Drept Roman Ionascu 2012

7/30/2019 Drept Roman Ionascu 2012

1/45

UNIVERSITATEA CONSTATIN BRNCUI din TRGU JIU

Facultatea de Relaii Internaionale, Drept i tiine Administrative

DREPT ROMAN

- Note de curs -

Conf. univ. dr. Titu Ionascu


2/45

PERSOANELE

1. Capacitatea juridic

a) Persoanele fizice- juridice

Subiecti la viaa juridic => capacitate = personalitate = CAPUT

libertate - status libertatisComplet cetenia - status civitas

efi ai unor familii - status familiaePersonalitate

Restrns pt. ceilali oameni liberi

Inceputul personalitii - infans conceptus pro nato habetur quoties de comodiseius agitur

Sfritul personalitii moarteai dup moarte

b) Sclavii naterea dintr-o sclavIzvoarele sclaviei rzboiul

fapte pedepsite cu pierderea libertii

Condiia juridic a sclavului

- nu particip la viaa juridic- peculiul sclavului

c) Oamenii liberi

1) CETATENII comercii - a ncheia acte juridice

2


3/45

Drepturi - ius connubii - cstorie

militiae - soldat

sufragii - a alege

natere

Dobndire potrivit legii

naturalizareCetenia

pierderea libertiiPierdere

exilul

svrirea unui delict

dubla cetenie

prenomen

Numele cetateanului tria nomina cognomen (porecla)

nomen gentilicum

comercii

veteres, cei mai vechi aveau ius connubii

2) Latiniirude de sange cu romanii sufragii

coloniari locuiau in colonii ius comercii

iuniani sclavii dezrobiti

3) Peregrinii nici cetateni , nici latini strainii

3


4/45

4) Dezrobitii

vindicta declaratia solemna a stapanului in fatamagistratului

Forme censu - cu ocazia recensamantului

testamento direct

Indirect

Obligatiile dezrobitului

a) bona - dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobituluib) obsequim respectul ce-l datora patronuluic) operae serviciile ce le datora patronului

5) oamenii liberi cu conditie juridic special

a) persoane in mancipium = fii vinduti - termenul era de 5 ani

b) addicti debitorii nesolvabili atribuiti creditorilor lor

b1 iudicati 60 de zile in inchisoare si apoi vanduti ca robi

b2 nexi din proprie initiativa incheiau un contract cu creditorul

c) auctorati gladiatori

d) redempti ab hostibus cei rascumparati de dusman

4


5/45

6) Colonii

a) voluntari = de buna voie arendau terenul

b) siliti prizonierii nu mai cadeau in sclavie ci erau repartizati marilor proprietari

a + b devin servi - legat de pmnt si instrainat odat cu acesta.

Familia romana

Familia patriarhala - sub puterea lui pater familias sef de familie si nu tat de

familie, avea sub putere :

- persoanele ( sotia, copiii si nepotii de fii)

- bunurile

Puterea = manus, (mancipium) se dezmembreaza in :

a) manus puterea barbatului asupra femeii

b) patria potestas puterea asupra descendentilor

c) dominica potestas puterea asupra sclavilor

d) dominium puterea asupra bunurilor

Persoane sui iuris numai pater familias

alieni iuris - toti sub puterea lui pater familias

5


6/45

Rudenia

a) civila agnatiune producea efecte juridice

b) de singe, cognatiune multa vreme lipsit de efecte juridice

a) Agnatii 1) toti de sub puterea lui pater familias sotie , copii,

nepotii de fiu

2) cei ce in trecut au fost sub aceeasi putere dar au devenit sui iuris

fratii dupa moartea tatalui lor

3) cei care niciodata nu au fost sub acceasi putere dar ar fi putut fi

daca pater familias ar fi trait la data nasterii lor

verii primari nascuti dupa moartea bunicului

b) Cognatiunea legatura de sange

b1 cognati reali

b2 - cognati fictivi - regula ca toti agnatii sunt cognati, dar nu toti cognatii sunt

rude de sange.

