PARTEA SPECIALA

Capitolul VI Casatoria

§ 1. Conditiile si modalitatea de incheiere a casatoriei

1.1. Definitia casatoriei

"Nuptiae sunt conjunctio maris etfeminae

et consortium omnis vitae, diviniet humani juris comunicatio"

Modestin"Nuptias non concubitus,

sed consensus facit"Ulpian

Termenul "casatorie " provine din termenii latini "casa " (bordei, coliba, casa taraneasca), "torus " (pat conjugal), si exprima unirea totala dintre barbat si femeie.

Atat Codul familiei al Republicii Moldova, cat si alte acte normative din republics nu definesc casatoria. In doctrina juridica insa casatoria, ca fundament al familiei, a devenit obiect de numeroase definifii. Canonul 1055 din actualul Cod al Dreptului Canonic (CDC) da urmatoarea definitie a casatoriei: "Alianfa de casatorie prin care un barbat si o femeie stabilesc intre ei o comunitate a intregii viefi, ordnduitd prin caracterul sau natural pentru binele sotilor, nasterea si educarea copiilor, intre cei botezati a fast ridicata de Cristos la demnitatea de sacrament". In conceptia populara "cununiile sunt rupte din rai", Goethe considera a fi "inceputul si culmea oricarei culturi", Proudhon aprecia drept "casatoria este sacralizarea justitiei, misterul viu al armoniei universale, forma data de insasi natura religiei speciei umane", opinie asemanatoare si cu cea formulata de G. Ibraileanu: "Casatoria isi are radacinile in profunzimile naturii si vietii sociale, o creatie a biologiei naturale si sociale". Dictionarul de Dreptul familiei o defineste ca fiind "unitatea liber consimfita dintre un barbat si o femeie, realizata in conditiile prevazute de lege in scopul intemeierii unei familii", definitie ce concorda in general cu cele preconizate de majoritatea juristilor romani (M. B. Cantacuzino, Tr. Ionascu, T. R.

147

Popescu, I, P. Filipescu s.a.). In diferite tari juristii introduc elemente proprii sistemului lor de drept, in general legate si de conceptiile religioase. J. Portalis, de pilda, definea casatoria ca fiind "societatea barbatului si a femeii care se unesc pentru a se perpetua, pentru a se ajuta si sprijini reciproc, pentru a suporta impreuna greutatile vietii si pentru a impartasi destinul lor comun sau, intr-un sens mai strict, este "actul juridic prin care barbatul sifemeia stabilesc intre ei o uniune pe care legea o prevede si care mi poate fi rupta dupa bunul lor plac ", asa cum considerau M. Planoil, G. Ripert, A. Rouast s.a.

Considerarh ca eel mai exact si mai amplu este reflectat sensul notiunii de casatorie in definitia data delon P. Filipescu, potrivit caruia: "Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a Tntemeia o familie si reglementata de normele imperative ale legii"75, precum si in cea propusa de Gabriela Lupsan: "Casatoria reprezinta actul juridic solemn, prin care un barbat si o femeie incheie intre ei o uniune, in scopul crearii unei familii, uniune careia legea ii reglementeaza imperativ conditiile, efectele si desfacerea".76

i • . i .. ■. ■ ■ ■■■■.

1.2. Natura juridica a casatoriei

Atat in acceptiunea doctrinei juridice, cat si a Codului familiei termenul de casatorie este utilizat in doua injelesuri:

1) in sens de act juridic pe care il incheie cei ce vor sa se casatoreasca. Pentru incheierea casatoriei este necesar acordul de vointa a viitorilor soti. Acest acord este necesar numai la incheierea casatoriei, dar, odata incheiata, ea devine independents de acest acord de vointa, deoarece casatoria este de acum carmuita in intregime de normele legale. Asadar, prin incheierea casatoriei, viitorii soti consimt sa li se aplice regimul legal al casatoriei, fara a avea posibilitatea de a-1 modifica. Conditiile si modalitatea de incheiere a casatoriei sunt prevazute in articolele 9 - 15 ale Codului familiei;

2) in sens de situatie juridica, adica de statut legal al sotilor referitor la raporturile personale si patrimoniale dintre ei. Drepturile si obligatiile personale ale sotilor si regimul legal al bunurilor lor sunt prevazute in articolele 16-26 ale Codului familiei.

-A':i-\^\;.. ?. u.^i.-.w^ii -p^nfo aVi\wU.nw,i<V\\ 5:y.-..i</-..,r" L;» '■ r i\v(iiiJi>', * • ' ■■ . ; % ■ - -

75 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptulfamiliei, Editura ALL, Bucuresti, 1993, p. 12.76 Gabriela Lupsan, Dreptul familiei (Note de curs), Editura Fundafiei "Chemarea", Iasi, 1996, p.14.

148

In terminologia juridica acest termen mai este folosit inca in doua intelesuri:

1) in inteles de institutie juridica a Dreptului familiei, adica detotalitate a normelor juridice ce reglementeaza atat actul juridic alcasatoriei, cat §i starea legala de casatorie;

2) in inteles de ceremonie ce are loc cu ocazia incheieriicasatoriei.

In sistemul dreptului nostru pozitiv, actul casatoriei este un act juridic bilateral, prin care viitorii soti consimt in mod liber si pe deplin egali sa se supuna statutului legal al casatoriei. Ca atare, actul casatoriei este numai izvorul juridic al starii de casatorie necesar pentru dobandirea situatiei legale de persoana casatorita.

Privit in general, actul casatoriei se aseamana mult cu contractul prin faptul ca:

a) este un act juridic bilateral ca si multe contracte;a) incheierea casatoriei este libera in intelesul contractual ca orice

persoana are libertatea neingradita de a se casatori sau de a nu se casatori;

b) viitorii soti sunt egali in sensul contractului de Drept civil general, consimtamantul lor la casatorie fiind exprimat in conditii de egalitate juridica si nu de subordonare a unuia fata de celalalt, ca la actele juridice administrative.

Insa actul juridic prin care se incheie casatoria nu poate fi considerat un contract, deoarece mtre ele exist! mai multe deosebiri:

a) in cazul casatoriei ambele parti urmaresc un scop comun -intemeierea unei familii -, pe cand in cazul contractului fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte parti;

b) efectele casatoriei sunt prestabilite de lege, partile avand numai posibilitatea de a accepta ori nu statutul legal al casatoriei, fara posibilitatea de a-1 modifica in vre-un fel, pe cand efectele contractului sunt determinate de parti in limitele stabilite de lege iar partile, in baza acordului de vointa, pot modifica efectele contractului incheiat;

c) casatoria nu poate fi afectata de modalitati, ea se incheie pe tot timpul vietii sotilor, pe cand contractele pot fi susceptibile de termen sau conditie, deci pot fi afectate de modalitati;

d) casatoria este un act juridic strict personal si nu se poate incheia prin reprezentarea viitorilor soti pe cand contractele pot fi incheiate prin reprezentare;

I4<>

e) nulitatea casatoriei prezinta particularitati fata de nulitatea contractului.

1.3. Caracterele casatoriei

Argumentele intalnite in literatura de specialitate opteaza pentru teza potrivit careia casatoria este un act juridic §i nu un contract. Acest act juridic are mai multe caracteristici:

1) Casatoria este o uniune dintre un barbat §i o femeie, uniune ce se intemeiaza prin consimtamantul celor ce se casatoresc §i, odata incheiata, este reglementata de normele legale devenite aplicabile prin asemenea consim{amant.

2) Casatoria este liber consimtita, exprimarea consimtamantului liber al celor ce se casatoresc fund garantata prin dispozitiile legale existente (art. 48, alin.2 din Constitute; art.l 1, alin.l din C.F. etc.);

3) Casatoria este monogama, caracter ce decurge in mod firesc din fundamentul casatoriei - afectiunea reciproca a sotilor §i garantia dispozitiilor legale ( art. 2 din C.F.);

4) Casatoria se incheie in formele prevazute de lege si are un caracter solemn, ce se exprima , printre altele, prin aceea ca se incheie numai intr-un anumit loc, in fata unei autoritati de stat, intr-o zi inainte fixata si in prezenta efectiva §i concomitenta a ambilor viitori soti, cu posibilitatea pentru public de a asista (art. 9sil2dinC.F.);

5) Casatoria are caracter civil, incheierea §i inregistrarea ei fiind de competenta exclusiva a autoritatii de stat. Sotii au posibilitatea sa procedeze §i la celebrarea religioasa a casatoriei, dar aceasta numai dupa incheierea casatoriei in fata autoritatii de stat. Aceasta celebrare religioasa nu produce nici un efect juridic, tot astfel, uniunea incheiatS numai religios nu are valoare juridica ( art. 2, alin.2 §i art. 9 din C.F.);

6) Casatoria se incheie pe viata. In principiu legatura casatoriei este menita sa existe intre soti pe tot timpul vietii lor. Ea se desface, insa, pentru motive temeinice, prin divort (art. 33, alin. 2 din C.F.);

7) Casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi dintre barbat §i femeie, egalitate ce se refera atat la conditiile in care se incheie casatoria, cat si la rela^iile dintre soti sau dintre

150

ace§tia §i copiii lor; egalitatea dintre barbat §i femeie semanifests ca principiu in toate domeniile vietii sociale(art. 2,alin. 3; art. 16; art. 58, alin.l din C.F.); 8) Casatoria se incheie in

scopul intemeierii unei familii, ea fiindocrotita de lege tocmai pentru ca alcatuiejte baza familiei;intemeierea relatiilor de familie constituie continutul casatoriei,

cauza necesara si determinants a acesteia.77 Acest scop - indeosebi procrearea - a constituit o permanenta in evolutia institutiei, functia demografica fiind esentiala intr-o perioada in care populatia era rara, mortalitatea infantila cronica, ca §i nesiguranta vietii. La acestea se adaugau si motivele de ordin religios legate de grija pentru sufletul celor decedati, fapt cu valoare generala in trecutul omenirii sj care a imprimat familiei caracterul unei comunitati de cult, grupate in jurul altarului domnesc. La acestea se adauga §i asigurarea continuitatii patrimoniului familial, in care intrau §i obligatiile fata de defuncti §i care va avea aceia§i finalitate in epocile urmatoare, cu profunde implicatii juridice. :-s-i-

§ 2. Incheierea casatoriei-

"Casatoria trebuie sa sefaca intre cei de-o seama"Cleobulus

"Cea mai bund cdsdtorie a unui om cuminte estesd ia ca zestre a sotiei un caracterfrumos"

Hipponax "Casatoria intre egali efdrd teamd"

Aeschylus"Cine ddfiicei sale un barbat pe care-l urdste e

rdspunzdtor fata de cer de greselilepe care leface ea"Moliere

In scopul intemeierii unei familii trainice §i sanatoase, atat din punct de vedere fizic, cat §i moral, care sa-si poata indeplini functiile ce-i revin in cadrul societatii, incheierea casatoriei este supusa anumitor cerinte legale. Astfel, pentru ca incheierea unei casatorii sa fie valabila, ea presupune indeplinirea unor conditii de fond §i de forma.

Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucure§ti, 1993, p. 14.

151

2.1. Conditiile de fond ale casatoriei

Conditiile defond la incheierea casatoriei sunt acele conditii care trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria. Lipsa lor determina imposibilitatea incheierii casatoriei, de aceea ele se infatiseaza sub forma pozitiva.

Conditiile de fond sunt:A) Diferenta de sex;B) Varsta matrimoniala;C) Consimtamantul la casatorie;D) Comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti.A) Diferenta de sexDupa modul de reglementare a relatiilor familiale (art.5; 14; 16; 34;

45-50 etc. din C.F.) rezulta ca o casatorie se poate incheia numai intre persoane de sex diferit. De fapt, aceasta conditie este mentionata expres in art. 48, alin. 2 din Constitutia Republicii Moldova care prevede: "Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie...", precum si in art. 11, alin. 1 din C.F. al Republicii Moldova : "Pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc, neviciat, exprimat personal si neconditionat al barbatului sj femeii care se casatoresc...". Mai mult chiar, art. 15, alin. 1, lit. h stabileste: "Nu se admite incheierea casatoriei intre persoane de acelasi sex".

Legislatia unor state permite inregistrarea casatoriei intre persoanele de acelasi sex. De exemplu in Olanda, din anul 1991, in unele municipii se permite homosexualilor sa-si inregistreze casatoria. In Danemarca, din anul 1989, se permite inregistrarea casatoriei intre persoanele de acelasi sex, cu conditia ca ele sa fie cetateni ai acestei tari si sa locuiasca in ea. O astfel de casatorie nu este recunoscuta peste hotarele acestui stat, iar persoanele aflate intr-o asemenea casatorie nu au dreptul sa infieze copii si nici sa fie tutori sau curatori.78

Sexul fiecaruia dintre viitorii soti se stabileste cu ^jutorul certificatului de nastere, care are o rubrica specials in acest sens.79

B) Varsta matrimonialaIn conformitate cu art. 14, alin. 1 din C.F-.: "Varsta matrimoniala

minima este de 18 ani pentru barbati si de 16 ani pentru femei". Aceasta

Veaceslav Pinzari, Dreptul familiei (Note de curs), Presa universitara balteana, Balfi, 2000, p.26. 79 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucuresti, 1993, p. 17, A. Pricopi, Casatoria in dreptul roman, Editura Lumina LEX, 1998, p. 23, Al. Bacaci, C. Hageanu, V. Dumitrache, Dreptul familiei, Editura ALL BECK, 1994, p. 23.

152

cerinta legala, atat la barbat, cat si la femeie, are la baza urmatoarele ratiuni:

- De ordin biologic si eugenic. Viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea fizica de a se casatori, ceea ce inseamna ca ei trebuie sa fi ajuns la varsta pubertatii. Pentru a nu fi periculoasa sanatatii viitorilor soti si a permite acestora a procrea copii sanatosi si normali, legea permite casatoria numai persoanelor pubere. Asa cum varsta pubertatii difera de la o persoana la alta, s-a stabilit o varsta minima pentru casatorie, superioara varstei pubertatii reale;

- De ordin psihic, moral si social. Viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea morala de a incheia casatoria, sa fie in masura sa inteleaga insemnatatea unei casatorii si sa-si asume in r*ed constient drepturile si oblgatiile pe care aceasta le implica. Varsta minima pentru casatorie este determinate si de consideratii privind comuniunea spirituals care trebuie sa existe intre soti pentru a asigura un consimtamant constient, liber si personal al viitorilor soti.

De la aceasta regula generala ce stabileste varsta minima de casatorie, legislatia prevede si o exceptie care o intalnim in art. 14, alin. 2 din C.F., si anume: "Pentru motive temeinice, se poate incuviinta incheierea casatoriei cu reducerea varstei matrimoniale pentru barbati, dar nu mai mult decat cu doi ani. Reducerea varstei matrimoniale va fi incuviintata de autoritatea administratiei publice locale, in a carei raza teritoriala isi au domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca, in baza cererii acestora si acordului parintilor minorului".

Legea nu stabileste o varsta pana la care sa se poata incheia casatoria. De aceea casatoria se poate incheia chiar la extrema batranete. Legea nu exclude nici casatoria in pragul mortii, care se incheie pentru a legaliza situatii de fapt preexistente.

De asemenea, nu este stability nici diferenta de varsta maxima intre viitorii soti. Teoretic, casatoria se poate incheia oricare ar fi diferenta de varsta intre soti, insa o diferenta prea mare poate fi un indiciu ca se voieste a se incheia o casatorie fictiva.

C) Consimtamantul la casatorieConsimtamantul liber la casatorie este o conditie esentiala pentru

incheierea casatoriei. Aceasta conditie este mentionata expres in art. 48, alin. 2 din Constitutie: "Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie... ", la fel si in art. 11, alin 1 din C.F.: "Pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc, neviciat, exprimat personal si neconditionat al barbatului si femeii care se casatoresc... ".

153

Consimtamantul la casatorie este liber in sensul ca au fost inlaturate limitarile de categorie sociala, rasiale, religioase si juridice in ceea ce priveste libera alegere intre viitorii soti. El se manifests, de obicei, prin raspunsul afirmativ la intrebarile reprezentantului organului de stare civila adresate fiecaruia dintre viitorii soti, in sensul daca vor sa se casatoreasca unul cu altul. Cand unul dintre soti este in imposibilitatea de a vorbi ( de exemplu, este surdomut), consimtamantul se poate da prin orice mod, insa el trebuie sa fie neindoielnic.

In sens juridic, consimtamantul liber la casatorie inseamna lipsa viciilor de consimtamant, si anume a erorii, dolului si violentei.

Eroarea consta intr-o reprezentare falsa a realitatii la incheierea unei casatorii. Ea constituie viciu de consimtamant la incheierea casatoriei numai daca se refera la identitatea fizica a celuilalt sot. Deci, eroarea trebuie sa reprezinte imprejurarea in care eel care o invoca s-a casatorit cu o alta persoana, si nu cu cea cu care intentiona sa se casatoreasca. Datorita conditiilor in care se incheie casatoria - prezenta personala a ambilor viitori soti, identificarea lor de catre persoana care oficiaza casatoria, cunoasterea prealabila a viitorilor soti, in mod obisnuit, timp de eel putin o luna - anularea casatoriei pentru acest viciu de consimtamant este aproape imposibila.

Eroarea asupra identitatii civile, adica asupra starii civile a celuilalt viitor sot (de exemplu, acesta era divortat, desi celalalt a crezut ca este celibatar, sau este copil din afara casatoriei, desi celalalt viitor sot a crezut ca este din casatorie, ori s-a crezut ca apartine unei anumite familii, iar el apartine alteia) nu constituie viciu de consimtamant la casatorie. De asemenea, nu este viciu de consimtamant eroarea asupra calitatii ori insusirilor celuilalt viitor sot, chiar daca a fost determinate la incheierea casatoriei.

Dolul (viclenia) consta in inducer ea in eroare a viitorului sot prin mijloace viclene, in scopul de a-l determina sa incheie actul de casatorie. Fiind o eroare provocate dolul, cuprinde urmatoarele elemente:

a) un element subiectiv - eroarea sib) un element obiectiv - mijloacele viclene folosite pentru a

provoca eroarea.Domeniul de aplicare a dolului este mai intins decat al erorii,

putand purta si asupra altor elemente decat identitatea fizica a celuilalt

A. Pricopi, Casatoria in dreptul roman, Editura Lumina LEX, 1998, p. 45, Ion P. Filipescu, Tratat de dreptulfamiliei, Editura ALL, Bucure§ti, 1993, p. 18, Gabriela Lup§an, Dreptul familiei (Note de curs), Editura Funda(iei "Chemarea", Ia§i, 1996, p. 24-27.

sot, si anume asupra unor calitati ale viitorului sot, pe care , daca le-ar fi cunoscut, nu ar fi incheiat casatoria, insa aceste calitati trebuie sa fie necesare pentru incheierea unei casatorii. De exemplu, daca un viitor sot a fost indus in eroare prin mijloace viclene de catre celalalt cu privire la starea sa materials, acesta nu este viciu de consimtamant prin dol la incheierea casatoriei. Dimpotriva, eroarea provocate prin mijloace viclene asupra starii sanatatii unuia dintre viitorii soti constituie viciu de consimtamant la casatorie, deoarece acest element este corespunzator conceptiei dreptului nostra privind casatoria, viitorii soti fiind chiar obligati sa-si comunice reciproc starea sanatatii.

Violenta consta in constrdngerea fizica sau morald a viitorului sot in scopul de a-i provoca teamd si de a-l determina sa incheie actul de casatorie. Violenta cuprinde:

a) un element obiectiv - constrangerea sib) un element subiectiv - teama insuflata, ce determina lipsa de

libertate a consimtamantului viitorului sot.Datorita conditiilor in care se incheie casatoria, este aproape

imposibil sa se intalneasca violenta prin constrangere fizica. Aceasta violenta, insa, nu se confunda cu rapirea. A§a cum violenta poate fi provocate §i prin constrangere morala, s-a hoteri ca, in cazul in care la incheierea casatoriei consimtamantul unuia dintre viitorii soti a fost viciat prin violenta exercitata de tatel acestuia, casatoria va fi declarara nula daca actiunea a fost introdusa in termenul legal. Trebuie de subliniat ca temerea reverentioasa , adica respectul datorat parintilor ori altor ascendenti, nu este viciu de consimtamant.Deoarece C.F. nu face nici o derogare de la dispozitiile dreptului comun, atat eroarea cat si dolul si violenta se determina dupa regulile acestuia, tinandu-se seama de caracteral specific al casatoriei. D) Comunicarea reciproca a starii sanatatii Pentru a incheia casatoria, viitorii soti sunt obligati sa declare ca si^au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Prin aceasta cerinta legala se urmareste un dublu scop:

- Fiecare din viitorii soti sa cunoasca starea sanatatii celuilalt. In acest fel, viitorii soti au posibilitatea sa cunoasca pericolul pe care—1 poate prezenta pentru ei si pentru copiii lor incheierea unei casatorii in conditii necorespunzatoare din punctul de vedere al sanatatii. Boala de care sufera unul din viitorii soti, cu exceptia celor de o anumite gravitate prevazuta de lege, nu constituie o piedica la incheierea unei casatorii intemeiata pe afectiunea si sprijinul moral si material reciproc. De aceea,

154 155

daca unul dintre viitorii soti sufera de o asemenea boala, hotararea de a incheia ori nu casatoria, apartine acestora; - Consideratii de ordin medical, eugenic. Legea opre§te casatoria celor care sufera de anumite boli, chiar daca viitorii soti ar fi de acord §i ar dori incheierea ei. Astfel, art. 15, alin. 1, lit. f. din C.F. prevede: "Nu se admite incheierea casatoriei intre persoane dintre care eel putin una a fost lipsita de capacitatea de exercitiu". Necesitatea trecerii examenului medical de catre persoanele care doresc sa se casatoreasca este prevazuta in art. 13 din C.F. care stabileste: "Persoanele care doresc sa se casatoreasca sunt supuse unui examen medical gratuit obligatoriu.

Rezultatul examenului medical se comunica numai persoanei examinate, eliberandu-i-se un certificat ce atesta trecerea controlului respectiv, care se prezinta organului de stare civila.

Modul, termenul si limitele examenului medical sunt stabilite de Guvern."

2.2. Lipsa impedimentelor la casatorie

Impedimente la casatorie sunt imprejurdrile defapt sau de drept a caror existenta impiedicd incheierea casdtoriei. Ele pot fi considerate conditii de fond negative, deoarece casatoria se poate incheia daca ele nu exista. In literatura de specialitate intalnim urmatoarea definitie a impedimentului: "0 lege de drept divin, natural sau revelat, sau de drept uman, care stabileste cd o anumitd persoand, datoritd unei circumstante obiective, este incapabild de a incheia in mod valid casatoria". Fiind legi incapacitante, impedimentele nu se prezuma, de aceia trebuie considerate ca atare, adica numai cele stabilite de legiuitor. Codul de Drept Canonic stabileste in mod taxativ ca impedimentele sunt in numar de 12, mai precis cele continute in canoanele 1083-1094. Aceste impedimente sunt: impedimentul de varsta; de legamant matrimonial; de impotenta; de disparitate de cult; de hirotonie; de vot public; de rapire; de crima; de consangvinitate; de afinitate; de onestitate publica; de rudenie legala.81

Datorita faptului ca sunt incapacitante, impedimentele au efect si in cazul in care persoana care vrea sa se casatoreasca le ignora cu buna credinta. Canonul 15, § 1 afirma: "Ignoranta sau eroarea cu privire la legile incapacitante nu impiedica efectul lor, decat daca este stabilit in mod expres altfel".

81 loan Tamas, Drept matrimonial canonic, Editura "Presa Buna", Ia§i, 1994, p. 57-64. 156

Impedimentele se invoca impotriva viitorilor soti pe calea opozitiei la casatorie sau din oficiu de catre reprezentantul organului de stare civila. Legea noastra cunoaste diferite impedimente la casatorie, specificate in art. 15 din C.F.. In conformitate cu acest articol, nu se admite incheierea casatoriei intre:

a) persoane dintre care eel putin una este deja casatorita;b) rude in linie dreapta pana la al Vl-lea grad inclusiv, frati si

surori, inclusiv cei care au un parinte comun;c) adoptator si adoptat;d) adoptat si ruda a adoptatorului in linie dreapta, pana la al II-lea

grad inclusiv;e) curator si persoana minora aflata sub curatela acestuia, in

perioada curatelei;f) persoane dintre care eel putin una a fost lipsita de capacitatea de

exercitiu;g) persoane condamnate la privatiune de libertate in perioada cand

ambele isi ispasesc pedeapsa;h) persoane de acelasi sex.Impedimentele la casatorie pot fi clasificate din doud puncte devedere:1. In functie de sanctiunea ce intervine in cazul incheierii

casatoriei cu incalcarea impedimentului.2. In functie de faptul intre care persoane exista aceste

impedimente.Din primul punct de vedere impedimentele pot fi dirimante si

prohibitive. Impedimentele dirimante sunt acelea a caror medicare atrage nulitatea casdtoriei incheiate. Sunt impedimente dirimante:

- existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti;- rudenia in gradul prevazut de lege;- adoptia, dar numai impedimentul care opreste incheierea

casatoriei intre adoptator si ascendentii lui, pe de o parte, si adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta parte, in cazul adoptiei cu efecte restranse, iar in cazul adoptiei cu efecte depline, in aceleasi conditii ca la rudenie;

- lipsa de capacitate de exercitiu eel putin a unuia dinte soti (alienatia si debilitatea mintala);

- cand persoanele sunt de acelasi sex.Impedimente prohibitive sunt acelea a caror incdlcare nu atragenulitatea casdtoriei incheiate. Ele pot atrage unele sanctiuni pentru' ' ■■■ ■ - ,

157

reprezentantul de stare civila care a instrumentat incheierea casatoriei cu ne-observarea impedimentelor. Sunt impedimente prohibitive:

- adoptia, in celelalte cazuri decat cind este impediment dirimant (art. 15, alin. 1, lit. c si d din C.F.);

- curatela.Din eel de-al doilea punct de vedere, impedimentele pot fiabsolute §i relative.Impedimentele absolute sunt acelea care opresc incheierea

casatoriei unei anumite persoane cu orice alta persoana. Sunt impedimente absolute:

- existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti(o persoana casatorita nu se poate casatori cu nici o altapersoana);

- lipsa capacita^ii de exercitiu a unuia dintre viitorii soti.Impedimente relative sunt acelea care opresc incheierea

casatoriei unei anumite persoane cu o anumita alta persoana. Sunt impedimente relative:

- rudenia;- adoptia;- curatela;- acelasi sex;- ispa§irea concomitenta a pedepsei.Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti.

Aceasta situatie nu permite incheierea unei noi casatorii, deoarece, in conformitate cu art. 2 din C.F., rela^iile familiale sunt reglementate potrivit principiului monogamiei. incalcarea monogamiei se numeste bigamie (poligamie) si este sanctionata in conformitate cu art. 41 din C.F.. In cazul in care o persoana a incheiat o noua casatorie, dar prima este declarata nula chiar dupa data incheierii celei de-a doua casatorii, nu este bigamie. De asemenea, daca cea de-a doua casatorie este declarata nula, dar pentru un alt motiv decat incalcarea principiului monogamiei, nu este bigamie. Dimpotriva, daca s-a incheiat o noua casatorie, iar prima se desface prin divorj, este bigamie, dacsi data desfacerii primei casatorii este dupa data incheierii celei de-a doua.

O situatie deosebita exista in cazul declararii judecatoresti a mortii unei persoane casatorite. Astfel, daca sotul celui declarat mort, prin hotarire judecatoreasca, se recasatoreste, iar ulterior eel declarat mort reapare, anulandu-se hotararea declarative de moarte, casatoria noua este valabila. Prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii celei de-a doua. Prin urmare, pentru sotul recasatorit nu exista

bigamie. Tot astfel, nu este bigam sotul care se casatoreste intre data declararii mortii celuilalt sot si data ramanerii definitive a hotaririi declarative de moarte. Daca aceasta casatorie a fost declarata nula pentru bigamie inainte de ramanerea definitiva a hotaririi declarative de moarte, dupa aceasta din urma hotarire dispare cauza de bigamie.

Rudenia. Casatoria este oprita intre rudele apropiate. Acest impediment se intemeiaza pe urmatoarele consideratii:

- de ordin biologic, medical, deoarece uniunile dintre rude apropiate nu asigura descendenti sanatosi;

- de ordin moral, deoarece uniunile dintre rude apropiate ar avea influenta nefavorabila asupra vietii de familie.

Incalcarea impedimentului rezultand din rudenie se numeste incest. Casatoria este oprita:

- intre rudele in linie directa, indiferent de gradul de rudenie; astfel, nu se pot casatori: tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc;

- intre rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv; prin urmare, nu se pot casatori: fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu vara lui.

Rudenia este impediment la casatorie, indiferent daca este din casatorie sau din afara casatoriei. Rudenia din afara casatoriei constituie impediment la casatorie fie ca a fost, fie ca nu a fost legal constatata.82

Adoptia. Relatiile rezultand din adoptie sunt un impediment la casatorie. In cazul adoptiei cu efecte depline, dat fund ca adoptatul devine ruda cu rudele adoptatorului, ca un copil firesc al acestuia, iar drepturile si indatoririle izvorite din filiatie intre adoptat si parintii sai firesti §i rudele acestuia inceteaza, casatoria este oprita intre adoptat si rudele sale din adoptie in acelea§i conditii ca si intre rudele firesti. In cazul adoptiei cu efecte restranse, impedimentul la casatorie se intemeiaza fie pe rudenia civila la care da na§tere adoptia (intre adoptator, pe de o parte, si adoptat si descendentii acestuia, pe de alta parte), fie pe consideratii de ordin moral, datorita vietii comune de familie pe care o due respectivele persoane.

Curatela. In timpul curatelei este oprita casatoria intre curator si persoana minora aflata sub curatela acestuia. In realitate, acest impediment se refera la curator si femeia minora ce se afla sub curatela sa, caci barbatul minor nu se poate casatori cu curatorul sau, deoarece nu are varsta legala pentru casatorie. Impedimentul rezultand din curatela se intemeiaza pe consideratii de ordin moral, caci curatorul are

Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucure§ti, 1993, p. 22.

158 159

f>

datoria de a ocroti pe minor, de a se ingriji de cresterea lui, inlocuind astfel atributiile parinte§ti. Aceste relatii nu trebuie influentate defavorabil de posibilitatea existentei unor relatii conjugale intre curator sj persoana afiata sub curatela sa.

Lipsa capacitatii de exercitiu. Art. 15 din C.F. prevede ca impediment la casatorie lipsa capacitatii de exercitiu eel putin a unuia dintre viitorii soti. Acest text reglementeaza doua situatii:

- privind pe alienatul si debilul mintal;- privind pe eel lipsit vremelnic de facultatile mintale. Alienatia si debilitatea mintala constituie impediment la casatorie

atat in cazul in care au fost constatate xprin procedura speciala a interdictiei, cat si in cazul in care n-au fost constatate printr-o asemenea procedura, deoarece legea nu distinge. De asemenea, alienatul si debilul mintal nu se pot casatori atat in momentele in care nu se gasesc in stare de luciditate, cat si in momentele in care se gasesc in stare de luciditate pasagera. Ca impediment la casatorie, alienatia sau debilitatea mintala se poate intemeia fie pe consideratia ca este o stare exclusivista de consimtamant, fie pe consideratia ca este o stare incompatibila cu finalitatea casatoriei, care se incheie, in principiu, pe toata viata sotilor. Daca se adopta prima explicate, inseamna ca alienatul sau debilul mintal se poate casatori in momentele sale de luciditate pasagera. Daca se adopta cea de-a doua conceptie care este cea a Codului nostru a familiei, inseamna ca alienatul sau debilul mintal nu se poate casatori nici in momentele sale de luciditate pasagera. Cel lipsit vremelnic de facultatile mintale nu se poate casatori datorita unor consideratii privind exprimarea unui consimtamant constient in momentul incheierii casatoriei. De aceea, el nu poate incheia casatoria cat timp nu are discemamantul faptelor sale. In momentele de luciditate el poate incheia casatoria.83

Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista un impediment legal ori daca nu sunt indeplinite alte cerinte ale legii, expunandu-§i in scris motivele si anexand dovezile invocate. Organul de stare civila este obligat sa verifice opunerile si, daca acestea se confirma, sa refuze incheierea casatoriei.

2.3. Conditiile de forma ale casatoriei

Elementul constitutiv al casatoriei este consimtamantul con§tient si liber manifestat de un barbat §i o femeie, capabili din punct de vedere somatic si psihic. Conform dreptului natural, nu sunt necesare alte conditii si formalitati pentru o casatorie valida. Totusi, avand in vedere faptul ca oamenii fac parte din societate §i ca o casatorie are consecinte importante atat pentru soti si copiii lor, cat §i pentru societate, este conform cu dreptul natural ca dreptul pozitiv uman sa stabileasca anumite formalitati necesare pentru ca un pact matrimonial sa fie valid si recunoscut §i din punct de vedere social.

Conform legislatiei, incheierea casatoriei este supusa anumitor conditii de forma in urmdtoarele finalitdti:

a) ca mijloc pentru a asigura indeplinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la casatorie;

b) ca forma a recunoasterii publice a casatoriei;c) pentru a asigura mijlocul de dovada a casatoriei.Conditiile de forma ale casatoriei se impart in formalitati

premergatoare sau anterioare casatoriei si formalitati privind insasi incheierea casatoriei.84

Formalitati premargatoare casatoriei. Reglementarea formalitatilor premargatoare casatoriei urmareste mai multe scopuri:

a) de a asigura consimtamantul liber al celor ce vor sa se casatoreasca, ace§tia trebuind sa-si exprime vointa de a se casatori in fata autoritatii de stat competente;

b) de a informa reprezentantul organului de stare civila, asupra statutului civil al viitorilor soti, care pe baza acestor informatii va verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond §i lipsa impedimentelor la casatorie;

c) de a aduce la cunostinta tertilor incheierea casatoriei proiectate si de a pune in miscare, daca este cazul, opozitiile la casatorie.

Prima formalitate anterioara casatoriei este declaratia de casatorie, prin care viitorii soti isi manifestd vointa in vederea incheierii casatoriei. In conformitate cu art. 10 din C.F., declaratia de casatorie, in forma scrisa, se depune personal de cetdtenii care doresc sa se cdsdtoreascd la organul de stare civila in a cdrui razd teritoriald se afld domiciliul unuia dintre ei sau al parintilor unuia dintre ei. Daca unul din viitorii soti nu se afla in aceeasi localitate, declaratia de

811. Albu, Dreptul familiei, Bucuresti, Editura didactica §i pedagogics, 1975, p. 87., T. R. Popescu, Dreptut familiei, Tratat, vol. I, Bucure§ti, Editura didactica §i pedagogica, 1965, p. 120-121.

160

Veaceslav Panzari, Dreptul familiei (Note de curs), Presa universitara balfeana, Bal{i, 2000, p. 35-38, Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucuresti, 1993, p. 27-33.

161

amana data acestei incheieri, cand, in functie de rezultatul verificarii, va hotari in mod corespunzator, iar persoanele care se casatoresc, sunt instiintate ca inregistrarea casatoriei se amana si li se face cunostinta cu opozitia primita;

- daca opozitia e considerata neintemeiata, nu va tine seama deea si va instruma incheierea casatoriei.

2.4. Procedura incheierii casatoriei

Localitatea si locul unde se incheie casatoriaIn conformitate cu art. 9 C.F., incheierea casatoriei are loc la

organele de stare civila in a caror raza teritoriala se afla domiciliul unuia dintre viitorii soti sau al pdrintilor unuia dintre ei. Alegerea apartine viitorilor soti. In mod obisnuit, domiciliul se confirms cu buletinul de identitate.

In localitatea determinatd mai sus, casatoria se va incheia intr-un anumit loc, si anume - la sediul oficiului de stare civila (oflciu stare civila). In orasele unde lipsesc oficiile de stare civila, in comune si sate, actele de stare civila, deci si casatoria, se inregistreaza de catre primarii in limita competentei lor. Casatoria se poate incheia in afara sediului organului de stare civila (acasa, la spital etc.), daca, din motive temeinice, unul din viitorii soti se afla in imposibilitatea de a se prezenta personal la organul de stare civila. Locul unde s-a incheiat casatoria (cu adresa concreta), precum si motivele se vor indica in actul de casatorie la rubrica "Mentiuni" (art.32, Legea privind actele de stare civila).

Incheierea casatoriei

La dorinta viitorilor soti, casatoria se oficiaza in mod solemn. De fapt, solemnitatea incheierii casatorieipresupune urmatoarele:

- Casatoria se incheie in fata unei anumite autoritati ( functionar al organului de stare civila);

- Casatoria se incheie intr-un anumit loc;- Casatoria se incheie in prezenta efectiva si concomitenta a

viitorilor soti, care trebuie sa-si exprime personal consimtamantul;

- Casatoria trebuie incheiata in astfel de conditii, incat sa permits oricarei persoane sa asiste.

In ziuafixata pentru incheierea casatoriei, functionarul organului de stare civila procedeaza infelul urmator:

- identifica viitorii soti;- constats ca sunt indeplinite conditiile de fond si nu exists

impedimente la incheierea casatoriei;- constats ca nu exista opozitii intemeiate la casatorie;- citeste viitorilor soti art.......- ia consimtamantul viitorilor soti in vederea incheierii casatoriei;- declare casatoria incheiata pe baza consimtamantului viitorilor

soti;- intocmeste actul de casatorie in registrul respectiv, care se

semneaza de functionarul de stare civila care oficiaza casatoria, de soti (daca unul dintre soti nu poate semna se procedeaza ca la semnarea declaratiei de casatorie) si de martori, daca sunt. In actul de casatorie se inscriu:

a) data intocmirii actului si numarul de ordine al acestuia;b) denumirea organului de stare civila care a inregistrat casatoria;a) numele de familie pana la si dupa casatorie, prenumele, data si

locul nasterii, domiciliul fiecaruia dintre soti;c) datele (numele si prenumele) privind parintii viitorilor soti;b) datele privind incetarea casatoriei precedente - daca declarantii

au fost anterior casatoriti;d) datele de identificare ale actelor de identitate ale declarantilor;c) seria si numarul certificatului de casatorie eliberat (modelul

actului de casatorie este anexat).- face mentiune pe buletinul de identitate al sotilor de schimbarea

numelui, intervenita prin casatorie. In actele de identitate ale persoanelor care s-au casatorit se fac mentiuni cu privire la incheierea casatoriei, indicandu-se numele de familie, prenumele si anul nasterii celuilalt sot, numarul actului de casatorie si locul inregistrarii casatoriei;

- elibereaza sotilor certificatul de casatorie. In certificatul de casatorie se inscriu:

a) numele de familie pana la si dupa casatorie, prenumele, data si locul nasterii fiecaruia dintre soti;

b) data inregistrarii casatoriei si numarul actului intocmit;c) denumirea organului de stare civila care a inregistrat casatoria;d) data eliberarii certificatului de casatorie;e) denumirea organului care a eliberat certificatul.Pornind de la caracterul solemn al casatoriei, legea stabileste norme

privitoare la proba acesteia. Casatoria nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie.

164 165

Momentul in care functionarul organului de stare civila constats existenta consimtamantului viitorilor soti si ii declara casatoriti, pe viitor va fi considerat drept moment al incheierii casatoriei. inregistrarea casatoriei nu reprezinta un element constitutiv al acesteia si de aceea nu este o conditie de valabilitate, ci o cerinta pentru dovedirea ei.

In situatia in care persoanele care se casatoresc nu s-au prezentat la timpul fixat, daca ele n-au comunicat cauza neprezentarii sau daca neprezentarea este considerate nemotivata, atunci declaratia de inregistrare a casatoriei se considera nula. Daca persoanele care se casatoresc nu si-au schimbat intentia, ele trebuie sa depuna o declaratie noua si organul de stare civila trebuie sa fixeze din nou termenul de inregistrare a casatoriei.

