civil, raportul

Page 5: Drept International Privat - Sinteza

juridic civil, deosebirea constandin aceea ca dreptul international privat, spre deosebire de dreptul civil, urmareste raportul juridic civil incadrul international, si nu in cel intern.Dreptul international privat - sustin alti autori - face parte din dreptul international in sensul larg alcuvantului, invocandu-se urma-toarele argumente:- in spatele fiecarui participant la raporturile de drept interna-tional privat se gaseste statul, carepoate interveni pe cale diplomatica, transformand litigiul in conflict intre state;- unul din izvoarele principale ale normelor dreptului interna-tional privat il formeaza conventiainternationala;- o serie de norme ale dreptului international privat constituie reflectari ale principiului dreptuluiinternational public;- dreptul international privat si dreptul international public apar in cadrul relatiilor internationale,fiecare avand, insa, particularitatile sale in domeniul obiectului reglementarii;- dreptul international privat este alcatuit, in esenta, din norme conflictuale, cu ajutorul caroraraportul juridic international este trimis la dreptul civil al tarii care, in mod firesc, trebuie sa carmuiascaacel raport.Dreptul international privat este o ramura de sine statatoare a dreptului. Avand un obiect si ometoda proprie de reglementare, dreptul international privat intruneste caracterele unei ramuri dedrept.Dreptul international privat nu poate fi considerat nici ca o parte a dreptului civil, nici ca o parte adreptului international, in sens larg.B. DenumireaDenumirea de "drept international privat" a fost folosita pentru prima data in anul 1834 de catreStory in lucrarea "Comentaries on the Conflict of Laws" (Comentarii in legatura cu conflictele de legi), incare se gaseste expresia "Private International Law" (Drept Interna-tional Privat).C. ImportantaDreptul international privat este un instrument al colaborarii internationale,

Page 6: Drept International Privat - Sinteza

deoarece, prin mijloacelesale specifice, contribuie la intretinerea si dezvoltarea relatiilor politice, tehnico-stiintifice, cultu-rale si dealta natura ale tarii noastre cu celelalte tari.De asemenea, dreptul international privat contribuie la cunoas-terea drepturilor altor state, la care factrimitere normele conflictuale.Importanta dreptului international privat este, deci, in stransa legatura cu rolul importantei relatiilorinternationale ale Romaniei cu celelalte tari, inclusiv pe planul colaborarii juridice.

IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVATIzvoarele dreptului international privat pot fi clasificate in izvoare interne si izvoare internationale.A. Izvoarele interne ale dreptului international privat al Romaniei1. ACTE NORMATIVE:a) Constitutia Romaniei.b) Legea nr.105/1 octombrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internationalprivat.c) Codul de procedura civila, capitolul 10, privind arbitrajul international, capitolul 11 privindrecunoasterea hotararilor arbitrare straine, in redactarea Legii nr.59/1993.d) Codul de procedura penala, art.522, care se refera la executarea dispozitiilor civile din hotararilepenale straine.e) Diferite acte normative speciale care cuprind si dispozitii ce intereseaza dreptul internationalprivat.

2. PRACTICA JUDICIARA nu este izvor de drept, dar aceasta contribuie, prin diferite formeconcrete, la formarea si perfectionarea dreptului.

3. PRACTICA ARBITRALA. Practica Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langaCamera de Comert si Industrie a Romaniei, careia ii vin spre solutionare cele mai variate probleme ridicatede relatiile de comert exterior, de cooperare economica si tehnico-stiintifica, ajuta la cunoasterea normelornoastre conflictuale in domeniul acestor relatii.

Page 7: Drept International Privat - Sinteza

B. Izvoarele internationale ale dreptului international privatPrincipalul izvor international este tratatul (conventia sau acordul international), prin care sereglementeaza problemele de drept international privat, precum si cutumele internationale. Pentru Romaniaeste izvor de drept international privat acel tratat ori conventie sau acord la care tara noastra participa.Cutuma internationala si uzantele comerciale internationaleUn rol important in relatiile economice internationale il au uzantele comerciale.Uzantele comerciale sunt practici sau reguli observate de parteneri in raporturile lor economice.Uzantele comerciale presupun o anumita practica, reguli de conduita aplicate o perioada de timp de unanumit numar de parteneri, comportare care poate sa difere de la o categorie de comercianti la alta sau chiarin privinta fiecarei categorii, in raport de diferite elemente. in unele situatii, uzantele comerciale nu aucaracter de izvor de drept.Cutuma, obiceiul constituie izvor de drept.Cutuma este o regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat,in virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie.

NORMA CONFLICTUALA SI NORMA DE APLICATIE IMEDIATANorma conflictuala nu carmuieste propriu-zis raportul juridic cu elementul strain. Ea arata numailegea competenta a carmui nemijlocit raportul respectiv. Cu ajutorul normei conflictuale se alege, dintrelegislatiile internationale aflate in conflict, legislatia aplicabila.Norma conflictuala este deci o norma de trimitere sau de fixare. Ea solutioneaza conflictul de legi.Norma conflictuala poate figura in dreptul intern al fiecarei tari sau poate figura in cuprinsul unei conventiisau al unui tratat international.Norma conflictuala este formata din doua elemente de structura: continutul si legatura.Continutul normei conflictuale este acea parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care serefera.Legatura normei conflictuale este acea parte a normei care indica legea competenta a carmui

Page 8: Drept International Privat - Sinteza

raportul de drept respectiv.Legatura normei conflictuale poate fi cu indicarea directa, cand se precizeaza legea carei tari estecompetenta a carmui raportul juridic respectiv, sau cu indicarea generala, cand cu ajutorul unei formulegenerale se poate determina legea competenta.Legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale se numeste formula de fixare.Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si o lege se numesc puncte sauelemente de legatura.Puncte de legatura pot fi urmatoarele:1. Cetatenia este punct de legatura, in mod obisnuit in proble-mele privind starea civila sicapacitatea persoanelor, precum si in raporturile succesorale referitoare la bunurile mobile.2. Teritoriul.3. Pavilionul unei nave sau aeronave este punct de legatura in cadrul relatiilor de comert exterior,pentru contractele de transport maritim, precum si pentru raporturile cu privire la aceste nave.4. Alte puncte de legatura (vointa partilor sau alte imprejurari pentru legea contractului; ultimadorinta a partilor).