6


7/45

Puterea parinteasc

(Patria potestas era )

- exercitat de pater familias

- caracter nelimitat

de a - i vinde 5 ani revine de 3 ori

Drepturi iesea de sub puterea lui pater

de abandon

asupra bunurilor celor de sub puterea sa

Dobandirea puterii parintesti

a) pe cale naturala casatoria

b) pe cale artificial adoptiune

legitimarea

7


8/45

B. Stingerea puterii parintesti moartea lui pater

moartea lui filius familiae

trecerea copilului sub alta putere

pierderea unui element al personalitatii

emanciparea

C A SATORIA

Feluri:

1) C storia cu manus

Cstoria sub puterea barbatului

Forme :

a) Confarreatio

accesibila numai patricienilor

b)Usus pt plebei

Coabitau un an dupa care femeia cadea in puterea barbatului

c) Coemptio

O vanzare fictiva a viitoarei sotii catre viitorul sot

2) Cstoria fara manus

- femeia se instala n casa brbatului

8


9/45

Conditiile de fond ale casatoriei

1) connubium trebuiau s aib anumite aptitudini

Piedici rudenia

2) alianta

3) conditia sociala

4) Consitmantul affectio maritatis

A evoluat de la a se cere consimtamantul numai pt viitorii soti sui iuris pn la

alieni iuris

12 ani fete

Varsta

14 ani baieti

Efectele casatoriei

1. La casatoria cu manus femeia cdea sub puterea barbatului, fiind considerata

fiica ; nu avea bunuri, devenea agnata si mostenea ;

2. Cstoria fr manus femeia va ramane sub tutela tatalui ; era straina fata de

barbat si de copii ; nu mostenea in noua familie

9


10/45

ADOPTIUNEA

- trecerea unui fiu de sub un pater famlias sub un alt pater familias

Procedura adoptiunii

Conditii de form:

I faza aveau loc 3 vanzari si 2 dezrobiri succesive (in acceeasi zi)

a)

II faza = un proces fictiv ( in iure cessio) - fiul si cumparatorul + adoptatorul care

afirmau ca fiul este al lui; cumparatorul tace (cedit iure) = magistratul cuvantul addico.

b. Conditii de form

1) adoptatorul sa fie pater familias

2) adoptatorul sa-si dea consimtamantul

3) pater familias sa-si dea consimtamantul

4) diferenta de 18 dintre adoptator si adoptat

Efectele adoptieidevine agnat cu agnatul adoptatorului

- adoptatul devine cognat fictiv

mosteneste pe adoptator dar nu-i mai mosteneste pe cei din

familia originar

10


11/45

Legitimarea modalitatea prin care copii naturali erau asimilati copiilor legitimi.

Forme

a) prin ablatiune la curie -tatl natural l ridica pe fiul su la rangul de decurion

(membru al Senatului), si i atribuia o bucat de pmnt

b) prin cstoria subsecvent a prinilor naturali

c) prin rescript imperial atunci cnd prinii naturali nu se puteau cstori.

EMANCIPAREA

Procedura

I faz 3 vanzari si dou dezrobiri

II faz a 3-a dezrobire , vindicta

Efectele emanciprii

- din persoana alieni iuris persoana sui iuris

- legaturile agnatice cu familia fireasc ncetau

- se pstreaz rudenia de snge

- i pierdea dreptul de motenire.

Capitis deminutio

- ncetarea, desfiinarea capacitii juridice a personalitii

11


12/45

Forme

1. maxima i pierdea nsi libertatea

2. media i pierdea cetatenia romana

3. minima i pierdea drepturile de familie

Tutela

Scopul - protejarea incapabililor fireti

Forme

1. Tutela impuberului sui iuris cel care nu avea 14 ani

si se afla sub puterea printeasc

Dup persoane

2. Tutela femeii sui iuris sub tutela perpetu a agnailor

pe motivul aa zisei incapaciti intelectuale a

femeilor

- tutela legitim era deferit agnailor incapabilului

- tutela testamentar deferit prin testament de ctre

Dup modul de deferire pater pt cazul cnd ar fi decedat nainte ca fiul s ajung

la pubertate

- tutela dativ deferit de magistrat pt cei fr

posibilitatea unei tutele legitime sau testamentar

12


13/45

ADMINISTRAREA TUTELEI

1. Negotiorum gestio pt. copilul pn la 7 ani (era infans)

-actele se ncheiau n numele tutorelui

- la sfritul tutelei se reglementau conturile

2. Autoritatis interpositio

- pentru copii mari mari de 7 ani

- era asistat numai

CURATELA

Scopul protejarea incapabililor de fapt, accidental

1. Curatela legitim dup modul de deferire n-a existat curatela

testamentar

2. Curatela dativ

Dup persoane

1. curatela nebunului (furios)