2.5. Cazuri neordinare de inregistrare a casatoriei

a. Inregistrarea casatoriei persoanelor care s-au aflat in relatiide casatorie consensuale pina la 8 iulie 1999. Persoanele care s-auaflat in relatii de casatorie consensuala in perioada de pina la 8 iulie1944, pot legaliza incheierea casatoriei in modul stabilit. in acest caz,casatoria se va considera valabila de la data mentionata de persoanele incauza in declaratia de casatorie. Data intemeierii casatoriei consensualese inscrie la rubrica "Mentiuni" din actul de casatorie si pe campul dejos al certificatului de casatorie.

In cazul in care una din persoanele care s-au aflat in relatii de casatorie consensuale pina la 8 iulie 1944 a decedat sau a fost data disparuta in timpul razboiului, casatoria poate fi inregistrata numai pe baza unei hotarari judecatoresti privind constatarea existentei unor asemenea relatii intre persoanele respective, cu indicarea datei in care au inceput. La rubrica "Mentiuni" din actul de casatorie se inscriu si datele cu privire la hotarirea judecatoreasca (art. 39, Legea privind actele de stare civila). fn cazurile prevazute de acest. articol, inregistrarea casatoriei are loc la oficiul stare civila.

b. Incheierea casatoriei cu o persoana condamnata sauarestata

Incheierea casatoriei cu o persoana condamnata sau arestata se infaptuieste in conditiile legii, iar inregistrarea acestei casatorii de catre organul de stare civila se face in localul penitenciarului sau al izolatorului de ancheta penala. Data, ora si locul incheierii casatoriei se coordoneaza in prealabil cu administra^ia penitenciarului sau cu anchetatorul care intocmeste dosarul.

166

Pentru completarea declaratiei de casatorie, persoanei condamnate sau arestate i se pune la dispozitie formularul respectiv. Exactitatea datelor inscrise in declaratie se confirma de catre seful institutiei respective, care autentifica si semnatura declarantului.

Daca eel care se casatoreste cu persoana condamnata sau arestata nu se poate prezenta personal pentru a face declaratia de casatorie, acesta poate expedia viitorului sot Prm P°§ta formularul declaratiei, completat la rubrica "El" sau "Ea" si autentificat la organul de stare civila de la locul de trai, iar persoana condamnata sau arestata completeaza declaratia cu datele personale si o transmite la organul de stare civila, in a carui raza teritoriala se afla penitenciarul sau izolatorul de ancheta penala.

Casatoria cu o persoana care isi ispaseste pedeapsa administrative va fi inregistrata dupa expirarea termenului sanctiunii aplicate.

Dupa incheierea casatoriei, mentiunea privind starea civila a persoanei condamnate sau arestate se inscrie in dosarul personal al acesteia, indicandu-se numele si prenumele celuilalt sot si data incheierii casatoriei.

'■■■•' § 3. Drepturile si obligatiile personale ale sotilor

3.1. Consideratii generale

Casatoria incheiata si inregistrata in conformitate cu legislatia in vigoare, la momentul incheierii ei da nastere neaparat la efecte juridice. Prin efecte ale unei casatorii se inteleg relatiile personale si patrimoniale care apar intre soti. C.F. reglementeaza drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre soti in capitolele IV si V. Pentru prima data in legislatia nationala este prevazut regimul contractual al bunurilor sotilor (cap. VI C.F.)

Relatiile personale dintre soti constitute principalul continut al relatiilor dintre ei. De aceea, raporturile patrimoniale dintre soti si de familie sunt subordonate finalitatii relatiilor personale §i sarcinilor principale ale familiei. Drepturile si obligatiile personale ale sotilor sunt cstabilite de prevederile art. 48, alin. 2 din Constitutie si articolele 16-18 din C.F..

Principiile ce stau la baza raporturilor personale dintre soti sunt acelea al egalitatii in drepturi si obligatii prevazute de art. 16, alin 1 din C.F., potrivit caruia: "Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in

167

relatiile familiale " §i de alin. 4 al aceluiasj articol: " Relatiile dintre soti se bazeaza pe stimd si ajutor reciproc, pe obligatii comu\. de intretinere a familiei, de ingrijire §i educare a copiilor." Aceste prevederi determina aplicarea in domeniul relatiilor de farriilie a principiului constitutional al egalita{ii sexelor in toate domeniile vietii sociale. Principiul egalitatii in drepturi a barbatului si femeii trebuie inteles in sensul ca ambii soti sunt egali nu numai in privinta relatiilor personale dintre ei, ci §i in privinta relatiilor patrimoniale la care da nastere casatoria. In virtutea principiilor enuntate, ori de cate ori legea nu prevede o solute obligatorie pentru rezolvarea diverselor situatii ce se ivesc in viata lor, so^ii vor putea hotari ei in§isi, optand de comun acord, modul de rezolvare care li se va parea in concordanta cu interesele lor.

Cu toate acestea, in timpul casatoriei se pot ivi situatii in care sotii sa nu cada de acord asupra unui act sau asupra unei masuri ce ar trebui luate in legatura cu viata in comun. Practica judiciara cunoaste numeroase cazuri in care dezacordul dintre soti in diferite probleme care privesc relatiile de familie a condus la desfacerea casatoriei prin divort, in conditiile articolului 33 alin. 2 din C.F.. De exemplu, in cazul neintelegerilor dintre soti privind locuinta comuna, refuzul nejustificat al unuia dintre ei de a locui impreuna cu celalalt sot poate constitui un motiv de desfacere a casatoriei. In privinta dezacordului referitor la exercitiul drepturilor §i indatoriilor parintesti C.F. prevede modul de rezolvare in capitolul al 11-lea, iar art. 110 din Codul penal prevede raspunderea penala pentru sustragerea de la plata pensiei alimentare sau de la intretinerea copiilor.

Dat fiind domeniul foarte vast pe care-1 cuprind relatiile personale dintre soti, Dreptul familiei reglementeaza numai o parte dintre acestea, conferindu-le astfel un caracter juridic, in timp ce altele au numai un caracter moral, nefiind cuprinse in normele de drept. De altfel, art. 18, alin. 2 din C.F. prevede ca sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral si fidelitate conjugala.

Ca o consecinta a principiului egalitatii depline dintre sot si sotie cu privire la raporturile personale dintre ei, unele efecte ale casatoriei nu sunt posibile. Desi secretul corespondentei este garantat prin Constitute, exista tendinta de a crede ca intimitatea creata in relatiile de familie ar permite sotilor sa exercite controlul asupra corespondentei celuilalt. In fapt nici unul dintre soti nu este indreptatit sa exercite asemenea control atat in ce priveste corespondenta, cat si in ce priveste relatiile sociale pe care celalalt sot intelege sa le intretina. Neintelegerea

dintre soti cu privire la aceste raporturi personale de asemenea pot constitui motiv de divort in conformitate cu articolul 33, alin. 2 din C.F..

In ce priveste alegerea profesiei sau ocupatiei fiecaruia dintre soti, aceasta se poate face liber, fara incuviintarea celuilalt sot, cu specificarea ca sotii se vor consulta in prealabil in privinta alegerii profesiei sau ocupatiei lor. Alineatul 2, art. 16 C.F. prevede: "Fiecare dintre soti este in drept sa-si continue ori sa-si aleagd de sine statator indeletnicirea si profesia."

Casatoria nu are nici un efect in ceea ce prive§te cetatenia sotilor. Intr-adevar, cetatenia nu se dobandeste §i nici nu se pierde prin casatorie (art.art. 10, 21 din Ijegeaeetateniei Republicii Moldova).

Alegerea numelui de faniilie de catre soti. La incheierea casatoriei viitorii soti trebuie sa declare numele pe care s-au invoit sa-1 poarte in timpul acesteia. Potrivit principiului deplinei egalita$i a sexelor, art. 17 C.F. acorda viitorilor soti urmatoarele posibilitati:

- sa-si aleaga numele de familie al unuia dintre ei;- sa-si aleaga numele format prin conexarea numelor ambilor

drept nume de familie comun;- fiecare dintre ei isi pastreaza namel^e familie pe care 1-a purtat

pana la casatorie;- conexeaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie

propriu.Conexarea numelor de familie nu se admite cind eel putin unul

dintre ele este dublu. Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti nu implica schimbarea numelui de familie al celuilalt sot. In momentul inregistrarii divortului, sotii pot pastra numele de familie ales la incheierea casatoriei sau pot reveni la numele de familie purtat pana la incheierea acestei casatorii. Decizia luata este comunicata de catre sot in ziua intocmirii sau completarii actului de divort. In situatia in care unul dintre soti care are un nume comun cu celalalt sot a fost adoptat cu efecte depline in timpul casatoriei, acesta nu ia numele adoptatorului, dar ramane cu numele comun; daca celalalt sot consimte, odata cu incheierea adoptiei, sotul adoptat poate dobandi numele adoptatorului. In cazul in care sotul adoptat ramane cu numele comun, iar casatoria se desface prin divort, acel sot nu va mai lua numele avut inainte de casatorie dar numele adoptatorului.

Daca sotii nu au nume comune, ei se vor putea invoi ce nume va purta copilul din casatoria lor; in aceasta situatie copilul va primi numele de familie al unuia dintre parinti sau numele lor reunite si acest fapt va fi declarat odata cu nasterea copilului la oficiul de stare civila.

168169

Daca sotii nu se invoiesc, dreptul de a hotari cu privire la numele de familie al copilului trece asupra autoritatii tutelare, conform art. 55 C.F.

3.2. Obligatiile personate reciproce dintre soti

a) Obligatia de sprijin moralCasatoria, fund o uniune liber consimtita intre barbat si ferneie,

implica relatii de prietenie si afectiune Intre soti. Potrivit alin. 2, art. 18 C.F. sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral. Aceasta obligatie se bazeaza pe comunitatea si intelegerea ce trebuie sa caracterizeze viata conjugala. Sprijinul moral se poate manifesto sub diferite forme si se afirma in deosebi in imprejurarile mai dificile cu care se pot confrunta sotii in timpul casatoriei. Obiectul obligatiei il constituie sprijinul moral reciproc si poate consta in ajutorul dat de un sot celuilalt pentru depasirea unei situatii critice, pentru indeplinirea proiectelor profesionale ori sociale, in ingrijiri cu caracter personal pe care un sot trebuie sa le dea celuilalt in cazul in care varsta, starea sanatatii sau infirmitatea acestuia o cere sau, in sfarsit, pentru ca sotul sau sotia sa se poata afirma in diferite planuri, sa existe o permanenta stimulare din partea fiecaruia dintre soti catre celalalt sot. Neindeplinirea obligatiei de sprijin moral este susceptibila, in principiu, sa justifice desfacerea casatoriei prin divort.

b) Obligatia de fidelitateObligatia de fidelitate a fiecaruia dintre soti fata de celalalt se

impune ca un caracter al casatoriei, find reglementata in mod expres in alin. 2, art. 18 C.F.. Din punctul de vedere al indatoririlor sotiei, obligatia de fidelitate sta la baza prezumtiei de paternitate consacrata de art. 47 C.F., prezumtie in temeiul careia copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesului sotului mamei copilului, are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei, daca nu a fost stabilit contrariul. Avind in vedere principiul egalitatii dintre sexe, din moment ce aceasta obligatie exista pentru ferneie, ea exista si pentru barbat.

c) Obligatia de a locui impreunaIn conformitate cu art. 16, alin. 3 C.F., sotii isi determina domiciliul

in mod liber si independent. De regula, sotii trebuie sa aiba acelasi domiciliu, in caz contrar insemnand sa nesocoteasca scopul institutiei casatoriei, domiciliul comun constituind o conditie necesara pentru o viata de familie normala si trainica. Pentru motive justificate, sotii pot avea temporar locuinte separate: in caz de exercitare de catre,

unul din soti a unei profesiuni in alta localitate, pentru studii sau frecventarea unor cursuri, pentru ingrijirea sanatatii sau in oricare alte situatii asemanatoare ce nu pot fi considerate ca un refuz de a convetui intr-un domiciliu comun si deci, ca o nesocotire a scopului casatoriei.

In situatia in care sotii nu cad de acord in ce priveste domiciliile separate §i nici nu exista motive temeinice in acest sens, neintelegerea dintre soti poate constitui un element in cadrul motivelor de divort, deoarece se considera ca refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui cu celalalt sot face cu neputinta continuarea casatoriei. Exista insa situatia in care sotii nu cad de acord in ce priveste domiciliile separate, dar sunt motive temeinice pentru aceasta. Astfel, cu toate ca domiciliul conjugal este de natura casatoriei, totusi s-a admis, prin exceptie, ca in cazul in care unul dintre soti pune in pericol prin acte de violenta sanatatea sau chiar viata celuilalt sot, el isi incalca obligatiile ce decurg din casatorie si poate fi evacuat, la cerere, ajungandu-se astfel ca in fapt sotii sa aiba domicilii separate. Practica judecatoreasca a stabilit ca un sot poate cere evacuarea celuilalt sot din domiciliul comun pentru comportarea lui.

Sotul care pleaca din locuinta comuna, indiferent daca a fost izgonit sau a parasit-o din proprie initiativa, insa in urma unor conflicte familiale, nu-§i pierde dreptul de a reveni la domiciliul conjugal, deoarece, atata timp cat casatoria nu este desfacuta ori nu s-au luat masuri temporare cu privire la resedinta sotilor in cadrul unei actiuni de divort, nu ar fi indicat a se incuraja despartirea sotilor si destramarea familiei.

d) Indatoririle conjugaleContinutul indatoririlor conjugale, desi nu este in mod expres aratat

de lege, consta in datoria sotilor de a avea relatii intime impreuna. De aceea, refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a-si indeplini indatorirea conjugala, poate constitui un motiv de divort pentru celalalt sot.

Obligatia este distincta de aceea de a locui impreuna, deoarece ea exista independent de faptul ca sotii au locuinta comuna sau locuiesc separat. Chiar daca in mod obisnuit locuinta comuna este cea care permite indeplinirea indatoririlor conjugale, sotii pot avea locuinte separate, fara a fi afectate relatiile de familie.

! >v li i\

170 171

casatorie se poate face la organul de stare civila din localitatea unde se afla, care o va transmite, din oficiu §i fara intarziere, organului de stare civila competent sa incheie casatoria. Daca unul din viitorii soti nu se poate prezenta la organul de stare civila pentru a face declaratia, atunci, prin analogie cu situatia In care casatoria se poate Incheia in afara sediului organului de stare civila, declaratia de casatorie va putea fi luata de catre reprezentantul organului de stare civila si In afara sediului organului de stare civila.

Declaratia de casatorie trebuie sa cuprindd: vointa neindoielnica a viitorilor soti de a se casatori; declaratia acestora ca au luat cunostinta reciproc de starea sanatatii lor; declaratia viitorilor soti ca lipsesc impedimentele la casatorie; declaratia acestora cu privire la numele pe care s-au inteles a-1 purta in timpul casatoriei.

Declaratia de casatorie se semtieazd de catre declarant si de catre reprezentantul organului de stare civila. Daca declarantul nu poate semna - ceea ce reprezinta cazufi extrem de rare - declaratia se semneaza de catre reprezentantul organului starii civile care va mentiona ca datele inscrise in declaratie corespund cu cele declarate verbal sj ca s-au citit din cuvant in cuvant declarantului.

La primirea declaratiei de casatorie, reprezentantul organului de stare civila va citi viitorilor soti prevederile art. 9 - 15 din C.F., care stabilesc conditiile sj modalitatile de incheiere a casatoriei, a impedimentelor la casatorie sj art. 17 al aceluiasi Cod privitor la numele care urmeaza a-1 purta in timpul casatoriei. Totodata, viitorilor soti li se atrage atentia ca legea penala pedepsesje pe cei ce fac declaratii false ( art. 196, Cod penal).

Odatd cu declaratia de casatorie viitorii soti trebuie sa prezinte actele de identitate, certificatele de nastere, certificatele prin care se atestd trecerea controlului medical si, in functie de caz, dovezile prevazute de C.F. necesare incheierii casatoriei. Aceste dovezi se refera la desfacerea sau incetarea casatoriei anterioare, precum si a deciziei privind reducerea varstei matrimoniale (art. 34 din Legea privind actele de stare civila).

Dupa indeplinirea acestor formalitati, declaratia de casatorie se inregistreaza, iar pe declaratie se face mentiunea despre actele aduse de declaranti.

Modelul declaratiei de casatorie este propus la anexe."incheierea casatoriei se face dupa expirarea unui termen de eel

putin o lund din momentul depunerii de catre persoanele care se casatoresc a declaratiei de casatorie" (art. 12 din C.F.). Daca exista

motive temeinice, la cererea persoanelor care doresc sa se casatoreasca, §eful oficiului de stare civila poate reduce termenul de o luna, iar in cazuri exceptional (pericol pentru viata, graviditate, nasjerea copilului etc.), casatoria poate fi incheiata chiar in ziua depunerii declaratiei. In cazul incheierii casatoriei intr-un termen redus, conform art. 12 C.F., viitorii soti vor depune in acest sens o cerere scrisa, anexand actul prin care se confirma motivul urgentarii. §eful oficiului de stare civila va decide in privinta reducerii termenului de incheiere a casatoriei, facand mentiunea respective pe cererea depusa ( art. 35 din Legea privind actele de stare civila).

Termenul maximal ce se stabileste pentru incheierea casatoriei nu va depasj doua luni de la data depunerii declaratiei de casatorie.

O altd formalitate premdrgatoare incheierii casatoriei este opozitia la casatorie - act prin care o persoand aduce la cunostinta reprezentantului organului de stare civila existenta unei imprejurari de fapt sau de drept care nu permite incheierea casatoriei (art. 15, alin.2 din C.F.). Identificarea impedimentelor la casatorie urmeaza a fi confirmata prin acte doveditoare. Opozitiile care sunt facute fara respectarea cerintelor legale constituie acte oficioase de informare §i aceste acte nu sunt obligatorii pentru functionarul oficiului de stare civila, in sensul ca el nu este tinut sa suspende sau sa refuze incheierea casatoriei. In temeiul aceluiasj articol, insa, organul de stare civila este obligat sa verifice aceste acte oficioase sau informatiile pe care le are cu privire la viitorii soti. A§a cum statul, in scopul ocrotirii casatoriei §i familiei, urmareste sa nu se incheie casatorii impotriva dispozitiilor legii, persoanele care fac opozitie nu sunt tinute sa justifice existenta unui interes.

Opozitia poate fi fdcutd si de catre reprezentantul organului de stare civila cdnd constatd personal ca exista cauze care due la oprirea casatoriei. In acest caz, opozitia se face prin intocmirea unui proces-verbal in care se consemneaza cauzele care opresc incheierea casatoriei.

Opozitia se poate face in perioada de timp cuprinsd intre data depunerii declaratiei de casatorie si momentul incheierii casatoriei. Primind opozitia, §eful oficiului de stare civila procedeaza in felul urmator:

- daca aceasta este intemeiata, va refuza incheierea casatoriei, comunicand aceasta decizie in scris persoanelor ce au depus declaratia de inregistrare a casatoriei;

- daca opozitia necesita timp pentru verificare, mai mult decat a ramas pana la data la care urmeaza a se incheia casatoria, va

162 163

3.3. Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu

In sistemul dreptului nostru femeia se poate casatori de la implinirea v&rstei de 16 ani, iar barbatul de la varsta de 18 ani. Pentru motive temeinice, se poate incuviinta Tncheierea casatoriei cu reducerea varstei matrimoniale pentru barba^i, dar nu mai mult decat cu 2 ani. Reducerea varstei matrimoniale va fi incuviintata de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala i§i au domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca, in baza cererii acestora §i acordului parintilor minorului (art. 14 C.F.). Minorul care se casatore§te, in conditiile aratate, dobande§te capacitatea deplina de exercitiu.

§ 4. Regimul legal al bunurilor sotilor

4.1. Notiunea regimului legal al bunurilor

Prin regim legal al bunurilor sotilor trebuie de inteles ordinea, stabilitd nemijlocit in lege, cu referire la proprietatea sotilor dobdnditd in timpul casatoriei si care functioneaza in lipsa contractului matrimonial. Regimului legal al bunurilor ii este dedicat capitolul 5 din Codul familiei.

De regula, casatoria da nastere intre soti la raporturi patrimoniale. Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept pur §i simplu, apartinand in exclusivitate unui singur titular, insa in anumite situatii acest drept apartine concomitent mai multor persoane. In acest caz este vorba despre proprietatea comuna. Cadrul legislativ al proprietatii comune este cuprins in Legea cu privire la proprietate, (art. 6, 17, 19) §i in Codul Civil (capitolul 11, art. 114-135). Insa Dreptul comun nu este suficient pentru reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti, fiind necesara o reglementare speciala a acestor raporturi prin normele Dreptului familiei. Viata in comun a sotilor, gospodaria lor comuna §i cresterea copiilor impune implinirea intereselor patrimoniale ale celor doi soti atat cu privire la drepturi, cat §i la obligatii.

Totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile lor §i pe cele care se stabilesc intre soti §i tertele persoane privind bunurile sotilor, constituie regimul juridic al bunurilor sotilor, adica regimul matrimonial. Regimurile matrimoniale se pot clasifica dupd mai multe criterii:

a) dupa izvorul lor; regimurile matrimoniale sunt legale atunci, cand sunt stabilite prin lege §i conventionale atunci, cand sunt

172

stabilite prin conventie;b) dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt de

comunitate universale sau partiala de bunuri sj de separatie.De asemenea exista regimuri matrimoniale electice, care imbina

separatia de bunuri in timpul casatoriei cu principiul comunitar ce se manifests la desfacerea acesteia. In sfarsjt, regimurile matrimoniale sunt imutabile si mutabile, dupa cum nu se pot modifica sau respectiv se pot modifica in timpul casatoriei.

In conformitate cu art. 19 C.F., bunurile dobdndite de catre soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie si acest regim legal al bunurilor sotilor actioneazd in mdsura in care nu este modificat de contractul matrimonial. Ca forma a proprietatii comune, proprietatea in devalmasie se distinge prin aceea ca apartine nefractionat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea tor.85 In cazul acestei forme de proprietate comuna, titularii nu au determinata nici macar o cota-parte iedala, matematica din dreptul de proprietate. Devalmasja este legata de anumite relatii existente intre titularii dreptului, in primul rand - de relatii de familie. Deci, proprietatea in devalmasie, in conformitate cu art. 114 C.C., este proprietatea comuna a membrilor familiei asupra bunurilor, fard cote definite.

Potrivit acestui regim de proprietate sotii au doua categorii debunuri:

1) comune ambilor soti;2) proprii fiecaruia dintre ei.Regula este ca bunurile dobdndite de oricare dintre soti in timpul

casatoriei sunt comune, iar exceptia este ca anumite bunuri limitativ prevdzute de lege sunt proprii. Grupa bunurilor comune §i aceea a bunurilor proprii exista in patrimoniul fiecaruia dintre soti, nefiind vorba de un al treilea patrimoniu.

Regimul comunitatii de bunuri are un caracter precumpanitor, iar separatia de bunuri intre soti (bunurile proprii) are un caracter subsidiar, de exceptie, bunurile fiind proprii unuia dintre so{i numai in cazurile limitativ prevazute de lege, In consecinta, in cadrul raporturilor patrimoniale dintre soti, legea pune accentul pe comunitatea de bunuri §i nu pe separatia de bunuri.

In determinarea regimului juridic al bunurilor sotilor s-a avut in vedere, pe de o parte, faptul ca - in mod obisnuit - bunurile pe care so^ii le dobandesc in timpul casatoriei sunt rezultatul direct sau indirect al

Sergiu Baie§, Drept civil, vol. I, Chi§inau, p. 79.173

muncii lor si, pe de alta parte, grija ca, prin incheierea casatoriei , nici unul dintre soti sa nu-si vada atinse drepturile pe care le avea asupra bunurilor sale in favoarea celuilalt sot.

Asa cum art. 48 din Constitute, cat si art. 5 din Codul familiei postuleaza egalitatea in relatiile familiale, in consecinta, si relatiile patrimoniale dintre soti se intemeiaza pe principiul egalitatii femeii cu barbatul. Astfel, bunurile sotilor sunt, in conditiile legii, comune sau proprii, fara a deosebi dupa cum ele au fost dobandite ori apartin barbatului sau femeii. Tot astfel, sotii administreaza, folosesc si dispun impreuna de bunurile comune, in conditii de perfecta egalitate. Aceasta norma juridica inlatura cu desavarsire stravechea suprematie a barbatului, pe care o implica pozitia sa juridica de "cap de familie" si al "asociatiei conjugale". In sfarsit, reglementarea incetarii comunitatii de bunuri si a determinarii partii la care fiecare sot are dreptul, nu cunoaste nici o deosebire intemeiata pe sex. Principiul egalitatii nu inseamna, insa, ca bunurile urmeaza sa fie atribuite , intotdeauna, in parti egale sotilor cu prilejul incetarii comunitatii de bunuri, deoarece criteriul in raport cu care se determina partile sotilor este contributia pe care fiecare din ei a avut-o la dobandirea si conservarea bunurilor, munca depusa in gospodarie si pentru cresterea copiilor fiind o asemenea contributie. Impartirea bunurilor in cote-parti egale si nu in raport de contributia prestata de fiecare din soti ar fi insemnat numai o impartire egala, dar nu si o impartire echitabila.86

4.2. Proprietatea in devalmasie a sotilor• Conform legislatiei (art. 20 C.F.) bunurile

dobandite de catre soti in timpul casatoriei apartin ambilor cu drept de proprietate in devalmasie. Se considera proprietate in devalmasie bunurile procurate din contul:

a) veniturilor obtinute de fiecare dintre soti din:- activitatea de munca;- activitatea de intreprinzator;- activitatea intelectuala.b) premiilor, indemnizatiilor si altor plati, cu exceptia celor care

au un caracter de compensare (ajutor material, despagubirepentru vatamarea sanatatii etc.);

c) altor mijloace comune.

'' I'ctrc Anca, in Ion. P. Filipescu (coord.) s.a., incheierea casatoriei §i efectele ei, Bucuresti, Editura Academiei, 1981, p. 83.

174

De asemenea, sunt proprietate in devalmasie a sotilor bunurile mobile si imobile, valorile mobiliare, depunerile si cotele de participate in capitalul social din institutiile financiare sau societatile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau facute din contul mijloacelor comune, precum si alte bunuri dobandite in timpul casatoriei, chiar daca sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soti. Dreptul de proprietate in devalmasie se extinde si asupra sotului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodaria casnica, cu educatia copiilor sau din alte motive temeinice.

Sunt proprietate in devalmasie a sotilor bunurile care au fost dobandite din ziua incheierii casatoriei pdna in ziua incetarii acesteia. Bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei si cele dobandite dupa data incetarii sau desfacerii acesteia nu sunt comune. Momentul incheierii casatoriei este acela in care reprezentantul organului de stare civila constatd existenta consimtdmdntului viiiorilor soti si ii declard cdsdtoriti. In ceea ce priveste data desfacerii sau incetarii casatoriei deosebim:

a)Casatoria inceteaza prin decesul unuia dintre soti, fizic constatat. Bunurile dobandite de sotul supravetuitor vor fi proprii, deoarece nu sunt dobandite in timpul casatoriei;

b) Casatoria inceteaza prin moartea unui dintre soti, declarata judecatoreste. In acest caz bunurile dobandite pana la data hotararii judecatoresti vor fi comune, iar cele dobandite dupa aceasta data vor fi proprii. In cazul in care data mortii stabilita prin hotarirea judecatoreasca declarative de moarte este apoi rectificata, bunul este comun daca este dobandit pina la noua data a mortii, care - in functie de caz - poate fi anterioara sau posterioara fata de prima. In cazul in care eel declarat mort este in realitate in viata si obtine anularea hotaririi declarative de moarte, comunitatea de bunuri nu a incetat sa existe, desi aparent casatoria a incetat de la data fixata prin hotarare declarative. Bunurile dobandite dupa data astfel stabilita a mortii sunt comune, deoarece data dobandirii se afla in timpul casatoriei. Daca eel declarat mort se reintoarce si, intre timp, fostul sot s-a recasatorit, comunitatea de bunuri ca rezultat al primei casatorii exista pana in momentul incheierii noii casatorii. Aceasta solutie presupune ca sotii din noua casatorie au fost de buna-credinta la incheierea ei. In cazul ca ei au fost de rea-credinta, noua casatorie este lovita de nulitate, deoarece a fost incheiata in frauda legii. In consecinta, comunitatea de bunuri ca efect al primei casatorii nu a incetat sa aiba fiinta iar pentru noua casatorie nu se poate vorbi de comunitate de bunuri. In toate aceste situatii, bunuri proprii pot deveni, retroactiv, comune si invers, bunuri comune pot

175

deveni proprii, dupa cum ele au fost dobandite ori nu in timpul casatoriei, in raport cu noua situatie juridica.

c) Casatoria se desface, in mod exceptional, prin divort. In acest caz, bunurile sunt comune daca sunt dobandite pana la data cand hotarirea de divort ramane definitiva, deoarece casatoria se considera desfacuta de la aceasta data (art. 39, alin. 1 C.F.). Daca s-au dobandit bunuri in intervalul dintre data pronuntarii hotaririi si data ramanerii ej definitive, acestea sunt comune.

d) Casatoria inceteaza prin nulitate sau anulare. In acest caz, casatoria este desfiintata cu efect retroactiv, astfel ca sotii se considera ca nu au fost casatoriti inainte. De aceea ei nu au putut avea bunuri comune.

O situatie particular^ exista in cazul casatoriei putative. Daca amandoi sotii au fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, comunitatea de bunuri a existat, deoarece bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei. Daca numai un sot a fost de buna-credinta, acesta beneficiaza de comunitatea de bunuri. In ceea ce priveste situatia sotului de rea-credinta, s-au exprimat mai multe pareri: - beneficiaza de comunitatea de bunuri si sotul de rea-credinta; - beneficiaza de comunitatea de bunuri numai sotul de buna-credinta, iar nu eel de rea-credinta, deoarece fata de acesta nulitatea casatoriei produce efecte retroactive.

Instanta judecatoreasca este in drept, in baza cererii sotului interesat care nu este vinovat de desfacerea casatoriei, sa declare bunurile dobandite de catre el in perioada cat sotii au avut gospodarii separate proprietate a acestuia.

Retribuirea celor incadrati in munca, fie ca aceasta se prezinta sub forma dreptului de creanta (retribuirea neincasatd), fie ca se prezinta sub forma unei sume de bani, mobil corporal, obiect al dreptului de proprietate (retribuirea incasata), este bun comun. In sprijinul acestei pareri, se invoca mai multe argumente:

- retribuirea este un bun si nu este cuprinsa in exceptiile limitative prevazute de art. 22 C.F.;

- cand legea a vrut ca anumite sume de bani dobandite in timpul casatoriei sa fie bunuri proprii, a prevazut aceasta in mod expres, cum este, de exemplu, cazul indemnizatiilor si altor plati cu caracter de compensare (ajutor material, despagubire pentru vatamarea sanatatii etc.) (art. 20, alin. 2, lit. b C.F.), ceea ce nu a facut in privinta retribuirii, deoarece a considerat-o drept comun;

, v.*','*.- J-'-yn«\J .;,--■•*:*■■ , r n- ■ -. , ,'.*-T+*;. m», '• *:; Mq<>-,"

- retribuirea este destinata sustinerii sarcinilor casatoriei deacordare reciproca de sprijin moral si material in corespundere cuprevederile legislatiei cu privire la realizarea drepturilor §i indeplinireaobligatiilor familiale (art.6 C.F.), ceea ce inseamna ca trebuieconsiderate bun comun;

- retribuirea este elementul de baza al comunitatii de bunuri, ceea ce inseamna ca, in caz contrar, comunitatea ar fi lipsita de continut;

- daca retribuirea ar fi bun propriu, asta ar insemna ca orice bun procurat cu aceasta sa fie, de asemenea, bun propriu, ceea ce nu este admis.87

Conform art. 14 din Legea cu privire la antreprenoriat §i intreprinderi, intreprinderea individuals este intreprinderea care apartine cetateanului cu drept de proprietate privata sau membrilor familiei acestuia cu drept de proprietate comuna. Deci, atat persoanele fizice ce practica activitatea de antreprenoriat, cat si membrii familiei acestora sunt subiecte ale dreptului de proprietate. Obiecte ale dreptului de proprietate a intreprinderii individuale pot fi mijloace de productie, utilaje, cladiri, mijloace de transport, materia prima, productia fabricata de aceasta intreprindere etc. Anume aceste obiecte pot apartine sotilor, cu drept de proprietate comuna, daca printr-o conventie aparte nu este prevazut altfel.

Legea cu privire la proprietate prevede, in art. 17, alin 2, ca bunurile gospodariei tarane§ti apartin proprietarului individual sau tuturor membrilor familiei cu drept de proprietate comuna in devalmasje sau de proprietate comuna in diviziune, in baza unui contract dintre ei. Respectiv, art. 1 din Legea cu privire la gospodaria taraneasca prevede ca, membri ai gospodariei taranesti sunt considerati membrii familiei. Deci, reesind din caracterul familial al relapilor ce apar intre membrii gospodariei taranesti, sotilor li se recunoaste dreptul de proprietate comuna in devalmasie asupra bunurilor gospodariei taranesti, daca contractul nu prevede altfel. Gospodaria taraneasca poate avea in proprietate terenuri, plantatiile de pe ele, case de locuit, acareturi, vite productive §i de munca, pasari, tehnici si inventar, mijloace de transport si alte bunuri.

Sunt proprietate in devalmasie a sotilor si bunurile procurate din contul activitatii intelectuale. Activitatea intelectuala da nastere unui complex de drepturi de autor cu caracter patrimonial (economic) §i nepatrimonial (personal, moral) dupa cum este prevazut in art. 4 al Legii

87 M. Eliescu, in Tr. Ionajcu §.a., Casatoria in dreptul..., Bucure§ti, Editura Academiei, 1964, p. 235.

176 177

privind dreptul de autor. Esenta drepturilor patrimoniale consta, in primul rand, in aceea cS, conform art. 10 al legii deja mentionate, autorului ii apartine dreptul exclusiv de valorificare a operei sub orice forma si sub orice procedeu. Realizarea dreptului exclusiv asupra operei permite autorului sa primeasca remunerarea pentru munca intelectuala si creatoare depusa. O problems in legatura cu remunerarea autorilor este aceea a determinarii momentului in care se considers dobandita, pentru a sti daca este sau nu bun achizitionat in timpul casStoriei. In aceasta privinta sunt mai multe solutii:

a) remunerarea autorilor se considera bun dobandit in timpul casatoriei, daca opera pentru care s-a acordat a fost creatS in timpul acesteia (aceasta solutie nu este acceptatS de literatura juridica si de practica judiciarS);

b) remunerarea autorilor se considera dobandita in timpul casatoriei, daca dreptul de a o primi (dreptul de creanfa) s-a nSscut in timpul casatoriei, chiar daca incasarea efectivS ar avea loc dupa desfacerea ori incetarea acesteia;

c) remunerarea autorilor se considera dobandita in timpul casatoriei, daca ea a fost efectiv incasata in timpul acesteia.

Corespunzator solutiei privind retributia din munca, I. Filipescu apreciaza ca, data dobandirii remunerarii de autor ca drept de creanfa este aceea cind se naste acest drept si ca drept real, sub forma unei sume de bani, aceea cind a fost efectiv incasata.88 In prima situatie, remunerarea de autor este un bun propriu, iar in cea de-a doua este un bun comun, daca incasarea s-a facut in timpul casatoriei. Spre deosebire de cele aratate, cand un sot are calitatea de autor, pot exista cazuri in care un sot, fara a avea calitatea de autor, dobandeste drepturi patrimoniale de autor prin acte intre vii, cu titlu oneros, in timpul casatoriei. Aceste drepturi patrimoniale de autor constituie bun comun. Daca drepturile patrimoniale de autor sunt dobandite de un sot prin testament sau donatie, acestea sunt proprii, afarS de dispozitia contrarS din partea testatorului sau donatorului.

Se considera venituri asimilate retribuirii si sumele de bani primite de cStre unul dintre soti cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale, pentru munca desfasurata in trecut; bursa primita de catre unul dintre soti; sumele de bani care au fost incasate de catre unul dintre soti ca indemnizatie de asigurare pentru pagube aduse bunurilor comune; premiile ce fac parte din sistemul premial de retribuire, care reprezintS o forma specials de retribuire, avand acelasi regim juridic ca si retribuirea;

88 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptulfamiliei, Editura ALL, Bucuresti, 1993, p. 116.

178

depunerile banesti de la institutive financiare pe numele uiuii;i d in l ic soti in masura in care nu se incadreazS in vreuna dinlre calegoriile de bunuri exceptate de la comunitate etc.

4.3. Dreptul sotilor de a poseda, folosi si dispune de buiiurilecomune

Relatiile patrimoniale dintre soti se intemeiaza pe principal! egalitStii femeii cu bSrbatul. Astfel, bunurile sotilor sunt, in conditiile legii, comune sau proprii, fara a deosebi dupa cum ele au fost dobandite ori apartin barbatului sau femeii. Tot astfel, sotii poseda, folosesc si dispun de bunurile comune. Ce inseamna a poseda, a folosi si a dispune (administra)? Aceste atribute ale dreptului de proprietate au o legatura stransa intre ele , insS aceasta nu impiedica delimitarea lor.89

Conform art. 1, alin. 2 din Legea cu privire la proprietate, posedarea bunurilor consta in stapdnirea activd a bunurilor... Acest atribut oferS titularului dreptului de proprietate prerogativa de a stapani in fapt bunul. O asemenea stapanire poate apartine direct si nemijlocit proprietarului, exercitandu-se in interes propriu §i in putere proprie. Proprietarul insa, poate conveni ca stapanirea de fapt sa fie facuta si de o alta persoana in numele §i in interesul sau. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materials de a se folosi de bunul sau. In caz contrar, proprietatea ramane o simpla utopie. In ce corelatie se afla posesia, ca atribut al dreptului de proprietate cu celelalte atribute - folosinta si dispozitia (administrarea)?

De regula, folosinta nu poate fi separata de posesie. Pentru a folosi un bun este necesar, de fapt, sa-1 posezi. In cazul in care proprietarul transmite dreptul de folosinta altor persoane, el transmite odata cu folosirea bunului si dreptul de posesie asupra acestui bun. Daca transmiterea folosirii bunurilor, de regula, nu poate fi realizata fara transmiterea posesiei, trebuie de spus, ca posesia poate fi transmisa de catre proprietar altei persoane si fara transmiterea dreptului de folosinta. Asa, de exemplu, creditorul gajist este posesor al bunului transmis in gaj, dar nu are dreptul sa se foloseasca de bunul dat in gaj (art. 174 Cod civil).

Conform art.l, alin. 2 din Legea cu privire la proprietate, folosirea bunurilor consta in intrebuintarea calitdtilor utile ale bunurilor. Folosinta constituie acea prerogativa, in temeiul careia proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau. Deci, folosirea bunului, in ultima instanta, inseamnS intrebuintarea bunului. In literatura de

Sergiu Baies, Drept civil, vol. I, Chisjnau, p. 15.

179

specialitate exista mai multe pareri relativ la continutul §i corelajia dintre dreptul de folosinta si dreptul de dispozitie. Noi adenim la parerea ce-i apartine lui D. M. Ghenkin, potrivit caruia orice folosire a bunului in ultima instanta va duce la distrugerea bunului. Distrugerea bunului poate duce la aparitia raporturilor juridice dintre proprietar si terti, dar aceste raporturi juridice apar nu ca rezultat al administrarii bunurilor, ci ca rezultat al actiunilor proprietarilor, care vin in contradictie cu interesele altor persoane.

Principala deosebire dintre folosirea bunului si dispunerea bunului ca atribute ale dreptului de proprietate consta in faptul ca folosirea bunului include in sine intrebuintarea calitatilor utile ale bunului, iar dispunerea bunului include in sine schimbarea statutului juridic al bunului (vanzarea, donarea, transmiterea etc.).

