Valerian Cioclei

Drept penal. Partea speciall IInfracfiuni contra persoanei qi

infracfiuni contra patrimoniului

Cuprins

Cuvint-inainte

Abrevieri...

Lucriri frecvent citate ...xrII

PARTEA I. Infracfiuni contra persoanei .................... ICapitolul I. Infracfiuni contra viefii

OmoruI....... .........................9Omorul calificat....... .........18Uciderea la cererea victimei .................37Determinarea sau inlesnirea sinuciderii................... .....................41Uciderea din cu1p5..... .......46

Capitolul II. Infracfiuni contra integrittrfii corporale sau a strn[ttrtii.............. 56Lovirea sau alte violenfe....... ................60V6timarea corporal6..... ........................ 66Lovirile sau v[tiimirile cauzatoare de moarte ..........76V[tiimarea corporalE din cu1p6..... ........82Relele tratamente aplicate minorului.... ....................86inclierarea ........................ 89

Capitolul III. Infracfiuni strvArEite asupra unui membru de familie-....-........94Violen(a in familie.... ........94Uciderea ori vdt2imarea nou-niscutului sdvirgiti de cife mam6.....................96

Vltimarea frtului ...........112

Capitolul V. Infracfiuni privind obligafia de asistenftr a celorin primejdie...... 119

I-Esarea f6rd ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............. 120Impiedicarea ajutorului.... ...................123

Capitolul VI. Infrac(iuni contra libertlfii persoanei 126Lipsirea de libertate in mod ilegal.......... ................ 128Ameninlarea ................... 134

$antajul....... .................... 138H6duirea.... ..................... 143

Capitolul VII. Traficul gi exploatarea persoanelor vu|nerabile......................147Sclavia ........149Traficul de persoane ....... 151

\/I Dreptpenal, Parteaspecialdl

Supunerea la munci forlath sau obligatorie................. ............... 160Proxenetismul.................. ................... 163Exploatarea cerqetoriei ....................... 169Folosirea unui minor in scop de cergetorie .............172Folosirea serviciilor unei persoane exploatate. .......174Folosirea prostitutiei infantile....... ......176

Capitolul VI[. Infracfiuni contra Iibertifii qi integritiifii sexua1e.................. 178Vio1u1......... ..................... 182Agresiunea sexualS........ .....................192Actul sexual cu un minor .................... 194Coruperea sexual[ a minorilor.. ..........201Racolarea minorilor in scopuri sexuale ..................205H6(uirea sexuald........ ....208

Capitolul IX. Infracfiuni ce aduc atingere domiciliului qi viefii private ........211Violarea de domiciliu .....212Violarea sediului profesional.. ............217Violarea vietii private .....219Diwlgarea secretului profesional. ......223

PARTEA a II-a. Infracfiuni contra patrimoniului.................

Capitolul I. Furtul

Capitolul II. Tilh[ria qi pirateria.......... ........,,,,,....... 272Tdlhdria....... ....................273T6lhdria califrcati..... ......282Pirateria...... .....................291T6lh6ria sau pirateria urmatl de moartea victimei....... ...............294

Capitolul III. Infracfiuni contra patrimoniului prinnesocotirea increderii... .............:...... .......................297

Abuzul de incredere ........299Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor .....308Bancruta simp15......... .....315Bancruta frauduloasE. .....323Gestiunea fraudu1oas6.. ....................... 331insugirea bunului gisit sau ajuns din eroare la fbptuitor.. ...........337Inqeldciunea .................... 345Inqeliciunea privind asigurlrile... .......354Deturnarea licitafiilor publice........ ..... 360Exploatarea patrimonialS a unei persoane vulnerabile .....-...-..-..366

227

230

Cuprins

Capitolul fV. Fraude comise prin sisteme informaticegi mijloace de plattr electronice

VII

.....372Frauda informaticS.. ........373Efectuarea de operafiuni financiare in mod fraudulos.... ............379Acceptarea operafiunilor financiare efectuate in niod fraudulos............,.......385