2. curatela risipitorului (prodigului)

3. curatela minorului de 25 de ani

4. gestiunea de afaceri13


14/45

Persoana juridic sau moral

Corpora sau universitates

Exemple :

1. Statul roman - ars patrimoni

- ars debitori

- primea mostenire

Persoane juridice de drept public

1. Coloniile

2. Municipiile

3. Asociatiile de publicani (Societates publicanorum)

- cei care strngeau impozitele statului

4. Corporaiile (collegia)

5. Societile de meseriai (collegia fabrorum)

6. Societile de oameni sraci (collegia tenuiorum)

14


15/45

BUNURILE

1) Notiune lucurile susceptibilede apropiere sub forma dreptului de proprietate

Patrimoniu totalitatea drepturilor, datoriilor si sarcinilor susceptibile de o

valoare pecuniar

pecunia - vite

Termeni

famillia sclavi

rem - Actiune relativ la un lucru

Actio in

personam Actiune relativ la o persoan

2).Clasificare

Mancipi (mai preioase

in patrimoniia) Res lucruri ce sunt nec mancipi

obiect al proprietatii private

Extra patrimonii proprietate public

(templele, zidurile cetilor)

15


16/45

Corporales corporale cele ce puteau fi atinse cu mna

b) Res

incorporales drepturile subiective

soli - imobile

c) Res

mobiles mobile

species

d) Res genera non pereunt

genera

e) - Producte

- Fructe

3. Posesiunea (posesia)

= stare de fapt ce presupune stapanirea materiala a unui lucru, ocrotita juridiceste

Elementele posesiunii

a) Animus intentia de a pastra un lucru pentru sine - ca un adevarat proprietar

b) Corpus actele materiale pe care le savarseste (cultivarea, etc)

Posesia = proprietate

Toti proprietarii sunt si posesori, nu toti posesorii sunt si proprietari

16


17/45

Categorii de posesiuni n functie de protectia juridica

a) possessio ad interdicta

b) possessio ad usucapionem violenta

c) possessio injusta (viciata) clandestinitate

precaritate

d) possessio iuris posesiunea unui drept (ex. servitutea)

4. Protectia juridica a posesiunii

= interdictele posesiunii

a) Interdicte recuperandae possessionis causa

pentru recuperarea posesiei piedute

1. unde vi cotidiana cand era deposedat prin violenta obisnuita

2. unde vi armata prin violenta armata

3. interdictul de precarris

4. interdictul de clandestina possessionis

b) Interdictele retinende possessionis causa pentru pastrarea unei posesii

1. Interdictele utrubi (care din doi) - pentru mobile care a posedat mai mult

anterior

2. Interdictele uti possidetiss (dupa cum poseda) - pentru imobile pentru cel

care poseda ultimul

17


18/45

5. Detentiunea

5) animus ca la posesie

6) corpus intentia de a pastra lucrul pentru altul (ex: arendasul)

utendi dreptul de a folosi bunul

Ius fruendi dreptul de culege fructele

abutendi de a dispune de lucru

6. Formele proprietatii

A. Formele primitive

a) Proprietatea colectiva a gintii a generat efecte juridice cu privire la modul

de transmitere a proprietatii prin mancipatiune pentru mobile

actiune in revendicare pentru

imobile sacramento in rem

succesiunea sui heredis agnati gentili

b) Proprietatea familiala (heredium)

dou iugare de pamant (locul de cas si gradina)

Caractere

a) inalienabil la sui heredis se ramanea n stare de indiviziune

18


19/45

b) de coproprietate

B. Proprietatea quiritara

privata a cetateanului roman

Caractere

- exclusiv apartinea numai cetatenilor

- absolut - solul si subsolul (tot)

- perpetuu nu se pierdea prin trecerea timpului

C. Proprietatea in dreptul clasic

a) proprietatea quiritara capata caractere noi

b) proprietatea pretoriana recunoaste modul de transmitere a proprietatii prin

traditiune

- tradens nudus dominus ex iure quiritium

- accipiens

ntr-un litigiu accipiens castiga prin exceptio rei venditae et tradital

c) proprietatea provincial ager publicus

intra tot mai mult in domeniul proprietatii quiritare

d) Proprietatea peregrina recunoscuta peregrinilor prin recunoasterea actiunii

in revendicare

19


20/45

Dobndirea propriettii

Moduri

Iure naturali ocupatiune

(dreptul traditiune

gintilor) accesiune

specificatiune

a) Mancipatium

in iure cessio

Iure civili uzucapiune

adiudicatio

lege

universale

b)moduri

particulare

originare

c) moduri

derivate

20


21/45

OCUPATIUNEA

Pt. res nullius (lucrurile fara stapan) bunurile dusmanilor (res hostiles)