NORMA SAU LEGILE DE APLICATIE IMEDIATA SAU NECESARANotiunea normei de aplicatie imediataIn definirea normelor sau legilor de aplicatie imediata exista mai multe criterii:- Criterii formaliste, potrivit carora legile de aplicatie imediata sunt acelea care, datorita importanteilor deosebite, si-au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod unilateral, inlaturandu-se astfelaplicarea normei conflictuale obisnuite. Ori de cate ori se determina domeniul de aplicare in spatiu a legiiproprii si nu se pune problema aplicarii legilor straine, suntem in prezenta legilor de aplicatie imediata.- Criterii tehnice. Se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale, dar intr-o altaopinie se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele de ordine publica.- Criteriile finaliste. Sunt legi de aplicatie imediata cele care exprima un inte

Page 9: Drept International Privat - Sinteza

res social deosebit sicare se aplica, in principiu, pe teritoriul statului respectiv, persoanelor juridice, raporturilor juridice ce se auin vedere, inlaturand conflictul de legi.Domeniul legilor de aplicatie imediata se stabileste prin norma conflictuala pe care ele o implica si,de aceea, folosirea lor reprezinta un aspect particular al metodei conflictuale. in cazul in care instantaconstata ca in cauza nu este competenta norma de aplicatie imediata, pe cale de consecinta se considera canormele de aplicatie imediata constituie o metoda prealabila conflictului de legi obisnuit si ca, deci, se vaconsulta norma conflictuala obisnuita pentru a se determina legea aplicabila.

Aplicarea si luarea in considerare a legii straineFiecare stat aplica intr-o anumita masura (determinata de el) legea straina. Exista insa deosebiri intresistemele de drept in ceea ce priveste masura aplicarii acestora, unele state aplicand legea straina intr-omasura mai mare, iar altele intr-o masura mai mica.Cert este ca fiecare sistem de drept admite aplicarea legii straine ca o necesitate. Aceasta necesitatedecurge, pe de o parte, din existenta relatiilor economice intre diferite state, relatii aflate la un anumit nivelde dezvoltare si care presupun, uneori, si aplicarea legii straine.Necesitatea aplicarii legii straine decurge, pe de alta parte, si din interesul reciprocitatii pe care il arefiecare stat, acela de a i se aplica propriile legi de catre alte sisteme de drept.

Normele dreptului international privat determina cazurile si limitele in care se aplica legea straina;aceasta din urma lege in virtutea autoritatii ei. Legea straina se aplica, deoarece asa prevad normeleconflictuale ale tarii in care se gaseste instanta de judecata.Un stat nu poate sa impuna aplicarea propriilor legi pe teritoriul altui stat, dar fiecare stat poateadmite aplicarea legii straine pe propriul sau teritoriu. Aceasta aplicare se face potrivit normelor de dreptinternational privat. Art. 6 din Legea nr. 105/1992 prevede ca "aplicarea legii straine este independenta deconditia reciprocitatii, afara numai daca dispozitii speciale nu prevad altfel. in cazul in care se cere conditia

Page 10: Drept International Privat - Sinteza

reciprocitatii de fapt, indeplinirea ei este prezumata pana la dovada contrara. Dovada se solicitaMinisterului de Justitie, care stabileste situatia reala, prin consultare cu Ministerul de Externe."Norma conflictuala a statului strain trebuie respectata cu stric-tete, neadmitandu-se, cu prilejulaplicarii ei, nici un fel de discriminare fata de un alt stat sau fata de cetatenii si organizatiile acestuia.Luarea in considerare a legii strainePrin luarea in considerare a legii straine se intelege situatia in care legea straina este numai o conditiepentru aplicarea legii proprii. Cu alte cuvinte, se tine seama de legea straina numai pentru a se aplica legeaproprie sau pentru a se defini un raport juridic.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE1. Structura normei conflictuale este formata din :a) continutb) legaturac) niciuna din variantele de mai susd) ambele variante2. Pot fi puncte de legatura :a) cetateniab) teritoriulc) pavilionul navelord) vointa partilore) niciuna din variantele de mai susf) toate variantele de mai sus3. Sunt criterii de definire a normei de aplicatie imediata :a) criteriile formalisteb) criteriile initialec) criteriile empirice4. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :a) Constitutia Romanieib) Legea nr. 105 / 1992c) Tratatul international5. Dreptul international privat este :a) o ramura de sine statatoare a dreptuluib) o subramura a dreptului civilc) o subramura a dreptului international

Page 11: Drept International Privat - Sinteza

Cap. II - PROBLEMELE GENERALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVATCu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme careprezinta interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi:1. Calificarea.2. Retrimiterea.3. Ordinea publica in dreptul international privat.4. Fraudarea legii in dreptul international privat.

CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARICalificarea reprezinta determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictuala, atat inpartea in care arata obiectul reglementarii sale, cat si in partea in care arata legea competenta a carmuiraportul juridic.Factorii care determina calificarea:- notiunile si termenii au sensuri diferite in sistemul de drept, cum ar fi, exemplu, "domiciliul";- unele sisteme de drept au notiuni ori institutii juridice necu-noscute altor sisteme, cum sunt:institutia juridica numita "trust" in dreptul englez si notiunea de "aufhebung" in dreptul german;- sistemele de drept folosesc metode diferite pentru a ajunge la acelasi rezultat; de exemplu, actul cutitlu gratuit este supus unor cerinte legale diferite;- diferitele sisteme de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii deosebite ori notiuni deosebite,cum este cazul ruperii logodnei, care poate fi considerata ca tine de raspunderea delictuala ori deraspunderea contractuala.Felurile calificariiCalificarea primara este aceea care determina legea competenta, in sensul ca in functie de felul cumse face o calificare depinde si legea competenta a carmui raportul juridic respectiv. Calificarea primara este,deci, o problema de drept international privat.Calificarea secundara este aceea care nu influenteaza legea competenta a carmui raportul juridic.Aceasta calificare se face dupa ce s-a efectuat calificarea primara si, astfel, s-a determinat legea competentaa carmui raportul juridic.

Page 12: Drept International Privat - Sinteza

Legea dupa care se face calificareaCalificarea dupa "lex fori"Calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori) sau, in cele mai multe cazuri, dupa aceastalege, in favoarea acestei opinii pledand urmatoarele argumente:a) normele dreptului international privat sunt norme nationale, care apartin sistemului de drept alinstantei, deci, si calificarile avute in vedere de legiuitor sunt tot cele ale sistemului de drept national;b) calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei con-flictuale, iar calificarea primarainfluenteaza solutia litigiului;c) daca nu s-ar face calificarea dupa legea forului, ar insemna ca forul nu are nici un control asupraaplicarii legii straine, ceea ce nu poate fi admis.Calificarea nu se face dupa legea forului in urmatoarele situatii:- Autonomia de vointa. in masura in care partile pot sa aleaga legea competenta a se aplicaraportului juridic, ele au posibilitatea sa decida asupra calificarii. Astfel, ele pot determina, de exemplu, cese intelege prin locul incheierii contractului, locul executarii contractului, ori alte notiuni care intereseaza inlegatura cu contractul incheiat.- Calificarea secundara. Fiind o problema de drept intern, aceasta nu se face dupa legea forului, cidupa lex causae.- Retrimiterea. in masura in care se admite retrimiterea, trebuie admis ca si calificarea notiunilorfolosite de norma care retrimite se face dupa aceasta lege.- Institutii juridice straine necunoscute de legea forului. Diferite sisteme de drept recunoscinstitutii juridice care nu le sunt proprii. Se pot mentiona, de pilda, institutia juridica din dreptul englezdenumita trust, care nu are corespondent in dreptul tarilor de pe continent, si institutia juridica din dreptulgerman denumita Aufhebung. Pentru aceste institutii juridice, in privinta calificarii, trebuie sa se tina seamade legea care le cunoaste si le reglementeaza.- Tratatele internationale. Unele norme conflictuale se gasesc in izvoare internationale. Seobisnuieste ca tratatele sa arate in cuprinsul lor sensul pe care il au anumiti termeni ori anumite notiuni la