Capitolul V. Distrugerea 9i tulburarea de posesie........ ................389Disffugerea .....:,............... 390Distrugerea calificatii..... .....................397Distugerea din cu1p5..... .....................399Tulburarea de posesie... ..;................... +Ot

Bibliogralie

PARTEA Ilnfracfiuni contra persoanei

Problematicl

Aceastd primd parte, dupd cum gi titlul o indic[, este destinatd, analizei infrac-

liunilor contra persoanei. Aceste infracliuni sunt cuprinse in Titlul I din Codul penal,

gi au ca obiect juridic comun sau generic, persoana omului, drepturile qi liberEtilefundamentale ale acesteia, respectiv: viala, integritatea corporalS gi sindtatea, liber-tatea, demnitate, inviolabilitatea domiciliului qi a vielii private. Valorile reprezentate

prin drepturile qi libertdlile fundamentale menlionate sunt afirmate in Constitulie,prin art. 22,23,27 etc. Prin faptele incriminate, Titlul I din Codul penal urmdregte sE

garafiteze in mod concret respectarea acestor drepturi gi libertdli, le asigurd proteclia

penalS necesar6.Printre problemele p54ii speciale care au impus adoptarea unui nou Cod penal s-a

aflat qi necesitatea de a restabili o ierarhie corecti a valorilor protejate. in acest sens,

spre deosebire de vechiul Cod penal, primele fapte incriminate in noua reglementare

sunt cele contra persoanei, aqezate in debutul p6(ii speciale, in Titlul I din noul Codpenal. Aceasti noud ordine de preferinlI aratd cd legiuitorul a considerat cd cele mai

importante valori ce necesitd proteclie penald sunt cele legate de persoani, de

drepturile 9i libertSlile acesteia.

Acest titlu ouprinde noud capitole,fald de cele trei existente in Titlul corespon-

dent - II, din Codul vechi, f6cdnd abstraclie de capitolul IV - infracliuni contra

demnitalii care avea un statut incertl. Acest ,,surplus" provine, fie din introducerea

unor infracliuni noi pentru acest Titlu (cap. IV - agresiuni asupra fbtului; cap. V -infracliuni privind obligalia de asisten![ a celor in primejdie; cap. VII - traficul 9iexploatarea persoanelor vulnerabile), fie din crearea de capitole noi prin separarea

unor categorii de infracliuni (separarea infracliunilor contra vielii de cele contra

integrit[1ii corporale sau sdndtilii - cap. I gi II; separarea intr-un capitol distinct a

infracliunilor s6v6rqite asupra unui membru de familie - cap. III), fie din combinarea

celor doui procedee anterioare, respectiv separarea unor categorii de infracliuni plus

ad[ugarea unor infracliuni noi (separarea infracliunilor contra libefietii persoanei de

cele care aduc atingere domiciliului gi vietii private - cap. VI $i IX).Deqi orice ierarhie este relativS, in aceastd materie a atributelor fundamentale ale

persoanei, succesiunea capitolelor ?n Titlul I incearcd sd sugereze o ordine bazatdpe

importanJa valorilor sociale ocrotite, incep6nd astfel cu incriminarea acelor fapte

indreptate impotriva vietii.

1 A se vedea, pentru aminunte, V. Cioclei, Curs 2013, p.206-208.

Infr a cl iun i c o nt ra p er s o ane i

Plan

Urmdnd aceeagi sfucturl a Titlului I al Codului penal, aceastii parte va cuprindeurmitoarele capitole:

- Capitolul I: Infractiuni contra viefii;- capitolul II: Infracfiuni conffa integritiifii corporale sau sin6tdfii;- Capitolul III: Infracfiuni s6v6rgite asupra unui membru de amite;- Capitolul [V: Agresiuni asupra frtului;- capitolul v: Infracaiuni privind obligalia de asistenti a celor in primejdie;- Capitolul VI: Infracfiuni confta libertdfii persoanei;- Capitolul VII: Traficul gi exploatarea persoanelor vulnerabile;- capitolul vIII: Infracfiuni contra libertitii 9i integritiilii sexuale;- capitolul D(: Infracfiuni ce aduc atingere domiciliului gi vietii private.