Dispozitia (administrarea) ca atribut al dreptului de proprietate, in conformitate cu art. 1, alin.2 din Legea cu privire la proprietate, consta in determinarea destinului bunurilor. Dreptul de dispozitie este unul din cele mai importante atribute ale proprietarului. Anume datorita acestui drept proprietarul intra in relatii juridice cu terte persoane. In concluzie am putea spune ca proprietarului ii apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a le administra (a dispune), dar in unele cazuri de ele pot sa dispuna si neproprietarii. Astfel, dispozitia art. 21, alin. 1, C.F.: "Sotii de comun acord poseda, folosesc §i dispun de bunurile comune" nu se opune ca sotii sa stabileasca de comun acord modul concret, in care ei inteleg sa-si exercite aceste atributii asupra bunurilor comune. Pentru a inlesni efectuarea diferitelor acte si operatii ce sunt necesare a fi ideplinite in timpul casatoriei de catre soti, pentru a da certitudine circuitului juridic civil, in interesul tertilor de buna-credinta care ar trata cu sotii, legea prevede existenta unui mandat tacit reciproc.

Astfel, art. 21, alin. 2, C.F. stabileste ca, fiecare dintre soti este in drept de a incheia convent ii, exercitand singur dreptul de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune. Exercitand acest drept, fiecare dintre soti actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celuilalt sot, intrucat partea lor din bunurile comune nu este o cota-parte. Dreptul de reprezentare pe care il au sotii in mod reciproc izvoraste dintr-un mandat tacit, pe care legea il presupune ca ei si 1-au dat unul altuia pentru actele de posesie, folosinta si dispozitie.

Totusi, pentru unele conventii cu privire la bunurile ce fac parte din proprietatea comuna in devalmasie de catre soti, se cere in mod expres consimtamantul celuilalt sot. Astfel, de exemplu, nici unul dintre

180

so^i nu va putea instraina casa de locuit, daca ea este proprietate comuna in devalmasje, daca nu are consimtamantul expres a celuilalt sot.

Conventia, contrara dispozitiilor art. 21 C.F. prin care se mic§oreaza ori se suprima comunitatea de bunuri, este declarata nula de catre instanta judecatoreasca (art. 42 C.F.). Conventia incheiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca la cererea celuilalt sot, daca se va stabili ca cealalta parte a conventiei a stiut sau trebuia sa fi §tiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei respective. Cererea privind declararea nulitatii conventiei poate fi depusa in termen de trei ani din momentul ctnd celalalt sot a aflat sau trebuia sa fi aflat despre incheierea acesteia. Dupa cum s-a mai spus, unul dintre soti nu poate, fara consimtamantul expres al celuilalt, sa rezilieze contractul de inchiriere a spatiului de locuit, sa instraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte juridice dreptul la locuinta a celuilalt sot (art. art. 89, 91 C.L.).

Regula potrivit cdreia sotii poseda, folosesc si dispun de bunurile comune isi gdseste aplicare in tot timpul cat dureazd casdtoria. In. consecinja, aceasta regula se aplica si in cazul in care sotii traiesc separat in fapt, oricat de mult ar dura aceasta situatie. Intr-adevar, separatia in fapt a sotilor nu poate pune capat comunitatii de bunuri §i, ca urmare, regula stabilita prin art. 21 C.F. nu poate inceta a primi aplicare.

O solutie asemanatoare exista in cazul in care un sot este disparut in fapt sau declarat ca atare prin hotarire judecatoreasca. In ambele cazuri, disparutul este considerat a fi in viata cata vreme nu a intervenit o hotarire declarative de moarte. Nepunand capat casatoriei, disparitia nu poate duce la incetarea comunitatii de bunuri si a obligatiei sotilor de a poseda, folosi si administra impreuna de bunurile comune. Sotul disparut isi exercita drepturile cu privire la comunitate prin curatorul sau, bineinteles de la data cand acesta a fost numit.

4.4. Proprietatea personala a sotilor

Pornind de la prevederea art. 20 C.F., care stabileste ca bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt comune, se intelege c& bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei sunt proprii, deoarece acestea nu mai reprezinta rezultatul efortului comun al ambilor soti. Chiar daca sotii au dobandit impreuna un bun inainte de incheierea casatoriei, acesta nu devine comun, sotii fiind coproprietari asupra lui, ceea ce inseamna ca el este bun propriu. Sunt bunuri proprii si cele dobandite

■ ■ ■ ■

181

dupa incetarea sau desfacerea casatoriei, fostii soti fiind coproprietari asupra lor, desi art. 22 C.F. nu le mentioneaza. Astfel, conform alin. 1, art. 22:

"Bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pdna la incheierea casatoriei si bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire sau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei, sunt proprietate personald a fiecaruia dintre sofi".

Bunurile primite prin donatie sunt proprii, indiferent daca este vorba de donatie directd, indirecta, deghizatd sau dar manual. Ele sunt proprii, fie ca donatia este intre vii, fie ca este din cauza de deces, adica donatia intre vii pentru bunuri viitoare, care este intotdeauna revocabila. Donatiile intre soti se pot face numai din bunurile proprii, nu si din bunurile comune, deoarece, in ultimul caz, ar insemna sa se micsoreze comunitatea de bunuri.

Bunurile dobdndite, de unul din soti prin mostenire sunt proprii, desi sunt dobdndite in timpul casatoriei, datorita caracterului personal al dobdndirii lor. Intr-adevar, in ceea ce priveste mostenirea, pe de o parte, aceasta este atribuita de lege in considerarea legaturii de rudenie sau de casatorie dintre mostenitor si eel ce lasa mostenirea, la data deschiderii ei, ceea ce inseamna ca vocatia succesorala are un caracter strict personal, iar pe de aM parte, daca bunurile dobandite prin mostenire ar deveni comune, s-ar schimba devolutiunea succesorala stability de lege. Rezulta ca textul intelege prin "mostenire" succesiunea legala.

Bunul primit prin legat este propriu, fdrd a deosebi dupa cum legatul este universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, deoarece legea nu dispune. Legatul trebuie sa emane de la un tert, nu de la celalalt sot, deoarece numai in acest caz se pune problema calitatii de bun propriu sau comun, legatul producandu-§i efectul la moartea testatorului. Daca legatul provine de la un sot in favoarea celuilalt, el isi produce efectele la moartea sotului testator, adica la incetarea casatoriei, cand ia sfarsit distinctia intre bunurile comune si cele proprii.

In practica judiciara s-a decis ca bunurile primite de unul dintre soti prin testament sunt si raman bunuri proprii ale acestuia chiar daca mobilul testatorului - exprimat prin testament - a fost fngrigirea sa pana la sfarsitul vietii si suportarea cheltuielilor de inmormantare de catre sotul legatar; imprejurarea ca celalalt sot a contribuit la intretinerea testatorului, precum §i la cheltuielile de inmormantare , ca §i faptul ca

sotul legatar a incetat activitatea sa retribuita pentru a sc dedicn in^n jii ii autorului testamentului, pot genera in favoarea celuilalt so| mimiii dreptul de a se prevala de ele cu ocazia determinarii cotelor dc contribute ale ambilor soti la dobandirea bunurilor comune; testamentul, desi are mobilul aratat, nu se asimileaza cu un contracl dc instrainare cu clauza de intretinere.

In literatura juridica s-a exprimat §i parerea ca, in cazul donajici facute prin inscris autentic sau a legatului facut prin testament, proba vointei dispunatorului ca bunul sa devina comun, trebuie sa rezulte din cuprinsul intelectual si material al actului de donatie sau a I testamentului, dat fiind caracterul solemn al liberalitatii. Proba caracterului comun al bunului ar putea fi extinsa conform actului dc donatie sau al testamentului, adica trasa din mijloace straine actului care constata liberalitatea, dar numai cu conditia ca aceasta proba extinsa sa-si gaseasca radacina in cuprinsul actului de donatie sau al testamentului, sa nu-1 contrazica, ci sa intareasca elementele de proba ce rezulta din acel act.91

In privinta darurilor de nuntd, s-a decis ca acestea urmeazd a se considera bunuri comune ale sotilor, deoarece sunt dobdndite in timpul casatoriei, si anume la serbarea nuntii, adica dupa incheierea casatoriei, iar scopul lor este sa formeze inceputul patrimoniului comun. Darurile de nunta facute de parintii unuia dintre soti sunt bunuri comune. Fiind liberalitati, darurile de nunta sunt bunuri comune nu numai pentru ca sunt dobandite in timpul casatoriei, ci si pentru motivul ca se presupune intentia dispunatorului ca ele sa devina comune.

Lucrurile de uz personal (imbracamintea, incaltamintea si alte obiecte), cu exceptia bijuteriilor de pret si altor obiecte de lux, sunt proprietate personals a sotului care le foloseste, indiferent de timpul si modul de dobandire ( art.22, alin.2 C.F.).

Pentru a fi considerate proprii, bunurile de uz personal trebuie, totusi, sa indeplineasca anumite conditii, printre care:

a) Bunul devine propriu sotului care-1 foloseste, fara a deosebi intre modurile de dobandire. Bunul dobandit de sotul care-1 folose§te pentru uzul sau personal devine propriu, chiar daca a fost procurat cu bunuri comune. Se cere, insa, conditia ca procurarea bunului sa se fi facut in acest scop, nu pentru investirea unor economii realizate in timpul casatoriei;

90 Opri§an C, Situatiajuridica a bumirilor sofilor in timpul casatoriei, "Justijia Noua", 1954, nr. 5, p. 641.

182

91 M. Eliescu, in Tr. Iona§cu §.a., Casatoria in dreptul..., Bucurejti, Editura Academiei, 1964, p.121.92 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucure§ti, 1993, p. 70.

183

b) Bunul trebuie sa fie atectat in mod efectiv uzului exclusiv si personal al unuia dintre soti, curn sunt, de exemplu, imbracamintea si incaltamintea. Numai destinatia bunului, prin natura sa, nu este suficient pentru ca bunul sa fie propriu, fiind necesara §i folosinta efectiva a acestuia de catre unuldin soti. In categoria bunurilor de uz personal se incadreaza, in primul rand, bunurile destinate folosintei exclusive a unuia dintre soti. Bunurile nu sunt proprii datorita naturii lor, in sensul, de exemplu, ca imbracamintea pentru barbat este bun propriu al sotului si imbracamintea pentru femeie este bun propriu al sotiei, ci datorita folosintei efective a acestora de catre unul dintre soti. Sunt unele bunuri care, prin natura lor, sunt susceptibile de a fi folosite de catre oricare dintre soti. De aceea, natura bunurilor nu este un criteriu pentru determinarea acestora ca bunuri proprii, ci destinatia lor exclusiva uzului personal al unuia dintre soti. Acest uz personal poate fi fizic (de exemplu, incaltamintea) sau intelectual (cum sunt cartile de agrement scrise intr-o limba pe care numai unul dintre soti o cunoaste).

Bunurile de lux, cum sunt bijuteriile, datorita valorii lor mari, nu sunt socotite bunuri proprii, ci comune, chiar atunci cdnd sunt folosite de catre un singur sot Asemenea bunuri sunt doraune daca au o valoare deosebifrde mare, disproportionala fata de veniturile sotilor §i de nivelul lor::$e ifiata. Achzitioriate in scopul investirii economiilor realizate de catre; sbtjiri: timpul casatoriei. Problema de a sti daca un bun este ori nu obieqtide lux este un element de fapt;

*) Bunul este propriu daca este destinat exercitarii profesiei unuia dintre soti, indiferent daca el este dobandit cu mijloace bunuri proprii ale sotului dobanditor sau cu mijloace bunuri comune. Esential este ca acest bun sa fie destinat indeletnicirii cu titlu profesional, si nu unei activitati temporare si intamplatoare. Cand ambii soti au aceiasi profesie, bunurile pe care le folosesc pentru exercitarea ei nu sunt comune, ci se gasesc in coproprietatea acestora, deoarece i§i pastreaza caracterul de bunuri proprii;

d) Sumele de bani care au fost incasate de catre un sot sub forma de indemnizatii si alte plati cu caracter de compensare ( ajutor material, despagubire pentru vatamarea sanatatii etc.) sunt bunuri proprii, deoarece sunt destinate sa repare o paguba exclusiv personals, sa contribuie la refacerea sanatatii si la redobandirea capacitatii de a munci ori la asigurarea existentei persoanei, daca refacerea capacitatii sale de munca nu mai este posibila.

...

4.5. Recunoasterea bunurilor personale ale soli lor drcpl proprietate in devalmasie a acestora

nunurile ce apartin fiecdruia dintre soti pot fi recunoscute dc instanta judecdtoreascd proprietate in devalmasie a acestora daca se va stabili ca, in timpul casatoriei, din contul mijloacelor comune ale sotilor sau al mijloacelor unuia dintre soti, ori in urma muncii numai a unuia dintre sofi, valoarea acestor bunuri a sporit simtitor (repara(ic capitald, reconstructie, reutilare, reamenajare etc.). (art. 23 C.F.).

Este necesar sa deosebim situatia in.care.sfe efectueaza - de catre ambii soti sau de un sot, dar cu mijloace 4||| bunurile comune constructii alatura,te, invecinate, suprapuse,v*deci constructs noi, adaugate la o constructie veche, proprietate numai a unuia dintre soti, de situatia cand ambii soti sau numai unul dintre ei ridica 0 constructie pe terenul proprietate a celuilalt sot, solutia fiind asemanatoare cu situatia in care se face reconstructie, renovare, reamenajare, deci se realizeaza un spor de valoare imobilului, proprietate a numai unuia dintre soti, dar cu mijloace din bunurile comune, fie de catre un sot, fie de ambii so^i.

In prima situatie, constructiile devin bun comun (proprietate in devalmasje), iar terenul §i constructiile vechi raman proprietatea sotului titular al dreptului de proprietate; sotul constructor, neproprietar al terenului, dobande§te un drept de folosinta asupra acestuia, care va greva dreptul de proprietate al celuilalt sot asupra terenului.

In cea de-a doua situatie, suntem in prezenta a ceea ce numim "sporul valorii imobilului", proprietate a numai unuia dintre soti, cand trebuie avute in vedere mai multe aspecte. Daca acest spor de valoare se realizeaza cu mijloacele sotului proprietar al imobilului, el are aceiasi natura juridica, adica este bun propriu. Daca sporul de valoare se realizeaza cu mijloace comune, deosebim urmatoarele situatii:

a) imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate in timpul casatoriei nu au dus la transformarea esentiala a imobilului, dar numai la sporirea valorii acestuia. In acest caz, reparatiile sau imbunatatirile nu schimba natura juridica a imobilului, transformandu-1 din bun propriu in bun comun. Constituie, insa, bun comun sporul la valoare dobandit de imobil prin imbunatatiri sau reparatii. Daca insa, reconditionarea bunului propriu s-a facut ca urmare a uzurii normale determinate de folosirea lui in comun, cheltuiala nu mai reprezinta bun comun, deoarece a fost inerenta si obi§nuita in casatorie §i nu reprezinta o

93 Petre Anca, in Ion. P. Filipescu (coord.) s.a., Incheierea casatoriei si efectele ei, Bucuresti, Editura Academiei, 1981, p. 119-120.

184 iss

crestere a valorii bunului egala cu suma platita pentru reparatie sau reconstructie.

Constitute bun comun, de asemenea, valoarea imbuntdtirilor si amenajarilor aduse de catre ambii soti imobilului proprietate nedivizibild a unuia dintre ei si a altor persoane, dacd imbunatafirile si amenajdrile aufost aduse in timpul casatoriei. In acest caz, dreptul de creanta al sotului neproprietar cu privire la valoarea imbunatatirilor si amenajarilor poate fi valorificat numai odata cu partajarea bunurilor comune, cand se cunoaste cota de contributie a fiecaruia.

b) Imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate in timpul casatoriei au dus la transformarea esentiala a imobilului, astfel, ca acesta a devenit un bun cu totul deosebit, un bun nou. In acest caz, s-a decis ca participarea sotului neproprietar la renovarile sau reparatiile ce se fac unui imobil, bun propriu al celuilalt sot, nu duce la schimbarea naturii lui juridice, transformandu-1 din bun propriu in bun comun. Constituie bun comun numai sporul de valoare dobandit de imobil. Daca imobilul a fost transformat in asa masura incat in fapt a devenit un bun nou, el este bun comun in devalmasie al sotilor.

4.6. Urmarirea bunurilor sotilor

Dupa cum sotii au doua categorii de bunuri, tot asa ei au doua feluri de datorii: personale si comune. Corespunzator celor doua feluri de datorii, so|ii au doua categorii de creditori: personali si comuni. Creditorii personali ai sotilor pot urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor. In acest sens, art. 24, alin. 1 C.F. prevede: "Fiecare so} raspunde pentru obligatiile proprii cu bunurile proprietate personala si cu cota-parte din proprietatea in devalmasie, care poate fi determinate de catre instanta judecatoreasca la cererea creditoruluf'. Asa dar, in cazul cand bunurile proprii ale sotului debitor nu sunt suficiente pentru acoperirea integrals a creanfelor creditorilor personali, acestia pot cere impartirea bunurilor comune, prin hotarire judecatoreasca, dar numai in masura in care creanta a ramas nesatisfacuta. Prin urmare, impartirea bunurilor comune poate fi ceruta numai dupa epuizarea bunurilor proprii ale sotului debitor. Bunurile comune, devenind bunuri proprii, pot fi urmarite de catre creditorii personali. Ordinea in care se face aceasta urmarire are, de asemenea, un caracter imperativ si trebuie observata de instanta din oficiu, deoarece ea poate fi invocata de orice interesat.

Numai creditorii comuni pot sa urmareasca bunurile comune ale sofilor. Daca bunurile comune nu sunt suficiente pentru a acoperi

186

integral creanta, atunci creditorii comuni pot urmari si bunurile personale ale sotilor. Dupa urmarirea bunurilor comune, cand sc trccc In urmarirea bunurilor proprii, creditorii comuni trebuie sa-si divida urmarirea intre cei doi soti, deoarece, de drept comun, obligatiile sunt conjunctive si nu exista un text care sa prevada solutionarea sau indivizibilitatea in cazul datoriilor comune. Art. 24, alin.2 C.F. prevede doar urmatoarele: "Sotii raspund cu intreg patrimoniul lor pentru obligatiile care au fost asumate in interesul familiei, fie si numai de catre unul dintre ei, precum si pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a savarsirii de catre ei a unei infractiuni, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor". Daca unul dintre soti a fost urmarit de creditorul comun mai mult decat partea sa contributiva, atunci pentru aceasta diferenta, sotul care a platit se poate intoarce impotriva celuilalt. Dar aceasta se va face la impartirea bunurilor comune.

4.7. Impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor

impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor este prevazuta in art. 25 C.F. si poate fi facuta atat in timpul casatoriei, cat si dupa desfacerea ei, la cererea fiecaruia dintre soti. Impartirea proprietatii in devalmasie in timpul casatoriei se poate face numai in urmatoarele cazuri:

a) la cererea oricaruia dintre soti;b) la cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti;c) in cazul confiscarii averii unuia dintre soti.Impartirea proprietatii in devalmasie la cererea unuia dintre soti

poate fi facuta numai pentru motive temeinice, aprecierea carora se face de catre instanta judecatoreasca. Ar putea fi considerate motive temeinice: unul dintre soti va putea obtine impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca, pentru ca apoi aceste bunuri, devenite proprii in urma impartirii, sa le poata instraina cu scopul de a ajuta un copil de al sau, dintr-o casatorie anterioara, care se afla in nevoie; incercarea unuia dintre soti de a vinde proprietatea comuna constituie motiv temeinic pentru celalalt sot, care a parasit domiciliul si nu a consim^it la instrainare, sa ceara impartirea acestor bunuri; abandonarea fortata a domiciliului comun, datorita relelor tratamente etc. Se pot imparti, in intregime sau in parte, numai bunurile comune existente in momentul in care se face impartirea. Bunurile a caror impartire nu s-a cerut, precum si cele ce se vor dobandi in viitor de catre soti, au calitatea de bunuri comune, ceea ce inseamna ca aceasta impartire nu afecteaza regimul comunitatii de bunuri. La efectuarea partajului bunurilor

187

comune ale sotilor trebuie luata in considerare valoarea pe care o au aceste bunuri la data cand s-a introdus actiunea de despartire §i nu valoarea lor de la data la care a luat na§tere starea de devalmasje. La impartirea bunurilor comune ale sotilor nu pot participa §i copiii, neexistand nici un text de lege care sa autorizeze o atare masura.

Impartirea proprietatii in devalmasie in timpul casatoriei sepoate face si la cererea creditorului personal al unuia dintre soti. Creditorii personali nu pot urmari pentru realizarea creantei lor bunurile comune, ei pot urmari doar bunurile proprii ale sotului debitor. Daca bunurile proprii ale sotului debitor nu sunt suficiente pentru acoperirea creantei creditorului personal, el cere impartirea bunurilor comune pe cale judecatoreasca. Actiunea in justitie se introduce impotriva ambilor soti, pentru ca hotararea ce se va da sa le fie opozabila.

Impartirea proprietatii in devalmasie in cazul confiscarii averii unuia dintre soti loveste partea codevdlmasa a sotului condamnat la confiscarea averii, din masa bunurilor comune. In consecinta, statul se substituie sotului condamnat, devenind proprietar comun cu celalalt sot asupra bunurilor comune. In aceasta situatie, atat sotul celui condamnat, cat sj statul, care actioneaza nu in calitate de creditor, ci de proprietar, pot sa ceara incetarea proprietatii comune prin impartirea bunurilor comune. Proprietatea in devalma§ie poate fi impartita §i in baza acordului dintre soti.

In caz de neintelegere, determinarea cotei-parti a fiecarui sot in proprietatea in devalmasje, precum §i impartirea acesteia in natura, se face pe cale judecatoreasca.

La impartirea proprietatii in devalma§ie, instanta judecatoreasca, la cererea sotilor, stabile§te bunurile ce urmeaza sa fie transmise fiecaruia dintre soti. Daca unuia dintre soti ii sunt transmise bunuri care depa§esc cota ce-i revine, celuilalt sot i se poate stabili o compensatie baneasca sau in alta natura.

Bunurile procurate pentru copiii minori (imbracaminte, incaltaminte, rechizite §colare, instrumente muzicale, jucarii etc.) se transmit gratuit sotului cu care locuiesc impreuna copiii.

Depunerile facute de soti pe numele copiilor lor minori sunt proprietate a copilului §i nu se iau in considerate la partaj.

Daca bunurile comune au fost impartite in timpul casatoriei, acestea devin bunuri personale ale sotilor, iar bunurile care nu au fost impartite, precum §i bunurile dobandite ulterior de catre soti, sunt proprietate in devalma§ie a acestora.

' ,'188

Pentru impartirea bunurilor proprietate in devalmasjo a sotilor n caror casatorie a fost desfacuta, se stabileste un termen dc prcsciip(ic tic trei ani.

4.8. Determinarea cotelor-parti in proprietatea in dev&lmafiea sotilor

Daca sotii nu se inteleg cu privire la impartirea proprietatii in devalma§ie, atunci, la cererea oricaruia dintre soti, in aceasta privintil va decide instanta judecatoreasca. Cererea pentru impartirea bunurilor comune se poate introduce fie dupa desfacerea casatoriei, prin divort, pc calea unei actiuni principale, fie odata cu actiunea de divort sau in orice moment dupa aceea.

impartirea bunurilor comune seface infelul urmdtor.a) daca exista o invoiala a sotilor cu privire la determinarea cotei

fiecaruia dintre soti in bunurile comune, atunci impartirea se face potrivit cotelor-parti astfel stabilite;

b) daca nu exista o invoiala a sotilor, stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui sot m bunurile comune se face prin hotarire judecatoreasca, impartirea efectuandu-se in conformitate cu aceste cote.

Determinarea acestui criteriu este in functie de temeiul juridic al comunitatii de bunuri. Daca asemenea temei 1-ar forma numai existenta relatiilor de casatorie, atunci, avand in vedere principiul egalitatii dintre barbat §i femeie, bunurile comune ar fi trebuit impartite intre barbat §i femeie in mod egal. Instanta de judecata ar urma numai sa determine, in mod concret, bunurile care intra in fiecare jumatate prin impartirea lor in fapt. Aceasta situatie este prevazuta in alin. 1, art.26, C.F, potrivit caruia, la impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor §i determinarea cotelor-parti din aceasta, partile sotilor sunt considerate egale daca contractul matrimonial nu prevede altfel.

Instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele-parti in proprietatea in devalmasie a sotilor, tinhnd cont de interesele unuia dintre soti si/sau de interesele copiilor minori.

La impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor, datoriile comune se impart intre ei proportional cotelor-parti ce le-au fost repartizate.

Care datorii sunt considerate datorii comune? Sunt considerate datorie comuna cheltuielile facute cu administrarea oricaruia din bunurile comune; obligatiile contractate de catre soti impreuna; obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru indeplinirea nevoilor

189

obisnuite ale casatoriei; obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin insusirea ilicita a unor bunuri proprietate publica sau personala.

§ 5. Regimul contractual al bunurilor sotilor

5.1. Notiunea de contract matrimonial

Ultimii ani, din ce in ce mai frecvent, in fata cetatenilor republicii noastre apar probleme legate de apararea dreptului de proprietate, inclusiv in relatiile de familie. O modalitat^ de reglare civilizata a relatiilor patrimoniale dintre soti in timpul casatoriei ori in caz de desfacere a casatoriei o constituie contractul matrimonial.

Notiunea de contract matrimonial apare pentru prima data in legislatia Republicii Moldova odata cu adoptarea Codului Familiei din 26.10.2000, care in art.27 prevede: ^Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se cdsdtoreascd sau intre soti, in care se determina drepturile si obligatiile patrimoniale ale acestora in timpul casatoriei si/sau cazul desfacerii acesteia ".

Reiesind din faptul ca notiunea contractului matrimonial este noua in legislatia familiala din republica noastra, suntem lipsiti de posibilitatea de a opera cu rezultate ale cercetarilor sociologice sau cu date statistice referitoare la acceptarea sau neacceptarea ei in practica. Adresandu-ne la practica ce s-a stabilit in tarile unde contractul matrimonial este legiferat de cateva zeci de ani, putem face unele concluzii:

1. Se considera ca incheierea contractului matrimonial este necesara pentru un numar mic de persoane bogate si nu prezinta interes pentru majoritatea populatiei. Dupa unele date, numai 5% din cei ce se casatoresc in tarile in care legislatia recunoaste contractul matrimonial, il incheie. Aceasta se intampla, mai ales, la a doua casatorie.

2. Experienta ultimilor ani demonstreaza ca numarul persoanelor cu castig mediu, care incheie contractul matrimonial, este in crestere. Una din cauzele principale a acestui fenomen este legata de faptul cresterii numarului divorturilor si tendinta cetatenilor de a se proteja, daca nu de prejudiciile morale, apoi, eel putin, de cele patrimoniale , in caz de casatoria v-a fi nereusita.

3. Majoritatea sotilor care incheie contractul matrimonial apartin claselor sociale bine asigurate material, care tind sa-si pastreze

190

dupa sine bunuri familiale mostenite. incheierea eonlnu mini matrimonial este preferata de cuplurile in care dilbrcn|a tic viirsin intre soti este destul de evidenta. In aceste situatii, unul dintre soji, avand o baza economica solida si, deseori copii din cftsfltoria precedents, tinde a le proteja acestora drepturile si inleresclc patrimoniale. In Federatia Rusa, spre exemplu, contractul matrimonial este legiferat de la 01.01.1995, odata cu intrarea in vigoare a primei par(i a Codului Civil al Federatiei Ruse, care in art. 256, alin.l dispune: „ Bunurile, dobandite de soti in timpul casatoriei sunt proprietate comuna daca prin contractul incheiat intre ei nu este prevazut un alt regim a I acestor bunuri." Contractele matrimoniale se incheiau in baza acestci prevederi pana la 01.13.1996, cind a intrat in vigoare noul Cod al Familiei din Federatia Rusa, ce reglementeaza detaliat modul si conditiile de incheiere a contractului matrimonial in art. 40 - 44 si 46.94 Codul Familiei in capitolul 6 , art. 27 - 32 prevede modul de incheiere, con|inutul, modificarea si rezilierea, incetarea si declararea nuliatii contractului matrimonial.

5.2. Incheierea contractului matrimonial

In conformitate cu art.28 alin.l C.F.: ^contractul matrimonialpoate fi incheiat pdna la inrejistrarea casatoriei sau, in orice moment, in timpul casatoriei" In ceia ce priveste momentul incheierii contractului matrimonial practica altor state demonstreaza, ca, de regula, incheierea contractului matrimonial are loc pana la inregistrarea casatoriei. Drept exemplu: din 30 de contracte matrimoniale incheiate in regiunea Moscova, 10 au fost incheiate pana la inregistrarea casatoriei, 14 - in primele doua luni de casatorie si 6 - intre soti ce erau casatoriti de mai mult timp.

Legea nu prevede expres cu cat timp inainte de inregistrarea casatoriei poate fi incheiat contractul matrimonial, nelimitand astfel acest interval de timp. Alegerea momentului potrivit apartine in exclusivitate partilor contractante. Faptul incheierii contractului matrimonial pana la casatorie nu trebuie sa fie privit ca un stimul psiholgic pentru inregistrarea cat mai repede posibila a casatoriei. Cu atat mai mult, acest fapt nici nu obliga partile contractante sa inregistreze casatoria intr-un anumit termen ori chiar in genere.

94 JI. B. MaKCHMOBHH, BpaHHbiu doeoeop (KOHmpaKm): TJpaeoebiepe.ncwubi UMyttfecmea cynpyzoe. MocKBa, H3AaTeJibCTBO «Ocb-89», 2000, CT. 41.

191

Momentul inregistrarii casatoriei serveste doar ca un mecanizm care da curs contractului.

In cazul in care, contractul matrimonial a fost incheiat pana la inregistrarea casatoriei, el v-a intra in vigoare odata cu inregistrarea casatoriei, pana atunci contractul nu este valabil.

In cazul in care contractul matrimonial este incheiat dupa inregistrarea casatoriei - el intra in vigoare din momentul incheierii lui.

Pentru unii cetateni prezinta interes intrebarea, daca poate fi incheiat contractul matrimonial intre persoane ce au ales concubinajul ca mod de convetuire. Raspunsul ar fi urmatorul: asa cum concubinajul nu se afla sub incidenta C.F., adica persoanele respective nu sunt recunoscute drept soti, contractul matrimonial incheiat intre aceste persoane este privit ca un raport de drept comun. Aceasta inseamna ca, contractul v-a intra in vigoare odata cu inregistrarea casatoriei. Daca persoanele ce traiesc in concubinaj nu intentioneaza sa inregistreze casatoria, atunci incheierea contractului matrimonial este lipsita de sens, deoarece el nu poate intra in vigoare.

E necesar de mentionat ca incheierea contractului matrimonial nu este o conditie necesara pentru inregistrarea casatoriei. Acesta este un drept al sotilor sau al viitorilor soti, dar nu o obligatie. Obligatorie insa, este respectarea conditiei liberului consimtamant al partilor la incheierea contractului. Incercarea de a impune unul dintre soti (sau o persoana ce intentioneaza sa se casatoreasca) de catre celalalt sot (sau cealalta persoana care intentioneaza sa se casatoreasca) sau al ambilor soti de o a treia persoana (de exemplu parinti) de a incheia contractul matrimonial este considerata ca incalcare grava a legii.

5.3. Forma contractului matrimonial

Legea prevede forma contractului matrimonial. Astfel , art. 28, alin. 3 C.F. dispune: ^contractul matrimonial se incheie in forma scrisd si se autentificd notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului". In sensul acestei prevederi se impune redactarea unui document care sa exprime continutul actului respectiv. In caz de necesitate, persoanele cointeresate in alcatuirea proiectului contractului matrimonial pot solicita ajutorul competent fie al unui avocat, fie al unui

95

notar.

Contractul matrimonial v-a fi autentificat notarial. Notarul este obligat de a explica partilor esenta si importanta actului care vor sa-1

95 A. M. HenaeBa, Ce.ueunoe npaeo, Kypc JTCKUHH, MocKBa, 1998, c. 136-143.

192

incheie, dupa cum si a efectelor juridice ale lui, de u cnnlroln conformitatea continutului cu interesele partilor si cu lcgisla|ia. ( nil 49i Legea cu privire la notariat).

Textul documentului trebuie sa fie scris citet, cifrelc sa lie sense, eel putin o singura data, si cu litere, iar numele si prenumele cet&tenilor sa fie scrise fara prescurtari, indicandu-se adresa ori domiciliul. (ail. 43 alin. 3, Legea cu privire la notariat)

Contractul trebuie sa fie semnat de catre parti in prc/,en(a notarului. Daca o parte, din cauza unei deficiente fizice, a unei boli sau din alte cauze, nu poate semna personal, atunci ea poate imputernici o alta persoana sa semneze documentul in prezenta sa si a notarului. In acest caz se va indica din ce cauza partea care a cerut efectuarea acestui act nu poate semna personal documentul. (art. 42 alin. 3,4,5. Legea cu privire la notariat).

Contractul matrimonial se alcatuie§te in trei exemplare - cate un exemplar la fiecare parte, iar unul se pastreaza la biroul notarial. Toate exemplarele se semneaza de catre parti, fiind egal autentice.

Pentru acordarea de consultatie, pentru redactarea proiectului contractului matrimonial , pentru autentificarea lui, notarul incaseaza plata in marimea stabilita prin acord cu solicitantul, dar nu mai mare de tarifele maxime, stabilite de Ministerul Justitiei in comun cu Ministerul Finantelor.

5.4. Continutul contractului matrimonial■ 's

Confinutul contractului matrimonial trebuie sa corespunda anumitor cerinte stipulate in art. 29 din Codul Familiei:

„Prin contractul matrimonial sopi pot modiflca regimul legal al proprietapi in devalmasie stabilit la art. 20 C.F.

Contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobdndite de fiecare dintre sop in timpul casatoriei sunt proprietate personald a sopilui care le-a dobdndit.

Contractul matrimonial incheiat in timpul casatoriei nu are acpune retroactivd. Bunurile dobdndite pana la incheierea contractului sunt supuse regimului legal prevazut de Codul Familiei.

Sopi sunt in drept sa determine in contractul matrimonial drepturile si obligapile privind intrepnerea reciprocd si modul de participare a flecaruia la veniturile obpnute de flecare dintre ei si la cheltuielile comune, bunurile ce vorfl transmise flecaruia dintre sop in

193

caz departaj, precum #i sa stabileasca alte cauze patrimoniale, inclusiv sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei"

Deci: in primul rand, sotii sunt in drept sa determine in contractul matrimonial drepturile §i obligatiile privind intretinerea reciproca. Aceste drepturi §i obligatii pot fi stabilite pentru perioada casatoriei si in caz de divort. Contractul matrimonial permite sotilor sa rezolve singuri intrebarea cu privire la temeiurile intretinerii reciproce. De exemplu, in contract ei pot stipula ca acela dintre soti care a fost nevoit, in interesul familiei, sa-sj schimbe profesia, sa lase lucrul, sa se dezica de la cariera profesionala (sotia a fost nevoita sa abandoneze studiile superioare sj sa se dedice in intregime familiei §i educatiei copiilor), - in caz de divort, capata de la celalalt sot intretinerea necesara pentru a avea posibilitatea de a recupera scaparile in plan profesional.

In al doilea rand, sotii sunt in drept sa determine modul de participare a fiecaruia la veniturile obtinute de fiecare dintre ei. De regula prin venituri se intelege atat sume de bani, cat sj alte mijloace antrenate in circuitul civil. De exemplu, la venituri se refera dividendele de la actii sj alte hartii de valoare, procentele de la conturile bancare, plata de arenda etc. in unele cazuri termenul venit se folose§te in sens mai larg, incluzandu-se fructul acestor mijloace (roada de pe terenul din posesie, vitele ce se inmultesc etc.) in conformitate cu art. 137 C.C.: "Fructele, prdsila, veniturile pe care le aduce lucrul apartin proprietarului acestuia, daca legea sau contractul incheiat de proprietar cu o alta persoana nuprevede altfel".

In contractul matrimonial sotii pot schimba ordinea prevazuta de dreptul civil, stabilind, de exemplu, ca procentul de pe un cont bancar ce apartine sotului, este proprietate a ambilor soti.

In al treilea rand, sotii pot determina in contractul matrimonial modul de participare la cheltuielile comune familiale. Cheltuielile familiale prezinta o notiune destul de larga §i nu sunt detaliate in lege. In practica, prin aceste cheltuieli se subinteleg acele cheltuieli ce exista in familia data §i care depind, in primul rand, de nivelul de asigurare materials a ei. De asigurarea materials a familiei depinde volumul posibilitatilor §i eel al necesitatilor. Aceste cheltuieli am putea sa le grupam conventional in urmatoarele grape: din prima grupa fac parte cele mai prozaice si mai necesare cheltuieli curente - plata pentru locuinta si servicii comunale pentru transport; intretinerea automobilului (benzina, arenda garajului); alimentatie; telefon, telefax, posta electronica etc.; intretinerea vilei; a terenului etc. Urmatoarea grupa de cheltuieli familiale o constituie cheltuielile legate de plata pentru

194

instruire, asigurare medicala, lecuire sanatoriala etc. A trcia grupfl 0 constituie cheltuielile legate de odihna, calatorii etc. In a palra grup.1 sunt incluse a§a - zisele cheltuieli de buzunar, adica acele sumc pe care fiecare dintre soti sunt in drept sa le cheltuie dupa cum consider;! necesar.

Enumerarea propusa nici pe departe nu epuizeaza toate formele de cheltuieli familiale §i a fost data doar cu scopul de a arata multitudinca lor, pentru ca la alcatuirea contractului matrimonial sotii sa se orienteze mai u§or, formuland conditiile §i modul de participare la aceste cheltuieli. Includerea in contract a acestei prevederi presupune ca sotii vor determina, cine §i in ce masura - partial ori in intregime - v-a purta povara cheltuielilor familiale cu indicarea sumei care poate fi numita in intregime sau divizata in functie de felul cheltuielilor.

In al patrulea rand, in contract pot fi indicate bunurile, care vor trece in posesia fiecarui sot in caz de desfacere a casatoriei. Nu trebuie de confundat aceasta conditie din contractul matrimonial cu dreptul sotilor in caz de desfacere a casatoriei pe cale judecatoreasca de a prezenta instantei de judecata, pentru examinare un acord cu privire la impartirea bunurilor lor proprietate in devalmasje (art. 38, alin. 1 C.F.). In primul rand intre aceste documente exista diferenta de forma, deoarece contractul matrimonial necesita autentificare notariala, pe cind legea nu necesita aceasta procedura. In al doilea rand, conditia contractului matrimonial ce determina bunurile care vor trece in posesia fiecaruia dintre soti in caz de desfacere a casatoriei, este de perspective, deoarece in momentul incheierii contractului intrebarea daca casatoria data in viitor se va desface sau nu este sub semnul intrebarii, pe cand in situatia indicata la art. 38 alin. 1, ea este prezenta.

Legea permite a include in contractul matrimonial §i alte prevederi referitoare la relatiile patrimoniale dintre soti. In legatura cu aceasta prezinta interes intrebarea, daca poate unul dintre soti sau ambii soti, in contractul matrimonial sa dispuna de bunurile dobandite in timpul casatoriei ori de bunurile lui personale, in caz de deces, adica daca poate contractul matrimonial sa contina elemente de testament. Cu toate ca testamentul are cea mai directa legatura cu reglementarea relatiilor patrimoniale, raspunsul la intrebarea data este negativ din urmatoarele considerente:

A. Rezolvarea tuturor problemelor legate de succesiune este decompetenta dreptului civil (titlul al §aptelea al Codului Civil).