Page 13: Drept International Privat - Sinteza

care se refera.- Cetatenia. Determinarea cetateniei unei persoane este o problema de calificare. Se considera cacetatenia se determina in raport cu legea statului al carui cetatean este sau pretinde ca este persoana incauza.Calificarea dupa "lex causae"Calificarea se face dupa legea straina principala competenta asupra unui raport juridic. in acest sens,se apreciaza ca orice norma juridica se califica potrivit sistemului de drept caruia ii apartine.Teoria calificarii autonomeConform acestei teorii, notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom, adicaindependent de calificarea acelorasi notiuni facuta de legea materiala interna a unui anumit stat. Calificareaautonoma este rezultatul generalizarii calificarilor diferite ale aceleiasi notiuni in legislatiile statelor.Calificarea dupa un singur criteriuInterpretarea normei conflictuale este o problema complexa, neputand fi rezolvata dupa un singurcriteriu. in unele situatii, calificarea se face dupa legea forului, iar in altele dupa legea straina. Ca regulagenerala, dreptul strain nu se poate aplica acelor probleme care sunt considerate de procedura potrivit legiiforului.Calificarea dupa "proper law"Potrivit metodei "proper law" din dreptul englez, legea dupa care se face calificarea depinde de lacaz la caz, ceea ce inseamna ca uneori se face dupa lex fori, alteori dupa lex causae, in raport cuparticularitatile spetei apreciate de instanta de judecata.Calificarea in dreptul romanLegea nr. 105/1992 art. 3 prevede ca, in cazul in care determi-narea legii aplicabile depinde decalificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerarecalificarea juridica stabilita de legea romana.De asemenea, calificarea unei probleme ca fiind de drept proce-dural sau de drept material se facedupa legea romana.in cazul contractului incheiat intre persoane aflate in state diferite, prin sch

Page 14: Drept International Privat - Sinteza

imb de scrisori, telegramesau telefon, contractul se considera incheiat in tara de domiciliu sau sediu al partii de la care a pornit ofertaferma de contractare ce a fost acceptata. Este vorba de calificarea "locului incheierii contractului". Deci,calificarea se face dupa legea forului.

RETRIMITEREARetrimiterea reprezinta procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila potrivitnormei conflictuale a forului refuza competenta ce i se ofera a se aplica si atribuie, la randul ei, prin normeconflictuale proprii, aceasta competenta, legii unui alt stat.in cazul trimiterii la legea straina se ridica problema de a sti cum trebuie inteleasa trimiterea sau ceintelegem prin legea straina. Aceas-ta trebuie inteleasa in modul urmator:- se considera ca trimiterea este facuta de legea materiala a tarii respective, fara a se tine seama denormele sale conflictuale, care, eventual, ar putea dispune retrimiterea;- se considera ca trimiterea este facuta la intregul sistem de drept strain, adica inclusiv normele saleconflictuale.

ORDINEA PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVATin notiunea de ordine publica intra normele fundamentale pentru sistemul de drept al instantei, carenu permit aplicarea regulilor stra-ine, desi sunt competente conform normelor conflictuale ale instantei. indreptul intern, ordinea publica arata caracterul imperativ al unor norme juridice, spre deosebire de normelesupletive.in dreptul international privat, ordinea publica impiedica apli-carea unei legi straine, care este normalcompetenta potrivit normelor conflictuale.Notiunea de ordine publica in dreptul intern nu are acelasi inteles ca in dreptul international privat,intre cele doua notiuni existand deosebiri, si anume:- fiecare indeplineste o functie diferita, desi ea exprima si apara interesele statului respectiv;- sfera celor doua notiuni este deosebita, in sensul ca nu toate normele de ordine publica din dreptulintern sunt de ordine publica in dreptul international privat.

Page 15: Drept International Privat - Sinteza

Caracterele ordinii publice in dreptul international privat- Ordinea publica apare ca un corectiv in aplicarea legii straine, in sensul ca se lasa judecatoruluiposibilitatea de apreciere daca o lege contravine intereselor statului caruia el ii apartine.- Ordinea publica este diferita, in ceea ce priveste continutul sau, de la o tara la alta.- Ordinea publica este diferita, in ceea ce priveste continutul sau, in cadrul aceleiasi tari, in timp.- Ordinea publica este actuala, in sensul ca, daca din momentul nasterii raportului juridic si pana inmomentul litigiului in legatura cu acest raport juridic s-a schimbat continutul ordinii publice, nu se ia inconsiderare continutul acesteia din momentul nasterii raportului juridic, ci continutul ei din momentullitigiului.

FRAUDAREA LEGII IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVATFraudarea legii reprezinta operatia prin care partile unui raport juridic intrebuinteaza unele mijloacelegale pentru a inlatura astfel aplicarea unor dispozitii care s-ar fi aplicat daca n-ar fi intervenit fraudarealegii:Situatii in care poate interveni fraudarea legii:- in privinta statutului personal, cel mai adesea prin schimbarea cetateniei ori a domiciliului;- in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a caruilegislatie este mai favorabila;- in privinta formei exterioare a actelor - partea interesata, pentru a evita aplicarea unor dispozitiilegale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o lege care este mailesnicioasa;- in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna o cotitate dis-ponibila mai mare decat ii permitelegea sa personala, schimba ceta-tenia, dobandind alta, si anume a unui stat a carui legislatie permite ocotitate disponibila mai mare.Conflictul de legi in timp si spatiu, conflictul mobil de legi, conflictul in timp al normelorconflictuale ale forului si al norme-lor materiale aplicabile

Page 16: Drept International Privat - Sinteza

in solutionarea unei probleme conflictuale, prezinta interes sa se stabileasca daca ne aflam inmomentul nasterii, modificarii, transmi-terii sau stingerii raportului juridic ori in momentul existenteirapor-tului juridic a carui punere in valoare se cere. Deci, daca este vorba despre aplicarea unei legi strainepentru a crea, modifica, transmite sau stinge un drept, ori daca este vorba de respectarea unui dreptdobandit in baza unei legi straine.in prima situatie s-a creat un conflict de legi in spatiu, cand se impune a stabili care este legeacompetenta ce urmeaza a se aplica. in cel de-al doilea moment, s-a creat un conflict de legi in timp sispatiu, cand urmeaza sa se determine efectele pe care dreptul (raportul juridic, ori situatia juridica) le poateproduce in alte tari.Conditiile eficacitatii internationale a unui drept:1. Dreptul sa se fi creat potrivit legii competente. in cazul dreptului intern, legea competenta estelegea straina a statului unde s-a creat dreptul sau situatia juridica dobandita. in cel de-al doilea caz, legeacompetenta este aceea aratata de normele dreptului international privat al tarii unde se invoca dreptul.2. Dreptul (raportul juridic) sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta.3. Dreptul (raportul juridic) a carui eficacitate internationala se pretinde este cel care s-a dobandit, siasa cum s-a dobandit, iar nu altul, care ar fi substituit acestuia.4. Dreptul dobandit intr-o anumita tara va produce efecte intr-o alta tara daca intre timp nu s-a creat,in tara unde se invoca, un drept nou, care il include pe acela creat in strainatate.Aplicarea legii strainePrin lege straina trebuie sa intelegem dreptul strain, indiferent care este izvorul sau: actul normativ,cutuma, practica judiciara.Legea straina nu se aplica in virtutea autoritatii ei proprii, caci aceasta ar constitui o incalcare aprincipiilor suveranitatii si egalitatii statelor. Legea straina se aplica, deoarece asa dispune norma conflictualaa tarii in care se aplica acea lege straina. De aceea, legea straina nu se aplica decat in cazurile si