Capitolul IInfrac{iuni contra viefii

Structura capitolului

Acest capitol conline cinci infracfiuni: Omorul; Omorul califical Uciderea la

cererea victimei; Determinarea sau inlesnirea sinuciderii; Uciderea din culpb. Capi-

tolul are drept corespondent Secfiunea 1, Omuciderea, din Capitolul I din Titlul II din

C.pen. din 1969, sec{iune in care erau incluse gase infractiuni, respectiv: Omorul

(ar1.174): Omorul calificat (art.175); Omorul deosebit de grav (art.176); Pruncuci-

derea (art. 177); Uciderea din culp6 (art. 178) qi Determinarea sau inlesnirea sinuci-

derii (art. 179). Dupd cum se poate observa, legiuitorul a renunlat la infrac{iunea de

omor deosebit de grav, dar elemente circumstanliale ale acesteia se regdsesc, parfial,

in omorul calificat. Infracliunea de pruncucidere apare sub o altb denumire marginald

(uciderea ori v6timarea nou-ndscutului sdv6rgit6 de cdtre mamd) in Capitolul III, laart.200. in plus, apare o noul incriminare, uciderea la cererea victimei.

Caracteristici generale ale infracfiunilor din Capitolul IPrincipala trls[turd comuni a infracfiurilor din acest capitol este dati de obiectul

protecfiei penale, obiect ce se referd la acel drept fundamental primordial al per-

ioanei, un drept fhrS de care nici un alt drept ori libertate fundamental[ nu ar putea fiexercitate, respectiv dreptul la via\d, gaxarfiat prin art. 22 alin. (1) din Constitulia

Rom6nieir.

Obiectul juridic

Faptele incriminate in acest capitol reprezintd infracliuni contra vielii, ele fiindregrupate sub incidenla vechiului Cod sub denumirea de omucidere, a$a cum am

menlionat. Dupd cum s-a specificat in doctrind ,,in afard de obiectul juridic generic

care este comun tuturor infracliunilor contra persoanei, infracliunile de omucidere au

de asemenea in comun gi obiectul lor juridic special"2, care consti in dreptul

persoanei la viald. Din perspectiva protecliei penale, dreptul la via16 se situeazd intre

momentul nagterii unui copil viu qi cel al decesului persoanei. Deqi in aparenld

lucrurile sunt clare, momentul de la care putem considera cI avem de a face cu o

persoan6 in via!6, precum gi momentul pdnd la care putem considera cd persoana

este in via!6, altfel spus momentul apariliei vie{ii gi respectiv momentul instaliriimorfii, au reprezentat probleme controversate din punct de vedere medico-legal. Fdrd

t tn legdturd cu dreptul lavia\d, a se vedea, pe larg, V. Cioclei, comentariu la att.22 dinConstitutie, it L Muraru, E.S. Tdndsescu (coord.), Constitutia Romdniei. Comentariu pe arti-

cole, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2008, p. 194-210.2 Explicalii [I, p. 169.

4 Infracliuni contrapersoanei

a fi cazul a se dezvolta aici aceste probleme, se impun totugi unele precizdri,deoarece, existenta oricdreia din infractiunile acestui capitol presupune ca fapta sd fifost comisd asupra unei persoane in via{i.

Momentul apariliei vielii este, in aparcn\a, ugor de determinat. in realitate, aparuneori situalii atipice, in care este dificil de stabilit dacd fttul a fost ndscut viu sau nu.Sub acest aspect, in doctrina medico-legald se apreciazd c[ principalele dovezi deviati extrauterind sunt urmdtoarele: instalarea respiratiei extrauterine sau pulmonare;pltrunderea aerului in tubul digestiv; pltrunderea aerului in urechea mediel.Elementul cel mai relevant ce trebuie luat in calcul este respiraJia nou-nascutului.Dovada existenfei respiraliei extrauterine se poate face prin mai multe metode, ceamai cunoscuti gi concludentE fiind cea a docimaziei2 pulmonare, prin care se poatestabili daci plimdnul a respirat3.