B. Art. 27 C.F. prevede ca in contractul matrimonial se determinildrepturile §i obligatiile patrimoniale ale sotilor (sau ale viitorilor sop) in

195

timpul casatoriei si/sau in cazul desfacerii acesteia. Insa desfacerea casatoriei (divortul) este numai un mod de incetare a casatoriei. In conformitate cu art. 33 C.F. casatoria poate sa inceteze si in urma decesului sau a declararii pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti. Deci, daca in art. 27 C.F. este prevazut numai cazul desfacerii casatoriei, rezulta ca determinarea drepturilor si obligatiilor patrimoniale in cazul decesului unuia dintre soti in contractul matrimonial nu este posibila.

In acelasi timp trebuie de avut in vedere ca in anumite cazuri, de regimul legal al bunurilor ales in contractul matrimonial depinde pe viitor determinarea bunurilor succesorale in caz de deces al unuia dintre soti. De exemplu, daca sotii stabilesc in contractul matrimonial regimul de cote-parti a bunurilor dobandite in timpul casatoriei, atunci in caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor pierde dreptul asupra cotei sotului decedat.

Sotii ori viitorii soti sunt in drept sa prevada in contractul matrimonial drepturi si obligatii locative ale fiecaruia in caz de divort. Printre multitudinea de probleme posibile de ordin locativ ce apar intre fostii soti, cea mai frecventa este problema legata de aparitia si incetarea dreptului de folosinta a spatiului locativ. Este vorba despre locuirea sotilor intr-un apartament, casa, odaie care, dupa lege, este proprietatea unui sot, ori este arendata printr-un contract incheiat inainte de inregistrarea casatoriei. In ambele situa^ii, al doilea sot are numai dreptul de a se folosi de spatiul locativ , proprietar sau arendas al caruia este primul sot. Deci, daca motiv pentru aparitia dreptului de folosinta a spatiului locativ este inregistrarea casatoriei, atunci temei pentru disparitia acestui drept este desfacerea casatoriei. In legatura cu aceasta in contractul matrimonial se poate de prevazut, ca odata cu desfacerea casatoriei, dreptul de folosinta a spatiului locativ de catre sotul al doilea inceteaza cu toate consecintele ce reies din aceasta situatie si, in primul rand, cu obligatia de a elibera locuinta. Practic, in contractul matrimonial sotii pot indica termenul in care sotul al doilea se obliga sa elibereze locuinta in caz de divort.

Drepturile si obligatiile prevazute in contractul matrimonial pot fi 1 imitate la un anumit termen sau pot fi puse in functie de survenirea sau nesurvenirea anumitor conditii (art.29 alin.5 C.F.)

Prin urmare aparitia drepturilor si obligatiilor patrimoniale, prevaV.ute in contractul matrimonial pot fi puse in functie de survenirea sau nesurvenirea unor situatii ( conditii), inclusiv cu caracter nepatrimonial.

196

Contractul matrimonial poate fi incheiat cu conditia de suspendareori anulare.

Contractul se considers incheiat cu conditia de suspendare, daca partile au prevazut aparitia drepturilor §i obligatiilor in functie de o situatie despre care nu se stie daca v-a surveni sau nu. De exemplu, in contractul matrimonial sotii au indicat, ca in cazul cind in primii doi ani de casatorie se naste primul copil-baiat, dreptul de proprietate asupra automobilului procurat in timpul casatoriei trece la sotie.

Contractul se considera incheiat cu conditie de anulare in cazul cand sotii au prevazut incadrarea drepturilor sau obligatiilor in functie de survenirea sau nesurvenirea anumitor conditii. De exemplu, in contractul matrimonial sotii au prevazut ca, daca motiv pentru desfacerea casatoriei v-a fi comportamentul neadecvat al unuia dintre ei (infidelitate conjugala, betie etc.), atunci imparfirea bunurilor dobandite in timpul casatoriei se v-a face reiesind din regimul de cote-parti si nu din regimul in devalmasie a sotilor, iar cota parte a sotului vinovat v-a fi mai mica decat a celuilalt.

Astfel, in ambele cazuri este vorba numai despre unele conditii cu caracter personal, de care in contract poate fi legata survenirea sau nesurvenirea drepturilor si obligatiilor patrimoniale ale sotilor si nicidecum despre reglementarea drepturilor si obligatiilor lor patrimoniale, ceia ce nu este acelasi lucru.

Hotarirea cu privire la volumul (marimea) contractului matrimonial, adica cate si care anume conditii se vor confine in el, care din drepturile legale patrimoniale vor fi reglementate in contract, apartine sotilor sau viitorilor soti. De exemplu, sotii pot incheia un contract matrimonial care sa contina un singur punct ce prevede cota-parte a fiecarui sot din proprietatea in devalmasie a lor.

Partile nu sunt in drept sa stipuleze in contractul matrimonial clauze care ar afecta capacitatea juridica sau de exercitiu a sotilor, dreptul lor de adresare in instanta judecatoreasca pentru reglementarea relatiilor personale dintre ei, inclusiv a drepturilor si obligatiilor dintre ei si copii lor, care ar limita dreptul sotului inapt de munca la intretinere, care ar leza drepturile si interesele legitime ale sotilor sau ale unuia dintre ei, precum si clauze care contravin principiilor §i naturii relatiilor familiare (art.29, alin.6 C.F.). Deci:

- Partile nu sunt in drept sa stipuleze in contractul matrimonial clauze care ar afecta capacitatea juridica sau de exercitiu a sotilor. De exemplu, intretinerea pe care sotia urmeaza a o

197

primi de la sot nu trebuie sa fie conditional de datoria ei de a lasa serviciul §i de a se ocupa exclusiv de munca casnica.

- De asemenea, nu poate fi limitat dreptul sotilor de a se adresa in instanta judecatoreasca pentru apararea drepturilor lor personale. De exemplu, conditia contractului matrimonial in conformitate cu care sotul se dezice de a se adresa in instanta judecatoreasca in vederea apararii drepturilor sale patrimoniale este nelegitima §i de aceia conditia data nu impiedica adresarea in judecata.

- Nu pot fi stipulate in contract si clauze care ar afecta drepturile si obligatiile dintre parinti §i copiii lor. In conformitate cu art. 74 C.F.:„ Parintii sunt obligati sa-si intretina copiii minori §i copiii majori inapti de munca care necesita sprijin material. Modul de plata a pensiei de intretinere se determina in baza unui contract incheiat intre parinti sau intre parinti §i copilul major inapt de munca".

- Nu pot fi prevazute conditii care ar limita dreptul sotului inapt de munca la intretinere, precum §1 alte prevederi ce ar leza drepturile §i interesele legitime ale sotilor sau a unuia dintre ei, precum §i clauze care contravin principiilor si naturii relatiilor familiale.

Pe linga conditiile stipulate in art. 29 C.F., mai putem indica ti alte cerinte ce trebuie respectate la incheierea contractului matrimonial.

A§a cum copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor, iar parintii - asupra bunurilor copiilor (cu exceptia dreptului la mo§tenire §i la intretinere), la incheierea contractului matrimonial trebuie delimitate bunurile sotilor de cele ale copiilor. Depunerile bane§ti pe numele copiilor comuni minori, facute din contul bunurilor sotilor dobandite in timpul casatoriei, apartin copiilor si nu sunt luate in consideratie la incheierea contractului matrimonial. In particular, copilul este coproprietar al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobandite intr-un alt mod, §i al tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui.

Este necesar de subliniat ca contractul matrimonial nu determina toate drepturile, dar numai drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor in casatorie sau in caz de divort. Drepturile si indatoririle personale dintre soti nu pot fi obiect al contractului matrimonial. Nu poate fi, de exemplu, stability in contract datoria sotilor de a se stima reciproc, de a-si pastra fidelitate conjugala, de a determina cercul datoriilor casnice pentru fiecare dintre ei etc.

198

5.5. Modificarea si rezilierea contractului matrimonial

"Contractul matrimonial poate fi modificat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre soti. Acordul privind modificarea sau rezilierea contractului matrimonial se intocmeste in scris si se autentifica notarial" (art. 30, alin.l C.F.) in acelasj timp, nu se admite refuzul unilateral de executare a clauzelor contractului matrimonial. In caz de divirgente intre soti cu privire la contractul matrimonial, la cererea unuia dintre sotii, instanta judecatoreasca poate modifica sau rezilia contractul matrimonial in modul si temeiurile prevazute de Codul civil.

Ca temei de baza pentru modificarea contractului matrimonial poate fi privita incalcarea esentiala a prevederilor contractuale de catre o parte. In conformitate cu regula generala este considerata esentiala incalcarea care a adus unei parti daune considerabile in comparatie cu prevederile contractului. Prin dauna se intelege orice prejudiciu, inclusiv eel moral, adus partii. Sotii sunt in drept sa prevada singuri care incalcari ale contractului vor servi ca temei pentru modificarea sau rezilierea contractului matrimonial.

Alt temei pentru modificarea sau rezilierea contractului matrimonial poate servi modificarea esentiala a situatiei din care sotii au reie§it cand au incheiat contractul matrimonial. Modificare esentiala a situatiei se considera atunci, cand situatia s-a schimbat in a§a masura, incat, daca partile ar fi prevazut aceasta, atunci ele nu ar fi incheiat contractul matrimonial sau 1-ar fi incheiat in alte conditii. De exemplu, schimbarea situatiei materiale familiale poate fi privita ca modificare esentiala a situatiei din care sotii au reiesjt la incheierea contractului matrimonial.

Obligatiile partilor inceteaza in functie de momentul rezilierii contractului matrimonial. Cu acordul ambilor soti contractul matrimonial poate fi reziliat din momentul autentificarii lui notariale, iar in caz ca litigiul este solutionat in instanta de judecata - din momentul in care hotarirea judecatoreasca ramane definitiva.

Pe langa cauzele mentionate, clauzele contractului matrimonial se sting din momentul incetarii casatoriei. Exceptii fac acele obligatii care au fost stipulate in contractul matrimonial anume pentru perioada de dupa incetarea casatoriei - obligatia de intretinere dintre fo§tii soti, obligatiile legate de impartirea bunurilor etc.96

96 JI. E. MaKCHMOBHH, EpaHHMH aoroBop (KOHTpaKT): IlpaBOBbie peatHMti HMymecTBa cynpyroB. MocKBa, H3aaTejn>CTBO «Oci>-89», 2000, CT. 53.

199

5.6. Garantarea drepturilor creditorilor la incheierea, modificareasi rezilierea contractului matrimonial

■

"Fiecare dintre soti este obligat sa instiinteze creditorii sai despre incheierea, modificarea sau rezilierea contractului matrimonial. In cazul neexecutarii acestei obligatii, sotul debitor rdspunde pentru obligatiile sale, indiferent de conpnutul contractului" (art. 32 alin. 1 C.F.). Aceasta norma are drept scop protejarea drepturilor si intereselor patrimoniale ale creditorilor, care nu trebuie sa sufere in urma incheierii, modificarii ori rezilierii contractului matrimonial de catre debitor. De exemplu, este posibila situatia cand unul dintre soti, care a Tmprumutat o suma mare de bani nu se achita la timp cu creditorul si incheind contractul matrimonial, trece toate bunurile lui in proprietatea celuilalt sot. Drept urmare, creditorul este lipsit de posibilitatea de a-si intoarce imprumutul prin urmarirea bunurilor debitorului.

Este posibila, insa, si alta situatie, cand unul dintre soti, caruia din anumite pricini i-au devenit neconvenabile conditiile contractului matrimonial si care nu doreste sa apeleze la instanta judecatoreasca pentru rezilierea lui, se intelege cu creditorul sau ori cu eel ce isi v-a asuma acest rol si care se adreseaza catre sotul debitor cu cererea de a-si indeplini obligatiunea, indiferent de conditiile contractului matrimonial. Aceasta v-a conduce, in ultima instanta, la imbogatirea fara temei a unuia dintre soti si nerespectarea drepturilor celuilalt sot.

Creditorii sotului debitor pot cere modificarea sau rezilierea contractului matrimonial, daca acesta lezeaza drepturile si interesele ocrotite prin lege.

5.7. Incetarea si declararea nulitatii contractului matrimonial

Clauzele contractului matrimonial se sting din momentul incetarii casatoriei, cu exceptia celor care au fost stipulate pentru perioada de dupa incetarea casatoriei (art.31 alin.l.).

Contractul matrimonial, in baza temeiurilor prevazute de codul civil, poate fi declarat nul, total sau partial, de catre instanta judecatoreasca. Se considera nul contractul incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate. Nulitatea poate fi absoluta sau relativa. Nulitatea absoluta intervine in cazul cand s-au incalcat norme juridice imperative, iar nulitatea relativa sanctioneaza nerespectarea, la

200

incheierea contractului, a unei norme ce ocroteste un interes particular, individual sau personal.

La cererea unuia dintre soti sau a procurorului, instanta judecatoreasca este in drept sa declare nulitatea, totala sau partiala, a contractului matrimonial, daca acesta contine clauze care lezeaza drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege (art. 32, alin. 3 C.F.).

Nulitatea totala desfiinteaza contractul matrimonial si nu permite ca el sa produca vre-un efect chiar din momentul incheierii. Nulitatea partiala desfiinteaza numai o parte a contractului matrimonial, celelalte efecte producandu-se, intrucat nu contravin legii. Ca urmare a declararii nulitatii contractului matrimonial, fiecare din parti este obligata sa reintoarca bunurile primite in conformitate cu prevederile contractului.

§ 6. Incetarea casatoriei

6.1. Temeiurile incetarii casatoriei

Dreptul familiei prevede atat conditiile legale de incetare a casatoriei, cat si cele de desfacere a ei (divort).

In sensul stabilitatii familiei, un rol insemnat revine reglementarii legale privind divortul. Divortul este desfacerea casatoriei in timpul vietii sotilor fie printr-o hotdrire judecatoreasca pronuntatd pentru motive temeinice carefac imposibild continuarea casatoriei, fie in baza acordului de vointa al sotilor. (Panzari.p.58) Aceasta reglementare legala constituie un puternic mijloc de lupta impotriva atitudinilor usuratice fata de familie si societate si, in acelasi timp, contribuie la formarea unor deprinderi §i obisnuin^e in cadrul relatiilor de familie, conforme cu cerintele moralei, pe care le exprima cerintele dreptului familiei.

In conformitate cu prevederile articolului 33 din Codul Familiei:"Casatoria inceteaza in urma decesului sau a declararii pe cale

judecatoreasca a decesului ufiuia dintre soti" (art. 33, alin. 1 C.F.)."Casatoria poate inceta prin divort (desfacere), in baza cererii unuia

sau a ambilor soti ori a tutorelui sotului declarat incapabil" (art. 33, alin. 2 C.F.).

Asa dar, legislatia face distinctie intre incetarea si desfacereacasatoriei. Incetarea casatoriei are loc de drept. Temeiuri pentruincetarea casatoriei sunt:- decesul unuia dintre soti si

201

- declararea pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti.Decesul unuia dintre sop este modul firesc de incetare a casatoriei.

De§i casatoria inceteaza pentru viitor, unele efecte ale acesteia se mentin si dupa aceasta data. Astfel:

a) Sotul supravetuitor care a luat la incheierea casatoriei numele celuilalt sot il mentine si dupa incetarea acesteia;

b) Capacitatea de exercitiu deplina, dobandita de sotul supravetuitor, in urma incheierii casatoriei cu sotul care decedeaza, i se mentine acestuia;

c) inceteaza proprietatea comuna devalmasa a sotilor;d) La moartea unui sot, celalalt sot dobandeste dreptul la

mostenire.Declararea pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti

este alt mod de incetare a casatoriei, care produce aceleasi efecte ca si moartea fizica. Declararea mortii si a efectelor aparitiei sau descoperirii locului de aflare a sotului declarat mort este reglementata de art. 254 §i 255 C.P..C. Data mortii se considera aceea stabilita prin hotanrea judecatoreasca declarativa de moarte. Ca urmare a declararii mortii unuia dintre soti prin hotarire judecatoreasca, casatoria incheiata se considera incetata prin deces, iar celalalt so| este liber de a se recasatori. La aparitia sotului declarat mort, instanta de judecata anuleaza printr-o noua hotarare hotararea pe care a dat-o anterior. Aceasta hotarare constituie un temei pentru anularea inscrierii mortii cetateanului respectiv in registrul actelor starii civile.

Ce se intampla, daca intre timp celalalt sot a incheiat o noua casatorie? In acest caz pot fi deosebite doua situatii:

a) Sotul care s-a recasatorit a fost de buna-credinta, adica nu a stiut ca eel declarat mort traieste. In aceasta situatie, cu toate ca hotararea de anulare a hotararii declarative de moarte produce efecte retroactive §i sotul recasatorit ar urma sa fie considerat ca a incheiat cea de-a doua casatorie in timp ce era deja casatorit cu o alta persoana, legea da preferinta celei de-a doua casatorii, care exista "in fapt. Prima casatorie se desface de la data incheierii celei de-a doua casatorii;

b) Sotul care s-a recasatorit a fost de rea-credinta, adica a stiut ca eel declarat mort este in viata. In aceasta situatie, noua casatorie se considera incheiata cu incalcarea prevederilor art. 15 C.F. si este lovita de militate.

Desfacerea casatorieipoate avea locprin divort.

97 Veaceslav Panzari, Dreptul familiei (Note de curs), Presa universitara balfeana, Balji, 2000, p. 57.

202

In conformitate cu art. 41 din Legea privind actcle dc stare civiln, temeiurile pentru inregistrarea divortului (desfacerii casatoriei) sunt

a) declaratia comuna a sotilor privind divortul - daca accslia nu au copii minori comuni;

b) declaratia unuia dintre so^i privind divortul §i hotariirca (sentinta) judecatoreasca - daca celalalt sot este:

- declarat incapabil sau disparut;- condamnat la privatiune de libertate pe un termen mai mare de

3 ani;c) hotararea instantei judecatore§ti cu privire la desfacereacasatoriei.

6.2. Modalitatea de desfacere a casatoriei

Asa cum temeiurile pentru desfacerea casatoriei sunt diferite, diferite sunt si modalitatile de desfacere a ei.

In primul rand, in anumite situatii sunt limitate drepturile sotului de a cere desfacerea casatoriei. Astfel, in lipsa acordului sotiei, sotul nu poate cere desfacerea casatoriei in timpul graviditatii acesteia si timp de un an dupa nasterea copilului, daca acesta s-a nascut viu §i traie§te (art.34, C.F.).

In al doilea rand, in anumite situatii este prevazuta desfacerea casatoriei la oficiul de stare civila si anume: "In cazurile' in care exista acordul comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiati de ambii soti, in cazurile cand intre ace§tia nu exista litigii referitoare la partaj sau la intretinerea sotului inapt de munca, casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare civila, in a carui raza teritoriala se afla domiciliul unuia dintre soti, cu participarea obligatorie a ambilor soti(art. 36,alin.l,C.F.).

La oficiul de stare civila poate fi desfacuta casatoria, la cerereaunuia dintre so\i, in urmdtoarele cazuri:

a) daca celalalt sot a fost recunoscut incapabil;b) daca celalalt sot a fost declarat disparut;c) daca celalalt sot a fost condamnat la privatiune de libertate pe un

termen mai mare de trei ani (art. 36, alin. 2 C.F.).Desfacerea casatoriei si eliberarea certificatului de divort au loc

dupa expirarea termenului de o luna din ziua depunerii cererii de divort.In al treilea rand, in cazul aparitiei litigiilor intre soti cu privire la

copii, la partaj sau la intretinerea soUilui inapt de munca, care neecsita

sprijin material, desfacerea casatoriei se face pe cale judecatoreasca (art. 36, alin. 4 C.F.).

Daca dupa desfacerea casatoriei de catre oficiul de stare civila intre soti apar litigii referitoare la partaj, la intretinerea copiilor minori sau a sotului inapt de munca, acestea se vor solutiona pe cale judecatoreasca (art. 36, alin. 5 C.F.).

6.3. Desfacerea casatoriei la oficiul de stare civila

In situatia in care desfacerea casatoriei este de competenta oficiului de stare civila, inregistrarea divortului are loc la oficiul stare civila in a carui raza teritoriala isi au domiciliul ambii sau numai unul dintre soti, ori la oficiul stare civila in care a fost inregistrata casatoria.

Sotii, care nu au copii minori comuni sau infiati de ambii, in cazurile cind intre ei nu existd litigii referitoare la partaj sau la intretinerea sotului inapt de munca, depun la oficiul stare civila o declaratie comund de divort. Primind declaratia de divort, functionarul oficiului stare civila este obligat sa previna sotii ca absenta nemotivata a unuia dintre ei la inregistrarea divortului nu impiedica desfacerea casatoriei. In declaratia de divort se inscriu urmatoarele date:

- numele de familie, prenumele, data §i locul nasterii, cetatenia, domiciliul fiecaruia dintre soti;

- numele de familie de pana la casatorie al fiecaruia dintre soti;- numele de familie la care se pretinde dupa desfacerea casatoriei

- pentru sotul care si-a schimbat numele de familie la incheierea acestei casatorii;

- datele privind casatoria, cu referire la actul de casatorie respectiv;

- datele de identificare ale actelor de identitate ale sotilor;- data depunerii declaratiei.Daca unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a se prezenta

personal la oficiul stare civila pentru a depune declaratia de divort, dorinta acestuia poate fi expusa intr-o declaratie separata. In acest caz, semnatura lui va fi autentificata de notar sau de §eful oficiului stare civila de la locul aflarii sotului in cauza.

Divortul se inregistreazd in prezenta ambilor sau a unuia dintre soti, la expirarea termenului de o lund de la data depunerii declaratiei.

In cazurile in care unul dintre soti a fost declarat incapabil, disparut sau a fost condamnat la privatiune de libertate pe un termen mai

204

mare de 3 ani, declaratia de divort se depune de catre sotul care solicit! desfacerea casatoriei. In declaratia de divort se indica:

- numele de familie, prenumele, data §i locul na§terii, cetatenia, domiciliul solicitantului;

- temeiurile divortului prevazute de lege;- numele de familie, prenumele, data §i locul na§terii, cetatenia,

ultimul domiciliu al celuilalt sot;- datele privind casatoria, cu referire la actul de casatorie

respectiv;- numele de familie la care pretinde solicitantul dupa divort;- datele de identificare ale actului de identitate al solicitantului;- domiciliul tutorelui sotului incapabil, al tutorelui averii sotului,

declarat disparut, sau locul aflarii (localitatea §i denumirea penitenciarului) sotului condamnat;

- data depunerii declaratiei.La declaratia de divort se anexeaza hotararea (sentinta) instantei

judecatore§ti, precum §i certificatul de casatorie (daca solicitantul il arein posesie).

Inregistrarea divortului va avea loc in prezenta solicitantului, la expirarea termenului de o luna de la data depunerii declaratiei de divort.

Oficiul stare civila va comunica , in termen de 3 zile, tutorelui sotului incapabil, tutorelui averii sotului declarat disparut (iar in cazul in care nu este numit tutorele - autoritafii tutelare) sau sotului care i§i ispa§e§te pedeapsa despre declaratia de divort inaintata §i data stabilita pentru inregistrarea divortului. Concomitent oficiul stare civila va solicita opinia sotului incapabil sau a soUilui condamnat privind impartirea averii, stabilind termenul raspunsului. In cazul in care raspunsul nu va urma din motive de neglijare a demersului, oficiul stare civila va inregistra divortul la data stabilita.

6.4. Desfacerea casatoriei de catre instanta judecatoreasca

Situatiile in care desfacerea casatoriei are loc pe cale judecatoreasca sunt prevazute in art. 37, C.F. in conformitate cu aceste prevederi, daca sotii au copii minori comuni, cu exceppa cazurilor prevazute la art. 36 alin. (2), sau in lipsa acordului la divort al unuia dintre soti, desfacerea casatoriei are loepe cale judecatoreasca.

Desfacerea casatoriei are loc pe cale judecatoreasca §i in cazurile cand exista acordul la divort al ambilor soti, insa unul dintre ei refu/a sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.

205

Potrivit competentei in materie, toate procesele privind raporturile juridice de familie in prima instanta se judeca de catre judecatoriile de sector si municipale (art.26, alin. 1, C.P..C), iar actiunea se intenteaza la instanta domiciliului paratului (art. 118, C.P..C).

Cererea de divort se depune la instanta in scris. Ea trebuie sa cuprindd:

- denumirea instantei, careia ii este adresata;- numele reclamantului si domiciliul lui;- numele paratului si domiciliul lui;- aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza

cererea, precum si a dovezilor pe care se sprijina fiecare pretentie. Cind se cere dovada cu martori, se arata numele, prenumele si domiciliul martorilor;

- numele copiilor minori nascuti din casatorie sau infiati de ambii soti;

- pretentiile reclamantului;- enumerarea documentelor anexate la cerere.La cerere se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de

casatorie si de pe certificatul de nastere al copiilor minori. Prin cererea de divort, sotul respectiv mai poate solicita sa i se incredinteze copiii minori si sa se fixeze contributia celuilalt sot pentru intretinerea acestuia.

Cererea de divort se depune personal in instanta de catre reclamant.

Sotul parat poate face cerere reconventionala, eel mai tirziu pana la prima zi de infatisare pentru pregatire prejudicial (art. 133, alin. 1, C.P.C.).

Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune in termenul stabilit de catre instanta.

Cererea reconventionala depusa dupa expirarea termenului indicat in alin 1 al art. 133, C.P..C. se judeca separat, afara de cazul cand ambele parti sunt de acord sa examineze cererile impreuna sau examinarea separata este imposibila.

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata si se judeca odata cu cererea initiala.

Ac^iunile de divort cu persoane recunoscute in modul stabilit, ca fiind absente fara veste, incapabile din cauza unei boli psihice sau a debilitatii mintale, precum si cu persoane condamnate pentru

infractiunile savarsite la privatiune de libertate pe un termen de eel pi!|m trei ani, pot fi intentate la locul de trai al reclamantului.

Actiunile de divort se pot intenta la domiciliul reclamantului si in cazul, cand pe linga el se afla copiii minori sau cand pleearen reclamantului la instanta domiciliului paratului intampina greut8\i din cauza starii sanatatii (art. 119, alin. 9 §i 10 C.P..C).

Instanta judecatoreasca va desface casatoria daca va constata ca convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sunt imposibile.

Deoarece legiuitorul nu a fdcut o enumerare a motivelor de divort, instantele de judecata sunt cele care in functie de situa(iile aparute in practicd pot aprecia temeinicia motivelor invocare, daca ele intr-adevat au vatamat raporturile dintre soti in asa masura, incdt convietuirea de mai departe nu mai este posibild. In praclica judecatoreasca au fost recunoscute drept motive temeinice de divor\ urmatoarele situatii:

- sotul (sotia) parat (pdrdtd) suferd de alienatie mintald sau de debilitate mintald cronica, ori de o boala gravd si incurabila, survenitd inainte sau in timpul cdsdtoriei;

- nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale;

- comportarea imorald a unuia dintre soti, care, chiar in locuinta comuna, traieste in concubinaj cu o alta persoand;

- despdrtirea in fapt a sotilor, precum si refuzul nejustiflcat al unuia dintre ei de a locui impreuna cu celalalt. Pentru a ft considerat motiv temeinic de divort, despdrtirea in fapt trebuie sa aiba caracter definitiv, iar refuzul convietuirii sa-i fie imputabil sotului parat, aspecte de natura sa facd imposibila continuarea cdsdtoriei pentru soful reclamant;

- sotul parat si-a pdrdsit sotia, stabilindu-se cu traiul in straindtate;

- so{ul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor impotriva sotului reclamant, instigare de omor impotriva acestuia, ii vatdmd grav integritatea corporald, sau a fost condamnat pentru savdrsirea unei infractiuni privitoare la viata sexuald;

- sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni savarsite cu intentie, altele decdt cele prevazute mai sus, sa execute o pedeapsd cu inchisoare de eel pu(in 3 ani, pe care o executd sau urmeazd sa o execute;

206 207

- nedndeplinirea obligatiilor conjugate chiar in conditiile in care traiul in comun nu a fast intrerupt;

- alcoolismul, care determind degradarea morald a sotului care are acest viciu etc.

Daca in procesul examinarii cererii de desfacere a casatoriei, unul dintre soti nu-si da acordul la divort, instanta judecatoreasca va amana examinarea cauzei, stabilind un termen de impacare de la o luna la 6 luni.

Daca masurile de impacare nu au dat efecte si sotii continua sa insiste asupra divortului, instanta judecatoreasca va satisface cererea respective.

Pe baza hotararii judecatoresti privind desfacerea casatoriei de catre oficiul stare civila din raza teritoriala a instantei judecatoresti respective, atat la cererea fostilor soti (a unuia dintre ei), cat si in lipsa acestora, se intocmeste actul de divort.

In cazul in care fostii soti inca nu s-au adresat la oficiul stare civila, actul de divort se intocmeste pe baza hotararii judecatoresti, in termen de trei zile de la data primirii copiei acesteia, in absenta fostilor soti. In acest caz, rubricile actului de divort se completeaza, in masura posibilitatilor, conform hotararii judecatoresti si certificatului de casatorie remis de catre instanta judecatoreasca.La adresarea fostilor soti in vederea primirii certificatului de divort, oficiul stare civila va finaliza perfectarea actului respectiv. '•

6.5. Efectele desfacerii casatoriei-* -.'* *v - • i • ' •■I ■ ■;■/'■•■ ■. : -X •./ . • L

Desfacerea casatoriei produce efecte pentru viitor si nu pentrutrecut. Prin efecte ale desfacerii casatoriei se inteleg acele consecinte pe

care le produce divortul cu privire la relatiile personale si patrimonialeatat dintre fo§tii soti, cat si dintre parinti §i copii.

Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre sop. Odata cu desfacerea casatoriei inceteaza pentru viitor calitatea de sot. Sotii devin fosti soti, independent unul fa|a de celalalt. Fiecare dintre sotii divortati este in drept sa se recasatoreasca, dupa cum se pot recasatori intre ei.

Ca urmare a incetarii calitatii de sot, inceteaza obligatia de sprijin moral, la fel nu mai exista obligatia de fidelitate, drepturile si obligatiile conjugale.

In cazul in care divortul are loc mai inainte de implinirea varstei de 18 ani de catre unul dintre soti, nu se pierde capacitatea deplina de

208

exercitiu, dobandita de catre acel sot, odata cu incheierea casatoriei.Sotul care si-a schimbat numele de familie la incheierea casatoriei,

luand numele de familie al celuilalt sot sau un nume de familie dublu prin conexare, are dreptul sa-si mentina acest nume §i dupa desfacerea casatoriei sau sa revina la numele de familie de pana la casatorie, indiferent de temeiurile desfacerii acesteia. Decizia sa o va comunica in ziua intocmirii sau completarii actului de divort.

In actul de divort se inscriu: data intocmirii actului §i numarul de ordine al acestuia; denumirea oficiului stare civila care a inregistrat divortul; numele de familie pana la §i dupa divort, prenumele, locul §i data nasterii, ceta^enia, nafionalitatea, domiciliul fiecaruia dintre fo§tii soti; datele de identificare ale actului pe baza caruia are loc desfacerea casatoriei; data desfacerii casatoriei; datele de identificare ale actelor de identitate ale fostilor soti; seria sj numarul certificatului de divorteliberat.

Certificatul de divort se elibereaza fiecarui sot aparte. In certificat se inscriu: numele de familie pana la si dupa divort, prenumele, data si locul na§terii fiecaruia dintre fo§tii soti; data desfacerii casatoriei; datele de identificare ale actelor in baza carora a fost inregistrat divortul; data intocmirii actului de divort §i numarul de ordine al acestuia; denumirea oficiului stare civila care a inregistrat divortul; numele de familie §i prenumele persoanei careia i s-a eliberat certificatul de divort; data eliberarii certificatului de divort si organul care a eliberat certificatul de

divort.Efectele casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti.La desfacerea casatoriei, sotii pot prezenta instantei judecatoresti un

acord privind impartirea bunurilor lor proprietate in devalmasje si plata pensiei de intretinere a copiilor sj sotului inapt de munca ce necesita sprijin material, indicand marimea acesteia, precum si privind determinarea parintelui impreuna cu care vor locui copiii minori comuni (art.38, alin.l, C.F.). Se intelege ca anume calea impartirii bunurilor prin invoiala sofilor este cea mai rezonabila. Totu§i, instanta de judecata este datoare de a verifica invoiala prezentata, cu privire la impartirea proprietatii in devalmasje a sotilor, pentru ca aceasta sa nu ascunda scopuri ilicite: u§urarea divortului; fraudarea drepturilorcreditorilor etc.

Invoiala sotilor poate avea ca obiectfie numai stabilirea intinderii drepturilor fiecaruia dintre soti asupra bunurilor comune, fie determinarea in natura a lucrurilor pe care urmeaza sa le primeasca

■

209

fiecare. Sotii pot convent sd impartd fie toate bunurile comune, fie numai o parte din ele.

In cazul in care existd copii minori se pune problema incredintdrii acestora.

In cazul lipsei unui acord intre soti, prevazut la alin.l, art. 38, C.F., sau daca se va dovedi ca acordul lezeaza drepturile si interesele copiilor minori, sau ale unuia dintre soti, instanta judecatoreasca este obligata:

a) sa Tmparta, la cererea sotilor (a unuia dintre ei), bunurile lor proprietate in devalmasie;

b) sa determine care dintre parinti va plati pensia de intretinere a copiilor minori §i marimea acesteia;

c) sa stabileasca, la cererea sotului inapt de munca, care are dreptul la pensia de intretinere de la celalalt sot, marimea si modul de plata a acestei pensii;

d) sa stabileasca cu cine dintre parinti vor locui copiii minori dupa divort.

Litigiile, altele decat cele expuse mai sus, nu pot fi solutionate in procesul de desfacere a casatoriei, cu exceptia actiunii de contestare a paternitatii la cererea sotului.

Daca, la impartirea bunurilor proprietate in devalmasie a sotilor, vor fi atinse interesele persoanelor terte, instanta judecatoreasca va dispune examinarea cererii respective intr-un proces aparte.

6.6. Momentul incetarii casatoriei

In cazul desfacerii casatoriei la oficiul de stare civila, aceasta inceteaza din ziua inregistrarii divortului. Desfacerea casatoriei si eliberarea certificatului de divort au loc dupa expirarea termenului de o luna din ziua depunerii cererii de divort. La data stabilita, functionarul oficiului stare civila, in prezenta ambilor sau a unuia dintre soti, completeaza actul de divort si il elibereazd ambilor soti.

In cazul desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca, cdsdtoria inceteaza din ziua cdnd hotdrirea instantei judecdtoresti a ramas definitiva. Modul de inregistrare a divortului in baza hotaririi instantei judecdtoresti afost reflectat in § 4 al prezentului capitol.

Sotii nu au dreptul sa incheie o noua casatorie pana la obtinerea certificatului de divort de la oficiul de stare civila, in a carui raza teritoriala se afla domiciliul acestora.

Instanta judecatoreasca este obligata sa transmits, in termen de 3

210

zile de la data cind hotararea privind desfacerea casatoriei a ramas definitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ci teritoriala.

Restabilirea casatoriei in cazul aparitiei sotului declarat decedat sau dispdrut.

In cazul aparitiei sotului declarat in modul stabilit de lege, decedat sau disparut, si anularii hotaririi respective a instantei judecatore§ti, oficiul de stare civila poate restabili casatoria respectiva, la cererea comuna a sotilor, daca celalalt sot nu a incheiat o noua casatorie.

In cazul restabilirii casatoriei, se considers ca aceasta nu a fost intrerupta. Bunurile dobandite in perioada de absenta a unuia dintre soti, apartin sotului care le-a dobandit.

§ 7. Declararea nulitatii casatoriei

7.1. Definitia si clasificarea nulitatii casatoriei

Datorita importantei actului casatoriei si a gravitatii deosebite a consecintelor pe care le implica desfiintarea ei, dreptul familiei confine dispozitii derogatorii de la dreptul comun al actelor juridice. Aceste dispozitii derogatorii se refera sj la cauzele de nulitate si efectele acesteia.

In dreptul civil intdlnim definitia nulitatii cafiind acea sanctiune civila indreptatd impotriva efectelor conventiei incheiate cu nerespectarea conditiilor de validitate cerute de lege98 Conventia sanctionata cu nulitate este lipsita de efecte juridice. Ea exista in mod material, insa nu produce efecte juridice. Regula generala despre nulitatea conventiei este formulata in felul urmator: este nula conventia care nu corespunde prevederilor legii.Intr-o alta acceptiune, nulitatea este definita ca fiind sanctiuneacivila ce intervine in cazul incheierii unor acte juridice cunerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de lege."Conform aceleiasi acceptiuni, nulitatea actului juridic civil desemneazaconsecintele nerespectarii conditiilor esentiale (de valabilitate) aleactului juridic, la incheierea acestuia. Actul juridic sanctionat cunulitate este lipsit de efectele juridice in vederea carora a fost incheiat.1-a;.-n.ro , :t $.".!' i." / - J I - '*- .r -..Ik ujio.-- (d

Sergiu Baie$, Drept civil, vol. I, Chijinau, p. 77. 99 §t. Rau§chi, T. Ungureanu, Drept Civil, Partea generala, Persoanafizica, Persoana juridica, Edifia II, Editura Fundatiei "Chemarea", Ia?i, 1997, p. 96.

211

Nulitatea casatoriei, deci, in temeiul definitiei oferite de dreptul civil, intervine ca sanctiune care se aplica actului juridic al casatoriei, cand acesta s-a incheiat cu nerespectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.

Clasificarea nulitatii casatoriei poate fi facuta in functie de urmatoarele criterii:

a) In functie de clasificarea utilizata in dreptul civil;b) In functie de consacrarea legislativa.

In functie de clasificarea utilizata in dreptul civil, nulitatea casatoriei poate fi absoluta - care sanctioneaza incheierea actului juridic de casatorie cu nerespectarea dispozitiilor legale, incalcari care aduc atingere intereselor generale ale societatii, si relativa - care sanctioneaza casatoria incheiata prin vicierea consimtamantului unuia dintre viitorii soti.

In functie de consacrarea legislativa, nulitatile se clasifica in nulitati exprese - nulitati expres prevazute de Codul familiei sau de alte acte legislative si nulitati virtuale - nulitati care rezulta, in mod implicit, din dispozitiile Codului familiei.

In ceea ce priveste distinctia dintre aceste feluri de nulitati exista unele deosebiri fata de dreptul comun. Astfel, in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata, chiar daca este vorba de nulitatea absoluta. Tot astfel, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna credinta.

7.2. Declararea nulitatii casatoriei

Declararea nulitatii casatoriei, dupa cum reiese din capitolul 8 al Codului familei, se face de catre instanta de judecata. Dreptul de a cere declararea nulitatii casatoriei, in conformitate cu art. 42, C.F. il au urmatoarele persoane:

a) sotul minor, parintii lui (tutorii), autoritatea tutelara sau procurorul, daca casatoria a fost incheiata de o persoana care nu a atins varsta matrimoniala si aceasta varsta nu a fost redusa in modul stabilit. Dupa atingerea de catre sotul minor a varstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulitatii casatoriei ii apartine numai lui;

b) sotul ale carui drepturi au fost incalcate prin incheierea casatoriei, precum si procurorul in cazurile viciului de consimtamant;

c) sotul care nu a stiut despre existenta impedimentelor la

1 Veaceslav Pinzari, Dreptul familiei (Note de curs), Presa universitara balteana, Balti, 2000, p. 49.

212

casatorie, tutorele sotului declarat incapabil, sotul din casatoria precedents nedesfacuta, alte persoane ale caror drepturi si interese au fost lezate in urma casatoriei incheiate cu incalcarea prevederilor art. 15, precum si autoritatea tutelara sau procurorul, in cazurile mentionate mai sus;

d) sotul de buna-credinta si procurorul, in cazul in care a fost incheiata o casatorie fictiva.

Examinarea cererii privind declararea nulitatii casatoriei incheiate cu un minor care nu a atins varsta matrimoniala sau cu o persoana declarata incapabila are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului autoritatii tutelare.