Page 17: Drept International Privat - Sinteza

conditiile prevazute de norma conflictuala, cu alte cuvinte, autoritatea legii straine nu are caracter originar,ci derivat sau de imprumut.Instantele judecatoresti ori alte organe competente chemate sa aplice legea straina se vor conduce insolutionarea problemelor generale dupa propria reglementare (lex fori).

INTREBARI DE AUTOEVALUARE1. Calificarea poate fi :a) primarab) secundarac) tertiara1) a+b2) a+c3) a+b+c2. Retrimiterea poate fi :a) de gradul Ib) de gradul II (complexa)c) toate variantele de mai sus3. Sunt caractere ale ordinii publice :a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straineb) este actualac) nu este actuala1) a+b2) a+c3) b+c4. Frauda legii poate interveni in urmatoarele situatii :a) in privinta statutului personalb) in privinta bunurilor mobilec) in privinta succesiunid) in toate cazurile de mai sus5. Calificarea se poate realiza :a) dupa "lex fori"b) dupa "lex causae"c) dupa "lex mercatoria"1) a+b2) b+c3) a+c

PARTEA SPECIALACap. III - PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICAaIN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

Page 18: Drept International Privat - Sinteza

ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CONDITIA JURIDICA ASTRAINILOR, PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICENotiunea de strain - persoana fizica. Este considerata a fi strain, persoana care se gaseste peteritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia. Legislatia romana in vigoare arata ca sunt strainipersoanele care nu au cetatenia romana, fie ca au o cetatenie straina, fie ca nu au nici o cetatenie. Notiuneade strain - persoana juridica. Legislatia si doctrina in materie nu dau o definitie persoanei juridice straineS-a considerat ca persoana juridica are nationalitate, dupa cum persoana fizica are cetatenie. Nationalitateapersoanei juridice exprima apartenenta ori legatura acesteia cu un anumit stat. Persoana juridica straina esteacel subiect colectiv de drept, titular de drepturi si obligatii, al carui statut personal este carmuit de legea sanationala. Poate imbraca forma societatilor, a asociatiilor sau a fundatiilor.Conditia juridica a strainului este definita ca fiind totalitatea normelor juridice prin care se determinadrepturile si obligatiile pe care le are strainul intr-o anumita tara. Aceasta conditie intereseaza capacitateade folosinta a strainului. intre conditia juridica a strainului si conflictul de legi este o legatura care consta inaceea ca numai in masura in care se recunoaste strainului un anumit drept, se poate pune problemaconflictului de legi.

PERSOANA JURIDICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVATNationalitatea persoanelor juridiceAsemanarile care exista intre persoanele fizice si persoanele juridice conduc la aprecierea ca acesteadin urma au nationalitate, dupa cum si persoanele fizice au cetatenie. Nationalitatea persoanei juridicereprezinta apartenenta persoanei la un stat, exprimand mai mult decat legatura politica dintre o persoana siun stat, servind, in ultima instanta, pentru determinarea statutului juridic al persoanei.Ca si persoanele fizice, persoanele juridice au, in mod corespunzator, denumire si sediu. Dreptulinternational recunoaste personalitatea juridica a subiectelor colective de drept nu numai prin intermediulunei opinii juridice interne, astfel incat daca exista personalitate juridica a

Page 19: Drept International Privat - Sinteza

utonoma, exista in mod necesar sinationalitate.Nationalitatea persoanei juridice raspunde unor interese practice, cum este cel referitor ladeterminarea domeniului de aplicare a tratatelor, privitor la persoanele proprii si persoanele juridice, ceeace ar insemna ca, daca nu se aplica nationalitatea si persoanelor juridice, tratatele respective se aplicanumai persoanelor fizice, iar alteori tratatele fac vorbire despre persoanele juridice proprii si straine,distinctie care se face cu ajutorul nationalitatii.Recunoasterea persoanelor juridice in RomaniaLegislatia romana prevede mai multe modalitati pentru recunoasterea persoanei juridice straine.Persoanele juridice straine sunt recunoscute ca atare in temeiul legii sau de plin drept daca sunt inde-pliniteanumite conditii, si anume:- persoana juridica straina sa fi fost constituita in conformitate cu legea ei nationala;- sa fie vorba de o persoana juridica, pentru a avea calitatea de subiect de drept;- ordinea publica in dreptul international privat sa nu se opuna la recunoasterea persoanei juridice.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE1. Este strain :a) persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia statului respectivb) persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia statului respectiv2. Conditia juridica a strainului reprezinta :a) totalitatea normelor juridice prin care se determina drepturile si obligatiile strainului intr-o tarab) totalitatea normelor juridice prin care se determina doar obligatiile strainului intr-o tarac) totalitatea normelor juridice prin care se determina exclusiv drepturile strainului intr-o tara3. Conditiile pentru recunoasterea persoanei juridice sunt :a) persoana juridica straina sa fi fost constituita in conformitate cu legea ei nationala;b) sa fie vorba de o persoana juridica, pentru a avea calitatea de subiect de drept;

Page 20: Drept International Privat - Sinteza

c) ordinea publica in dreptul international privat sa nu se opuna la recunoasterea persoanei juridice.1) a+b2) b+c3) a+b+c4. Persoana juridica poate imbraca forma :a) societatilor comercialeb) fundatiilorc) asociatiilor1) a+c2) a+b3) a+b+c5. Persoanele juridice trebuie sa aiba :a) nume si domiciliub) denumire si sediu

Cap. IV - MATERIILE IN CARE SE REGASESC NORMELE CONFLICTUALESTAREA CIVILA SI CAPACITATEA CIVILACu toate ca nu exista unanimitate in ceea ce priveste definirea conceptului de stare civila, achiesam lapunctul de vedere potrivit caruia aceasta reprezinta un ansamblu de elemente care rezulta din actele sifaptele de stare civila, ansamblu de elemente prin care persoana fizica se individualizeaza in familie sisocietate. Starea civila: este un ansamblu de elemente; aceste elemente izvorasc din actele si faptele destare civila; legea leaga de aceste elemente anumite efecte juridice; toate elementele servesc la identificareapersoanei in familie si societate.Starea civila nu se confunda cu fiecare dintre elementele care o compun, este o notiune distincta deelementele ei componente, are anumite caractere juridice, cum ar fi: indivizibilitatea, indisponibi-litatea,imprescriptibilitatea. La randul lor, aceste caractere juridice nu se confunda cu caracterele juridice alefiecaruia dintre elementele care in totalitate alcatuiesc starea civila, nu se confunda cu capacitatea civila,individualizeaza persoana fizica, nu numai in familie, ci si in societate.Faptele de stare civila sunt nasterea si moartea persoanei. Acestea produc efecte de stare civila.Actele de stare civila, in sens de negotium, nu in sens de instrumentum, sunt:

Page 21: Drept International Privat - Sinteza

casatoria,recunoasterea filiatiei, adoptia, hotara-rile judecatoresti ale starii civile (exemplu: contestarea recunoasteriide paternitate).