In cele mai multe cazltri, momentul apariliei vietii coincide, deci, cu momentulprimei respiratii extrauterine. Altfel spus, in principiu (in cazurile tipice), vom consi-dera ci un copil s-a n6scut viu, dac6 se constat6 cd a existat respiralie pulmonari.

Dar, aqa dupd cum s-a aritat deja cu mult timp in urm6, in doctrina medico-legald,lipsa respiraliei pulmonare nu exclude, in unele situaiii, starea de nou-nrscut viu:,,(...) uneori, intre expulsie gi prima respira{ie, ca semnul cel mai frapant de via}iextrauterini, poate fi un interval mai lung, mai ales atunci c6nd cordonul ombilicalnu s-a seclionat imediat qi fttul continud sd trdiasc[ pe seama respirafiei feto-pla-centare. Aceste situatii implicd starea de nou-n6scut viu, cu semne de circulalie vitald(gi uneori de asfixie criminal6), dar rafipulmon respiraf'a. Mai tebuie avut in vedere,totodat5, gi faptul c6, degi, de regul6, respirafiile se produc imediat dup6 expulzareafbtului, existi situalii in care ,,respiraflile se pot declanga gi intrauterin, mai ales atuncic6nd asist5m la ruperea prematurl a membranelor"s. Av6nd in vedere tocmai astfel desitnalii atipice, s-a apreciat c5, degi in majoritate a caztl/ilor viaJa exfauterinl presupuneexisten{a concomitentE a respira}iei gi circula}iei, prezenlauneia din aceste fun4iiestesuficientii pentru a caracteiza viata extrauterin56. Tot situafiile atipice impun ca acestcriteriu, bazat pe existenta celor doud functii vitale, respiralia gi circulalia, si fiefiilizat qi fin6ndu-se cont de momentul declangErii nagterii.

Rezultd ci nagterea reprezintd un proces complex, care presupune manifest6rifoarte diverse, iar momentul aparitiei vietii nu poate fi stabilit in mod abstract giteoretic. in situaliile atipice, dela cazla caz,in funcfie de particularitalile procesului

1 A se vedea, in acest sens, z lftenie, D. Dermengir.r, Medicin6 legal6, Ed. c.H. BechBucureqti, 2009, p. 37 5-37 6.

2 Cuv6ntul provine din greaca veche, dokimasia, avdnd sensul de incercare, verificare,examen.

_ 3 Docimazia pulmonard hidrostatic6 se realizeazd prin introducerea unor fragmente de

plimdn intr-un vas cu apd. ,,Docimazia este negativd dacd fragmentele pulmonare cad lafundul vasului cu ap[, definind pldmdnul nerespirat, pozitivd dacd fragmentele pulmonareplutesc la suprafala apei, diagnosiclnd pldmdnul respirat qi intermediid dacl fragmentelepulmonare plutesc in masa de lichid intre doud ape, ceea ce semnific[ pldmhnul parlialresp.iraf', Y. Iftenie, D. Dermengiu, op. cit., p.375.

a Gh. scripcaru, M. Terbancea, ratologii medico-regald, E.D.p., Bucuregti, 19g3, p. 300.s ldem, p.301.6 in acest sens, a se vedea Gh. Scripcaru, M. Terbancea, op. cit., p. 300.

Infracliuni contravielii 5

naqterii, trebuie sd se stabileascS pe bazd de expertizd medicoJegal6 dacd este sau nu

vorba despre o persoand in viafd. Practica medico-1ega16 a dovedit cI o astfel de

abordare a problemei ridicati de momentul apariliei viefii este realistS.