Instanta judecatoreasca va declara nuld casatoria daca aceasta:a) a fost incheiata cu incalcarea prevederilor art.l 1, 13, 14 sau 15;b) a fost incheiata cand sotii sau unul dintre ei nu a avut intentia de a

crea o familie (casatorie fictiva).Pentru incheierea casatoriei, dupa cum este prevazut in art. art. 11,

13 si 14 ale C.F., este necesar consimtamantul reciproc, neviciat, exprimat personal si neconditionat, al barbatului si femeii care se casatoresc, precum si atingerea de catre ei a varstei matrimoniale. De asemenea, persoanele care doresc sa se casatoreasca sunt obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor. Incalcarea uneia din aceste conditii legale de incheiere a casatoriei implica declararea nulitatii casatoriei. Casatoriile se pot incheia numai daca nu exista impedimente la incheierea ei. Impedimentele la casatorie sunt evidentiate expres in art. 15, C.F. Existenta impedimentelor la casatorie duce la declararea nulitatii ei.

O simpla enumerare a cazurilor in care incheierea actului de casatorie este sanctionata cu nulitatea absoluta poate fi urmatoarea:

Casatoria a fost incheiataa) cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta

matrimoniala;a) fara consimtamantul reciproc al viitorilor soti;b) de o persoana care era deja casatorita;b) intre persoane care sunt rude in linie dreapta pana la al IV-lca

grad inclusiv;c) intre adoptator si adoptat; intre adoptat si ruda a adoplatorului pe

linie dreapta, pana la al doilea grad inclusiv;d) intre curator si persoana minora aflata sub curatcla acestuia, in

perioada curatelei;c) intre persoane dintre care eel pufin una a fost lipsita de

213

capacitatea de exercitiu;h) intre persoane condamnate la privatiune de libertate in perioada

cand ambele isi ispasesc pedeapsa;i) intre persoane de acelasi sex.Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant:

eroarea, dar numai asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dolul si violenta.

Casatoria declarata nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.

Instanta judecatoreasca este obligate sa transmits, in termen de 3 zile de la data cand hotararea privind declararea nulitatii casatoriei a ramas definitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala a instantei judecatoresti.

In baza hotararii judecatoresti privind declararea nulitatii actului de incheiere a casatoriei, oficiul stare civila face mentiunea cu privire la modificarile intervenite in starea civila a sotilor in actul si certificatul de casatorie.

■.

7.3. Imrejurarile care fnlatura nulitatea casatoriei- • .

Instanta judecatoreasca poate recunoaste valabila casatoria daca, in momentul examinarii cauzei de nulitate, imprejurarile care impiedicau incheierea acesteia au disparut. Aceste imprejurari pot fi diferite in fiecare situatie in parte.

Astfel, desi casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala este o nulitate absoluta, se intalnesc, totusi, imprejurari care inlatura nulitatea casatoriei. Aceste situatii sunt:

a) Daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie aimplinit-o intre timp, adica pana la constatarea nulitatii;

b) Daca sotia a dat nastere, pana la constatarea nulitatii, unui copil. In aceasta situatie trebuie aparat interesul copilului nascut. Acesta urmeaza sa fie crescut si educat in cadrul familiei. De fapt, nasterea copilului demonstreaza ca parintii au atins varsta pubertatii;

c) Daca in aceeasi perioada de timp sotia a ramas insarcinata. Si in aceasta situatie inlaturarea nulitatii se justified prin considerentele mentionate mai sus.

In ultimile doua situatii nu se face diferentierea, daca sotul sau sotia nu a imp Unit varsta matrimoniala.

Nulitatea absoluta ce apare la incheierea casatoriei de catre o

214

persoana care este deja casatorita are ca scop apararea principiului monogamiei. O situatie deosebita este aceea la care se refera art. 40, C.F. pentru cazul, cand sotul declarat mort sau disp&rut pe cale judecatoteasca se reintoarce iar celalalt sot este deja casatorit. S-ar putea concepe ca prima casatorie este cea valabila, deoarece a fost desfacuta printr-o hotarare judecatoreasca, ulterior anulata, cu efect retroactiv, astfel ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate pentru bigamie. Aceasta solutie ar fi nedreapta pentru sotii din cea de-a doua casatorie, care au fost de buna credinta la incheierea ei, nestiind ca eel declarat mort este in viata si au avut in sprijinul lor hotararea judecatoreasca declarative de moarte. Situatia copiilor din cea de-a doua casatorie ar fi, de asemenea, nedreapta. Se poate concepe si solutia dupa care ce-a de-a doua casatorie este valabila, deoarece prima casatorie a incetat in fapt pentru o lunga perioada, iar efectul retroactiv al anularii hotararii declarative de moarte nu poate sa nu tina seama de anumite realitati, adica incheierea noii casatorii si, eventual copiii rezultati din aceasta. Asa cum legea nu distinge, hotararea instantei de judecata depinde de circumstantele concrete pentru fiecare caz in parte.

Casatoria, incheiata in vederea realizarii unor efecte secundare casatoriei sau pentru fraudarea legiifara a deosebi daca acest scop a fost urmarit de ambii sau de un singur sot, este considerata fictiva si este sanctionata prin nulitate absoluta. Nulitatea casatoriei se va declara numai daca casatoria intr-adevar este fictiva. Daca, insa, in cazul convetuirii sotilor dispar acele cauze care duceau la nulitate, din motive ca intre soti se stabilesc raporturi personale si patrimoniale specifice casatoriei, nulitatea casatoriei poate fi inlaturata.

In cazul viciilor de consimtamant: eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dolul si violenta, casatoria este sanctionata de nulitate relativa. Este anulata casatoria incheiata in prezenta erorii privind starea sanatatii, eroare provocate de catre unul dintre soti prin mijloace viclene. Malformatia care nu constituie o nediferentiere de sex dar are caracterul unei maladii, ce nu a fost cunoscuta de celalalt sot, constituie o cauza de nulitate relativa. S-a decis, ca ascunderea bolii de catre sotie, care nu poate avea copii, este dol prin reticenta. De asemenea, ascunderea starii de graviditate este un motiv legal de anulare a casatoriei. Cu toate acestea, faptul necunoasterii de catre reclamant, la data incheierii casatoriei cu parata, ca aceasta este insarcinata, nu constituie un motiv de anulare a casatoriei, neputand fi vorba de vicicrea consimtamantului prin eroare cu privire la identitatea fizica a celui la l t sot, din moment ce s-a vrut ca parata sa fie cea cu care sa sc inchcic

215

casatoria.Instanta judecatoreasca este in drept sa respinga cererea de

declarare a nulitatii casatoriei in cazurile cand aceasta a fost incheiata de catre un minor care nu a atins varsta matrimoniala, daca aceasta o cer interesele minorului sau daca nu exista acordul lui pentru incetarea casatoriei.

Casatoria nu poate fi declarata nula dupa desfacerea ei, cu exceptia cazurilor cand a fost incheiata intre rude a caror casatorie este interzisa sau de catre o persoana care, la momentul inregistrarii casatoriei, se afla intr-o alta casatorie.

7.4. Consecintele de declarare a nulitatii casatoriei

Dupa cum deja a fost mentionat, casatoria poate fi declarata nula numai prin hotarare judecatoreasca. Persoanele care au dreptul de a introduce actiune privind declararea nulitatii, casatoriei sunt enumerate in art. 42 C F.

Casatoria declarata nula de catre instanta judecatoreasca se considers ca atare din ziua incheierii ei si nu da nastere la drepturi si obligatii intre soti, cu exceptiile prevazute de art. 44, C.F.

Asa cum casatoria se considera ca si cum nu s-ar fi incheiat, din punct de vedere juridic, sotii tot sunt considerati ca nu au fost casatoriti niciodata intre ei. Drept rezultat, sotii nu au avut obligatii rezultand din situatia de casatoriti, ei se pot casatori, fiecare cu altcineva, sau chiar intre ei, daca intre timp a disparut cauza de nulitate.

Bunurile procurate in comun de catre persoanele a caror casatorie a fost declarata nula, apartin acestora cu drept de proprietate in diviziune, iar contractul matrimonial se considera nul.

In cazul in care casatoria este declarata nula:a) instanta judecatoreasca, la cererea sotului de buna-credinta, este

in drept sa-1 oblige pe celalalt sof la plata pensiei de intretinere, sa aplice, la impartirea bunurilor dobandite in comun pana la declararea nulitatii casatoriei, regulile stabilite de art. 20, 25, 26, C.F., precum si sa recunoasca valabil, total sau partial, contractul matrimonial;

b) sotul de buna-credinta este in drept sa ceara, in modul stabilit de legislatia civila, repararea prejudiciului moral si material cauzat.

Sotul de buna-credinta, dupa declararea nulitatii casatoriei, este in drept sa pastreze numele de familie ales la incheierea acesteia.

Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor nascuti din aceasta casatorie. De aceea, constatand nulitatea casatoriei,

216

instanta de judecata trebuie sa dispuna caruia dintre soti urmeazS sft-i fie incredintati copiii, ascultand in aceasta privinta pe parinli, autoritatea tutelara si pe copii, daca acestia au implinit 10 ani; totodalii instanta va stabili si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, aplicandu-se, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.

217

.■'■■..' . .. ' ■ '

Capitolul VII Relatiile juridice dintre parinti §i copii

§ 1. Atestarea provenientei copilului

1.1. Definitia si felurile rudeniei

Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o altd persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. In primul caz, rudenia este in linie dreapta, iar in al doilea caz -in linie colaterald. (art.45, alin. 1, C.F.).

Daca legatura dintre doua sau mai multe persoane care descind unele din altele, cum sunt, de exemplu, tatal, fiul, nepotul de fiu, sau care, fara a descinde unele din altele, au un ascendent comun, cum sunt, de exemplu, fratii intre ei, verii primari, intre ei este o legatura de sange, atunci rudenia se numeste fireasca. Deci, rudenia fireasca se intemeiaza pe faptul nasterii.

In afara de rudenia bazata pe legatura de sange exista si rudenia care rezulta din adoptie. In literatura de specialitate, rudenia ce rezulta din adoptie se mai numeste rudenie civila. In acest caz, legatura de rudenie nu se mai intemeiaza pe comunitatea de sange.

§irul de persoane intre care exista rudenia se numeste linia de rudenie. Ea se poate prezenta sub doua forme: dreapta (directd) si colaterald.

Legatura de rudenie dintre persoane care descind unele din altele, fie in mod nemijlocit, in sensul ca o persoana este copilul celeilalte, fie in mod mijlocit, indirect, in sensul ca persoanele respective nu sunt nascute una din alta, dar intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri, un sir neintrerupt de persoane intre care s-a stabilit, prin faptul nasterii, legatura de la parinte la copil, se numeste rudenie in linie dreapta (directa). Sunt rude in linie dreapta tatal, fiul, nepotul de fiu. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendentd (suitoare) sau descendenta (cobordtoare). Prima este aceea care leaga o persoana cu cei din care coboara )de exemplu, plecand de la copil spre parinti, bunici), iar cea de-a doua leaga o persoana cu acei care coboara din aceasta )de exemplu, plecand de la parinti spre copil, nepot de fiu).2

Legatura de rudenie dintre doua persoane care, fara a descinde una

2 Ion P. Filipescu, Tratat de dreplulfamiliei, Editura ALL, Bucurejti, 1993, p. 267.

din alta, au un ascendent comun, se numeste rudenie in linie colaterala. Astfel, de exemplu, fratii intre ei, verii primari intre ei sunt rude in linie colaterala

Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta (suitoare) sau descendenta (coboratoare). Prima este aceea care leaga o persoana cu cei din care coboara )de exemplu, plecand de la copil spre parinti, bunici), iar cea dea doua leaga o persoana cu cei care coboara din aceasta (de exemplu, plecand de la parinti spre copil, nepot de fiu).

In cazul in care conceptia sau nasterea unei persoane, temei de rudenie, se situeaza in cadru casatoriei parintilor sai, filiatia este din casatorie. Rudenia bazata pe aceasta filiatie se numeste din casatorie. Ce este filiatia? In literatura de specialitate intalnim lamurirea notiunii de filiatie in sens larg si in sens resrtrans. Astfel, in acceptiunea lui 3 T.R. Popescu, in sens larg filiatia desemneaza un sir neintrerupt de nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei, iar in acceptiunea lui P. Anca - un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil. In sens restrins, filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui. Filiatia se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti, care rezulta din faptul nasterii si eel al conceptiei. In Codul familiei din republica noastra in sensul de filiatie se foloseste termenul de provenienta.

In cazul in care atat conceptia, cat si nasterea unei persoane intervin fara ca parintii acesteia sa fie casatoriti, filiatia este din afara casatoriei. Rudenia bazata pe aceasta filiatie este din afara casatoriei.

Dreptul nostru acorda aceiasi ocrotire rudeniei din casatorie si aceleia din afara casatoriei. Copiii nascuti in afara casatoriei au aceleasi drepturi si obligatii fata de parintii si rudele lor ca si cei nascuti de la persoane casatorite (art. 50 C.F.).

In cadrul unei familii, o persoana poate avea calitatea se sot, ruda, afin (afinitatea fiind in rezultat al casatoriei si al rudeniei). Prin urmare, rudenia alcatuieste numai unul din izvoarele relatiilor de familie. Asa cum familia are o acceptiune specials in materie de proprietate, in materia unor conventii international etc., reiese ca ea nu se intemeiaza numai pe casatorie, rudenie si afinitate, ci si pe unele fapte.

Art. 45, alin. 2, C.F. prevede: "Gradul de rudenie se stabileste prin numarul de nasteri". Asa dar, distanta intre rude se masoara cu ajutorul gradului de rudenie. Acest grad se stabileste dupa numarul nasterilor intervenite, adica al generatiilor. Stabilirea gradului de rudenie se face

3 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucurejti, 1993, p. 275.

218 21')

diferit dupa felul liniei de rudenie. Astfel, la rudenia in linie directs, gradul de rudenie se stabileste dupa numarul de nasteri prin care se afla legatura de sange intre doua persoane. In acest sens, fiul si tatal sunt rude de gradul intai, nepotul de fiu cu bunicul sunt rude de gradul al doilea. La rudenia in linie colaterala, gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude, in linie ascendenta pana la autorul comun, si apoi de la acesta, in linie descendenta, pana la cealalta ruda. Astfel, de exemplu, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate - de gradul al treilea, verii primari - de gradul al patrulea. Deci, in linie colaterala nu exista rude de gradul intai. In cazul rudeniei prin adoptie gradul de rudenie se stabileste ca si la rudenia fireasca. Intre adoptator si adoptat rudenia este de gradul intai, ca intre parinte si copil.

In conformitate cu alin. 3 al aceluiasi articol din Codul familiei, rudele unuia dintre soti sunt afinii celuilalt sot. Linia si gradul de afinitate sunt similare liniei si gradului de rudenie. Asa dar, afinitatea este legatura dintre sot si rudele celuilalt sot (de exemplu: intre ginere si socru, intre cumnati). Afinitatea nu exista intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot, de exemplu, intre cuscri. De asemenea, nu exista afinitate (nici rudenie) intre soti. De aceea, concubinajul nu da nastere legaturii de afinitate. Afinitatea exista si in cazul in care rudenia rezulta din adoptie. Prin urmare, afinitatea nu se bazeaza pe legaturi de sange.

Fiind un efect a casatoriei si a rudeniei, afinitatea exista numai in masura in care acestea sunt stabilite legal. In situatiile in care casatoria inceteaza sau se desface in cazuri exceptional prin divort, ori rudenia prin adoptie ia sfarsit, legatura de afinitate inceteaza.

In ceea ce priveste felurile si gradul afinitatii, asa cum legea nu spune nimic, felurile rudeniei firesti si stabilirea gradului acesteia se aplica, prin asemanare, si afinitatii. In consecinta, un sot este afinul rudelor celuilalt sot in acelasi fel si grad in care acest din urma sot este ruda cu rudele sale. Astfel, de exemplu, unul dintre soti este afm de gradul doi, in linie colaterala, cu cumnatul sau.

Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai in masura in care legea ii recunoaste efectejuridice. Astfel:

a) in unele cazuri rudenia produce efecte juridice numai pana la un anumit grad de rudenie, ca, de exemplu, in privinta opririi casatoriei intre rude in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv (art. 15 C.F.); a acordarii intretinerii, care exista intre parinti si copii, ...; a chemarii la succesiune, care exista pentru descendenti, ascendenti si rudele in linie colaterala (mostenitori

de prima, a doua, a treia clasa), mostenitori i din clasa urmatoare sunt chemati la succesiune legala numai in I ipsa mostenitorilor din clasa precedents (art. 566 C.C.); a neadmiterii martorilor, neputind fi ascultati in aceasta calitate rudele pana la gradul trei inclusiv §i afinii (art. 64 C.P..C); drept temei de recuzare a judecatorului, expertului, interpretului, grefierului, daca el personal, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii ori cand este sot, ruda pana la al treilea grad inclusiv sau afin cu vreuna din parti, sau cu alti participanti la proces (art. 19,21 C.P..C.) etc.

b) In alte cazuri, legea recunoaste efecte juridice rudeniei, fara a determina gradul de rudenie, ceea ce inseamna ca rudenia produce efecte legale fara a prezenta importanta gradul de rudenie.

Mai sunt si alte situatii in care drepturile sau obligatiile se intemeiaza pe existenta legaturii de rudenie.

Efectele juridice ale rudeniei se produc numai in masura in care aceasta (rudenia) este stabilita in conditiile prevazute de lege.

1.2. Stabilirea provenientei copilului

Legislatia nationals prevede ca drepturile si obligatiile reciproce ale parintilor si copiilor rezulta din provenienta copiilor, atestata in modul stabilit de lege. Modul de atestare a provenientei copilului este prevazut in art. 47 C.F. In conformitate cu alin. 1 al acestui articol, provenienta copilului de la mama (matemitatea) se stabileste in baza documentelor care confirma nasterea copilului de la mama intr-o institutie medicala, iar alin. 2 prevede ca, in cazul cand copilul nu este nascut intr-o institutie medicala, matemitatea se stabileste pe baza documentelor medicale, a depozitiilor martorilor sau pe baza altor probe.

Dupa cum rezulta din dispozitiile legale de mai sus, provenienta copilului de la mama (filiatia fata de mama) se numeste maternitatc. Stabilirea provenientei copilului de la mama cunoaste aceiasi reglementare juridica, fie ca este din casatorie, fie ca este din afara casatoriei. Elementele provenientei copilului de la mama sunt: faptul nasterii copilului si identitatea acestuia cu eel despre a carui provenienjffl este vorba. Pentru a stabili provenienta copilului, ambclc aceste elemente trebuiesc dovedite.

220 221

Copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesului sotului mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei, daca nu a fost stabilit contrariul.

Provenienta copilului de la tata (filiatia fata de tata) se numeste paternitate. Stabilirea paternitatii copilului fata de tata din casatorie difera de cea fata de tatal din afara casatoriei. Astfel, in conformitate cu art. 47, C.F.:

Prezumtia de paternitate a sotului (fostului sot) poate fi tnlaturata printr-o declaratie a sotilor (fostilor soti) depusa personal. In cazul in care sotii (unul din ei) nu se pot prezenta personal, declaratia se autentifica notarial si se expediaza la organul de stare civila.

Paternitatea copilului nascut in afara casatoriei poate fi recunoscuta de catre tatal sau printr-o declaratie comuna a acestuia si mamei copilului, depusa la organul de stare civila.

In cazurile cand mama este decedata, declarata decedata, incapabila sau disparuta ori cand nu i se cunoaste locul aflarii, precum si in cazul decaderii ei din drepturile parintesti, paternitatea se stabileste in baza declaratiei tatalui si a acordului scris al autoritatii tutelare sau prin hotararea instantei judecatoresti daca lipseste un astfel de acord.

Declaratia comuna a mamei si tatalui copilului privind paternitatea poate fi depusa la oficiul de stare civila si pana la nasterea copilului.

In situatia in care copilul este nascut din parinti necasatoriti intre ei si Jipseste declaratia comuna a parintilor sau a tatalui copilului, paternitatea se stabileste de catre instanta judecatoreasca in baza declaratiei unuia dintre parinti, a tutorelui (curatorului) copilului sau a copilului insusi la atingerea majoratului.

Prezumtia de paternitate nu are un caracter absolut. Actiunea care are ca obiect rasturnarea acestei prezumtii se numeste contestarea paternitatii (maternitatii). Se intelege ca, in marea majoritate a cazurilor, provenienta de paternitate corespunde cu realitatea. Dar se pot intampla cazuri in care sa nu existe aceasta concordanta. In asemenea imprejurari, daca prezumtia de paternitate ar continua sa se aplice, s-ar transforma in fictiune si n-ar mai corespunde scopului pe care este destinata sa-1 realizeze. De aceea, legislatia familiala prevede posibilitatea contestarii paternitatii.

In acest sens, art. 49 C.F. dispune:Paternitatea (maternitatea) poate fi contestata numai pe cale

judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept tata sau mama, sau de catre persoanele care sunt mama sau tatal firesc al copilului, de catre

222

copil la atingerea majoratului, de catre tutorele (curatorul) copilului sau tutorele parintelui declarat incapabil.

Cererea privind contestarea paternitatii (maternitatii) poate I'i depusa timp de un an din momentul cand una din persoanele enumerate la alin. (1) a aflat sau trebuia sa fi aflat despre inscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, in cazul unui minor.

Nu au dreptul sa conteste paternitatea:a) sotul care si-a dat acordul scris la fecundarea artificiala sau

implantarea embrionului sotiei;b) persoana care a fost inscrisa drept tata al copilului in baza

declaratiei comune a acesteia si a mamei copilului sau in baza declaratiei proprii, daca in momentul depunerii acesteia, stia ca nu este tatal firesc al copilului.

Legea indica situatiile in care sotul nu are dreptul sa conteste paternitatea, fara a spune nimic in privinta cazurilor in care se poate introduce actiunea. fmprejurarile din care poate sa rezulte imposibilitatea ca sotul mamei sa fie tatal copilului sunt diferite. Acestea pot fi, de exemplu: imposibilitatea fizica de a procrea; imposibilitatea de coabitare datorita unei detentii privative de libertate; unei disparitii; unei misiuni in strainatate; unei interventii chirurgicale, boli, accident;

Drepturile si obligatiile copiilor nascuti in afara casatoriei.Copiii nascuti in afara casatoriei au aceleasj drepturi si obligatii

fata de parintii si rudele lor ca si cei nascuti de la persoane casatorite.

§ 2. Drepturile copiilor minori

2.1. Consideratii generale

. Recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane, precum si egalitatea si caracterul inalienabil al drepturilor lor sunt fundamentul libertatii, dreptatii §i pacii in lume. Tinand seama de faptul, ca in toate tarile lumii sunt copii care traiesc in conditii deosebit de dificile, iar copilul, din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala, are nevoie de o protectie speciala, Natiunile Unite, la Adunarea Generala din 20 noiembrie 1989, au adoptat Conven\ia privind Drepturile Copilului. In art. 1 al Conventiei se da dellnilia copilului - orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, cu exceptia cazurilor

223

cand, in baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub aceasta varsta.

In concordantS cu aceasta prevedere, art. 51, alin. 1, C.F. dispune: "Se considerd copil persoana care nu a atins varsta de 18 ani (majoratid)". Stabilirea unei varste pentru dobandirea unor drepturi sau pentru pierderea unor privilegii este o problems complexS. Copilul este privit ca o fiintS ce se bucurS de anumite drepturi si ale card insusiri trebuie respectate, tinandu-se seama de evolutia lui, fapt ce implies si obligatia pSrintilor si a statului de a-1 proteja. In anumite privinte, Conventia postuleazS o linie de conduits clara si in mare parte aceste postulate sunt luate in considerate in legislatia noastrS nationals. De exemplu: interzicerea pedepsei capitale sau a inchisorii pe viata a celor ce nu au implinit incS 18 ani (art.23, alin. 2 C.P..); neacceptarea ca recruti sau ca participanti la conflictele armate a celor ca n-au implinit inca varsta de 16 ani (art. 223/2 C.P.) etc. Se cere sa fie fixate varstele minime pentru angajare in campul muncii (art. 48,alin 1 C. M.) si raspunderea penal (art. 10 C.P.), stabilirea varstei minime pentru cSs&torie (art. 14 C.F.) etc.

In mod traditional, copilul a fost considerat ca un membru dependent, pasiv §i invizibil al familiei. Odata cu aderarea Republicii Moldova la Convenfia ONU la 12.12.1990, ea s-a obligat prin aceasta sa respecte prevederile conventiilor internationale. Astfel dispozitiile art. 4 al Constitutiei stipuleaza in alin. 1 ca: "dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteazS si se aplicS in concordanta cu Declaratia Universald a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte". In alin. 2 al aceluiasj articol se prevede ca: "daca existd neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, prior itate au reglementdrile internationale"'.4

Tinand cont de faptul ca suprematia conventiilor internationale este acceptatS de doctrina si jurisprudents, putem afirma ca normele conventiei care stipuleaza anumite drepturi pentru copii, sunt parte components a legislatiei interne a Republica Moldova, chiar si in cazul in care nu exists un act normativ intern care ar stipula dreptul respectiv.

Astdzi legislatia nationals conferd dreptului copilului un spatiu destul de vast, recunoscdnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile, politice, sociale, economice, culturale. Drept urmare, in ultima vreme copilul a inceput sa fie "vSzut". Aceasta tendinta este in expansiune si

4 Culegere de acte normative, Drepturile familiei §i copilului.vol I, UNICEF, 2001, p. 110.

224

urmareste sS-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. Dialogul, negocierile si participarea constituie acum directiile mi§cSrii generate in favoarea copiilor. Familia devine, incetul cu incetul, cadrul ideal al primilor pasj ai copiilor spre exercitarea unei experiente democratice, experientS ce la sigur ii va marca viitorul.

Legile cu caracter general: Constitutia Republica Moldova (29.07.1994), Codul familiei (26.04.2001), Legea cu privire la drepturile copilului (15.12.1994), prin care au fost detaliate prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, Legea cu privire la tineret (11.02.1999) etc. constituie cadrul legal fundamental prin care copilului ii sunt recunoscute drepturile general umane: dreptul inerent la viata, la nume si cetStenie, la integritate psihica si fizica, la libertatea constiintei, a opiniei si a exprimarii, la informatie, la asociere si libertate de reuniune etc.

2.2. Dreptul copilului de a fi protejat

Preambulul Conventiei ONU privind drepturile copilului prevede: "...copilul, din cauza lipsei sale de maturitatefizica si intelectuala, are nevoie de o protectie speciald si de ingrijire speciald, mai ales de o protectie juridica potrivita, inainte si dupa nastere". Momentul din care copilul necesita o protectie juridica specials de la concepere sau din momentul nasterii este legat de dreptul la reproducere al pSrintilor, de dreptul femeii de a avorta sarcina, precum §i de obligatia pSrintilor de a asigura ingrijirea cuvenitS a fatului conceput. In acest sens intervine si responsabilitatea statului de a acorda ingrijire si protectie specials femeilor gravide pentru a asigura dreptul copilului la o ingrijire decentS.

in vederea respectSrii conventiei art. 15 al Legii cu privire la drepturile copilului prevede obligatia parintilor de a naste un copil sandtos. Persoanele care depun cerere de cSsatorie sunt obligate sS fie supuse examenului medical in scopul descoperirii la ele a bolilor sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor (art. 13 C.F.). Rezultatele examenelor sunt aduse la cunostinta tinerilor care vor sS se cSsatoreasca. Descoperirea oricSrei boli ori a agentilor patogeni nu poate exclude casatoria. In caz de descoperire a dereglSrilor genetice, care pot duce la boli ereditare grave, nasterea copilului este contraindicatS.

Femeilor gravide trebuie sa li se ofere o altS munca mai usoara care ar exclude influenta factorilor de productie nafavorabili (art. 172 CM.). Femeia gravidS indeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltSrii normale a fatului. Se interzice folosirea

.,''■■'

225

alcoolului si drogurilor in perioada graviditatii. Parintii sunt obligati sa respecte recomandarile medicilor privind asigurarea dezvoltarii normale a copilului in perioada pre si post natala.

Protectia juridica a copilului inainte de nattere este prevazuta si in articolul 564 C.C. in conformitate cu care poate fi mostenitor, atat legal, cat §i testamentar, persoana nascuta dupa decesul de quis a celui mostenit, cu conditia ca a fost conceputa pana la decesul acestuia si s-a nascut vie.

Codul familiei prevede dreptul copilului de a fi protejai in art. 53 care dispune:

"Copilului i se garanteaza apararea drepturilor si intereselor sale legitime.

Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului se asigura de parinti sau persoanele care ii inlocuiesc, iar in cazurile prevazute de lege - de procuror, autoritatea tutelara sau de alte organe abilitate.

Minorul care a capatat capacitatea deplina de exercitiu pana la atingerea majoratului, isi apara drepturile si interesele legitime de sine statator.

Copilul are dreptul la protectie contra abuzurilor din partea parintilor sau a persoanelor care ii inlocuiesc.

In cazul incalcarii drepturilor si intereselor legitime ale copilului, inclusiv prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre parinti (a unuia dintre ei) a obligatiilor de intretinere, educatie si instruire sau in cazul abuzului de drepturile parintesti, copilul poate sa se adreseze de sine statator autoritatii tutelare pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, iar de la varsta de 14 ani -instantei judecatoresti.

Persoanele cu functii de raspundere si alti cetateni care stiu despre existenta unui pericol pentru viata sau sanatatea copilului, despre incalcarea drepturilor §i intereselor lui legitime sunt obligate sa comunice acest fapt autoritatii tutelare, facand tot posibilul pentru a proteja drepturile si interesele legitime ale copilului."

A§a dar, responsabilitatea pentru a acorda copiilor protectia necesara o poarta familia, societatea si statul.

Conform art. 18 al Legii cu privire la dreptul copilului: "Ambii parinti, in egala masura, sau persoanele subrogatorii legale poarta raspunderea principals pentru dezvoltarea fizica, intelectuald, spirituals si sociala a copilului, tindnd cont, in primul rand, de interesele acestuia"5

Parintii sau persoanele subrogatorii legale poarta

5 Culegere de acte normative, Drepturile familiei ? i copilului.vol II, UNICEF, 2001, p.

12. 226

raspundere juridica pentru lipsa de supraveghere permanenta a copiilor de varsta frageda si prescolara. Daca ambii parinti sau unul dintre ei, precum si persoanele subrogatorii legale, nu-si indeplinesc obligatiile fata de copil sau abuzeaza de drepturile lor paterne, copilul are dreptul de a sesiza organele de tutela, precum si de drept, pentru a-si apara drepturile si interesele. In cazul in care copilul este intretinut in institute de stat pentru copii, cauza fiind abandonarea sau imbolnavirea acestuia ca urmare a nerespectarii recomandarilor medicilor, ambii parinti vor compensa cheltuielile pentru Tntretinerea lui.

Conform art. 60 din C.F., parintii au dreptul si sunt obligati sa-si educe copiii, sa aiba grija de sanatatea lor, de dezvoltarea lor fizica, spirituals si morala, de instruirea si de pregatirea lor pentru munca social-utila.

Apararea drepturilor si intereselor copiilor minori revine parintilor lor, care sunt reprezentanti legali ai copiilor, Jara o imputernicire speciala. Toate chestiile referitoare la educatia copiilor se rezolva de catre parinti pe baza intelegerii reciproce dintre ei, urmarind ca interesul copiilor sa fie eel superior. Daca parintii (sau numai unul din ei) nu-si indeplinesc cum se cuvine indatoririle de educare a copiilor sau abuzeaza de drepturile lor parintesti, copiii au dreptul sa se adreseze organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor si intereselor lor.

Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor, de decadere a lor din drepturile parintesti, de declarare a parintilor ca fiind incapabili, de boala sau absenta indelungata, de eschivare de la educatia copiilor, de la apararea drepturilor si intereselor lor legitime, inclusiv in cazul refuzului parintilor de a-si lua copiii din institutiile educative, curative sau din alte institutii in care se afla acestia, precum si in alte cazuri de lipsa a grijii parintesti.

Asa dar, exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti trebuie sa fie monitorizata de catre organele de tutela si curatela. In acest scop organele respective au dreptul de a vizita copilul la domiciliu si de a culege, pe orice alte cai, informatii despre modul in care parintii isi indeplinesc obligatiile. Printre drepturile si obligatiile organului de tutela si curatela putem mentiona: dreptul de a cere decaderea din drepturile parintesti a persoanelor care exercita drepturile si obligatiile parintesti contrar intereselor copilului, de a numi un ocrotitor legal al copiilor care nu au parinti sau a caror parinti din anumite motive nu-si pot exercita drepturile si obligatiile, de a monitoriza permanent si

227

eficient modul in care parintii isi exercita drepturile si obligatiile, de a investiga plangerile minorilor si a altor persoane referitor la modul in care sunt exercitate drepturile si obligatiile parintesti.

Pentru garantarea si promovarea dreptului de protectie al copilului si, in exercitarea rdspunderii care le revine de a create copilul, parintilor si reprezentantilor legali li se acorda ajutorul corespunzator din partea statului. Obligatia statului de a asigura protectia copiilor si responsabilitatea lui pentru aceasta rezulta din prevederile art. 1 din Constitutie, care stipuleaza ca Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate, precum si din prevederile art. 4 din Constitutie, conform caruia, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universale a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, inclusiv, deci, cu Conventia Internationald cu privire la Drepturile Copilului, iar daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte, si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale.

Pentru a garanta si promova drepturile mentionate, statul asigura crearea institutiilor, lacaselor si serviciilor insarcinate sa vegheze asupra bunastarii copiilor si ia toate masurile necesare pentru a asigura copiilor, parintii carora muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile si institutiile de ingrijire a copiilor, pentru care ei indeplinesc conditiile cerute. Statul garanteaza atdt protectia juridicd, cat si protectia sociald a copiilor.

Dreptul copilului la securitate sociala in legislatia nationals este reglementat de un sir de acte normative, care prevad mecanismul de acordare a diferitelor tipuri de plati (pensii, indemnizatii) prin sistemul de securitate sociala. Principiul de acordare a dreptului de a beneficia de securitatea sociala este principiul contributiv al adultilor care au in ingrijire copii. In general copiii sunt dependenti economic de adulti. Cand adultii responsabili nu au capacitatea sa-i asigure din diferite cauze (somajul, dezabilitatea, batranetea), atunci statul are obligatia de a asigura copiilor o forma de suport financiar platit direct copilului sau adultului responsabil. Copii insisi au dreptul la alocatii din partea statului daca este necesar. Necesitatea cererii autonome a copilului poate aparea cand parintii sunt din unele motive descalificati ori nu au aceasta capacitate. Accesul copiilor la beneficii nu trebuie sa depinda doar de

228

ingrijitorii lor adulti.In vederea implementarii dreptului constitutional la asistenta

sociala a parintilor sau a persoanelor subrogatorii legale, legislatia nationals prevede un sir de prestatii financiare, printre care: compensatii nominative pentru servicii comunale familiilor cu 4 si mai multi copii; alocatii pentru copiii luati in adoptie; indemnizatii pentru copiii ai caror parinti se eschiveaza de la plata pensiei alimentare; alocatii pentru copii sub tutela si curatela; alocatii pentru intretinerea caselor de tip familial etc.

2.3. Dreptul copilului la un nume si la o cetatenie

Din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume si este inregistrat conform prevederilor legale. Inregistrarea copiilor este importanta din mai multe motive.

In primul rand, inregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului; ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copii luat in sine si a statutului legal al acestuia. Acolo unde copiii nu sunt inregistrati, ei devin cetateni mai putini vizibili - iar uneori, cetateni de mana a doua. Neinregistrarea generala a tuturor copiilor la nastere inseamna nerecunoasterea acestor copii ca persoane in fata legii, ceia ce afecteaza gradul de exercitare a drepturilor si libertatilor lor fundamentale. Mai mult decat atat, acesti copii nu sunt inclusi in statisticile relevante sau in alte surse de informatii cu privire la copii si la situatia lor, neputind fi astfel monitorizati in mod adecvat. Daca existenta copilului nu este confirmata in mod oficial, nu se poate garanta inregistrarea disparitiei sau eventualului sau deces. In diferite regiuni din lume, de exemplu in Peru, Senegal, Etiopia, Nicaragua, Honduras etc., din pricina violentei interne si a altor obstacole in calea inregistrarii generalizate este afectata grav situatia a mii si mii de copii, carora nu li s-a intocmit un document de identitate si care astfel sunt supusi riscului de a fi suspectati de implicare in activitati teroriste. Practic, pentru copiii neinregistrati este dificil sa paraseasca zonele afectate de conflictele interne, nefiind insotiti de documente adecvate care le atesta identitatea.

In al doilea rand, inregistrarea nasterii este un moment esential al planificarilor referitoare la copii, la nivel national - adica a bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. Fara o inregistrare adecvata a copiilor la nastere, este foarte putin probabil ca tarile respective sa aiba cunostinta de rata mortalitatii infantile, un indiciu

229

pentru elaborarea strategiilor de supraveghere a copiilor.In al treilea rand, inregistrarea la na§tere este un mijloc de a se garanta celelalte drepturi ale copiilor - cum ar fi identificarea lor in caz de razboi, abandonare sau rapire, cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi), beneficierea de facilitati acordate de stat, de a se preveni traficul cu copii §i pruncuciderea.6 Cdnd si cum trebuie inregistrati copiii ?

Conventia cu privire la drepturile copilului prevede inregistrarea copilului "imediat dupa na§tere", ceia ce inseamna mai degraba un interval de cateva zile, decat unul de cateva luni. Pentru a se asigura o inregistrare generalizata a nasterilor, trebuie: in primul rand, ca aceasta sa fie prevazuta in legislate drept o obligatie a parintilor si a autoritatilor administrative responsabile, a caror ignorare poate atrage sanctiuni pe masura; in al doilea rand, este nevoie de resurse suficiente. Inregistrarea nasterii trebuie facuta pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei de alta nationalitate, pentru azilanti, refugiati sau apatrizi.

Care sunt datele ce trebuie inregistrate ?Datele minime prevazute pentru a fi consemnate sunt: numele

copilului la nastere; sexul copilului; data nasterii copilului; locul nasterii; numele parintilor §i adresa lor; nationalitatea parintilor.

In conformitate cu articolul 55, C.F.:"Copilul are dreptul la un nume de familie si prenume.Copilul dobandeste numele de familie al parintilor sai. Daca

parintii poarta nume de familie diferite, copilul va lua numele de familie al tatalui sau al mamei, in baza acordului comun al acestora.

Copilul va purta un prenume simplu sau unul compus din doua prenume, potrivit vointei ambilor parinti.

In caz de litigiu intre parinti privind numele de familie sj/sau prenumele copilului, decide autoritatea tutelara".

Legislatia nationald prevede si modul de schimbare a numelui copilului.

In baza cererii comune a parintilor (sau a unuia dintre ei), oficiul de stare civila poate schimba numele de familie sj/sau prenumele copilului care nu a atins varsta de 16 ani.

In caz de litigiu intre parinti, problema privind schimbarea numelui de familie si/sau a prenumelui copilului este solutionata de catre oficiul de stare civila, cu concursul autoritatii tutelare in a carei raza teritoriala isj are domiciliul minorul, tinandu-se cont in exclusivitate de interesele copilului.

' Ghidde aplicare practica a Conventiei cu privire la drepturile copilului, UNICEF, 2001, p. 112.

230

Schimbarea numelui de familie al ambilor parinti atrage dupa sine schimbarea numelui de familie al copilului, iar in cazul schimhnrii numelui de familie al unuia dintre parinti, numele de familie al copilului poate fi schimbat in baza acordului comun al parintilor. In lipsa unui atare acord, decide autoritatea tutelara.

Schimbarea numelui de familie §i/sau a prenumelui copilului care a atins varsta de 10 ani se face, in toate cazurile, cu acordul acestuia (arl. 56 C.F.).