STAREA CIVILARaporturile de familie si mijloacele de proba a starii civileElementele starii civile, care deriva din apartenenta ei la o uniune conjugala si familiala, tin deraporturile de familie.Actele si faptele de stare civila sunt supuse inregistrarii in registrele de stare civila.Pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si deces in sens deinstrumentum.inregistrarea recunoasterii voluntare a filiatiei si a stabilirii judecatoresti a filiatiei, a adoptiei, adivortului, precum si a schimbarii numelui si prenumelui se face prin mentiune in registrele de stare civila.Pe baza inregistrarilor, din registrele de stare civila se elibereaza, numai celui indreptatit, un certificatoriginal sau duplicat constatator al faptului sau actului de stare civila respectiv.Proba starii civile a persoanei se face, in principiu, cu actele de stare civila, intocmite sau inscrise inregistrele de stare civila, in temeiul carora se elibereaza indreptatitului certificatul constatator al faptuluisau actul juridic de stare civila.Uneori, in imprejurari considerate a fi exceptionale, starea civila se poate dovedi prin orice mijloc deproba.inregistrarea actelor si faptelor de stare civila, cand exista un element strainPrima situatie - inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in tara privind pe straini. Actele sifaptele de stare civila privind persoanele fara cetatenie se inregistreaza in aceleasi conditii ca si acelea alecetatenilor romani.Actele si faptele de stare civila privind strainii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre si au cetateniaaltui stat se pot inregistra in registrele de stare civila ale locului unde isi au domiciliul si tinute in Romania;acesti straini pot sa ceara inregistrarea in registrele tinute de reprezentantii

Page 22: Drept International Privat - Sinteza

lor diplomatici sau consulari dintara noastra.Alegerea apartine strainului in cauza, mai putin in cazul decesului, care se face in mod obligatoriu inregistrele de stare civila intocmite si tinute in Romania, la locul unde s-a constatat decesul, fapt care nuinlatura posibilitatea inregistrarii decesului si de catre reprezentantul diplomatic sau consular respectiv (inacest caz asistam la o dubla inregistrare: obligatorie - in registrele tinute de autoritatile romane; facultativa- in registrele tinute de reprezentantii diplomatici sau consulari din tara noastra).

BUNURILE SI DREPTURILE REALEin sensul larg, prin bunuri intelegem atat lucrurile, operele de creatie intelectuala si energia de oricefel, ca obiect al drepturilor si obligatiilor patrimoniale, si actiunile privitoare la bunurile in acceptiunerestransa.Drepturile patrimoniale sunt drepturile reale privind imobilele si mobilele, precum si drepturile decreanta.Raporturile juridice privind bunurile sunt supuse legii tarii unde acestea se gasesc. Rezulta ca punctulde legatura pentru aceste raporturi juridice il formeaza locul situarii bunurilor.in aplicarea regulii lex rei sitae, trebuie sa se tina seama de diferite forme sub care se pot prezentabunurile.Legea situatiei bunurilor (lex rei sitae)Sediul materieiArt. 2 alin. 1 din Codul civil dispune ca numai imobilele aflatoare in cuprinsul teritoriului tarii suntsupuse legilor romane, chiar cand ele se poseda de straini.Art. 49 din Legea nr. 105/1992 dispune ca posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi realeasupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau suntsituate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel. Textul se refera atat la bunurile mobile,cat si la cele imobile.Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae

Page 23: Drept International Privat - Sinteza

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza:a) Clasificarea bunurilor in mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri (corporale siincorporale, fungibile si nefungibile).b) Bunurile care se gasesc in circuitul civil si care nu se gasesc in acest circuit.c) Drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor drepturi.d) Conditiile de existenta a drepturilor reale.e) Regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale.f) Sarcinile fiscale asupra bunurilor.g) Masurile de urmarire si executare silita.h) Modurile de dobandire, de transmitere sau de stingere a drep-turilor reale.

i) Regimul juridic al posesiunii.j) Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adica actiunile reale.

FORMA ACTELOR JURIDICEForma exterioara a actului juridic. Este o modalitate de exteriorizare, de manifestare a vointei celorce savarsesc actul juridic.Forma de publicitate. Este prevazuta in interesul celui de-al treilea. Astfel este transcrierea inregistrul de transcriptii a unui act de vanzare-cumparare privitor la un imobil, pentru a-l face opozabiltertilor.Forma de abilitare. Este dispusa de lege pentru validarea actului juridic incheiat in numele uneipersoane lipsite de capacitatea de exercitiu sau incheiat de o persoana cu o capacitate de exercitiu restransa,cum ar fi autorizarea organului tutelar in vederea incheierii unui act de dispozitie in numele incapabilului.Forma de procedura. Intereseaza desfasurarea procesului civil.

FORMA EXTERIOARA A ACTELOR JURIDICERegula locus regit actum. Potrivit acestei reguli, forma exterioara a actului juridic este carmuita delegea locului unde se incheie actul.Legea nr. 105/1992 precizeaza ca legea care se aplica fondului actului juridic ori contractuluireglementeaza si conditiile de forma ale acestora. Actul juridic se considera

Page 24: Drept International Privat - Sinteza

valabil, din punct de vedere alformei, daca indeplineste conditiile prevazute de una din legile urmatoare:a) legea locului unde a fost intocmit;b) legea nationala sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit;c) legea aplicabila, potrivit dreptului international privat, autoritatii care examineaza validitateaactului juridic.Contractul este supus in mod corespunzator acelorasi conditii de forma, dar se considera valabil dinpunct de vedere al formei si daca:a) partile care se gasesc, la data cand l-au incheiat, in state diferite au indeplinit conditiile de formaprevazute de legea uneia din aceste state;b) reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma ale statului unde s-a aflat in momentulIncheierii contractului.Domeniul de aplicare a regulii locus regit actum:a) forma exterioara a actului juridic, fara a face vreo distinctie intre formele cerute pentru insasiexistenta actului juridic si formele cerute numai pentru proba actului juridic. Problema daca actul juridictrebuie sa imbrace sau nu forma scrisa sau aceea a actului autentic se rezolva dupa legea locului incheieriiacestuia.b) Formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate sa intervina cu acest prilej.c) Durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si forta probanta a actelor.d) Legea locului incheierii actului arata daca proba testimoniala este admisa si pana la ce suma saudaca, dimpotriva, este necesar un act in scris.e) Sanctiunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios.Efectele actului incheiat in strainatate cu respectarea regulii locus regit actum. in aceasta privintadeosebim:a) actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, va avea in tara noastra aceeasi fortaprobanta cu aceea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul;b) actul juridic incheiat intr-o tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui nu vaavea, in tara noastra, si forta executorie, chiar daca el ar avea aceasta forta dupa legea locului incheierii.