- res derelicte (lucrurile parasite) , chiar si o insulit

MANCIPATIUNEA forma vnzarii

- mancipant

- libripens cel care cantarea barele de arama

- 5 martori

- accipiens

UZUCAPIUNEA

- folosinta ndelungat asupra lucrurilor mancipii

posesiunea lucrului

Conditii justa cauza iusta caussa possesionis

buna credinta ca a dobandit de la adevaratul proprietar

- 1 an pt. mobile

- 2 ani pt. imobile

- probatio diabolica dovada dreptului de proprietate c toti antecesorii au fost

proprietari

In iure cessio

- un proces fictiv in fata magistratului

21


22/45

- addico

TRADITIUNEA

Conditii :

1. Remiterea material a lucrului

- pt. mobil - de la mn la mn

- pt. imobil - parcurgerea terenului sau vizitarea intregii locuinte

S-a evoluat si s-a ajuns la :

traditio longamanu - se indicau elementele care ar putea individualiza bunul

traditio simbolica - se remiteau cheile

2. Iusta causa - preciza :

- scopul urmrit de prti

- titlul juridic dobndit de achizitor

SPECIFICATIUNEA

Cel ce confectiona un bun cu materialul altuia - cui apartinea lucrul nou creat ?

a) dac se putea reveni la starea initiala proprietarul materialului

b) dac nu, era proprietatea specificatorului.

ACCESIUNEA

- absorbtia juridical a lucrului accesoriu de catre lucrul principal

- alluvio

- o casa facuta cu materialele altuia pe terenul proprietate22


23/45

SANCTIUNEA PROPRIETATII

1. In epoca veche

- Sacramentum in rem (forma originara a actului in revendicare)

2. Actiunea in revendicare

Conditii

a) reclamantul s fie proprietar quiritar si s nu posede lucrul revendicat

b) paratul sa fie posesor

c) obiectul trebuia sa fie individual determinat

ACTIUNEA PUBLICIANA

- trebuiau indeplinite toate conditiile uzucapiunii cu exceptia termenului

- un proces in doua faze

DREPTURILE REALE ASUPRA LUCRULUI ALTUIA

1. SERVITUTILE

a) servitutile personale un singur lucru asupra caruiadoua persoane

determinate exercitau drepturi reale distincte

1. uzufructul culege fructele

2. usus foloseste fara sa-I culeaga fructele

3. habitatio de a locui in casa altuia

4. operae servorum de a folosi si vinde sclavul altuia

23


24/45

b) Servituti reale (prediale)

1. rustice asupra terenului

2. urbane asupra cladirii

1.Servituti prediale

iter dreptul de a trece calare sau pe jos

via dreptul de a trece cu carul

actus dreptul de a mna turmele

apaeductus de a aduce apa pe terenul altuia

ius pascendi dreptul de a paste turmele

2. Emfiteoza drept alienabil si trasmisibil

mparat

Arendarea terenului emfiteot

redeventa (suma de bani ); canon

- Se deosebeste de uzufructuar

3. Conductio agrivectigalis

- se deosebeste de emfiteoza terenul agri vectigalis

redeventa vectigal

conductor,agri vectigales ave

un drept real si o actiune reala

4. Superficia

24


25/45

Dreptul unei persoane de a folosi o constructie zidita de ea pe terenul

inchiriat de la o alta persoan

SUCCESIUNILE

1. Succesiunile ab intestat cand nu exista mostenitori testamentari; =

mostenitori legali

2. Succesiunea testamentara

calatis comitiis

in procinctu

Forme per aes et libram

nuncupativ

pretorian

militar

3. Succesiunea diferita contra testamentului testamentul inoficios

4. Dobndirea mostenirilor

- acceptarea mostenirii cretio

prohereda gestio

nuda voluntas

- repudierea mostenirii

25


26/45

5. Sactiunea mostenirii

- hereditates petition

6. Legate si fideicomise

Per vindicationem

Per damnationem

Legatul Per praeceptionem

Sinendi modo

Fideicomisul de familie (un bun)

de ereditate (o parte din mostenire)