Momentul instaldrii morlii este, la rdndul lui, greu de stabilit. Trebuie si se aiblin vedere cd moartea reprezintd un proces; chiar 9i atunci cdnd intervine aparent

brusc, ea reprezintd,in realitate, un fenomen care se instaleazd treptat. Etapele mortiisunt: agonia, moartea clinic6 gi moartea biologici. Aceste etape pot fi stabilite pe

baza analizei celor trei funcfii vitale a1e organismului: funclia respiratorie, functia

cardio-circulatorie qi funclia cerebrald.Agonia reprezinta o etapb premergbtoare modii, caractenzati prin diminuarea

func{iilor vitale, circulalia gi respiralia, aparilia unor tulburdri neurologice gi sciderea

acuitalii simfurilor. in func1ie de catza decesului, durata agoniei este variabilI.Astfel, poate exista o agonie lungl (ore, minute), in cazul bolilor cronice sau al

hemoragiilor inteme, ori o agonie scurtd (minute, secunde) in canil asfixiilormecanice sau al unor intoxicafii (raration, cianurl). in unele situa{ii ins6, cum ar fi,spre exemplu, decesul catzat prin zdrobirea organelor vitale, agonia este absentdl.

Trebuie fbcutd distinclia intre agonie qi com6, aceasta din urmd fiind considerati: ,,o

stare terminald, caracterizatd printr-o inhibilie profundd a sistemului nervos, cu

pdstrarea prin control bulbar a funcliilor vegetative de bazd (circulatorii gi respira-

torii) (...) diferenla dintre comd gi agonie rezidd, in primul r6nd, in aceea cd, in com6,

congienla este intotdeauna absent6"2. ln literatura de specialitate s-a precizat, ins6, cd

starea comatoasi trebuie in{eleasS ca o stare fiziopatologicd particularl a organis-

mului, iar nu ca o etapd a morfii3.O a doua etapd a mor[ii este moartea clinic6. Aceasta este o etap6 intermediard

intre via!6 qi moarte, caracterizati prin incetarea funcliilor vitale, cardio-circulatorieqi respiratorie. tntre agonie gi moarte clinicd diferenla este datI, deci, de faptul cd, inprima situalie, manifestdrite vitale sunt inc[ evidente, in timp ce in cea de a doua

situalie, funcliile vitale sunt absente. Fdrd intervenfia medicului aceast6 a doua etapd

este ireversibild. Ea poate sd dureze maxim cinci minute, durati ce este dictatd de

capacitatea creierului de a supraviefui pe baza procesului de glicolizd anaerobd, acel

proces prin care celulele produc ele singure oxigenul necesal. DupE aceast[

perioada, la nivelul sistemului nervos central se instaleazi leziuni ireversibiles.

Moartea clinici nu trebuie confundatd cu a$a zisa moarte aparentd care este

I A se vedea, in acest sens, Z lftenie, D. Dermengiu, op. cit., p.40'2 V. Beliq,indreptar de practicl medico-lega16, Ed. Medical[, Bucureqti, 1990,p.26.3 A se vedea, in acest sens, Z lftenie, D. Dermengiu, op. cit', p. 41.a V. Belis, op. cit., p. 27 .

5 ,,Deoarece neuronii (celulele sistemului nervos) au o rezisten!5 diferitl la lipsa oxige-

nului - neuronii corticali, aproximativ 3 minute, cei subcorticali, 5-10 minute, cei din

trunchiul cerebral 30-40 de minute (incetarea activitdJii acestor neuroni determinl dispari{ia

reflexului cornean qi a reflexului fotomotor) - se considerd c6, in lipsa aplicirii metodelor de

resuscitare cardio-circulatorie gi respiratorie, moartea clinicd nu poate dura mai mult de 5

minute, interval de timp dup[ care se instaleaz6 encefalopatia anoxicl, cu apari]ia leziunilorireversibile la nivelul neuronilor scoarfei cerebrale gi, in consecin!6, instituirea mSsurilor de

resuscitare (cardio-respiratorii) dupi acest interval de timp ar putea readuce la viald ,,uncadavru care respir6", V. Iftenie, D. Dermengiu, op. cit., p. 40.