Page 25: Drept International Privat - Sinteza

Caracterul regulii locus regit actumRegula pe care o avem in vedere are caracter facultativ, si nu imperativ, cand este vorba de un actsub semnatura privata.Mijloacele de proba ale actului juridic si puterea doveditoare a inscrisului pe care il constata suntcele prevazute de legea locului incheierii actului juridic sau de legea aleasa de parti, daca ele aveau dreptulsa aleaga, cum ar fi legea pentru reglementarea fondului contractului si care se aplica si conditiilor deforma ale acestuia.Testamentul poate fi incheiat, in ce priveste conditiile de forma, dupa una din legile mentionate deart. 68 din Legea nr. 105/1992, intre care se afla si legea locului incheierii, asa cum s-a precizat.in privinta actelor autentice intocmite de cetatenii romani in strainatate sau de cetatenii straini in taranoastra, regula locus regit actum are caracter imperativ.

CONDITIILE DE FOND SI EFECTELE CONTRACTELOR SI ALE ALTOR ACTE JURIDICEIn dreptul international privat se face distinctie intre forma contractului, pe de o parte, si conditiile defond si efectele contrac-tului, pe de alta parte, pentru a fi supuse, fiecare, unor norme conflictualedeosebite.Legea competenta pentru a reglementa conditiile de fond si efectele contractului se numeste lexcontractus.Prin lex contractus intelegem acea lege care reglementeaza majoritatea problemelor privindconditiile de fond si efectele contrac-tului privite in totalitatea lor.Lex contractus poate fi lex voluntatis, adica aceea aleasa de parti in temeiul autonomiei lor de vointasau legea determinata de norma conflictuala, in lipsa lui lex voluntatis.Pentru stabilirea legii contractului, dreptul nostru international privat se conduce dupa principiulpotrivit caruia partile au dreptul sa-si aleaga legea aplicabila contractului cu element international.Contractul, potrivit Legii nr. 105/1992, este supus legii alese prin consensul partilor; alegerea legiiaplicabile contractului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din

Page 26: Drept International Privat - Sinteza

cuprinsul acestuia sau dincircumstante.Determinarea legii contractului in cazul in care partile nu si-au exprimat vointa cu privire laaceasta legein cazul in care partile nu au ales legea aplicabila contractului, se aplica acestuia legea statului cucare prezinta legaturile cele mai stranse. Se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statuluiin care debitorul prestatiei caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul sau, inlipsa, resedinta ori fondul de comert sau sediul statutar.Contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra unui imobilare legaturile cele mai stranse cu legea statului unde acesta se afla situat.Principiul lex loci contractusEste posibil ca partile contractului sa nu-si exprime vointa in privinta legii aplicabile acestuia si sa nupoata fi localizata prin prestatia caracteristica. in asemenea situatii urmeaza sa se determine legeacontractului dupa alte criterii. in primul rand se aplica legea locului incheierii (lex loci contractus), iar insubsidiar, daca prima se dovedeste, improprie legea locului executarii (lex loci executionis).in determinarea momentului si locului incheierii contractului intereseaza daca partile sunt prezentesau absente (incheierea contrac-tului prin corespondenta ori prin telefon).in ce priveste momentul incheierii contractului, legea dispune in sensul potrivit caruia contractuldintre parti care isi au domiciliul sau sediul in state diferite se considera incheiat la data cand acceptarea aajuns la cunostinta ofertantului.Principiul lex loci contractus isi gaseste aplicarea atat in cazul in care locul incheierii contractului silocul executarii acestuia se gasesc pe teritoriul aceluiasi stat, cat si in cazul in care locul incheierii si loculexecutarii contractului sunt in tari diferite, locul incheierii avand intaietate fata de locul executarii.

FAPTELE JURIDICELegea locului unde faptul ilicit a fost savarsit. Atat faptul ilicit, cat si obligatia la care da nastere sunt

Page 27: Drept International Privat - Sinteza

supuse legii locului unde a fost savarsit.Legea forului. Se considera ca materia raspunderii civile delictuale are caracter de ordine publica,fiind supusa legii forului.Legea proprie delictului este o alta solutie propusa, considerandu-se ca regula lex loci delicticommissi nu duce la rezultate in toate situatiile, deoarece locul savarsirii faptului ilicit poate fi fortuit,intamplator; ea consta in aceea ca raspunderea civila delictuala urmeaza sa fie supusa acelei legi carerezulta din totalitatea factorilor in legatura cu faptul ilicit savarsit si a particularitatilor pe care le prezinta,deci, tinandu-se seama nu numai de locul savarsirii delictului civil, ci si de cetatenia ori domiciliul partilor,eventual si al mostenitorilor victimei delictului, locul de inmatriculare a vehiculului sau alte puncte delegatura, aplicandu-se legea care are cea mai mare legatura cu delictul civil, legea centrului de gravitatiesau ansamblului punctelor de legatura, astfel incat legea aplicabila poate sa difere de la un delict civil laaltul.

LEGEA LOCULUI DELICTULUI CIVILConform acestei reguli, raspunderea civila delictuala este supusa legii locului unde a intervenit faptulcauzator de prejudicii.Determinarea legii locului delictului civilMarea libera si spatiul aerian de deasupra. Navele si aerona-vele. Abordajul si coliziuneaacestora. Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea libera, respectiv in spatiulaerian de deasupra acesteia, sunt supuse legii pavilionului.in ce priveste determinarea legii pavilionului, deosebim urma-toarele situatii:- Ambele nave sau aeronave, implicate in abordaj ori in ciocnire, au aceeasi nationalitate, adicaacelasi pavilion; in aceasta situatie se aplica legea nationalitatii comune a navelor ori aeronavelor.- Navele sau aeronavele intre care intervine abordajul ori ciocnirea nu au acelasi pavilion. in acestcaz, se apreciaza ca abordajul sau ciocnirea trebuie considerate ca un delict civil in care fapta care da