OBLIGATIUNILE

1. Definitia obligatiei

- dare

- facere raport juridic

- praestare

(procura folosinta)

- creditor

- debitor 26


27/45

2.Clasificare

contractuale

a) dup izvoare delictuale

quasicontractuale

quasidelictuale

civile

b) dup sanctiune naturale

c) obligatii cu pluralitate de subiecte conjuncte divizibile

coreale (solidare)

2. Elementele contractelor

a) obiectul

b) consimtamantul

vicii team (metus) - violent

dolul (dollus)

- inexistenta consimtamantului

esentiale a) neseriozitate - jocandi causa

b) eroarea error in negatio

in persona

in corpore

in substitutia

27


28/45

c) capacitatea

Elemente accidentale

a) termenul evenimente viitoare si sigure suspensiv

extinctiv

b) conditia suspensiv suspensiv

(eveniment viitor si nesigur) rezolutorie

3. Efectele obligatiilor

Principiul :

a) relativittii efectelor contractului - ressinter alios acta, aliis necque nocere, necque

prodesse potest

b) nulittii stipulatiunii pentru altul

c) nulittii promisiunii pentru fapta altuia

4. Reprezentarea n contracte

- imperfect

- perfect

5. Actiunile noxale

6. Nexecutarea obligatiilor

- cazul fortuit

28


29/45

- forta major

- culpa

- dolul

- mora (ntrzierea debitorului)

- custodia

7. Stingerea obligatiilor (moduri)

plata (solutio)

darea n plat (datio in solutum)

a) voluntare novatiunea voluntar

necesar

compensatiunea

remiterea de datorie iertarea de datorie

Imposibilitatea de executare

confuziunea creditorul l mosteneste pe debitor

b) nevoluntare capitis deminutio

prescriptia extinctiv

8. Transferul obligatiilor

a) Cesiunea de creant

- se realiza prin novatiunea prin schimbare de creditor

29


30/45

mandatul in rem suam

b) cesiunea de datorie novatiunea prin schimbare de debitor

mandatul judiciar (procuratio in rem suam)

10. Garantiilepersonale

- alturarea altor debitori la debitorul principal

Forme

a) Sponsio

b) Fidepromissio

c) Fideiussio

Beneficiile lui fideiussio

1. de cesiune de actiuni beneficiul de diviziune mai multi fidejusori

2. de discutiune l executa mai nti pe debitor

d) pactul de constitut o alt persoan plteste datoria la un alt termen

e) mandatum pecuniae credendae

f) receptum argentarii

9. Garantiile reale

a) fiducia cum creditare se remite proprietatea

b) gajul se remite folosinta

c) ipoteca

30


31/45

d) intercesiunea

IZVOARELE OBLIGATIILOR

1. CONTRACTUL

CLASIFICARE

sponsio religiosa

b) Contracte n form religioas

jusiurandum liberti

b) Contracte n form verbal sponsio laica

stipulatiunea

nexum

c) contracte n form scris (contractul litteris)

A. Contractele reale remiterea lucrului

1. Mutuum

2. Fiducia

3. Gajul

4. Comodatul

5. Depozitul necesar

sechestru

31


32/45

neregulat (depozitul bancar)

B. Contractele consensuale

consimtmnt

a) conditii de fond obiect n bani

1. Vnzarea pretul real

echitabil

d)efectele vnzrii

- obligatiile vanzatorului de a pstra lucrul

de a preda lucrul

garantie evictiune

vicii

- cumprtorul plata pretului.

rei (un lucru)

2. Locatiunea locatio operarum (un serviciu)

operi faciendi pt. executarea unei

lucrri

3. Societatile

alicuius negotiationis (un singur fel de afaceri)

omnium bonorum (tuturor bunurilor prezente

Feluri societas si viitoare)

unius rei (au un singur lucru)

32


33/45

quaestus (cu privire la venituri)