Problema cetateniei copiilor este foarte spinoasa, date fund: sensibilitatea tuturor natiunilor in privinta chestiunilor suveranitatii si nationalitatii; diferitele conditii legale §i religioase pentru dobandirea acesteia; nelini§tea crescanda a tarilor bogate in a acorda cetatenie persoanelor provenind din tari sarace. Totu§i, statul are obligatia de a adopta masuri adecvate - atat pe plan intern, cat §i in cooperare cu alte state - pentru a garanta ca fiecare copil nou nascut sa aiba o cetatenie. In privinta dobandirii cetateniei, nu se admite nici o discriminare in baza legislatiilor nationale - cum ar fi intre copiii legitimi §i cei nelegitimi, intre copiii ai caror parinti sunt apatrizi sj ceilalti sau in functie de nationalitatea unuia dintre parinti, ori a ambilor. Cetatenia poate fi dobdnditd pe cale parentald (jus sanguinis) sau in virtutea locului de nastere (jus soli). Legile islamice favorizeaza obtinerea cetateniei pe cale parentala; anumite tari interzic dubla cetatenie, astfel ca o alegere intre cele doua cetatenii va trebui sa fie facuta de catre copii; unele tari au legi prin care se incearca impacarea celor doua criterii, insa ele au efecte discriminatorii. O alta practica ce are asemenea urmari consta in preluarea automata de catre copil a cetateniei tatalui, mai degraba decat pe cea a mamei. Deciziile in privinta nationalitatii sunt de cele mai multe ori luate de parinti la na§terea copilului. Totu§i, copiii mai mari trebuie sa aiba posibilitatea de a-§i schimba cetatenia daca doresc.

Temeiurile dobandirii cetateniei Republicii Moldova sunt prevazute in art. 10 din Legea cetateniei Republicii Moldova, in conformitate cu care cetatenia Republicii Moldova se dobande§te prin:

a) na§tere;b) recunoa§tere;c) infiere;d) redobandire;e) naturalizare.Cetatenia Republicii Moldova poate fi dobdnditd si in temeiul

acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.Dobandirea cetateniei prin na§tere este stipulate in art. 11 al

231

aceleiasi legi.Este considerat cetatean al Republicii Moldova copilul:a) nascut din parinti, ambii sau numai unul dintre care, la

momentul nasterii copilului este cetacean al Republicii Moldova;

b) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti apatrizi;c) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti care au

cetatenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celalalt cetatean strain, daca statul acela nu acorda copilului cetatenie.

Copilul gdsit pe teritoriul Republicii Moldova este considerat cetatean al ei, atdta timp, cat nu este dovedit contrariul, pond la atingerea vdrstei de 18 ani.

2A. Dreptul copilului la viata, inviolabilitate fizica si psihica

Dreptul copilului la viata si la inviolabilitatea fizica si psihica este garantat (art. 4 din Legea privind drepturile copilului).

Nici un copil nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante.

Toate tarile tree printr-un proces de constientizare a extinderii violentei asupra copiilor in cadrul familiei, institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. In ultimele decenii s-a constatat ca predomina cazurile in care copiii sunt supusi pr,emeditat unor violente exercitate de parinti sau de persoanele care au grija de ei. Mai recent "s-au descoperit" cazuri frecvente in care copiii sunt subiecti ai abuzului sexual in familie sau in institutii. Cercetarile efectuate in acest domeniu atrag atentia asupra pericolelor si legaturilor dintre experienta traita in copilarie si comportamentul violent si antisocial pe care copilul il manifesta in restul vietii. Nici o tara nu a rezolvat complet problema abuzului la adresa copilului. Astfel, studiile intraculturale prezinta urmatoarele date: in Ontario, Canada rata abuzului este de 31,2% la baieti si 21,2 la fete; in Suedia - 26% din copii; in Rusia - 28,9%; in Santiago, Cili - 87,7% la baieti si 54,1% la fete; in SUA o. 67%.7

Printre formele de maltratare a copilului, intalnite in mediul familial, pot fi mentionate: abuzul fizic; abuzul sexual; expluatarea sexuala; punerea in primejdie fizica; neglijarea fizica; neglijarea medicala; abuz emotional; neglijare in dezvoltare; supraveghere etica nepotrivita; neglijare educationala, abandonul.

7 IMPACT, Buletinul CNPAC, nr. 1, 2001, p. 12.

232

Referitor la abuz fata de copii in Republica Moldova, uu slmliii comparativ a fost realizat de Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii impreuna cu Institutul Societatii Deschise din Letonia (1999-2000). Analiza statistica ne ofera urmatoarele date ale ralci abuzului in functie de diversi factori: 67,4% au fost supusi eel pu^in unci forme de abuz (fizic-34,8%, emotional-10,4%, sexual-8,45%, fizic si emotional-20,4%, fizic si sexual-9,45% etc.); ponderea cea mai mare o are abuzul fizic, urmat de abuzul fizic su emotional; fetele sunt supuse mai mult abuzului fizic, emotional si sexual, iar baietii - formei combinate de abuz fizic si sexual.

Este acuta problema recurgerii la violenta asupra copiilor in institutii unde aceasta poate lua doua forme distincte:

- utilizarea legala a unei discipline violente si/sau umilitoare, sau tratamente cum ar fi pedeapsa fizica, constrangerea fizica, fortata de a sta izolat sau orice alta forma de izolare, fortarea de a purta anumite haine, reducerea dietei, interzicerea de a avea legatura cu alti membri ai familiei etc.

- violenta si amenintarea cu violenta, exercitata de catre copii asupra altor copii, actiuni care pot consta in hartuire, atac fizic etc.

Cercetarile asupra gradelor de violenta interpersonala din societatile occidentale au aratat un interes special pentru efectele pe care le au imaginile violente din mass-media - in special prin intermediul televiziunii, video si cele care apar in cele mai recente creatii pe computer - asupra copiilor. Expunerea copiilor la astfel de imagini ii poate, pe de o parte, desensibiliza, iar pe de alta parte, ii poate incuraja sa imite acest tip de comportament violent.

Reiesind din cele expuse mai sus, statul trebuie sd ia toate mdsurile legislative, administrative, sociale si educative corespunzdtoare pentru protejarea copilului impotriva oricaror forme de violenta, vdtdmare sau abuz fizic sau mental, de abandon sau neglijentd, de rele tratamente sau de expluatare, inclusiv violenta sexuala, in timpul cat se afld in ingrijirea pdrintilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului sau reprezentantilor sdi legali sau a oricdrei persoane cdreia i-afost incredintat.

Aceste masuri de protectie vor cuprinde proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale vizand furnizarea de sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost incredintat, precum si pentru alte forme de prevenire, ca si pentru identificarea, raportarea, retrimiterea, anchetarea, tratarea si urmarirea penala pentru cauzele de rele

233

tratamente descrise mai sus aplicate copilului, si vor cuprinde, de asemenea, dupS cum se va stabili, proceduri de interventie judiciara.

Legislatia nationala contine un sir de prevederi legislative pentru: lasarea in primejdie, determinarea minorilor la o activitate criminals sau instigarea lor la comiterea infractiunilor sau a altor delicte (art. 224 C.P..); determinarea minorilor la betie, exprimatS prin imbatarea minorului de catre o persoana fata de care acesta este subordonat pe linie de serviciu (art. 224/1 C.P..); cauzarea permanentS a leziunilor corporale usoare, maltratarea, aplicarea loviturilor si a altor actiuni violente care au provocat dureri fizice (art. 47/1 C.C.A.); aducerea minorului in stare de ebrietate de catre parinti sau de catre alte persoane (art. 169 CCA.) etc. Unica pedeapsa prevdzutd de Codul familiei in art. 68 pentru abuzul fata de copil este decaderea din drepturile pdrintesti.

Statul recunoaste dreptul copilului la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament si recuperare, profilaxie a bolilor. Astfel, in conformitate cu art. 47 din Legea ocrotirii sanatatii, parintii sunt obligati sa aiba grija de sSnatatea copilului, de sSnatatea lui prenatalS si posibilitatea de educatia lui fizicS, spirituals si morala, sa-i cultive un mod sSnatos de viata. Parintii, alti reprezentanti legali, la solicitarea unitatilor medico-sanitare trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea mSsurilor de profilaxie.

In cazul in care parintii refuzd asistenta medicaid pentru copilul bolnav, aceasta se acordd contrar vointei lor la decizia consiliului de medici, luatd in prezenta reprezentantului puterii. In conformitate cu legislatia, statul asigurS mamei in perioada pre si post natala conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului, pentru alimentarea lui rationale si inofensiva, asistenta medicala calificata si gratuita, organizarea masurilor de profilaxie a bolilor, de propagare a unui mod de viata sanatos.

Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici, spitale, dispensare, sanatorii etc.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. Lor li se acorda periodic supravegherea medicala activa. Copiii de varsta fragedS sunt asigurati cu produse alimentare speciale, inclusiv gratuit, in modul stabilit. Copiilor li se acorda gratuit foi de tratament la sanatoriu. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor in crese, gradinite, scoli si in alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de invatamant.

In vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare, in ultimul deeeniu statul a luat

un sir de masuri. Au fost adoptate:a) masuri de asigurare a minimului de asistenta medicala gratuita,

garantata de stat;b) programul national "Alimentatia copiilor";c) programul national de ameliorare a asistentei medicale

prenatale pentru anii 1997-2002;d) programul national de imunizari pentru anii 2001-2005;e) programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-

2007;f) programul national de asistenta in planificarea si protejarea

sanatatii reproductive;g) lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pana la

varsta de 16 ani dreptul la primirea statutului de copil invalid si alocatiilor de stat conform legislatiei etc.

Aceste acte legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate, asistenta medicala primara si alte acte care n-au fost mentionate aici vorbesc despre faptul ca legislatia nationala incearca a se conforma la legislatia internationala cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. S-ar parea ca totul e bine. Cu parere de rau insa, mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative nu functioneaza. Astfel, conform Legii privind drepturile copilului art. 4 alin. 3 statul recunoaste dreptul copilului la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament si recuperare, profilaxie a bolilor. In realitate insa, in republics se incalca dreptul copilului la tratament spitalicesc. Accesibilitatea copiilor la asistenta medicals spitaliceasca a scazut brusc odatS cu adoptarea Legii minimului garantat si gratuit de stat "din anul 1998". Conform acestei legi, de tratament gratuit in stationar beneficiaza copiii numai panS la varsta de 5 ani, copiii invalizi si orfani. Ceilalti copii de varsta 5 - 18 ani au inlesniri numai in caz de stari de urgentS. Astfel este incSlcat dreptul copiilor din familiile defavorizate (sSrace cu multi copii) in caz de maladii grave (nu urgente) sa primeasca tratament adecvat. Din lipsa de bani, parintii nu pot achita taxele, copilul rSmane mult timp bolnav acasa, fiind spitalizat tarziu cu diferite complicatii grave, care deseori due la invaliditatea lui ori chiar la deces.

Tratamentul de reabilitare a fost si ramane o veriga destul de importantd in procesul de tratament al copiilor deoarece eficacitatea lui in perioada aceasta de varsta este cu mult mai mare. Accesibilitatea copiilor la tratamentul de reabilitare este foarte redusa din cauza preturilor inalte. Tratamentul de reabilitare practic nu exists gratuit in

234 235

Republica Moldova.Legislatia nationals nu contine stipulari privind revederea periodica

a plasamentului copilului, nu se respects astfel dreptul copilului plasat de catre autoritatea competenta la verificarea periodica a nivelului de ingrijire, protectie sau tratament fizic ori mental.

2.5. Dreptul copilului la abitatie si educatie in familie

Dreptul la abitatie in familie este prevazut la art. 16 din Legea privind drepturile copilului. Dispozitia articolului mentionat coincide exact cu cea din art. 51, alin. 1 C.F., care prevede: "Fiecare copil are dreptul sa locuiascd in familie, sd-si cunoasca parintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu exceptia cazurilor cdnd aceasta contravine intereselor copilului".

In mod normal, orisice copil trebuie sa creascS intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de fericire, dragoste si intelegere, deoarece anume familia este institutia de baza a societatii pentru supravetuirea, protejarea sj dezvoltarea lui.

Astazi in lumea Tntreaga se opteaza pentru politics de institutionalizare a copiilor cu disabilitati. Se considers ca aceste institutii si-au trait traiul. In ele copilul este desconsiderat, dezvoltarea lui decurge mai greu, deoarece mainile strSine nu au cSldura si gingasia celor pSrinte§ti, iar in ochii straini nu vede dragostea parinteasca. Doar in familie, alaturi de parinti, de bunei, de surori §i frati, care il iubesc, cu toate deficientele si neajunsurile lui, copilul deficient poate fi cu adevSrat reabilitat, recuperat.

Evident, copilul, oricare sunt defectele sale, tulburSrile §i dereglarile de care sufera (intelect, vaz, auz, motricitate etc.) trebuie sa urmeze pe parcursul anilor tratamente efectuate in anumite Centre de sprijin medico-social si psiho-pedagogic, in diverse Centre de reabilitare si recuperare care isi au rostul lor in destinul acestor bolnavi si care ar trebui sa se deschida in toate zonele republicii, pentru ca un numar cat mai mare de persoane cu disabilitati sa poata profita de ele, insS, din convingerea parintilor ce vine din experienta proprie, acesti copii trebuie sa se afle doar in familie.

Alin. 2 al aceluiasi art. 51 C.F. prevede: "Copilul are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitdtilor intelectuale, la libertatea gdndirii si constiintei, la apdrarea demnitdtii si onoarei".

Ne vom opri mai detaliat asupra acestor prevederi.Conventia pentru drepturile copilului stabileste dreptul acestuia de

a beneficia de educatie, educatia fiind recunoscuta esentiala pentru dezvoltarea tuturor copiilor. Responsabilitatea primara in asigurarea acestui drept o au parintii. Statul trebuie sa asiste parintii in vederca asigurarii exercitSrii acestui drept in mod progresiv si pe baza egalitStii de §anse. Asistenta statului nu se limiteaza doar la haine, hrana, alte ajutoare materiale, ci, in primul rand, se extinde asupra dezvoltarii intelectuale, fizice, spirituale si sociale. Responsabilitatea primara a parintilor este expres calificatd - in masura posibilitdtilor si a mijloacelor lor financiare. Aceasta inseamna, ca daca parintilor le lipsesc cunostintele sau resursele necesare, statul trebuie sa asiste parintii in necesitatile lor. Legislatia nationals nu contine prevederi pentru sprijinirea parintilor, daca acestora le lipsesc cuno§tintele necesare.

Prevederile alin. 4, art. 27 al Conventiei se refera la sustinerea financiara a copiilor de catre parinti sau alti responsabili si sunt importante pentru multi copii, conditiile de viata ale carora pot fi imbuntatite prin recuperarea sustinerii unui parinte absent (de obicei tata). Totusi, sustinerea copiilor duce adesea la o largire a beneficiilor sociale si nu la imbunatatirea standardelor de viata a unor indivizi. O sustinere adecvata poate incuraja parintii la cre§terea copiilor, iar o definire legala a termenului de sustinere in legislatia nationals poate cristaliza responsabilitStile pSrintilor fatS de copii.

Recunoscdnd dreptul copiilor la educatie si in vederea asigurSrii acestui drept in mod progresiv sj pe baza egalitatii de §anse, art. 28 al Conventiei prevede cS:

1. Statele parti vor urmdri in special:a) sa facS invatSmantul primar gratuit si obligatoriu pentru toti;b) sS incurajeze diferite forme de invStSmant secundar, atat

general, cat si profesional, sa le facS deschise §i accesibile oricarui copil si sS ia masuri corespunzStoare, cum sunt instituirea gratuitatii invatSmantului §i acordarea unui ajutor financiar in caz de nevoie;

c) sa asigure tuturor accesul la invatSmantul superior, in functie de capacitStile fiecSruia, prin toate mijloacele adecvate;

d) sS facS deschise si accesibile tuturor copiilor informarea si orientarea scolarS si profesionalS;

e) sS ia mSsuri pentru a incuraja frecventarea §colii cu regularitate si reducerea ratei de abandonare a §colii.

2. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru aasigura aplicarea disciplinei §colare intr-un mod compatibil cu

236 237

demnitatea copilului ca fiinta umana si in conformitate cuprezenta Conventie.3. Statele parti vor promova si incur aja cooper area

internationald in domeniul educatiei, mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignorantei si analfabetismului in lume, de a facilita accesul la cuno§tinte stiintifice si tehnice si la modele de invatamant modenie. In aceasta privinta se va tine in special seama de necesitatile tarilor in curs de dezvoltare.

In sensul acestor prevederi, Legea invatamantului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 prevede:

Art. 6. Dreptul la invataturaDreptul la invatatura este garantat, indiferent de nationalitate, sex,

rasa, varsta, de originea si starea sociala, de apartenenta politica sau religioasa, de antecedentele penale. Statul asigura sanse egale de acces in institutiile de stat liceal, profesional si superior, in functie de aptitudini §i capacitati;

Art. 8. Limba de predareStatul asigura, conform Constitutiei si art. 18, 19 si 20 din Legea cu

privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile §i treptele de invatamant.

Dreptul cetatenilor la educatie si instruire in limba materna se asigura prin crearea numarului necesar de institutii de invatamant, clase, grupe, precum si a conditiilor de functionare a acestora.

Art.9.Invatamantul general obligatoriuDurata invatamantului general obligatoriu este de 9 ani. Frecventa

obligatorie a scolii inceteaza la sfarsitul anului de invatamant in care elevul atinge varsta de 16 ani.

Art. 13. Organizarea invatamantuluiIN invatamantul pre§colar grupa este de eel mult 10 copii in cresa,

15 in gradinita. In invatamantul primar, gimnazial §i liceal clasa cuprinde eel mult 20 elevi, iar in eel secundar profesional si superior grupa nu depase§te 25 de persoane.

Art. 15. Diagnosticarea copiilorDiagnosticarea particularitatilor psihofiziologice a aptitudinilor si

capacitatilor elevilor, ca baza pentru realizarea diferentierii procesului instructiv-educativ, este obligatorie.

Testarea copiilor in vederea admiterii in clasa I a scolilor de stat este interzisa, cu exceptia admiterii in scolile cu profil artistic sau sportiv.

238

Art. 17. Invatamantul premolarEducatia copiilor pana la varsta de 3 ani se realizeaza, de regulft,

in familie care, in acest caz, beneficiaza de sprijinul statului, conform legislatiei in vigoare.

Statul garanteaza sustinerea materials si financiara a educatiei copiilor in cresele si gradinitele de stat.

Statul garanteaza ingrijirea §i educarea copiilor de varsta anteprescolara si prescolara cu handicap fizic §i mintal, precum si a copiilor orfani.

Art. 18 Invatamantul primar§colarizarea devine obligatorie la atingerea varstei de 7 ani.Art. 19. Invatamantul gimnazialInvatamantul gimnazial este obligatoriu si se organizeaza ca

invatamant de la clasele V - IX.Art. 57. Drepturile elevilor §i studentilorIn institutiile de invatamant de toate gradele se respecta drepturile

si libertatile elevilor si studentilor. Sunt interzise pedepsele corporale, aplicarea sub orice forma a metodelor de violenta fizica sau psihica.

Elevii si studentii au, in principal, urmatoarele drepturi: sa-si expuna liber opiniile, convingerile, ideile.

Art. 60. Drepturile si obligatiile parintilorParintii sau tutorii au dreptul: sa aleaga pentru copii institutia de

invatamant si limba de instruire.8

A§a dar, facdnd o mica generalizare a secventelor aduse mai sus, am putea spune ca, prevederile legislatiei interne si a conventiilor Internationale cu privire la realizarea dreptului copilului la instruire, sunt compatibile.

Principala piedica la oportunitati egale in educatie este la ora actuala neajunsul de resurse. Desi legislatia nationals cu privire la invatamant declara ca invatamantul in Republica Moldova este gratuit, in conditiile crizei economice principiul gratuitatii sistemului de educatie nu poate fi respectat. Din cauza bugetului mic guvernamental aplicat educatiei; din cauza ca educatia nu este accesibila pentru toata populatia; din cauza saraciei familiilor etc., instruirea generala devine tot mai limitata, multi copii fiind nevoiti sa se ocupe cu altceva.

Posibilitdtile educationale limitate pentru copiii din ariile rurale apar din combinatia mai multor factori, printre care: costul de intretinere a elevilor in scoala exagerat de mare in comparatie cu bugetul familiei; distante indepartate de la scoli si lipsa conditiilor

8 Culegere de acte normative, Drepturile familiei p copilului.vol II, UNICEF, 2001, p. IIS.239

rezonabile pentru sustinerea procesului de invatamant (lipsa curentului electric, a incalzirii localurilor etc.); neprezentarea profesorilor tineri in localitatile sategti §i abandonarea lucrului in §coala de catre o mare parte din profesorii dotati din cauza salariilor nejustificat de scazute; folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole, mai ales primavara §i toamna etc. Exista si alte categorii de copii care sunt limitati in drepturile lor la educatie - acestia fiind copiii institutionalizati si copiii in detentie.

In scopul executarii obligatiilor referitoare la educatia superioara (cu toate ca ea incepe dupa 18 ani) si pentru realizarea prevederii legale " in baza de capacitate", statul urmeaza sa ia masuri pentru inlesnirea accesului copiilor din familiile vulnerabile si cei institutionalizati la cursurile preuniversitare si pentru sustinerea lor daca au reusit, astfel asigurand baza de egalitate a posibilitatii.

Obiectivele educationale ce necesitd afi urmdrite de catre state in acest sens, expuse in art. 27, 28 si 29 ale Conventiei, au fost preluate de catre legislatia Republicii Moldove si le gdsim in art. 5 al Legii invdtamdntului, care prevede:

a) dezvoltarea personalitatii copilului, a aptitudinilor si capacitatilor lui spirituale si fizice la nivelul potentialului sau maxim;

b) cultivarea respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, indiferent de apartenenta lui etnica, de provenienta sociala §i atitudinea fata de religie - principii consemnate in Carta Natiunilor Unite;

c) pregatirea copilului pentru a-si asuma responsabilitatile vietii intr-o societate libera, in spiritul intelegerii, pacii, tolerantei, egalitatii intre sexe si prieteniei intre toate popoarele §i grupurile etnice, nationale §i religioase;

d) cultivarea simtului necesitatii de a munci pentru binele propriu si eel al societatii, a stimei fata de cei care- produc bunuri materiale si spirituale;

e) educarea stimei fata de parinti, fata de identitatea, limba si valorile culturale ale poporului, precum §i fata de valorile nationale ale tarii in care traiesc, ale tarii din care poate fi originar si a civilizatiilor diferite de a sa;

f) cultivarea simtului responsabilitatii fata de mediul inconjurator, formarea con§tiintei ecologice;

g) asigurarea unei pregatiri fizice multilaterale, cu caracter profesional aplicativ pentru tineretul studios, formarea simtului

necesitatii de practicare a culturii fizice si sporlului pfl parcursul intregii vieti.

2.6. Dreptul copilului de a comunica cu parintii si alte rude

Copilul are dreptul sa comunice cu ambii parinti, cu buneii, fra|ii, surorile si cu celelalte rude. Desfacerea casatoriei parintilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaza drepturile copilului. In cazul cand parintii au domiciliul separat, copilul are dreptul sa comunice cu fiecare dintre ei.

In conformitate cu articolul 9 al Conventiei privind Drepturile Copilului, nici un copil nu trebuie separat de parintii sdi impotriva vointei lor, cu exceptia situatiei in care autoritdtile competente decid. sub rezerva revizuirii judiciare si in conformitate cu legile si procedurile aplicabile, ca aceastd separare este necesard, in interesul superior al copilului. O decizie in acest sens poate sa fie necesara in anumite cazuri particulare, de exemplu atunci cand parintii maltrateaza sau neglijeaza copiii sau cand parintii traiesc separat sj urmeaza sa se ia o hotarare cu privire la locul de resedinta al copilului. In aceasta situatie toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute parerile lor. Trebuie respectat dreptul copilului, separat de cei doi parinti ai sai sau de unul din ei, de a intretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai, afara de cazul in care acest lucru este contrar interesului superior al copilului. Cand separarea rezulta din masuri luate de catre stat, precum detentia, inchisoarea, exilul, expulzarea celor doi parinti, a unuia din ei sau a copilului, statul da, la cererea parintilor, a copilului sau, daca este cazul, a unui alt membru al familiei, informatiile esentiale asupra locului unde se gaseste membrul sau membrii familiei, afara de cazul cand divulgarea acestor informatii ar aduce prejudicii bunastarii copilului.

Din cele spuse mai sus rezulta: in primul rand, faptul ca nici un copil nu va fi separat de parintii sai, in afara cazurilor in care aceasta se face in interesul superior al copilului, iar in al doilea rand, ca toate procedurile cu privire la separarea copilului trebuie sa fie corecte. Se precizeaza, totodata, dreptul copilului de a-§i pastra relatiile cu ambii parinti §i datoria statului de a informa atat copilul, cat sj parintii cu privire la locurile unde se gasesc fiecare, in cazul in care statul este direct raspunzator de separarea lor (de exemplu, prin deportare sau detentie). Formularea "impotriva vointei lor" se refera atat la voinla parintilor, cat §i la vointa comuna a parintilor §i copiilor. In acest sens,

240 241

dreptul copilului la ingrijirea de catre parinti este inevitabil supus vointei parintilor. Nou-nascutii nu au puterea sau discernamantul pentru a-si alege singuri persoanele care ii vor ingriji. Ei sunt dependenti de familia lor, de comunitate si de protectia statului. Mai mult decat atat, chiar daca un copil "si-ar alege" parintii, el nu i-ar putea obliga pe acestia sa actioneze ca parinti impotriva vointei lor. Statul poate incerca sa-i oblige pe parinti sa-si intretina copiii din punct de vedere financiar, dar nu-i poate sili pe acestia sa-i si ingrijeasca in mod adecvat.

Se poate intdmpla ca mentinerea unor relatii personate intre parinti si copii safie imposibila, de exemplu, in cazul institutionalizdrii copiilor, al plasarii copiilor cu deficiente in scoli speciale sau al imperii unor proiecte speciale pentru "copiii strazii", alplasamentului sau "adoptiei simple". Adeseori aceasta intrerupere de contact este ceruta de noii ingrijitori, mai ales atunci cand parintii par sa fie ostili, nefavorabili sau neinteresati de progresele copilului. Printre argumentele invocate se numara "acomodarea" copilului si faptul ca intalnirea cu parintii 1-ar putea tulbura. Experienta sugereaza ca acei copii care isi intalnesc mai putin parintii sau deloc, in primele luni ale ocrotirii de catre stat sunt mai putin dornici de a se intoarce in familie. Totusi, planificarea plasamentelor trebuie sa tina seama de posibilitatea contactarii copilului de catre parinti, care pot locui la mari distante sau nu-i pot vizita pe copii in mod regulat.

Anumiti parinti, aflati in conditii extreme de saracie, violenta sau conflict armat, isi pot abandona copiii sau, pur si simplu, pot pierde legatura cu ei, date fund imprejurarile; uneori copiii fug de acasa si aleg sa traiasca in strada, ca urmare a violentelor sau expluatarii parintilor. In consecinta, in populatiile tot mai multor orase ale lumii exista grupuri numeroase de copii ce traiesc separati de parinti. Statul incearca sa le ofere acestora posibilitati de a-si regasi familia si parintii si de a ramane impreuna cu ei. Pentru unii copii acest lucru nu este posibil, iar pentru altii este mai bine de a fi aparati in alt cadru decat eel familial.

Dreptul copilului "de a intretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai" reflects principiul conform caruia "ambii parinti au o raspundere comuna pentru cresterea si dezvoltarea copilului". Adeseori, insa, copiii nu au sansa de a pastra un contact direct cu parintele cu care nu locuieste, din cauza resurselor insuficiente ale celuilalt parinte sau din cauza relatiilor dificile sau violente dintre paring.

In ceea ce priveste dreptul la "reintregirea familiei" al copilului sau al parintilor sai, aflati in situatia de a intra intr-un stat sau de al

parasi, statului respectiv i se cere sa examincze ccrciilc de rcintreglra 1 familiei "intr-un spirit pozitiv, cu umanism si operativitale si sA le permita parintilor §i copiilor sa se viziteze, daca traiesc in state dil'critc Familiile care intra sub incidenta acestor prevederi sunt cclc ale asa zisilor "emigranti economici" sau familiile de refugiati. Trebuie dc avul in vedere si situatiile in care copiii unor refugiati sau parinti copilului refugiat pot sa ceara intrarea intr-o tara mai degraba pentru reunilicarea familiei, decat pentru obtinerea azilului.

Deoarece tarile bogate au dus in ultimele decenii o politica de continua securizare a frontierelor si de descurajare a imigratici economice, reintregirea familiei a devenit principala indreptatire legala pentru stabilirea imigrantilor pe teritoriul respectivelor tari. In consecinta, dreptul la reintregirea familiei a inceput sa fie conditional intr-un mod din ce in ce mai restrictiv. Anumite tari cer dobandirea cetateniei inainte ca acest drept sa poata fi garantat. Cele mai multe fari obliga persoanele care fac asemenea cereri sa dovedeasca faptul ca au suficiente resurse pentru al intretine pe membrii familiei care doresc sa imigreze, fara a face recurs la fondurile publice. Alte tari impun conditii stricte strainilor care, pe cand erau copii, au intrat ei insisi in tara pentru reintregirea familiei. Nu toate tarile recunosc statutul de copil pentru tinerii intre 16 §i 18 ani, iar unele tari, pentru a le recunoa§te copiilor statutul, le cere acestora sa fie "dependenti" sau sa se afle in exclusiva responsabilitate a unuia dintre parinti, in cazul in care ei sunt despartiti.

Copilul aflat in situatii extreme (retinere, arest etc.) are dreptul sa ia legatura cu parintii sau cu alte rude in modul stabilit. Daca nu este posibil de a contacta parintii sau rudele copilului, va fi anuntata imediat autoritatea tutelara.

2.7. Dreptul copilului la exprimarea opiniei, la libertate de expresie, de gandire, de constiinta, religie, asociere si reuniune pa^nica

Dreptul copilului capabil de discernamant de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste, este reflectat in Constitutie care stipuleaza in art.31, alin.l ca libertatea con§tiintei este garantata. Aceasta prevedere constitutionals este dezvoltata in art. 8, alin. 1 al Legii privind drepturile copilului, care prevede: "Drepturile copilului la libertatea gandirii, la opinie precum si la confesiune nu pot fi incalcate sub nici o forma". Alin. 2 prevede ca, statul garanteaza copilului, capabil sa-§i formuleze opiniile, dreptul de a-sj exprima liber aceste opinii asupra oricarei probleme care il priveste. Opiniile copilului

242 241

sunt luate in considerare, avandu-se in vedere varsta si gradul de maturitate.

Copilul are dreptul sd-si exprime opinio la solutionarea infamilie a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins varsta de 10 ani se va tine cont in mod obligatoriu, daca aceasta nu contravine intereselor lui (art. 54 C.F.).

Art. 63 C.F. stabile§te dreptul copilului de a-si exprima opinia privind domiciliul cdndparintii locuiesc separat:

In cazul cand parintii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins varsta de 14 ani se determina prin acordul parintilor.

Daca un atare acord lipseste, domiciliul minorului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de interesele si parerea copilului (daca acesta a atins varsta de 10 ani). In acest caz, instanta judecatoreasca va lua in considerare atasamentul copilului fata de fiecare dintre parinti, fata de frati si surori, varsta copilului, calitatile morale ale parintilor, relatiile existente intre fiecare parinte si copil, posibilitatile parintilor de a crea conditii adecvate pentru educatia si dezvoltarea copilului (indeletnicirile si regimul de lucru, conditiile de trai etc.)

La determinarea domiciliului copilului minor, instanta judecatoreasa va cere si avizul autoritatii tutelare in a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiecaruia dintre parinti.

Daca in urma desfacerii casatoriei sau din alte motive parintii nu locuiesc impreuna, de intelegerea lor depinde pe langa cine trebuie sa locuiasca copii minori.

Nu exista stipulari speciale in legislate pentru exprimarea opiniei copilului care nu are 10 ani. Art. 12 din Conventie nu stabileste nici o varsta minima de la care se asculta opinia si nu sunt sustinuti cei care stabilesc o limita de varsta de la care copilul isi poate exprima opinia, asa cum copilul poate sa exprime opinia in afara oricaror permisiuni. Legislatia nationala insa impune un criteriu de varsta.

Art. 124 si 127 C.F. prevede consimtamantul parintilor si copiilor pentru infiere. Pentru infiere se cere consimtamantul parintilor care nu sunt decazuti din drepturile parintesti, precum si consimtamantul infiatului, exprimat in instanta judecatoreasca, daca acesta a implinit varsta de 14 ani.

In cadrul procedurii penale, daca minorul este inculpat, el este ascultat personal in cadrul unor audieri speciale. Conform art. 132 C.P.P., la interogarea invinuitului care n-a implinit inca 16 ani trebuie sa

244

participe in mod obligatoriu un parinte, tutore sau o alia persoana responsabila pentru el §i un pedagog. Pedagogul poate participa sj la interogarea unui minor mai mare de 16 ani, daca s-a constatat ca acesta e debil mintal. Pedagogul care participa la interogatoriu poate, cu acceptul anchetatorului penal, sa puna intrebari invinuitului. Dupa terminarea interogatoriului, pedagogul, care a participat la interogatoriu, are dreptul sa ia cunostinta de procesul-verbal al interogatoriului si sa faca observatii scrise cu privire la exactitatea §i plinatatea celor consemnate in procesul-verbal. Inainte de inceperea interogarii minorului, anchetatorul penal este obligat sa explice pedagogului drepturile lui. Despre aceasta se va face mentiune in procesul-verbal al interogatoriului. Aceasta norma contravine Legii cu privire la drepturile copilului, care stipuleaza ca pedagogul trebuie sa participe la interogarea tuturor minorilor, adica a persoanelor care nu au atins varsta de 18 ani.

In procedura civila, conform art. 33 C.P.C., drepturile §i interesele ocrotite prin lege sunt aparate in instanta de catre parintii, infietorii sau curatorii copiilor. TotusJ instanta este obligata sa introduca in asemenea pricini pe insi§i minorii in varsta de la 15 pana la 18 ani.

Libertatea de opinie este dreptul care poate fi considerat eel mai usor de realizat. Aceasta numai in cazul in care intelegem acest drept numai ca acordarea posibilitatii de exprimare. Conventia insa prevede ca libertatea de exprimare a opiniilor este ineficienta, daca nu va exista obligatia ca aceasta opinie sa fie luata in considerare. Libertatea de a exprima opiniile nu se refera la posibilitatea de a exprima doleantele privind modul de solutionare a problemelor care privesc copilul, ci la un drept fundamental, natural, care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei sj opiniilor privind orice problems care poate sa apara in cadrul unei societati. Domeniile de participare a copilului care-1 privesc, sunt expres indicate in legislate, desj Conventia indica asupra necesitatii participarii copilului la toate deciziile care-1privesc.

Copiii trebuie sa beneficieze de dreptul la opinie impreuna cu familia si in afara ei. In scopul implementarii acestui drept trebuie sa se tina cont de faptul, ca opiniile copilului vor fi luate in considerare privind: viata de familie; viata §colara; justitia juvenila; plasamentul si viata in institutie §i alte forme de ingrijire; in procedura de acordarc a timpului de joaca; in toate procedurile judiciare; la audiente de jiidccala de divork custodie, tutela, adoptie, schimb de nume; depunerc dc bani; procese penale daca parintii sunt urmariti procesual penal etc. Opinia copilului este exprimata direct de el sau de o persoana potrivila.

245

Legislatia nationals nu garanteaza libertatea de expresie in mod special pentru copil. In conformitate cu prevederile Conventiei, copilul are dreptul la libertatea de expresie, ceia ce cuprinde libertatea de a cauta, a primi si a difuza informatii sj idei de orice natura, fara a se tine seama de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita sau artistica, sau prin oricare alte mijloace, la alegerea copilului. Exercitarea acestui drept este supusa urmatoarelor restrictii, care sunt necesare: a) pentru respectul drepturilor sau reputatiei altera; sau b) pentru protectia securitatii nationale, ordinii publice, sanatatii si moralei publice.

Libertatea gdndirii este stipulate in art. 32 al Constitutiei care prevede ca "oricarui cetatean ii este garantata libertatea gandirii ...". Art. 31, alin. 1 stipuleaza libertatea con§tiintei, care trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si respect reciproc. Libertatea religiei este garantata de alin. 2 al art. 31, care prevede ca cultele religioase sunt libere sj se organizeaza potrivit statutelor proprii in conditiile legii.

Dreptul copilului la libertatea gdndirii si constiintei, precum si la confesiune, conform art. 8, alin. 1 al Legii cu privire la dreptul copilului, nu poatefi ingrddit sub nici o forma. Alin. 4 prevede ca nici un copil nu poate fi constrans sa adere la o religie sau la alta contrar convingerilor sale. In concordanta cu prevederile Conventiei, care solicits respectarea de catre stat a drepturilor sj obligatiilor parinte§ti sau in functie de caz, a reprezentantilor legali ai copilului de a-1 orienta pe acesta in exercitarea dreptului sus-mentionat, intr-o maniera care sa corespunda dezvoltarii capacitatilor copilului, alin. 5 stipuleaza dreptul parintilor sau a persoanelor, care in conformitate cu legea ii inlocuiesc, de a educa copilul conform propriilor convingeri.

In libertatea de gandire nu exista restrictii, se cere respectarea dreptului copilului la gandire si responsabilitatea parintilor de a dirija copilul in exercitarea acestui drept, in evolutia gandirii.

Dreptul la constiintd al minorului confera copilului dreptul sa ia decizii vizavi de aderarea la asociatii, conform Legii cu privire la organizatiile obstesti. Daca copiii nu accepts armata pe motiv de con§tiinta, ei pot sa refuze inrolarea conform Legii cu privire la serviciul militar.

Un copil are dreptul sa adere la o credinta dupa alegerea lui si sa-1 manifeste privat sau in public. Cu toate ca pana la 18 ani copilul nu este obligat sa invete religia parintilor, parintii pot dirija convingerile religioase, dar nu prin constrangere. Daca ambii parinti nu sunt de acord cu religia copilului, trebuie sa se ia in considerare opinia copilului. Drepturile copilului trebuie sa se realizeze, indiferent de religia parintilor.

246

Exercitarea dreptului copilului la libertatea de asociere si la libertatea de reuniune pasnicd, nu poate fi obiect decdt al acelor limitdri care sunt prevazute de lege si care sunt necesare intr-o societate democratica in interesul securitatii nationale, al sigurantei publice sau al ordinii publice, sau pentru a proteja sdnatatea, sau moralitatea publico, sau drepturile si libertatile altora.

In conformitate cu art. 40 al Constitutiei, mitingurile, demonstratiile, manifestarile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfa§ura numai in mod pasjiic, fara nici un fel de arme. De§i autorii Legii privind drepturile copilului nu au stipulat acest drept expres, consideram ca Constitutia garanteaza acest drept sj copiilor.

Referitor la libertatea de asociere, problema este discutabila. Pe de o parte, art. 13 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza: Copiii au dreptul sa se asocieze in organizatii ob§testi in conformitate cu legislatia. Ordinea exercitarii acestui drept este prevazuta de Legea cu privire la asociatiile obstesti, care limiteaza dreptul la asociere al copiilor prin articolul 15, care stipuleaza in alin. 7 ca, copiii care au atins varsta de 10 ani, pot fi membri (participanti) ai asociatiilor de copii, iar cei in varsta de la 14 la 18 ani, in conformitate cu alin. 6, pot fi membri (participanti) §i ai organizatiilor de tineret. Copiii in varsta de pana la 10 ani nu pot fi membri (participanti) ai organizatiilor obste§ti.

Indiscutabil ca dreptul la asociere trebuie garantat numai persoanelor cu discernamant, pe care copiii la varsta frageda putem prezuma ca nu fl au. Se pune in discutie insa fixarea in lege a unei varste concrete sau varsta care a fost fixata.