Page 28: Drept International Privat - Sinteza

nastere raspunderii s-a comis pe un teritoriu, iar dauna se produce pe un alt teritoriu, urmand sa se aplicelegea pavilionului sau aeronavei abordate ori lovite, ca lege a locului unde apare prejudiciul ce desavarsestedelictul civil.Fapta ilicita comisa in mai multe tari.Se pot ivi situatii in care faptul ilicit este savarsit pe teritoriul mai multor state, raportul juridic deraspundere civila delictuala fiind stabilit intre aceleasi persoane. in cazuri de acest fel, activitatea ilicita dinfiecare stat trebuie privita ca un delict civil distinct, fiind carmuit de legea proprie. Suntem, deci, inprezenta unei pluralitati de raporturi juridice, fiecare fiind supus legii locului delictului.Legea locului delictului civil reglementeaza regimul juridic al obligatiei delictuale. Ea reglementeazaelementele constitutive ale delictului civil. Aceasta lege defineste faptul generator de raspundere, adicanotiunea de fapt delictual, daca se raspunde numai pentru acte de comisiune sau si pentru acte de omisiune,daca faptul pagubitor este sau nu ilicit, daca raspunderea civila delictuala se pot naste ori nu din exercitiulabuziv al unui drept.Aceeasi lege reglementeaza imprejurarile care apara de raspundere, ca, de exemplu, forta majora,starea de necesitate, legitima aparare, consimtamantul victimei.Legea locului delictului reglementeaza prescriptia extinctiva a actiunii in raspunderea civiladelictuala. Legea care reglementeaza un drept subiectiv se aplica si in ceea ce priveste prescriptiaextinctiva.Legea locului delictului reglementeaza unele aspecte in situatia mostenitorilor victimei unui accidentmortal. Se nasc doua actiuni, si anume: una in persoana victimei, alta direct in persoana celor prejudi-ciatiprin moartea victimei. in primul caz, legea succesorala reglemen-teaza calitatea de mostenitor si modul incare asemenea creanta se imparte intre mostenitori; nasterea dreptului de creanta in reparatie este supusalegii locului delictului; calitatea de parinte sau de fiu al victimei sau mostenitorilor ei se determina dupalegea personala.

Page 29: Drept International Privat - Sinteza

Legea aplicabila cumulului raspunderii delictuale cu raspun-derea contractuala. in cazul in care unfapt juridic ilicit a fost savarsit in executarea unui contract cu element de extraneitate, cumulul raspunderiicontractuale si delictuale trebuie sa fie admis de cele doua legi, adica de lex loci delicti commissi si lexcontractus.Regimul juridic al obligatiilor care rezulta din delictul civil. Conform legii nr. 105/1992, legealocului faptului reglementeaza: capacitatea delictuala, conditiile si intinderea raspunderii, cauzele delimitare sau de exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima, raspundereacomitentului pentru fapta prepusu-lui, natura daunelor care pot sa dea nastere la reparatie, modalitatile siintinderea reparatiei, transmisibilitatea dreptului la reparatie, persoa-nele indreptatite sa obtina reparatiapentru prejudiciul suferit.Raspunderea pentru atingeri aduse personalitatiiPretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa persona-litatii de catre mass-media, indeosebiprin presa, radio, televiziune sau orice alt mijloc public de informare, sunt carmuite, la alegerea persoa-neilezate, de: legea statului, domiciliului sau resedintei sale; legea statului in care s-a produs rezultatulpagubitor; legea statului in care autorul daunei isi are domiciliul sau resedinta ori sediul social.Legea aplicabila dreptului la replica impotriva daunelor aduse personalitatii este legea statului in carea aparut publicatia sau de unde s-a difuzat emisiunea.Raspunderea pentru produsePretentiile de reparatii intemeiate pe un defect al produsului, pe o descriere defectuoasa de natura sacreeze confuzii sau pe lipsa instructiunilor de folosire sunt supuse, la alegerea consumatorului prejudiciat:a) legii domiciliului sau resedintei sale obisnuite;b) legii statului de unde a fost dobandit produsul, afara numai daca fabricantul, producatorul saufurnizorul face dovada ca produsul a fost pus in circulatie pe piata acelui stat fara consimtamantul sau.Raspunderea pentru concurenta neloialaO asemenea pretentie, intemeiata pe un act de concurenta neloiala sau pe un

Page 30: Drept International Privat - Sinteza

alt act care provoacarestrangeri nelimitate liberei concurente, este supusa:a) legii statului pe a carui piata s-a produs rezultatul daunator;b) la cererea persoanei prejudiciate, in locul legii aratate, se poate aplica:- legea actului de sediu al acestei persoane, daca actul de concurenta neloiala a produs daune care oprivesc in exclusivitate;- legea contractului dintre parti, daca actul de concurenta neloiala a fost savarsit si a adus prejudiciiraporturilor dintre ele.Legea aplicabila faptelor iliciteSunt fapte juridice ilicite: gestiunea intereselor altei persoane, plata nedatorata si imbogatirea farajusta cauza. Raporturile de obligatii iau nastere pe temeiul acestor fapte juridice, adica ele sunt izvoare deobligatii.Faptele juridice ilicite sunt supuse legii locului unde acestea intervin.Actele de asistenta si salvare a persoanelor si bunurilorPentru aceste acte se aplica:a) legea locului evenimentului, daca acesta s-a produs in apele teritoriale;b) daca evenimentul a intervenit in marea libera, se aplica legea nationala a navei care a acordatasistenta sau a realizat salvarea.

RAPORTURILE DE FAMILIEIn legislatia noastra gasim dispozitii privind conflicte de legi in materia raporturilor de familie in art.11-38 din Legea nr. 105/1992.Statutul personal este supus legii nationale a persoanei fizice, afara daca prin dispozitii speciale nu seprevede altfel.Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana respectiva, deci pentru cetateanulroman legea nationala este cea romana. Determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu legeastatului a carui cetatenie se invoca.Incheierea casatorieiDin punct de vedere conflictual, deosebim conditii de fond si de forma. Calificarea sau distinctiaintre conditiile de fond si cele de forma se face, in principiu, dupa legea forului, deci, pentru noi, legearomana.

Page 31: Drept International Privat - Sinteza

Conditiile de fond ale casatorieiCasatoria apartine statutului personal. Deci, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legiinationale a fiecaruia dintre viitorii soti. in dreptul roman, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legii,dupa cum urmeaza:a) casatoria se incheie in strainatate intre cetateni romani - se aplica legea romana;b) casatoria se incheie in tara noastra intre cetateni straini, cu aceeasi cetatenie - se aplica legea lornationala;c) casatoria se incheie in strainatate intre un cetatean roman si un cetatean strain - fiecare din viitoriisoti este supus legii lui nationale;d) casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un cetatean strain - se aplica legeanationala a fiecarui sot;e) casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un apatrid - pentru acesta din urmase aplica legea tarii unde isi are domiciliul, iar in lipsa, legea tarii unde isi are resedinta - cetateanul romaneste supus legii romane.Conditiile de forma ale casatoriei.Art. 19 alin.1 din Legea nr.105/1992 dispune ca forma incheierii actului este supusa statului peteritoriul caruia se celebreaza.Aceasta inseamna ca o casatorie incheiata in tara noastra, in fata organelor de stare civila locale, seincheie potrivit legii romane.Efectele casatorieiAceste efecte privesc raporturile personale dintre soti, capa-citatea de exercitiu a femeii care secasatoreste inainte de implinirea varstei de 18 ani si raporturile patrimoniale dintre soti.in ceea ce priveste determinarea legii care reglementeaza rapor-turile personale si patrimoniale dintresoti, deosebim urmatoarele situatii:- Sotii au aceeasi cetatenie. Se aplica legea nationala comuna a sotilor.- Sotii au cetatenii diferite. Raporturile personale si patrimoniale ale sotilor sunt supuse legiidomiciliului lor comun, adica al tarii in care ei isi au domiciliul fie ca locuiesc impreuna, fie ca locuiesc