1. Mandatul

2. Contracte nenumite

a. Permutatum schimbul

b. Precarium

D. Pactele arbitrii

a) Pactele pretoriene recepta argentorii

mutarum, canponum et

stabulariorum

de jurmnt

b) Pactele alturate

- pacte de constitut

- pacte legitime promisiunea de dot

promisiunea de donatiune

compromisul

c). Quasicontracte

1. Plata lucrului nedatorat (condictio indebiti)

2. Negotiorum gestio (gestiunea de afaceri)

- administrarea bunurilor altuia fr stirea sa

3. Gestiunea tutorelui pentru pupil

33


34/45

4. Indiviziunea

5. Acceptarea succesiunii

OBLIGATIUNI DELICTUALE

1. Delicte private vechi

manifestus hotul prins asupra faptei

a) furtul fur nec manifestum hotul neprins asupra faptei

b)iniuria orice fapt contrar dreptului , o leziune adus persoanei

a) damnum iniuria datum (pagub material cauzat cuiva)

o leziune a patrimoniului

2. Delicte private noi

a) metus violent fizic

moral - sanctionat

b) dolul mijloace viclene - dolus bonus

malus

c)rapina delictul de talharie

d)fraus creditorum fraudarea creditorilor

34


35/45

PROCEDURA CIVILA ROMANA

A. Procedura legisactiunilor (actiunilor legii)

- specific epocii vechi

- actiunea era intemeiat pe lege

a) Procedee recunoscute de legea pentru valorificarea drepturilor

Sacramentum

Iudicis postulatio ajutau la recunoasterea unui drept

Condictio

Manus iniectio

ajutau la executarea sentintei

Pignoris capio

b) Desfasurarea procesului

1. Faza in iure35


36/45

- procesul se diviza in doua faze

- citarea o facea reclamantul

Procedee de citare

a) in ius vocation somarea paratului sa se prezinte in fata

magistratului in ius te voco

b) vadimonium extrajudiciar - partile se intelegeau cand sa se

prezinte la proces

c) condictio = prin care reclamantul chema in judecata pe peregrini

Activitatea partilor in fata magistratului

Trei posibilitati ale paratului :

a) sa recunoasca pretentiile reclamantului confessio in iure

b) sa nege infitiatio = se trecea la faza a II=a

c) sa nu se apere cum trebuie (non defensio uti oportet)

regele

Magistrati judiciari consuli

pretor

Forme de organizare a procesului :

a) organizarea proceselor (iurisdictio)

se fcea fie contentiosa

36


37/45

voluntar (gratioas)

b) imperium puterea de comanda a magistratului

a- b = puterile cu care era investit pretorul

Procedee de solutionare a litigiilor pe cale administrativ de catre pretor

1. Stipulatiunile pretoriene (stipulationes praetorie)

contractele verbale incheiate din ordinul pretorului

2. Missio in possesionem trimiterea reclamantului in posesia bunurilor

3. Interdicta (interdictele)

Se ordona prtilor s fac sau s nu fac un act juridic

4. Restitutio in integrum

- repunerea n situatia anterioar pretorul desfiinta actul

II. Faza in iudicio

Activitatea prtilor se putea judeca si in lipsa paratului, se vorbea n

limbajul comun , nu potrivit unor formule

Judectorii erau persoane particulare , nu judectori de profesie

(senatorii si cavalerii )

Legisactiunile de judecat

In rem avea ca obiect dreptul de proprietate

37


38/45

1 Sacramentum

In personam avea ca obiect un drept de creanta

2. Iudicis arbitrive postulatio

viza creantele izvorte dintr-un contract, iesirea din indiviziune.

3. Condictio se aplica n dou cazuri

a) certa pecunia o sum de bani determinat

b) alia certa res un alt lucru determinat

Legisanctiunile de executare

1. Manus iniectio se executa o sentint ce avea ca obiect o sum de bani

Forme :

iudicati exista o sentint preabil

1.Manus iniectio pro iudicato nu era nevoie de o sentinta prealabila

Pura posibilitatea debitorului de a contesta singur

pretentiile reclamantului.

38


39/45

2. Pignoris capio luarea de gaj nu presupune nici prezenta magistratului nici a

debitorului, creditorul in prezenta unor martori lua bunul din patrimoniul debitorului

B. PROCEDURA FORMULARA

- introdus prin Legea Aebutia ;

- s-a aplicat aproape un secol alaturi de procedura legisactiunilor.