2.8. Dreptul copilului la timp liber, recreere si cultura

Cuvintele "odihna", "timp liber", "joaca" §i "activitati recreative" par, la prima vedere, a fi sinonime, fiindca toate presupun absenta muncii. Dar, desi acesta este un factor comun, cele patru cuvinte au diferite semnificatii.

"Odihna" include necesitdtile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. Ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului, ca si alimentatia, asigurarea unui adapost, ingrijirea sanatatii §i educatia elementara. Intr-adevar, copiii prea obositi deseori nu pot sa mai invete sau sunt mai vulnerabili la boli. Responsabilitatea elementara a parintilor §i a statului este de a asigura ca toti copiii care muncesc sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi §i a se relaxa.

247

Principiul ideal stabilit in acest sens de catre organismele internationale consta in faptul ca, toti copiii sub varsta de 14 ani sau care urmeaza cursuri de invatamant, trebuie sa beneficieze de o perioada de 14 ore consecutive pentru a se odihni, incluzandu-se perioada intre ora 8 seara si 8 dimineata; ca toti copiii sub varsta de 16 ani trebuie sa beneficieze de 12 ore de odihna, iar intre 16 §i 18 ani sa beneficieze de eel putin 7 ore de odihna.

"Timpul liber" este un termen mai larg, implicdnd existenta timpului in care cineva poate face ceea ce dor este. Dreptul la timp liber inseamna mai mult deceit a avea timpul suficient pentru a dormi in timpul noptii. Relatia dintre munca si educatia copilului este destul de complicate. Copiii din ciclul de invatamant obligatoriu muncesc "cu norma intreaga", iar daca se iau in seama sj temele pentru acasa, deseori ei sunt nevoiti sa lucreze "peste program". Daca mai trebuie sa efectueze, In afara de activitatile §colare, munca adaugatoare, atat platita, cat si in gospodaria sau pe pamantul familiei, acestia nu mai au timp liber luni la rand. Desi legislatiile din majoritatea tarilor prevad realizarea unui echilibru intre munca §i §coala, se cere de mentionat ca, accesul la educatie nu inseamna numai frecventarea §colii. Acesta inseamna ca respectivul copil sa aiba timp pentru reflectare asupra a ceea ce a invatat, pentru a-si face temele, precum §i pentru a se juca si pentru a fi copil. Diferite tari au interpretari legale diferite in ceea ce prive§te numarul de ore pe care trebuie sa-1 faca invatamantul obligatoriu §i au practici diferite in ceea ce prive§te tema pentru acasa. Unele |ari au obiceiuri §i legi, prin care in una din zilele saptamanii §i cu ocazia unor sarbatori religioase nu se lucreaza; altele au legi prin care se garanteaza ca orice copil poate lucra pentru bani doar in una din zilele sfarsitului de saptamana si doar o parte din vacantele scolare; altele se asigura ca pe parcursul zilei scolare sunt incluse suficiente pauze etc.9

Prin "activitatile recreative" se intelege aria de activitatiefectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie deastfel de activitati care pot fi considerate, in anumite circumstante, camunca, precum sportul, artele creative si de interpretare, mestesugurile,preocupdrile stiintifice, culturale sau legate de tehnicd). Iar "joaca"este probabil cea mai importantd dimensiune a copildriei, in sensul cainclude activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu seconformeazd neaparat vreunei reguli. Desi pentru lumea adultilor joculpare mai degraba un lux, decat o necesitate, copiii gasesc intotdeaunamodalitati §i mijloace pentru a se juca chiar si in cele mai dificile-----------------------------9 Ghid de aplieare practica a Conventiei cu privire la drepturile copilului, UNICEF, 2001, p. 420.

248

conditii. In realitate, joaca este un element esential care contribuie sa dezvoltare, iar copiii care sunt privati de aceasta, indiferent de motiv, pot suferi deficiente importante in capacitafile lor sociale §i personale. In acest sens, o serie de tendinte alarmante §i efectele negative ale acestora au fost mentionate in Declaratia privind dreptul copilului de a se juca. Printre ele pot fi enumerate:

- Indiferenta societatii fata de rolul important pe care il are joaca:- Accentul excesiv pus de §coala pe studiile academice §i

teoretice;- Numarul in cre§tere al copiilor care traiesc in conditii

necorespunzatoare pentru supravetuire §i dezvoltare;- Planificarea necorespunzatoare a mediului, ceea ce duce la lipsa

unor conditii placute elementare, la conditii de locuire necorespunzatoare §i la administrarea deficitara;

- Cre§terea expluatarii comerciale a copiilor §i deteriorarea traditiilor culturale;

- Pregatirea necorespunzatoare a copiilor pentru a putea face fata unei vieti intr-o comunitate in continua schimbare;

- Accentul excesiv pus pe competitia acerba, netinandu-se seama de sanatate, "pentru a ca§tiga cu orice pret" in competitiile pentru copii etc.

Joaca §i activitatile recreative pot fi diferentiate in sensul ca, joaca este lipsita de orice structura §i nu este controlata de catre adulti (desj accesul la aceasta poate fi facilitat de catre parinti), in vreme ce activitatile recreative seamana in cele mai multe aspecte cu o programa §colara, deoarece aici pot fi incluse arte creative §i de interpretare, §tiinta, tehnologia etc., precum §i jocuri sau postura de spectator. O caracteristica importanta comuna jocului §i activitatilor recreative este lipsa obligativitatii. Activitatile recreative ale copiilor tind sa semene tot mai mult cu activitatile recreative ale adultilor - sport, jocuri, filme, me§te§uguri etc. In acest sens pot fi puse cateva probleme: Copiii au in egala masura acces la facilitatile pentru recreere? Resursele pentru activitati recreative sunt distribuite in egala masura intre copii sj adulti? Sunt toate aceste masuri recreative ale copiilor cu adevarat recreative?

Televiziunea, desj ofera programe culturale §i de divertisment, poate fi vazuta si ca un obstacol al jocurilor §i activitatilor recreative "proprii varstei copilului".

Drepturile culturale ale copiilor includ atat dreptul acestora de a avea acces la evenimentele artistice si culturale in desfasunue, ail si dreptul de a initia propriile lor activitati de acest feI impreund eu

m

adultii - in scopuri culturale si artistice sau intre copii. Copilul poate fi atat consumator, cat si producator de arta si cultura, de aceea ei nu trebuie impiedicati sa ia parte la evenimentele si spectacolele adultilor fara un motiv bine intemeiat si, in plus, copiilor trebuie sa li se dea posibilitatea de a participa la toate formele de activitati culturale si artistice si sa se bucure de spectacolele si expozitiile care le sunt special destinate.

Se intelege, ca anumite categorii de copii au nevoie de mai multa atentie si de mai multe resurse pentru a se putea bucura de aceste drepturi. Cheltuielile pe care le presupun multe dintre activitatile recreative moderne si necesitatea de a munci sunt obstacole in exercitarea acestor drepturi pentru copiii saraci. In plus, copiii cu deficiente necesita atentie speciala pentru a obtine accesul sau pentru a se folosi de posibilitatile de recreere. E posibil ca acesti copii sa primeasca educatie speciala, separata de ceilalti copii, astfel incat activitatile recreative pot fi unica posibilitate de a se integra in activitatile generale, de aceea sunt atat de importante pentru ei.

Conform art. 12 al Legii Republicii Moldova privind drepturile copilului, fiecare copii are dreptul la odihna si timp liber, dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii varstei sale. El poate, de asemenea, participa la viata culturala si artistica.

Statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihna si alte objective ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor, stabileste inlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura si invatamant, a celor sportive de intremare si a bazelor de odihna in timpul vacantei.

2.9. Dreptul la munca al copilului

In conformitate cu art. 11 din Legea privind drepturile copilului copilul are dreptul Ia munca independents in corespundere cu posibilitatile lui de varsta, starea sanatatii si pregatirea profesionala, fiind remunerat in conformitate cu legislatia muncii.

Cu acordul parintilor sau persoanelor subrogatorii legale copiii sunt admisi la munca in masura puterilor, imbinand munca cu invatatura de la varsta de 14 ani. Organele de stat creeaza rezerve de locuri de munca pentru copii, servicii speciale pentru angajarea lor.

Statul protejeaza copilul de exploatare economica si de executarea oricarei munci, ce prezinta pericol pentru sanatatea lui ori serveste drept piedica in procesul de instruire, sau prejudiciaza dezvoltarea lor fizica,250

intelectuala, spirituals si sociala.Deci, dreptul copilului de a fi protejat impotriva expluatarii

economice si a implicarii in orice munca ce ar comporta riscuri sau ar impiedica educatia, sau ar dauna sanatatii, dezvoltarii fizice, mintale, spirituale, morale sau sociale ridica in fata statului obligatia de a lua masuri legislative, administrative, sociale si educative pentru a asigura exercitarea acestui drept. Scopul reglementdrilor muncii minorului are un singur obiectiv - protectia multilaterala a acestuia. Modalitatile de realizare a obiectivului trasat sunt diferite.

O premisa obiectiva a realizarii dreptului la munca prin incheierea de contracte individuale de munca este varsta titularului. Legislatia muncii in vigoare (art. 181 CM.) stabileste capacitatea juridica de munca de la varsta de 16 ani. Exceptii de la regula generala sunt facute pentru persoanele de 15 ani - cu acordul comitetului sindical - si de 14 ani - pentru angajarea carora la munci u§oare, care nu le-ar afecta sanatatea, prestate in timpul liber de studii mai este necesar sj acordul parintilor sau al persoanelor legal subrogatorii.

Realitatea in Republica Moldova este de asa natura, ca munca devine povara copiilor chiar sub varsta minima admisa de lege. Criza economica dezastruoasa isi lasa amprenta asupra conditiilor de trai si dezvoltare a copiilor, parintii nu sunt in stare sa-i intretina, iar masurile intreprinse de stat in acest sens sunt ineficiente. Astfel, expunandu-se sau fund expusi unor pericole notorii, unii copiii muncesc de-o potriva de mult ca maturii, in locul studiilor, cersesc sau sunt supusi prostituarii. Copiii sub 16 ani, fiind in imposibilitatea de a se numi salariati si respectiv de a beneficia de garantiile corespunzatoare, nu trebuie in genere sa fie supusi muncilor fortate, grele, periculoase sau oricaror munci care le pericliteaza viata, sanatatea, dezvoltarea fizica, mintala, morala sau sociala. Prevederile conventiei trebuie aplicate eel putin in domeniile: minerit si expluatari, industrial, constructii; electricitate, gaz, apa, servicii sanitare; transport, depozitare si comunicatii; plantatii si alte activitati agricole, in special cele cu scop comercial, excluzand asociatiile familiale sau mici, destinate consumului local, care nu angajeaza regulat muncitori. Intentia este de a nu impiedica copiii sa-si ajute familiile, indeplinind activitati casnice sau la stransul recoltei. Scopul principal este ca copiilor sa li se asigure accesul necesar la educatie §i ei sa nu indeplineasca activitati riscante din punct de vedere fizic sau mental. Pentru respectarea intocmai a interdictiei mentionate trebuie sa fie instituitii raspunderea juridica pentru cei care o incalca. Art. 263, alin 3 CM. admite ca "legislatia poate stabili temeiuri

251

suplimentare de incetare a contractului individual de munca pentru unele categorii de salariati in caz de medicare a regulilor de angajare $i in alte cazuri". Este o prevedere foarte evaziva care, de fapt, nu asigura protectia minorilor impotriva atragerii nelegitime la munca.

Antrenarea minorilor la exercitarea oricaror munci ce prezinta pericol pentru sanatatea lor ori servesc drept piedica in procesul de instruire, ori prejudiciaza dezvoltarea lor fizica intelectuala, spirituals si sociala, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de pana la 20 de salarii minime (art. 41/3 C.C.A.). Raspunderea penala referitor la munca nelegitima a copiilor in Republica Moldova nu exista.

Legata inerent de carentele legislative este lipsa in Republica Moldova a unui organ competent care ar supraveghea respectarea legislatiei muncii, inclusiv privitor la minori. Conform art. 192 CM. "parintii, infietorii, curatorul minondui, organele de tuteld si curateld, precum si alte organe de stat sau obstesti si persoane oficiale, in sarcina carora este pusd supravegherea si controlul asupra respectdrii legislatiei muncii, au dreptul sa ceara desfacerea contractului individual de munca cu minorul, daca continuarea muncii lui amenintd sanatatea sau incalcd interesele lui legitime". Aceasta norma nu se extinde si asupra cazurilor in care muncesc nelegitim copii mai mici de 16 ani, cand insusi parintii isi obliga copiii sa munceasca, ca de exemplu in zonele rurale, unde copiii sunt antrenati la munci agricole un numar nelimitat de ore, in conditii nocive (de pilda colectarea si uscarea tutunului). Nici in zonele urbane situatia nu este mai buna cu atat mai mult ca copii parasesc studiile si muncesc. Un fenomen care nu poate fi trecut cu vederea si care are multiple tangente cu expluatarea copiilor este cersitul si vagabondajul acestora. Numarul "copiilor strazii", care traiesc si lucreaza pe strazi, este foarte mare si se afla in crestere. Multi din acesti copii nu se bucura de protectie si ajutor special din partea statului, deoarece ei nu sunt cu totul privati de mediul lor familial. Multi din copii strazii urmaresc un scop economic. Totusi, cea mai mare parte din copiii strazii sunt aici, deoarece sunt orfani sau au fost abandonati, sau au fugit de abuz psihic emotional, sau sexual.

Permisiunea sau constrangerea de a munci a persoanelor sub varsta minima admisa de lege, nerespectarea timpului si a conditiilor de munca a salariatilor minori constituie grave incalcari ale drepturilor omului fi pentru a fi sanctionate trebuie mai intai depistate. Actualmente, lipsa unui organ statal abilitat sa supravegheze respectarea drepturilor minorilor in sfera muncii ne face sa credem ca cifrele privitor la antrenarea copiilor in munca sunt impunatoare. Lipsa datelor statistice

252

despre expluatarea economics a copiilor nu permitc sa He r&CUt* constatari exacte §i, respectiv, nu pot fi intreprinse masuri adeOVttfl pentru apararea drepturilor copiilor. Un organ statal respectiv ce ar avoii obligatia sa supravegheze, depisteze, sanctioneze §i sa restabileascfl drepturile incalcate prin atragere nelegitima a minorilor la munca, ar reduce substantial abuzurile fata de copii in sfera muncii.

Reglementarea orelor de lucru §i a conditiilor de munca a tineretului vizeaza protectia muncii acestora. Conform Codului muncii, tinerii nu pot fi atra§i la munci grele, nocive, ilegale, precum §i la lucrari legate de fabricarea, pastrarea si comercializarea bauturilor alcoolicc (art. 183 CM.), la munci suplimentare, in timp de noapte sau in zile de odihna(art. 185 CM.).

Un alt aspect al muncii minorilor este garantarea dreptului la munca pentru cei care din punct de vedere al vdrstei pot deveni salariati. Neingradirea dreptului la munca nu semnifica garantarea unui loc de munca din partea statului. Pentru tineret este absolut necesara rezervarea unor locuri de munca. Credem ca este necesara elaborarea si punerea in aplicare a unui pachet de acte normative care ar institui aceasta obligatie pentru angajatori si ar prevedea in schimb anumite facilitate, de exemplu, de ordin fiscal.

2.10. Drepturile patrimoniale ale copilului

Copilul este proprietar al veniturilor obtinute, al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobandite intr-un alt mod, §i al tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui.

Dreptul de proprietate al copilului este realizat in modul stabilit deCodul civil.

Copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor, iar parintii - asupra bunurilor copiilor, exceptie facand dreptul la mostenire §i dreptul la intre^inere. Parintii si copiii care loeuiese impreuna poseda §i folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord.

In cazul aparitiei bunurilor comune ale parintilor §i copiilor, drepturile de posesie, de folosinta §i de dispozitie a acestora sunt reglementate de legislatia civila (art. 57 C.F.).

In cele ce urmeaza ne vom opri mai detaliat asupra dreptului copiilor la dobandirea proprietatii si dreptul copiilor de a dispune de proprietate. In ceea ce prive§te dobandirea proprietatii prin acte civile §i succesiuni, legislatia civila a Republicii Moldova, Codul civil articolele 11, 13, 14, 53, 58 stabilesc ingradiri in domeniul dobandirii proprietatii

253

si dispunerea de proprietate de catre copii. La capitolul "Dobandireaproprietatii prin acte civile", legislatia civila in general corespunde

intereselor si necesitatilor copiilor. Copiii pot dobandi orice proprietate.In interesul copiilor de la nastere pana la 15 ani vor actiona

reprezentantii legali, iar copiii intre 15 - 18 ani vor actiona cu acordulreprezentantilor legali. Insa, Legea cu privire la privatizarea fondului de

locuinje care prevede in art. 6, alin. 1 "Cumpararea sau primirea cutitlu gratuit in proprietatea privata a locuintelor se face cu acordul

membrilor adulti ai familiilor care locuiesc impreunff' este imperfectasi incalca drepturile minorilor la proprietate. Probabil ar fi mai corecta

urmatoarea formulare "Cumpararea sau primirea cu titlu gratuit inproprietate privata a locuintelor se face cu acordul tuturor membrilor

familiei care locuiesc infamilie. In interesul copiilor de la nastere panala 15 ani vor actiona reprezentantii lor legali, iar copiii intre 15-18 ani

vor actiona cu acordul reprezentantilor legali".Art. 12, alin.3 prevede ca: "Privatizarea apartamentelor in care

locuiesc copii minori orfani se efectueaza in numele lor de catre tutore (curator), in temeiul autorizatiei scrise a autoritatii tutelare", deci, rezulta ca pentru copilul in varsta de 15-18 ani, decizia de a dobandi pentru el sau de a nu dobandi proprietatea, va fi luata de reprezentantul autoritatii tutelare, fara a tine cont de parerea minorului. Ar fi mai corecta, credem, urmatoarea formulare: "Privatizarea apartamentelor in care locuiesc copii orfani in varsta de pana la 15 ani se efectueaza in numele lor de tutore (curator). Copiii orfani in varsta intre 15-18 ani actioneaza cu acordul curatorului. In ambele cazuri pentru incheierea tranzacfiei este necesara autorizatia scrisa a autoritatii tutelare".

Apar unele intrebdri cu privire la procedura acceptdrii succesiunii. Un patrimoniu succesoral se considera acceptat in momentul in care mostenitorul a intrat realmente in posesia patrimoniului succesoral sau a depus cererea de acceptare a mostenirii la biroul notarial in care a fost intentata procedura succesorala. Astfel, biroul notarial este organul care, conform legislatiei, efectueaza procedura succesorala in cauzele nelitigioase. Potrivit art. 55 al Legii cu privire la notariat, notarul va cita persoanele care au dreptul la succesiune potrivit datelor de care el dispune. Informatia referitor la existenta sau absenta copiilor, notarul o culege de la succesorii care deja s-au adresat sau prin examinarea actelor prezentate. Din pacate insa, nu totdeauna succesorii care se adreseaza la notar, precum si actele prezentate, elucideaza adevaratul tablou al succesiunii, astfel incat nu se exclude posibilitatea lezarii dreptului copilului in dobandirea dreptului prin succesiune.

254

In opinia noastra, in scopul ocrotirii drepturilor patrimoniale ale copilului este necesara introducerea unei norme, conform careia oficiilc starii civile vor tine o evidenta centralizata a copiilor §i vor comunica notarilor, la interpelarile lor, informatia despre existenta sau absenta copiilor. La randul sau, este necesara introducerea si in Legea cu privire la notariat a normei conform careia notarii ar fi obligati sa se documenteze asupra existentei sau absentei copiilor defunctului sj sa informeze organul de tutela §i curatela despre deschiderea succesiunii in favoarea unui copii si dobandirea succesiunii de catre un copii in scopul ocrotirii drepturilor patrimoniale ale unui copii.

Este cert faptul, ca art. 570 al C.C. ocroteste interesele copiilor, acordandu-le, in caz de testament, 2/3 din cota-parte care li s-ar cuveni la mostenire in baza legii, insa aceasta e putin. Prin acest art. legiuitorul a privat de dreptul de a mosteni nepotii testatorului, copiii, care in conformitate cu art. 566 C.C. pot culege cota ascendentului lor (parintelui) care a decedat pana la decesul testatorului.

In ceea ce priveste dreptul copiilor de a dispune de proprietate se poate de afirmat ca copiii se bucurd de dreptul de a dispune de proprietate prin acte civile sau succesiuni, cu respectarea anumitor exceptii. Astfel, in conformitate cu art. 14 C.C, pentru minorii care nu au implinit varsta de 15 ani, conventiile le incheie in numele lor parintii,infietorii sau tutorii.

Minorii care nu au implinit varsta de 15 ani au dreptul sa incheie singuri mici conventii ce tin de viata de toate zilele.

Minorii intre 15 si 18 ani incheie conventii cu consimtamantul parintilor, infietorilor sau curatorilor (art. 13 C.C). Ei au, insa, dreptul de a dispune singuri de salariul (ca§tigul) sau de bursa lor, de a executa drepturile de autor si de inventator asupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare si prototipurilor industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheia mici conventii ce ^in de viata de toate zilele. Daca are destule motive, organul de tutela §i curatela poate din proprie initiativa ori la cererea parintilor, infietorilor, curatorilor, organizatiilor ob§testi sau a altor persoane interesate sa-1 limiteze pe minorul intre 15 si 18 ani in dreptul de a dispune singur de salariul (castigul) sau ori de bursa sa, ori sa-1 lipseasca de acest drept. A§a cum art. 11 C.C. prevede ca capacitatea civila de exercitiu, in cazul in care se inregistreaza casatoria inainte de 18 ani, ia nastere odata cu inregistrarea casatoriei, aceasta categorie de cetateni obtin dreptul de a-si testa averea.

•V,

§ 3. Drepturile $i obligatiile parintilor■ 3.1. Clasificarea drepturilor §i obligatiilor

parintesti

Fata de persoana copilului minor, parintii au drepturi si obligatii. Dat fund ca ocrotirea parinteasca exista in interesul minorului, pe primul plan sunt obligatiile parintesti, caci drepturile sunt recunoscute in vederea indeplinirii obligatiilor. Asa cum dreptul familiei reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce iau nastere din casatorie, rudenie si adoptie, rezultd ca drepturile si obligatiile parintesti sunt atdt cu privire la persoana copilului, cat si la bunurile acestuia. In determinarea drepturilor si indatoririlor parintesti care apartin fiecareia din aceste categorii, in literatura de specialitate se exprima pareri diferite. Asa, de exemplu, dupa Tudor. R. Popescu, drepturile si obligatiile cu privire la persoana copilului sunt, a) dreptul si indatorirea de a ingriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului; b) dreptul si indatorirea de a educa pe copil; c) indatorirea de a asigura invafatura si pregatirea profesionala a copilului; d) dreptul de a creste personal copilul; e) dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fasa de copil; f) dreptul de a avea copilul langa parinte; g) dreptul de a avea legaturi personale cu copilul; h) dreptul de a decide cu privire la intinderea obligatiei de intretinere datorata copilului; i) dreptul de a cere modificarea masurilor privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale dintre parintii divortati si copii; j) dreptul de a consimti la adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei.

Drepturile si indatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului sunt: a) dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului; b) dreptul si indatorirea de a reprezenta copilul in varsta de sub 14 ani in acte juridice §i in fata instantelor judecatoresti; c) dreptul si indatorirea de a incuviinta actele minorului care are varsta intre 14 si 18 ani.

I. Filipescu considera ca, drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului sunt: a) dreptul si obligatia parintilor de a creste copilul; b) dreptul de a lua masuri disciplinare; c) dreptul de a cere inapoierea copilului de la persoana care-1 tine fara drept; d) dreptul de a consimti la adoptia copilului sau de a cere desfacerea adoptiei; e) dreptul de a avea legaturi personale cu copilul; f) dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copilului; g) dreptul de a stabili locuinta copilului.

Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului

10 Tr. Popescu, Dreptul familiei, Tratat, vol I, Bucuresti, Edit. Didactica si pedagogica, 1965, p. 281. 256

minor sunt: a) dreptul si obligatia de a administra bunurile copilului; b) dreptul si obligatia de a reprezenta pe minor in actele juridice ori de a-i incuviinta aceste acte.

Reglementarea legala a drepturilor si obligatiilor parintilor este prevazuta in Capitolul 11 al Codului familiei din Republica Moldova. Aceasta reglementare legala se bazeazd pe urmatoarele principii:

a) Parintii trebuie sa-si exercite drepturile si sa-§i indeplineasca obligatiile lor parintesti numai in interesul copilului. Notiunea de interes al copilului include un interes superior obstesc, caci parintii sunt obligati sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educatia, instruirea si pregatirea profesionala a acestuia, in conformitate cu capacitatile copilului si posibilitatile parintilor;

b) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti se fac sub indrumarea sj controlul efectiv §i continuu al autoritatii tutelare. Aceasta urmareste scopul asigurarii unei ocrotiri mai depline a minorului;

c) Independenta (separatia) patrimoniala in raporturile dintre parinti §i copiii lor minori, in sensul ca parintii nu au nici un drept asupra bunurilor copiilor sj nici acesjia asupra bunurilor parintilor, in afara de dreptul la mostenire si intretinere;

d) Continutul ocrotirii parintesti nu difera dupa cum copilul este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptiune. Acest principiu este o consecinta, pe de o parte, a asimilarii depline a situatiei legale a copilului din afara casatoriei cu eel din casatorie si, pe de alta parte, a faptului ca drepturile §i obligatiile parintesti tree, prin adoptie, asupra adoptatorului;

e) Egalitatea parintilor privitor la drepturile si obligatiile fata decopilul minor, care este un aspect al egalitatii in drepturi dintrefemeie si barbat.

Dispozitiile legale din Codul familiei privind ocrotirea parinteasca au un caracter imperativ. De aceea, fatal si mama, prin contract ori fiecare dintre ei prin vointa unilaterala, nu pot sa extindd ori sa restrdnga drepturile si obligatiile parintesti.

In conformitate cu art. 58, alin. 1 Cf : "Parintii au drepturi si obligatii egalefata de copii, indiferent defaptul dacd copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, dacd loeuiese impreund cu parintii sau separat". Deci, masurile cu privire la persoana si bunurile copilului se iau de catre parinti de comun acord. In viata, insa, sunt situatii in care nu este cu putinta ca minorul sa fie ocrotit de ambii parinti, ci numai de

257

catre unul din acestia. Asemenea situatii sunt urmatoarele:a) Decesul unuia dintre parinti. Ocrotirea copilului revine

parintelui raraas in viata. Situatia este aceia§i si cand unul dintre parinti este declarat decedat, prin hotarare judecatoreasca. In cazul reaparitiei celui declarat mort §i a anularii hotararii declarative, parintele recapata exercitiul drepturilor si obligatiilor parintesti in privinta copilului;

b) Decaderea unui parinte din drepturile parintesti. Spre deosebire de situatia precedent!, cand in mod necesar drepturile si obligatiile parintesti revin unui singur parinte, in cazul de fata autoritatea tutelara poate da incuviintare parintelui decazut din drepturile parintesti de a avea legaturi personale cu copilul, daca prin asemenea legaturi cresterea, educarea, instruirea sau pregatirea profesionala a acestuia nu sunt in primejdie.

c) Punerea sub interdictie a unuia dintre parinti. Parintele pus sub interdictie nu este scutit de obligatia de a da intretinere copilului minor.

d) Unul dintre parinti este in imposibilitatea de a-si manifesta vointa. Asemenea situatii ar putea fi: disparitia unui parinte, divirgenta de interese intre minor si unul dintre parintii sai, condamnarea unui parinte la o pedeapsa privativa de libertate etc.

De asemenea se intdlnesc situatii in care ocrotirea pdrinteasca nu revine in mod egal ambilor parinti sau revine numai in parte pdrintilor. In prezenta primei situatii, ambii parinti se gasesc in viata si ar trebui sd exercite, in mod egal, drepturile si obligatiile parintesti fata de copilul lor, totusi, acestea, potrivit unor dispozitii speciale, revin, in mod neegal, pdrintilor. Aceste cazuri sunt urmatoarele:

a) Desfacerea casatoriei prin divort. In cazul divortului instanta judecatoreasca este obligate sa se pronunte si asupra incredintarii copilului minor. Parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul, exercita, cu privire la acesta, drepturile parintesti, atat in ceea ce priveste persoana, cat si in ceea ce priveste bunurile copilului. Parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul, are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum §i dreptul de a veghea la cresterea, educarea si instruirea copilului;

b) Desfiintarea casatoriei. Nulitatea casatoriei nu produce efecte asupra copilului din respectiva casatorie. Dupa desfiintarea casatoriei parintii nu vor mai locui impreuna. Drepturile §i obligatiile parintilor se vor aplica, prin asemanare, cu

dispozitiile privitoare la divort; c) Incredintarea copilului din afara casatoriei. In cazul in care filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita fata de ambii parinti, ei vor fi asimilati cu sotii divortati. In consecinta, parintele caruia i s-a incredintat copilul exercita, cu privire la acesta, drepturile parintesti, iar celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, precum sj dreptul de a avea grija de educarea si instruirea acestuia. Drepturile si obligatiile pdrintilor, cu exceptiile prevazute de Codul familiei, inceteazd din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitdtii depline de exercitiu de cdtre copil. In conformitate cu art. 59 C. F.: "Parintii minori au dreptul sa locuiasca impreuna cu copilul lor si sa participe la educatia lui.

Parintii minori necasatoriti pot recunoaste si contesta paternitatea si maternitatea in baze generale. Parintii minori care nu au atins varsta de 16 ani pot cere stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca".

3.2. Drepturile si obligatiile parintilor privind educatia si instruireacopiilor

Responsabilitatea parintilor pentru orientarea si dezvoltarea capacitatilor copilului este stipulata in art. 5 al Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului: "Statele parti vor respecta responsabilitatea, dreptul si obligatia pe care le au parintii sau, infunctie in caz, membrii familiei largite sau ai comunitatii, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin lege responsabile pentru copil, de a-i da acestuia, intr-un mod care sd corespundd exercitdrii drepturilor pe care i le recunoaste prezenta Conventie". Astfel, articolul introduce doua concepte vitale: "responsabilitatea pdrintilor" si "dezvoltarea capacitatilor copilului''. Recunoscand familia ca "unitate fundamentals a societatii si mediul natural pentru cresterea si implinirea bunastarii tuturor membrilor sai, in mod deosebit copiii", Conventia nu numai evidentiaza responsabilitatea fundamentals a parintilor, dar si stabileste pentru stat limite stricte de interventie in diferite imprejurari. Conceptul de responsabilitati parintesti se cere a fi definit in legislatiile nationale, inclusiv recunoasterea drepturilor si obligatiilor comune ale celor doi parinti in cresterea si dezvoltarea copilului si in respectarea interesului superior al acestuia. Exercitandu-si drepturile si obligatiile cu privire la dezvoltarea capacitatilor copilului, parintii trebuie sa se conduca de principiul nediscriminarii, principiul luarii in considerate a opiniei

258 259

copilului, principiul dezvoltSrii lui depline etc.In acest sens Codul familiei prevede: "Parintii au dreptul §i sunt

obligati sd-si educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacd locuiesc impreund sau separat. Eipoartd raspundere pentru dezvoltarea fizicd, intelectuald si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane " (art. 60, alin. 1 si 2 C.F.).

Parintii au obligatia de a creste copilul potrivit cu capacitatile acestuia si cu scopul dezvoltarii lui multilaterale. Dezvoltarea copilului, drumul lui spre varsta adults si independents trebuie sa fie respectate de-a lungul intregii sale copilarii, tinandu-se cont de varsta §i maturitatea acestuia. Cei care pot asigura copilului o indrumare adecvata si sfaturi corespunzatoare sunt parintii, fiind cei mai bine situati pentru a-i ajuta sa participe constructiv la luarea unor decizii in ceea ce-i priveste; de a se informa - dandu-le orientarea si sfaturile cuvenite; sa-i pregateasca pentru o viata responsabilS in societate etc. Cheltuielile pentru aceasta sunt suportate de catre pSrinti.

In caz ca parintii nu-si indeplinesc cu aceasta obligatie a lor, statul este obligat sa le acorde ajutorul si asistenta necesara pentru cresterea si educarea copilului. In conformitate cu art. 36 din Constitute, dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat, iar minimul asigurSrii medicale oferite de stat este gratuit. Copiii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat. Exploatarea mrnorilor, folosirea lor in activitati ce le-ar dauna sanatafii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normals sunt interzise. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala, economics, culturalS si sportivS a tSrii (art.50 al Constitutiei). Parintii au dreptul §i obligatia de a folosi mSsurile luate de stat pentru asigurarea sSnStatii sj dezvoltSrii normale a copiilor. Astfel, dacS minorul este bolnav, parintii au dreptul si obligatia de a-1 ingriji §i a solicita pentru el asistenta medicals de stat. PSrintele incadrat in muncS are drept la ajutor de boalS §i la ingrijirea copilului bolnav, prin mSsurile de asigurare socials de stat.11

Recunoscdnd dreptul copiilor la educatie, parintii sunt obligati sa asigure frecventarea de catre copil a scolii pdnd la sfdrsitul anului de invdtamdnt in care acesta atinge varsta de 16 ani. Institutia de invdtamdnt si forma de instruire sunt alese de catre parinti, cu luarea in considerare a opiniei copilului (art. 60, alin. 3 C.F.). Dreptul la invatSturS face parte din drepturile fundamentale ale cetStenilor. El este

" Nicolae Romandas, Dreptulprotectieisociale, Editura Universitas, Chi§inau, 2001, p. 202.

260

asigurat tuturor cetStenilor fara deosebire de nationalitate, rasS, sex sau religie §i fara vre-o altS ingrSdire.

Dreptul la invStaturS in Republica Moldova este asigurat prin invStamantul general obligatoriu, prin invStamantul liceal §i prin eel profesional, prin invStamantul superior, precum §i prin alte forme de instruire si educare. Statul asigurS, in conditiile legii, dreptul de a alege limba de educare si instruire a persoanelor. InvStamantul de stat fiind gratuit §i egal accesibil tuturor pe bazS de merit. Statul asigura, in conditiile legii, libertatea invatSmantului religios, invStamantul de stat fiind laic (art. 35 din Constitutie).

Litigiile dintre pSrinti privind educatia si instruirea copiilor se solutioneazS de cStre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata pe cale judecStoreascS.

3.3. Domiciliul copilului minor.

Potrivit art. 51, alin. 1 ,C Y,fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sS-si cunoascS parintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu exceptia cazurilor cand aceasta contravine intereselor copilului.

In cazul cdnd parintii locuiesc separat, domiciliul copilului, care nu a atins varsta de 14 ani, se determind prin acordul parintilor (art. 63, alin. 1, C F).

DacS un atare acord lipseste, domiciliul minorului se stabile§te de cStre instanta judecStoreascS. Instanta este investita prin cererea de chemare in judecata pe care o formuleazS parintele copilului sau reprezentantul legal al acestuia.

La luarea masurii de stabilire a domiciliului minorului la unul dintre pSrinti, instanta trebuie sS aibS in vedere un intreg proces de imprejurSri care sS evidentieze existenta celor mai prielnice conditii pentru dezvoltarea acestuia, atat sub aspect fizic, cat §i sub aspect moral si afectiv.

Minorul intre 14 si 18 ani, cu incuviintarea autoritatii tutelare, poate introduce actiune in stabilirea domiciliului sau. Acest drept nu exclude dreptul parintilor sai de a cere instantei stabilirea domiciliului minorului care a depSsit varsta de 14 ani. Indiferent cine sesizeaza instanta, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda numele, prenumele, domiciliul pSrintilor, precum §i motivele pentru care se solicits stabilirea domiciliului minorului. Motivele pot fi dovedite prin orice mijloc de proba admis de lege. Cererea se adreseaza judecatoriei in a carei razS teritorialS domiciliaza paratul §i trebuie sa fie insotfta de

20.

copia certincatului de nastere a copilului.La judecarea pricinii se va tine cont de interesele si parerea copilului

(daca acesta a atins varsta de 10 ani). In acest caz, instanta judecatoreasca va lua in considerate atasamentul copilului fata de fiecare dintre parinti, fata de frati si surori, varsta copilului, relatiile existente intre parinte si copil, posibilitatile parintilor de a crea conditii adecvate pentru educatia si dezvoltarea copilului (indeletnicirile si regimul de lucru, conditiile de trai etc.) (art. 63, alin.2, C.F.).

Problema cea mai dificila apare atunci, cdnd este vorba de mai multi copii si unul dintre parinti ii pretinde pe toti, iar celdlalt parinte cere ca minorii sd fie separati, impartiti, mod de a scapa de plata contributiei de intretinere la care arfi obligat in cazid in care cererea nu i s-ar admite. Este firesc ca in aceste cazuri sa se examineze cu multa atentie situatia fiecarui parinte, faptul ca unul dintre ei poate asigura conditii morale si materiale suficiente pentru cresterea si educarea tuturor copiilor si, in caz afirmativ, sa nu se adopte masura separarii copiilor. Adesea, masura separarii copiilor, intre care s-au format stranse legaturi morale si afective, genereaza grave traume psihice, excluzand situatia ca, in general, asemenea hotararii raman nefinalizate datorita refuzului copilului de a le executa. Sunt aspecte care vin in sprijinul parerii ca masura separarii copiilor trebuie sa fie luata numai in cazul in care nici unul dintre parinti nu dispune de posibilitati pentru a-i creste si a-i educa pe toti copiii.

La determinarea domiciliului copilului minor, instanta de judecata va cere si avizul autoritatii tutelare, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiecaruia dintre parinti.

3.4. Exercitarea drepturilor parintilor

Drepturile parintilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Parintii nu pot prejudicia sanatatea fizica si psihica a copilului (art. 62, alin.l C.F.). In toate deciziile care privesc situatia copiilor, interesele superioare ale copilului trebiue sdfie luate in consideratie cu prioritate. Responsabilitatea de a creste copilul sugereaza o masura relativ obiectiva care sa fixeze exercitiul acestei responsabilitati de catre parinti. Daca dezvoltarea fizica, psihologica sau intelectuala a copilului este diminuata din neglijenta parintilor, in acest caz se considera ca parintii nu si-au indeplinit responsabilitatile. Cum se poate sti ca interesul copilului constituie preocuparea fundamental;! a parintilor? Interesul copilului nu este ceva fix, deja stabilit. Nevoile si binele

copilului pot diferi de la un copil la altul. Parintii pot avea pareri cu lotul diferite in ceea ce priveste binele unui copil. Specialists, de asemenea, pot emite teorii diferite privind eel mai bun mod de educare si de crestere a unui copil. Cu atat mai mult, respectarea interesului suprem al copilului nu trebuie sa afecteze, nici intr-un fel, drepturile si interesele celorlalti membri ai familiei.

In contextul celor relatate, art. 62 C.F. vine sa aduca unele precizari cu privire la modul de exercitare a drepturilor parintesti in conformitate cu interesul suprem al copilului. Astfel: "Metodele de educatie a copilului, alese de pdrinfi, vor exclude comportamentul abuziv, insultele si maltratdrile de orice fel, discriminarea, violenta psihica si fizica, antrenarea in actiuni criminale, initierea in consumul de bauturi alcoolice, folosirea substantelor stupefiante si psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cersitul si alte acte ilicite.

Toate problemele privind educatia si instruirea copilului se solutioneazd de catre parinti de comun acord, tindndu-se cont de interesele si de parerea copilului". (art. 62, alin. 2 si 3 C.F.).