Page 32: Drept International Privat - Sinteza

separat.- Sotii nu au cetatenie comuna si nici domiciliu comun. Raporturile personale si patrimoniale alesotilor sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin incomun cele mai stranse legaturi.Nulitatea casatorieiDe principiu, legea care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei se aplica nulitatiicasatoriei si efectelor acestei nulitati, deoarece aceeasi lege care se aplica pentru cerintele incheieriicasatoriei arata si consecintele legale ale nerespectarii acestora.Nulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii ei se declara in conformitatecu legea competenta a carmui aceste conditii. Cu toate acestea, solutia se aplica numai in cazul candcasatoria s-a incheiat in tara noastra.in cazul in care casatoria s-a incheiat in strainatate, nulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilorde forma poate fi admisa in Ro-mania, numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si in legea romana.Legea nulitatii casatoriei reglementeaza si efectele pe care aceasta le produce.Desfacerea casatoriei prin divortDivortul sotilor cetateni romani aflati in strainatate este supus legii romane.in cazul in care cetateanul roman este casatorit cu un cetatean strain, chiar daca locuiesc instrainatate, divortul este supus legii domiciliului comun.Raporturile dintre parintii si copiii lor minori.Stabilirea filiatieiFiliatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care, la data cand s-a nascut, carmuiesteefectele casatoriei parintilor, adica, dupa caz:a) legea nationala comuna a sotilor;b) in lipsa acesteia, legea domiciliului comun al sotilor;c) legea statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun celemai stranse legaturi.Filiatia copilului din afara casatoriei:a) se stabileste potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii;b) in cazul in care copilul, cetatean strain, are o alta cetatenie, se aplica legea care ii este mai

Page 33: Drept International Privat - Sinteza

favorabila.AdoptiaConform art.2 din Legea nr.273/21 iunie 2004, urmatoarele principii trebuie respectate in modobligatoriu in cursul procedurii adoptiei:a) principiul interesului superior al copilului;b) principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial;c) principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala silingvistica;d) principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta sigradul sau de maturitate;e) principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.Conditiile de fond pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si acelui ce urmeaza a fi adoptat. Prin urmare, fiecare este supus legii lui nationale si cumulativ pentruconditiile obligatorii pentru ambii.Conditiile de fond cerute sotilor care adopta impreuna sunt cele stabilite de legea care carmuiesteefectele casatoriei lor. Aceeasi solutie se aplica si daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt. Formaadoptiei este supusa legii locului incheierii.Efectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt carmuite de legea nationala aadoptatorului.Desfacerea adoptiei este supusa aceleiasi legi privind efectele adoptiei.Nulitatea adoptiei este supusa, pentru conditiile de fond, legilor aplicabile acestora, iar pentruconditiile de forma, legii locului incheierii adoptiei.

SUCCESIUNEAIn tara noastra se recunoaste strainilor dreptul de mostenire in conditiile legii. De asemenea, sumelecare rezulta din lichidarea bunurilor succesorale in tara noastra ale strainilor se pot transfera in strainatate,daca exista reciprocitate in statul respectiv.Potrivit art.66 din Legea nr.105/1992, mostenirea privind bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla,este supusa legii nationale, mostenire pe care persoana decedata o avea la da

Page 34: Drept International Privat - Sinteza

ta mortii, iar mostenireaprivind bunurile imobile si fondul de comert este supusa legii locului unde fiecare din aceste bunuri estesituat.Locul deschiderii succesiunii prezinta interes pentru determinarea organelor notariale competente inprivinta procedurii succesorale necontencioase si pentru determinarea competentei instantelor judeca-torestichemate a se pronunta in litigii nascute in legatura cu succesiunea. in ambele cazuri, competenta sedetermina de legea forului.

Devolutiunea legala a mosteniriiIn dreptul nostru se admite ca bunurile mobile se cuvin statului al carui cetatean a fost defunctul ladata decesului, iar bunurile imobile se cuvin statului pe teritoriul caruia se gasesc.

Devolutiunea testamentara a mosteniriiTrebuie avut in vedere ca art.63 alin.1 din Legea nr.105/1992 permite testatorului de a supunetransmiterea prin mostenire a bunu-rilor sale altei legi decat, dupa caz, legii mentionate ori legii situatieifiecarui bun imobil, fara a avea dreptul sa inlature dispozitiile ei imperative.

In ce priveste conditiile de forma ale testamentului, se aplica art.68 din Legea nr.105/1992. Potrivitacestui text, intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt socotite valabile daca actul respectaconditiile de forma, la data decesului testatorului, conform oricareia din urmatoarele legi:a) legea nationala a testatorului;b) legea domiciliului acestuia;c) legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat;d) legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului;e) legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE1. in cursul procedurii adoptiei trebuie respectate urmatoarele principii :a) principiul interesului superior al copilului;b) principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial;

Page 35: Drept International Privat - Sinteza

c) principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;1) a+b2) b+c3) a+c4) a+b+c2. Domeniul de aplicare a regulii locus regit actum cuprindea) forma exterioara a actului juridic,b) Formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate sa intervina cu acest prilej.c) Durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si forta probanta a actelor.d) Legea locului incheierii actului arata daca proba testimoniala este admisa si panala ce suma sau daca, dimpotriva, este necesar un act in scris.e) Sanctiunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios.1) a+e2) b+d3) a+b+c+d4) a+b+c+d+e3. Actele si faptele de stare civila sunt :a) supuse inregistrarii in registrele de stare civilab) nu sunt supuse inregistrarii in registrele de stare civila4. in cazul in care sotii au aceeasi cetatenie, casatoriei i se aplica :a) legea nationala a sotilorb) legea domiciliului lor comun5. Domeniul de aplicare a regulii "lex rei sitae" cuprinde, printre altele :a) Clasificarea bunurilor in mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri(corporale si incorporale, fungibile si nefungibile).b) Bunurile care se gasesc in circuitul civil si care nu se gasesc in acest circuit.c) Drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor drepturid) toate variantele de mai sus

BIBLIOGRAFIE1. Adrian Pricopi, Augustin Fuerea, Drept international privat, Editura Actami, Bucuresti, 1999.2. Ioan P. Filipescu, Tratat de drept international privat, Editura All Beck, 2000.

Page 36: Drept International Privat - Sinteza

3. Emilian Lipcanu, Elemente de drept privat, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca,2001.