B1. FORMULA

- pentru fiecare gen de actiune exista o formula ce era dresata de pretor care

indica judecatorului cum sa solutioneze litigiul

Structura formulei

Partile principale :

1. Intentio cuprindea afirmarea pretentiilor reclamantului

certa = pretentiile le fixa reclamantul

Intentio

incerta = pretentiile le aprecia pretorul

2. Demonstratio indica izvorul pretentiilor reclamantului (ex. un contract)

3. Adindicatio specific actiunilor in partaj

39


40/45

4. Condemnatio sentinta pronuntata

PARTILE ACCESORII

Prescriptiunile in sprijinul paratului pro rer

reclamantului pro actore

Exceptiunile n favoarea paratului ( dac se cerea 100 si paratul dovedea 50 nu se

mai platea nimic)

B2 DESFASURAREA PROCESULUI

1. Faza in iure

a.Citarea se aduc noutati fat de procedura legisactiunilor

b. Activitatea partilor ambele trebuiau sa se prezinte

c. Litis contestatio remiterea unei copii de pe formul reclamantului

Litis contestatio produce trei efecte :

1. extinctiv dreptul reclamantului dedus justitiei se stingea

2. creator in locul dreptului initial se nastea un drept nou care era numai o sum

de bani

3. fixator

II. Faza in iudicio (in fata judecatorului)

40


41/45

a) activitatea partilor ca la procedura legisactiunilor

b) judecatorul judecatorii erau impartiti dupa criteriul averii in patru

categorii .

c) reprezentarea in justitie imperfecta sentinta isi produce efectele

in persoana reprezentantului evolutie la reprezentarea perfecta

ACTIUNILE

Categorii :

rem sanctioneaza drepturi reale

1. In

personam un drept de creanta

a) civile specifice legisactiunilor

2. Actiuni

b) honorarii creatiile magistratilor

si erau :

- actiuni in factum formula era redactata de pretor

- actiuni ficticii (actiuni cu fictiune) pretorul utiliza o formula pentru o anumit

cauz la o cauz diferit

- actiuni cu formula cu transpozitiune folosite in cazul reprezentarii imperfecte

41


42/45

directe pentru solutionarea anumitor cazuri

3. Actiuni utile extinse la cazuri similare

4. Actiuni populare intentate de reclamant

private protejau interesele reclamantului

5 Actiuni penale era condamnat la o sum de bani

persecutorii era condamnat la restituirea lucrurilor

6. Actiuni de drept sctrict actul era interpretat in litera sa

de buna credinta judecatorul cauta sa stabileasca

vointa real a prtilor

7. Actiuni arbitrarii

Judectorul avea dubl calitate

a) arbitru cand ordona prtului s satisfac pretentiile reclamantului

b) judector dac nu, l condamna la o sum de bani pe care o stabilea

reclamantul, nu judectorul

executorie

Efectele sentintei Forta

42


43/45

Juridic

Forta executorie a sentintei

Se asigura prin actio indicati dac debitorul

recunostea magistratul elibera un decret de executare ; dac nu, avea

loc un nou proces dup care era condamnat la dublu

Executarea asupra bunurilor

Forme

a) venditio bonorum

faze :

1.missio in posesionem creditorul supraveghea bunurile pentru a nu fi

nstrinate

2.venditio bonorum, propiu zis

- mai multi creditori

- magister bonorum (unul dintre creditori)

- emptor bonorum (comparator speculant)

- bunurile se vindeau in bloc

b) distractio bonorum bunurile nu se mai vindeau in bloc ci bucat cu

bucat

2. Forta juridic a sentintei

43


44/45

- autoritatea lucrului judecat

(res judicata pro veritate accipitur ) = lucrul judecat se consider adevrat,

principiu sanctionat prin exceptio res indicatae

PROCEDURA EXTRAORDINARA

1) .Caracterele procedurii extraordinare

- procesul era condus de la inceput de magistratul judecator aflat la dispozitia

imparatului

- nu mai era divizat in doua faze

2)Desfasurarea procesului

pt.

- disparea formula magistratul este si judecator

ca

- citarea devine semioficiala si se face dupa caz

de - un functionar inferior

- reclamant autorizat de magistrat

- sedinta se desfasoara in prezenta tuturor prtilor sau a reprezentantilor acestora

- probele capt ierarhie inscrisuri (recunoasterea era suficienta) .

Hotararea judecatoreasc

- condamnarea era n natur i nu asupra unei sume de bani

- judectorul poate condamna si la mai puin, de exemplu, reclamantul cerea 100,

prtul dovedea 50, pltea doar 50

44


45/45

- executarea sentintei se face prin intermediul organelor de stat.

Documents

Drept Roman Ionascu 2012