Principiul, potrivit caruia ambii parintii au o raspundere comuna pentru cresterea §i dezvoltarea copilului, este prevazut in art. 18 al Conventiei cu privire la drepturile copilului, iar Comitetul pentru drepturile omului declara, intr-o apreciere generala: "/« timpul cdsdtoriei, sotul si sotia au drepturi si responsabilitati egale in cadrul familiei. Acest statut de egalitate se extinde asupra oricarei schimbari produse de relatia celor doi...Aceasta egalitate continua sdfie valabila in cazul unor aranjamente privind separarea legala sau desfacerea cdsdtoriei... Ca atare, orice tratament discriminatoriu privind premisele si procedura de separare sau divort, tutela copilului... dreptul la vizite, pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti trebuie restrictionate, avind in vedere ceea ce este eel mai bine pentru copil"}2

Parintii poarta raspundere, in modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor parintesti in detrimentul intereselor copilului (art. 62, alin 4 C.F.), iar art. 18, alin. 1 din Conventie stipuleaza: "Raspunderea pentru cresterea copilului §i asigurarea dezvoltarii sale le revine in primul rand parintilor, sau in functie de caz, reprezentantilor sai legali. Acestia trebuie sa se conduca, inainte de orice, de interesul superior al copilului".

MSsurile guvernamentale sunt orientate spre sprijinirea si promovarea dreptului ambilor parinti de a-si creste copilul. In cazul in care parintii se separa sau, daca nu au locuit niciodata impreuna, sunt

'" Comentarii pentru drepturile omului, Apreciere generala, 19, HRI/GEN/1/Rev.2,p.30.

262 263

prevazute masuri speciale, ce ap permite parintelui care locuieste separat de copil sa-sj exercite drepturile parintesti.

In acest sens, art. 64 C.F. prevede: "Parintele care locuieste impreuna cu copilul nu are dreptul sa impiedice contactul dintre copil si celalalt parinte care locuiesje separat, cu exceptia cazurilor cand comportamentul acestuia din urma este in detrimentul intereselor copilului sau prezinta pericol pentru starea lui fizica si psihica.

Parintii au dreptul sa incheie un acord privind exercitarea drepturilor parinte§ti de catre parintele care locuie§te separat de copil. Litigiile aparute se solutioneaza de catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata in instanta judecatoreasca, care va emite hotararea respectiva.

In cazul nerespectarii hotararii instantei judecatoresti, fata de parintele culpabil se aplica masurile stabilite de legislatia procesuala civila. In cazul incalcarii repetate a hotararii judecatoresji, la cererea parintelui care locuiesje separat de copil, instanta judecatoreasca, tinind cont de interesele si parerea copilului, poate solutiona problema transmitandu-i copilul.

Parintii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informatiile ce se refera la copilul lor de la toate institutiile educative, curative, de asistenta sociala etc. Comunicarea informatiei poate fi refuzata daca comportamentul parintelui prezinta pericol pentru viata si sanatatea copilului. Acest refuz poate fi atacat in instanta judecatoreasca".

In conformitate cu art. 65 C.F., bunicii, fratii sj surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. Acest drept al rudelor este in concordanta cu dreptul copilului, stipulat in art. 52, alin.l, C.F., care prevede: "Copilul are dreptul sa comunice cu ambii parinti, cu buneii, fratii, surorile si cu celelalte rude. Desfacerea casatoriei parintilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaza drepturile copilului. In cazul cand parintii au domiciliul separat, copilul are dreptul sa comunice cufiecare dintre if: Daca parintii copilului (unul dintre ei) le refuza acest drept, autoritatea tutelara Ti poate obliga sa-1 respecte.

Daca parintii (unul dintre ei) vor neglija hotararea autoritatii tutelare, persoanele interesate pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul.

Actiunea privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fratilor si surorilor lui poate fi respinsa numai in cazul existentei unui pericol pentru viata sj sanatatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituals.

3.5. Apararea drepturilor parintesti

Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il retine fara un temei legal. In caz de litigiu, parintii se pot adresa instantei judecatore§ti (art.66, alin.l, C.F.).

In mod normal copiii locuiesc in familie, coabitand cu parintii si beneficiind de grija lor. Obligatia de crestere, ingrijire si educare multilaterala reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul. Daca parintii sunt separati, copilul domiciliaza la unul dintre parinti, in conformitate cu acordul parintilor sai ori cu hotararea instantei de judecata.

Prevederii legii privind domiciliul minorului ii corespunde dreptul si obligatia celora cdrora le-afost incredintat de a-l tine sa locuiasca impreuna cu ei. in baza acestui drept parintii pot sa ceara inapoierea copilului de la orice alta persoana care il tine fara drept. Actiunea de chemare in judecata a persoanei care tine copilul fara drept se judeca de judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza paratul.

Instanta judecatoreasca este in drept sa respinga actiunea prevazuta la alin.(l), daca va stabili ca inapoierea copilului parintilor sai contravine intereselor acestuia.

Daca instanta judecatoreasca va stabili ca nici parintii sj nici persoanele la care se afla copilul nu sunt in stare sa asigure intretinerea, educatia §i dezvoltarea adecvata a acestuia, ea va obliga autoritatea tutelara sa transmits copilul unei institutii de stat sj sa-1 ia la evidenta, asigurandu-i in continuare apararea drepturilor sj intereselor legitime.

in cazul in care copilul a ramas fara ocrotire parinteasca, el poate fi plasat pentru ingrijire si educare la parintele (parintii) adoptator (adoptatori), tutore (curator), in casa de tip familial sau intr-o institute de stat de orice tip (art. 115, C.F./ Din moment ce copilul a fast incredintat unei persoane, familii sau institutii de stat, acestora le revine obligatia de a intretine copilul minor. Deci, adoptatorul, tutorele (curatorul), familia, institutia respectiva pot sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept. in sfera celor care detin copilul fara drept, prin urmare, se includ sj parintii copilului.

Parintele la care nu s-a stabilit domiciliul minorului sau cdruia nu i s-a incredintat copilul, daca socoteste ca dezvoltarea copilului este primejduita prin felul cum se exercita drepturile parintesti, poate cere modificarea acestor masuri. Instrumentul procedural este actiunea de reincredintare sau de schimbare a domiciliului, iar hotararea obtinuta poate fi pusa in executare. Exista, deci, cai legale in vederea schimbarii

264 265

masurilor de ocrotire existente. Daca, insa, parintele respectiv incearca sa-si faca singur dreptate, in sensul ca ia copilul de sub ocrotirea celuilalt parinte la care se afla si ii fixeaza un alt domiciliu decat eel stabilit prin hotarare judecatoreasca, el comite un abuz care trebuie reprimat, mijlocul procedural fund actiunea de chemare in judecata.

3.6. Raspunderea pentru neindeplinirea indatoririlor parintesti

Pentru neindeplinirea indatoririlor parintesti Codul familiei prevede urmatoarele sanctiuni: decaderea din drepturile parintesti si luarea copilului jar a decadere din drepturile parintesti.

Sanctiunea decaderii din drepturile parintesti este cea mai severa sanctiune prevazuta de Codul familiei. Ea se aplica in cazul in care parintii, prin felul de exercitare a drepturilor parintesti sau prin purtarea lor abuziva, ori prin abateri grave de la indeplinirea indatoririlor de parinte, pun in primejdie sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului, precum si in cazurile in care parintii nu-i dau o educatie conforma cu morala. Deci, decaderea se poate lua impotriva parintilor numai pentru greseli de o anumita gravitate in exercitarea drepturilor ori indeplinirea indatoririlor parintesti cu privire la persoana copilului.

Motivele pentru decaderea din drepturile parintesti sunt limitativ prevazute de lege. Astfel, art. 67 C.F. stipuleaza: "Parintii pot fi decazuji din drepturile parintesti daca:

a) se eschiveaza de la exercitarea obligatiilor parintesti, inclusiv de la plata pensiei de intretinere;

b) refuza sa ia copilul din maternitate sau dintr-o altS institutie curativa, educativa, dintr-o institutie de asistenta sociala sau alta similara;

a) fac abuz de drepturile parintesti;c) se comporta cu cruzime fata de copil, aplicand violenta fizica sau

psihica, atenteaza la inviolabilitatea sexuala a copilului;b) prin comportare amorala, influenteaza negativ asupra copilului;c) sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;g) au savarsit infractiuni premeditate contra vietii si sanatatii

copiilor sau a sotului; precum sih) in alte cazuri cand aceasta o cere interesele copilului.In ceea ce priveste modalitatea de decadere din drepturile parintesti

legislatia prevede:"Decaderea din drepturile parintesti are loc numai pe cale

judecatoreasca.

Actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalalt parinte, tutorele copilului, autoritatea tutelara sau procurorul.

Cererea privind decaderea din drepturile parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

Instanta judecatoreasca este obligata sa transmits, in termen de 3 zile din momentul cand hotararea privind decaderea din drepturile parintesti a ramas definitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala a instantei" (art. 68 C.F.).

Copilul, chiar daca a implinit 10 ani, nu trebuie ascultat, deoarece, pe de o parte legea nu prevede ascultarea lui, ceea ce este prevazut expres ori de cat ori s-a voit aceasta, si, pe de alta parte, faptele grave comise de parinti impotriva copilului nu pot fi absolvite de acesta din urma, prin eventuala sa declaratie ca se opune la decaderea parintilor din drepturile parintesti.

Sanctiunea decaderii din drepturile parintesti se poate pronunta numai impotriva unuia dintre parinti, cazul in care drepturile parintesti se vor exercita de catre celalalt parinte, sau impotriva ambilor parinti, caz in care copilul va fi pus sub tutela.

Efectul principal al decaderii consta in pierderea de catre parintele respectiv a drepturilor parintesti cu privire la persoana copilului, dupa cum si a indatoririlor parintesti, cu exceptia indatoririi de a intretine copilul. Astfel, in conformitate cu art. 69 C.F.: "Copilul ai carui parinti (unul dintre ei) sunt decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de folosinta asupra spatiului locativ si toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu parintii si rudele sale firesti, inclusiv dreptul la succesiune.

Daca copilul nu poate fi transmis celuilalt parinte sau daca ambii parinti sunt decazuti din drepturile parintesti, copilul se pune la dispozitia autoritatii tutelare.

Parintii decazuti din drepturile parintesti pot avea intrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autoritatii tutelare. Intrevederile nu se acorda daca contactul parintilor cu copilul poate cauza daune dezvoltarii lui fizice sau intelectuale, daca este evident ca parintii nu sunt capabili de acest contact, daca, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau daca acesta, in timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiectii serioase privind contactul cu parintii decazuti din drepturi".

Parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi si daca restabilirea in drepturile parintesti este in interesul copilului.

Restabilirea in drepturile parintesti se face pe cale judecatoreasca,

266 267

in baza cererii persoanei decazute din aceste drepturi, cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

Restabilirea in drepturile parintesti fata de copilul care a atins varsta de 10 ani se admite tinandu-se cont de opinia copilului.

Daca copilul a fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, hotararea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi anulata fara restabilirea drepturilor si obligatiilor de parinte.

O alta sanctiune, mai putin severa, aplicata in cazul neindeplinirii adecvate a indatoririlor parintesti este luarea copilului far a decadere din drepturile parintesti.

La cererea autoritatii tutelare, instanta judecatoreasca poate hotara luarea copilului de la parinti fara decaderea acestora din drepturile parintesti, daca aflarea copilului impreuna cu parintii prezinta pericol pentru viata si sanatatea lui, si punerea acestuia la dispozitia autoritatii tutelare.

In cazuri exceptionale, daca exista un pericol iminent pentru viata si sanatatea copilului, autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti, comunicand acest fapt procurorului In termen de eel mult 24 de ore.

In cazurile prevazute anterior, autoritatea tutelara, in termen de 7 zile, va porni o actiune in instanta judecatoreasca privind decaderea din drepturile parintesti sau luarea copilului de la parinti fara decaderea lor din aceste drepturi. Daca aceasta cerinta nu este indeplinita, copilul va fi inapoiat parintilor.

Cererea privind luarea copilului de la parinti fara decaderea acestora din drepturile parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

La cererea parintilor, instanta judecatoreasca poate sa le inapoieze copilul, daca aceasta nu contravine intereselor copilului.

In cazurile luarii copilului fara decadere din drepturile parintesti, parintii pierd dreptul de a comunica cu acesta, de a participa personal la educatia lui §i de a-i reprezenta interesele.

Parintii de la care a fost luat copilul pot avea intrevederi cu acesta, in unele cazuri, doar cu permisiunea autoritatii tutelare.

La examinarea de catre instanta judecatoreasca a litigiilor privind educatia copilului este obligatorie participarea autoritatii tutelare.

Autoritatea tutelara este obligata sa examineze conditiile de trai ale copilului si ale persoanei care pretinde la educatia copilului si sa prezinte instantei judecatoresti avizul respectiv.

Capitolul VIII Obligatia de intretinere dintre membrii familiei

§ 1. Obligatia de intretinere dintre parinti si copii 1.1.

Notiuni generale cu privire la obligatia de intretinere

Legislatia Republicii Moldova, desi reglementeaza obligatia de intretinere intre parinti si copii si intre alti membri ai familiei, nu o defineste expres. Astfel, C.F. in Titlul 4, capitolele 12 - 16, prevede indatorirea parintilor si copiilor, precum si indatorirea altor membri ai familiei, de a plati pensie alimentara si, de asemenea, modul de plata sau de urmarire a pensiei alimentare. In cazul obligatiei de intretinere reglementata de C.F. suntem in prezenta unei intretineri ce se realizeaza in temeiul legii.

Capitolul 15 din C.F. prevede obligatia de intretinere in baza de contract. Codul civil, de asemenea, prevede obliga^iile de intretinere ce se instituie in baza unui contract si anume art. 445 "Contractul de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinerii pe viata.". In literatura de specialitate se mai spune ca obligatia de intretinere mai poate lua nastere si ca urmare a unei donatii cu sarcini sau unui legat cu sarcina.

Deci, nu trebuie confundate obligatia legala de intretinere §i obligatia de intretinere ce ia nastere in urma incheierii unui act juridic.

Din cele expuse anterior, putem defini obligatia legala de intretinere ca fund indatorirea impusd de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv statisfacerea nevoilor spirituale, precum si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii minori, mijloacele necesare pentru educarea, invdtatura si pregatirea lor profesionald.

Obligatia legala de intretinere apare ca efect al rudeniei, ca efect al calitatii de sot sau ca efectul unor relatii asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu relatii de familie si are fundamentul in sentimentele de prietenie si afectiune existente intre membrii familiei, precum si regulile de convetuire sociala.

Obligatia de intretinere realizeaza, pe de o parte, un scop personal.

268 " Gabriela Lup$an, Dreptulfamiliei (note de airs), Editura Fundatiei "Chemarea", Ia§i, 1996, p. 154-155.

26')

prin ajutarea celui aflat in nevoie din cauza incapacitatii de a munci, iar pe de alta parte, un scop social, societatea neputand ramane straina si absenta de la indeplinirea unor indatoriri dintre membrii unei familii.

Din literatura de specialitate si din dispozitiile C.F. care se refera si reglementeaza obligatia legala de intretinere, rezulta ca aceasta are urmatoarele caractere juridice:

1. obligatia de intretinere este legala, deoarece normele juridice o creeaza si o reglementeaza in mod imperativ;

2. aceasta obligatie exista numai intre persoanele expres prevazute de lege;

3. obligatia legala de intretinere are un caracter personal, fiind strans legata atat de persoana creditorului, cat si de cea a debitorului intretinerii, decesul unuia dintre acestia determinand stingerea obligatiei de intretinere;

1. obligatia de intretinere are un caracter reciproc;4. aceasta obligatie are un caracter succesiv, exercitandu-se

periodic in timp si variabil, stabilindu-se in functie de nevoile creditorului si posibilitatile materiale ale debitorului;

5. obligatia de intretinere are un caracter divizibil, adica o pot presta si primi mai multi debitori si creditori.

C.F. prevede ca, obligatia legala de intretinere exista numai intre persoanele determinate de lege. Aceste persoane sunt:

1. parintii si copiii (art. 74-81 C.F.);2. sotii si fostii soti (art. 82-85 C.F.);3. alti membri ai familiei (art. 86-91 C.F.).

Pentru ca sa existe obligatie legala de intretinere sunt necesare a fi indeplinite unele conditii si anume:

a) conditii cu privire la creditorul intretinerii;b) conditii cu privire la debitorul intretinerii, legatura de rudenie

fiind insuficienta pentru existenta acestei obligatii.Pentru ca o persoana sa poate beneficia de intretinere (safie

creditorul intretinerii) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:1. sa fie minor. Obligatia de intretinere poate fi invocata de catre

minor (descendent sau adoptat) numai parintilor sai;2. sa nu aiba posibilitatea unui castig din munca. Aceasta

imposibilitate de a munci poate sa fie determinata atat de incapacitatea de munca (boala, batranete, o infirmitate, sarcina femeii etc.), cat si faptului ca unul dintre soti (fosti soti) ingrijeste de un copil pana la trei ani sau invalid pana la varsta

de 18 ani. Conditia este ca copilul sa fie comun. Pentru aputea obliga o persoana sdpresteze alteia intretinerea (sa fie debitorul intretinerii) se cere ca aceasta sa intruneascd cumulaliv conditiile:

1. sa aiba mijloacele necesare pentru a se putea presta intretinere;2. sa fie persoana la care creditorul intretinerii se poate adresa

dupa intretinere.1) Pentru ca persoana sa poata intretine pe cineva, trebuie sa aiba

mijloacele necesare pentru a putea presta aceasta intretinere. Laaprecierea acestei posibilitati se iau in calcul toate resursele materiale aledebitorului intretinerii, castigurile din munca si alte venituri, bunurilecare nu-i sunt necesare si pot fi instrainate pentru asigurarea intretinerii.De asemenea, trebuie sa se tina cont si de faptul daca acesta presteazadeja cuiva intretinere, de starea lui familiala, cati copii are etc. Daca opersoana, din motive intemeiate, nu realizeaza un venit din munca, nu vaputea fi obligat la prestarea unei obligatii. Aceste motive intemeiate potfi: executarea serviciului militar, continuarea studiilor la invatamantul lazi, executarea unei pedepse de privatiune de libertate etc.

Venitul pe care il acumuleaza aceasta persoana din munca, precum si alte venituri, care se calculeaza la prestarea intretinerii, trebuie sa fie suficiente a asigura existenta debitorului intretinerii si a familiei sale, precum si pentru a putea intretine inca pe cineva.

2) A doua conditie presupune ca, pentru a exista obligatia legala deintietinert, intre creditorul si debitorul acestei obligatii trebuie sa fie olegatura de rudenie sau acestia trebuie sa fie fosti soti, deoareceobligat: a legala de intretinere are fundamentul pe sentimentele desolidaritate si intrajutorare, circumscrise familiei, sau altor raporturiasirnilate celor de familie.

1.2. Obligatia parintilor de a-§i intretine copiii

Pentru a asigura conditii materiale bune pentru cresterea si educarea copiilor minori, legiuitorul a instituit obligatia legala de intretinere intre pdrinti si copii. Aceasta obligatie legala de intretinere si-a gasit reglementare prin dispozitiile C.F., care in art. 74, alin 1 prevede: "Parintii sunt obligati sd-si intretina copiii minori si copiii majori inapti de munca, care necesitd sprijin material".

De aici rezulta ca, obligatia legala de intretinere este unica, avind caracteriticile specifice functiei de categoriile de persoane intre care este instituita si nu suntem de acord cu parerea, potrivit careia C.F.

270 271

regiementeaza doua obligatii de intretinere, una intre parinti si copiii lor minori si alta intre parinti si copiii lor majori inapti de muncS care necesita sprijin material, cSci implinirea varstei majoratuiui nu poate schimba sau inlStura filiatia sau nu o poate transforma intr-o simpla iegatura de familie.

Incapacitatea de munca poate fi totals sau partiaia, permanentS sau temporara, instanta apreciind-o in baza probelor aduse de eel ce pretinde a primi intretinerea. Dovada incapacitStii de munca se poate face prin certificate medicale eliberate de medic, care poate stabili existenta si gradul acestei incapacitSti.

Debitorii obligatiei de intretinere sunt parintii. PSrintii au aceleasi drepturi si indatoriri, fara a deosebi daca copiii sunt din cSsStorie, din afara cSsStoriei ori adoptatori. Parintele din afara casatoriei datoreaza intretinere numai daca s-a stabilit filiatia fata de el. In cazul adoptiei, obligatia de intretinere in favoarea copilului minor este datoratS de catre adoptator.

Modul de plata a pensiei de intretinere se determina In baza unui contract incheiat intre parinti sau intre parinti si copilui major inapt de munca.

Contractul privind mSrimea, conditiile si modul de plata a pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere (debitorul intretinerii) si persoana care are dreptul !a intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cand debitorul intretinerii si/sau creditorul intretinerii sunt declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprezentantii legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatoruiui.

Daca lipseste un atare contract si parintii nu participa la intretinerea copiilor, pensia de intretinere se incaseazS pe cale judecStoreascS, la cererea unuia dintre parinti, a tutorelui copilului sau a autoritStii tutelare. (art. 74 C.F.).

Cuantumul pensiei de intretinere se determina potrivit cu nevoia celui care o solicits si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati si nu trebuie sa depaseasca plafonul maxim pana la care poate fi acordata. Cuantumul pensiei incasate pentru copilui minor se determina in conformitate cu art. 75 C.F., care prevede ca, pensia de intretinere pentru copilui minor se incaseaza din salariul si/sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii si 1/2 -pentru 3 si mai multi copii. Asa dar, daca parintele este obligat sa presteze intretinerea la mai multi copii, instanta judecatoreasca va trebui sa stabileasca cuantumul intretinerii pentru fiecare copil in parte si

durata intretinerii la care fiecare este indreptatit.La stabilirea cuantumului intretinerii se tine seama de mijloacele

ambilor parinti, deoarece ambii sunt debitorii obligatiei de intretinereCuantumul cotelor stabilite poate fi micsorat sau majorat de

instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materials si familiala a parintilor, de alte circumstante importante.

In cazul in care unii copii raman cu un parinte, iar altii - cu celalalt, pensia de intretinere platita in favoarea parintelui mai putin asigurat se stabileste intr-o suma baneasca fixa, determinate conform art.76.

In conformitate cu C.P.C. actiunile cu privire la incasarea pensiei alimentare pot fi intentate atat la instanta domiciliului reclamantului, cat si la instanta domiciliului paratului, dreptul de a alege locul depunerii cererii ii apartine reclamantului.

Plafonarea indicata se refera in mod exclusiv la castigul din munca al parintelui sau adoptatorului. Intretinerea, insa, se acorda nu numai din castigul din munca, ci si din alte mijloace ale debitorului obligatiei de intretinere.

In cazurile cand parintele care datoreaza intretinere copilului sau are un salariu si/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile, ori primeste saiariu si/sau alte venituri, total sau partial, in natura, ori nu are un salariu sj/sau alte venituri, precum si in alte cazuri cand, din anumite motive, incasarea pensiei de intretinere, sub forma unei cote din salariu si/sau alte venituri, este imposibila, dificila sau lezeaza substantial interesele uneia dintre parti, instanta judecatoreasca poate sa stabileasca cuantumul pensiei de intretinere intr-o suma baneasca fixa platita lunar sau, concomitent, intr-o suma baneasca fixa si sub forma unei cote din salariu si/sau alte venituri conform art. 75.

Cuantumul sumei bane§ti fixe incasate in conformitate cu alin.(l) se determina de instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materials si familialS a partilor, de alte circumstante importante si pastrandu-se, dacS este posibil, nivelul anterior de asigurare materials a copilului (art. 76 C.F.).

Suma acestor cote si suma minimS a pensiei alimentare poate fi micsoratS de cStre instanta judecStoreascS. daca pSrintele, ce este obligat sa plSteascS pensia alimentarS, are aiti copii minori, care, in cazul cand pensia alimentarS ar fi urmaritS in suma stabilita de prezentul articol, ar fi materialiceste mai putin asigurati, decat copiii care primesc pensia alimentarS, precum si in cazul cand parintele de la care este urmaritS pensia alimentarS, e invalid de grupa Intaia sau a doua, ori daca copiii lucreaza si au un castig suficient, ori din alte motive intemeiate.

272 273

Pensia de intretinere a copilului minor care a ramas fara ocrotire parinteasca se plateste tutorelui (curatorului) acestuia.

Daca copilul se afla intr-o institutie educativa, curativa, de asistenta sociala sau alta institutie similara, 50 la suta din pensia de intretinere incasata de la parinti se transfera pe contul institutiei respective si se tine evidenta pentru fiecare copil in parte, depunerile folosindu-se pentru intretinerea copilului. Restul de 50 la suta se transfera intr-un cont deschis pe numele copilului la o institutie financiara (art. 77 C.F.).

Parintii sunt obligati sa-si Tntretina copiii majori inapti de munca care necesita sprijin material.

In caz de litigii privind achitarea pensiei de intretinere, instanta judecatoreasca stabileste cuantumul acesteia pentru copiii majori inapti de munca intr-o suma baneasca fixa platita lunar, tinandu-se cont de starea materiala si familiala, de alte circumstante importante (art. 78 C.F.).

In caz de litigii si de circumstante exceptionale (boala grava, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de munca, necesitatea achitarii cheltuielilor privind Tngrijirea acestora etc.), in lipsa contractului intre parti, instanta judecatoreasca poate obliga pe fiecare dintre parinti sa participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstante.

Modalitatea participarii parintilor la cheltuielile suplimentare, precum si cuantumul acestor cheltuieli sunt stabilite de instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si copiilor si de alte circumstante importante. Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabileste tntr-o suma baneasca fixa, ce va fi achitata lunar.

Instanta judecatoreasca poate obliga parintii sa participe la cheltuielile suplimentare deja facute, precum si la viitoarele cheltuieli suplimentare (art. 79 C.F.).

Pensia de intretinere se acorda de la data pronuntarii hotararii ramasa definitiva.

In conformitate cu art. 211 C.P.C., in pricinile privind cereri de plata a pensiei de intretinere (alimente), judecatorul, daca este necesar, pana la solutionarea pricinii in fond, are dreptul ca, luand in seama situatia materiala a parti lor, sa dea o incheiere prin care sa stabileasca cuantumul mijloacelor, pe care parintele respectiv trebuie sa le plateasca provizoriu pentru intretinerea si educarea copiilor. Incheierea judecatorului se executa imediat.

Pentru ameliorarea situatiei materiale a minorilor, ai caror parinti se

274

eschiveaza de la achitarea pensiei alimentare, Guvernul Republicll Moldova prevede unele masuri suplimentare. Astfel, se introduc indemnizatii temporare pentru minori, ai caror parinti fiind obligati sa plateasca pensia alimentara sunt urmariti de catre organele afaccrilor interne in baza deciziilor instantelor de judecata si hotararilor organclor de ancheta in legatura cu eschivarea lor de la plata pensiei alimentare, cu tragerea la raspundere penala pentru savarsirea infractiunilor si din alte motive sau i§i ispasesc pedeapsa in institutive de munca corectionala, fara sa primeasca un salariu din care sa fie incasata pensia alimentara in marime minima stabilita de lege, sau se afla la tratament intr-o institutie curativa fara platirea indemnizatiei pentru asigurarea sociala, precum si in alte cazuri, cand incasarea pensiei alimentare este imposibila din motive care nu depind de persoanele obligate sa o plateasca.

Pentru copilul in varsta de la 1,5 pana la 16 ani se stabileste o indemnizatie lunara in marime de 25 lei, in cazul in care copilul nu beneficiaza de alte indemnizatii si plati. Conform sistemului in vigoare de asistenta sociala. aceasta indemnizatie i se acorda daca venitul total mediu lunar pentru fiecare membra al familiei in trimestrul precedent nu depaseste suma de 18 lei.

In perioada de urmarire a parintilor mijloacele destinate minorilor pentru recuperarea cheltuielilor suplimentare provocate acestora de imprejurari exceptionale (boala grava, schilodirea copilului etc.), se vor achita integral in marimea stabilita prin hotararea instantei de judecata. Aceste mijloace vor fi achitate si in cazurile, cand hotararile instantelor de judecata vizand perceperea cheltuielilor suplimentare nu pot fi executate din motive ce nu depind de persoanele obligate sa le plateasca.

In literatura de specialitate, exista diferite opinii cu privire la faptul daca descendentul major este indreptatit, aflandu-se in nevoie din cauza incapacitatii de a munci. Aici ar trebui sa deosebim incapacitatea de a munci - care poate sa aiba ca motiv boala, infirmitatea fizica etc. si imposibilitatea de a munci - care se poate datora faptului ca copilul major isi urmeaza studiile la sectia de zi. Aceasta obligatie de intretinere se mai bazeaza si pe faptul ca art. 60 C.F. prevede ca "Parintii au dreptul si sunt obligati sa-si educe copii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul daca loeuiese impreuna sau separat. Ei poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane.".

Alexandra Bacaci sustine punctul de vedere potrivit caruia "daca copilul major isi continua studiile, pana la absolvirea acestora, dar cu

275

conditia sa nu depaseasca varsta de 25 de ani, are dreptui la intretinere din partea parintilor lor". Avind in vedere cele spuse anterior, si noi ne raliem acestui punct de vedere, adaugand inca un argument al necesitatii ca parintii sa-i sustina pe copii, indiferent daca sunt obligati sa le plateasca pensie alimentara sau nu, pentru a-si face studiile, mai ales ca marea majoritate a institutiilor de invatamant din Republica Moldova asigura studentilor pregatirea profesionala contra cost, in regim contractual, iar copiii nu pot singuri, in majoritatea cazurilor, sa-si achite taxa de studii.

1.3. Obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii

De§i obligatia legala de intretinere isi are fundamentul in sentimentele de solidaritate si intrajutorare care guverneaza raporturile dintre membrii unei familii, nu rare sunt situatiile cand copiii se eschiveaza de la intretinerea parintilor lor, care sunt in nevoie, nemaiputand munci fie din cauza varstei, fie din cauza unei boli sau din alte cauze obiective. Pentru a descuraja aceste fapte, legiuitorul a introdus in Codul familiei §i obligatia copiilor majori, apti de munca sj de a-si intretine parintii. Astfel, art. 80 C.F. prevede: "Copiii majori apti de munca sunt obligati sa-si intretina si sa-si ingrijeasca parintii inapti de munca care necesitd sprijin material...".

Daca nu exista un contract privind intretinerea parintilor inapti de munca care necesita sprijin material, problema achitarii pensiei de intretinere de catre copiii majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca.

Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar, tinandu-se cont de starea materials si familiala a parintilor §i a copiilor, de alte circumstante importante.

La stabilirea cuantumului pensiei, instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copiii majori ai parintelui respectiv, indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul, cativa sau toti copiii.

Copilul poate fi eliberat de obligatia de a-si intretine parintii inapti de munca care necesita sprijin material daca instanta judecatoreasca va stabili ca acestia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parintesti fata de acest copil.

Copiii ai caror parinti sunt decazuti din drepturile parintesti se scutesc de obligatia de intretinere a acestora.

In circumstante exceptional (boala grava, mutilare sau alt viciu al parintelui etc.), copiii majori pot fi obligati de catre instanta

276

judecatoreasca sa participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstante, daca lipseste un contract intre parti sau daca copiii refuza sa participe benevol la aceste cheltuieli.

Modul de participare a copiilor majori la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor §i cuantumul acestora se determina de instanta judecatoreasca, conform dispozitiilor art.80.

Instanta judecatoreasca este in drept sa elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor, daca se va stabili ca ace§tia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parintesti fata de ace§ti copii, chiar §i in cazul cand copiii platesc pensia de intretinere (art. 81 C.F.).

§ 2. Obligatia de intretinere dintre soti §i fo§tii soti 2.1.

Obligatia sotilor de a se intretine reciproc

In cazul cand sotii au o convetuire normala, problema obligatiei legale de intretinere practic dispare, deoarece fiecare din ei contribute prin mijloacele dobdndite prin munca la toate cheltuielile casniciei. Astfel, in acest caz, prin sentimentele de solidaritate, prietenie §i afectiune, care domina raporturile dintre soti sj stau la baza familiei, problema obligatiei de intretinere e rezolvata de la sine.

Totu§i, chiar in aceasta situatie, problema obligatiei de intretinere intre soti se poate pune.

Daca unul dintre soti nu-si indepline§te obligatia de intretinere fata de celalalt sot §i daca apar neintelegeri, sotul incapabil de munca sau sotia in perioada sarcinii §i in curs de trei ani dupa na§terea copilului au dreptui sa intenteze actiuni in judecata, pentru ca celalalt sot sa-i presteze mijloacele pentru intretinere. Aceasta actiune poate sa nu fie intentata atat timp, cat sotul care nu realizeaza venituri are bunuri proprii sau comune valorificabile, care i-ar putea asigura cele necesareunui trai decent.

No|iunea de trai decent trebuie apreciata in functie de nivelul general de trai in societate, de nivelul general de trai avut anterior de creditorul intretinerii §i de nivelul de trai al debitorului, pentru a se pastra echilibrul intre aceste, de sarcinile §i de alte obligatii de intretinere pe care le presteaza debitorul, care-i pot afecta posibilitatile materiale in vederea asigurarii cu mijloacele necesare pe cei indrept* a primi intretinere de la aceasta.

Obligatia sotilor de a se intretine reciproc este prev~' '"' pc unul dinlrc so(i

conditia sa nu depageasca varsta de 25 de ani, are dreptul la intretinere din partea parintilor lor". Avind in vedere cele spuse anterior, si noi ne raliem acestui punct de vedere, adaugand inca un argument al necesitatii ca parintii sa-i sustina pe copii, indiferent daca sunt obligati sa le plateasca pensie alimentara sau nu, pentru a-si face studiile, mai ales ca marea majoritate a institutiilor de invatamant din Republica Moldova asigura studentilor pregatirea profesionala contra cost, in regim contractual, iar copiii nu pot singuri, in majoritatea cazurilor, sa-sj achite taxa de studii.

1.3. Obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii

Desi obligatia legala de intretinere isj are fundamentul in sentimentele de solidaritate si intrajutorare care guverneaza raporturile dintre membrii unei familii, nu rare sunt situatiile cand copiii se eschiveaza de la intretinerea parintilor lor, care sunt in nevoie, nemaiputand munci fie din cauza varstei, fie din cauza unei boli sau din alte cauze obiective. Pentru a descuraja aceste fapte, legiuitorul a introdus in Codul familiei si obligatia copiilor majori, apti de munca si de a-sj intretine parintii. Astfel, art. 80 C.F. prevede: "Copiii majori apti de munca sunt obligati sa-si intre tina si sa-si ingrijeasca parintii inapti de munca care necesita sprijin material...".

Daca nu exista un contract privind intretinerea parintilor inapti de munca care necesita sprijin material, problema achitarii pensiei de intretinere de catre copiii majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca.

Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar, tinandu-se cont de starea materiala sj familiala a parintilor sj a copiilor, de alte circumstante importante.

La stabilirea cuantumului pensiei, instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copiii majori ai parintelui respectiv, indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul, cativa sau toti copiii.

Copilul poate fi eliberat de obligatia de a-si intretine parintii inapti de munca care necesita sprijin material daca instanta judecatoreasca va stabili ca acestia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parinte§ti fata de acest copil.

Copiii ai caror parinti sunt decazuti din drepturile parintesti se scutesc de obligatia de intretinere a acestora.

In circumstante exceptional (boala grava, mutilare sau alt viciu al parintelui etc.), copiii majori pot fi obligati de catre instanta

276

judecatoreasca sa participe la cheltuielile suplimentare generate cle aceste circumstante, daca lipse§te un contract intre parti sau daca copiii refuza sa participe benevol la aceste cheltuieli.

Modul de participare a copiilor majori la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor sj cuantumul acestora se determina de instanta judecatoreasca, conform dispozitiilor art.80.

Instanta judecatoreasca este in drept sa elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor, daca se va stabili ca ace§tia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parintesti fata de ace§ti copii, chiar §i in cazul cand copiii platesc pensia de intretinere (art. 81 C.F.).

§ 2. Obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti 2.1.

Obligatia sotilor de a se intretine reciproc

In cazul cand sotii au o convetuire normala, problema obligatiei legale de intretinere practic dispare, deoarece fiecare din ei contribuie prin mijloacele dobdndite prin munca la toate cheltuielile casniciei. Astfel, in acest caz, prin sentimentele de solidaritate, prietenie §i afectiune, care domina raporturile dintre soti sj stau la baza familiei, problema obligatiei de intretinere e rezolvata de la sine.

Totu§i, chiar in aceasta situatie, problema obligatiei de intretinereintre soti se poate pune.

Daca unul dintre soti nu-si indepline§te obligatia de intretinere fata de celalalt sot sj daca apar neintelegeri, sotul incapabil de munca sau sotia in perioada sarcinii si in curs de trei ani dupa nasjerea copilului au dreptul sa intenteze actiuni in judecata, pentru ca celalalt sot sa-i presteze mijloacele pentru intretinere. Aceasta actiune poate sa nu fie intentata atat timp, cat sotul care nu realizeaza venituri are bunuri proprii sau comune valorificabile, care i-ar putea asigura cele necesareunui trai decent.

Notiunea de trai decent trebuie apreciata in functie de nivelul general de trai in societate, de nivelul general de trai avut anterior de creditorul intretinerii sj de nivelul de trai al debitorului, pentru a se pastra echilibrul intre aceste, de sarcinile sj de alte obligatii de intretinere pe care le presteaza debitorul, care-i pot afecta posibilitatile materiale in vederea asigurarii cu mijloacele necesare pe cei indreptatiti a primi intretinere de la aceasta.

Obligatia sotilor de a se intretine reciproc este prevazuta in art. 82

277

C.F., care dispune:"Sotii Tsi datoreaza intretinerea materials reciproca.In cazul refuzului de a acorda intretinere si daca intre soti nu exista

un contract privind plata pensiei de intretinere, dreptul de a porni o actiune in instanta judecatoreasca privind incasarea acesteia de la celalalt sot il au:

a) sotul inapt de munca (care a atins varsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) si care necesita sprijin material;

b) sotia in timpul graviditatii;c) sotul care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea

acestuia;d) sotul care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun

invalid sau care ingrijeste un copil comun invalid de gradul I din copilarie, daca acest sot nu lucreaza si copilul necesita ingrijire.

Pensia de intretinere se plateste persoanelor enumerate numai in cazul cand acestea nu au un venit propriu suficient, iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati".

Cuantumul pensiei de intretinere incasate de la un sot in favoarea celuilalt sot se stabileste de cdtre instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar. La stabilirea sumei pensiei de intretinere se tine cont de situatia materiala si familiala a sotilor, de alte circumstante importante.

Instanta judecatoreasca este in drept sa-1 elibereze pe unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen, daca incapacitatea de munca a sotului inapt de munca care necesita sprijin material este rezultatul abuzului de bauturi alcoolice sau substante stupefiante, ori al unei infractiuni premeditate.

2.2. Obligatia de intretinere dintre fostii soti

In raport cu obligatia de intretinere care a existat intre soti, obligatia de intretinere dintre fostii soti este distincta. Aceasta obligatie se fundamenteaza pe regulile morale de convetuire, care impun celor care au fost apropiati sa-si acorde la nevoie sprijin material sau moral.

Obligatia de intretinere intre fostii soti trebuie stabilita prin hotararea de divort sau printr-o hotarare judecatoreasca ulterioara. De aceea, fostul sot se poate opune, dupa desfacerea casatoriei prin divort, pe calea contestatiei la executare, la urmarirea pensiei de intretinere fixata in timpul casatoriei.

Conditiile in care exista obligatia de intretinere intre fostii soti sunt

278

stipulate in prevederile Codului familiei si acestea sunt urmaloarde:-Fostul sot are dreptul la intretinere daca se alia in stare de nevoie

datorita incapacitatii de a munci intervening in anumite coiuli|ii;-Fostul sot datoreaza intretinere celuilalt sot daca are mijloace

materiale.In acest sens, art. 83 C.F. prevede: "Dreptul de a pretinde intretinere

de la fostul sot pe cale judecatoreasca il are:a) fosta sotie in timpul graviditatii;b) fostul sot, care necesita sprijin material, ocupat cu ingrijirea

copilului comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia;c) fostul sot, care necesita sprijin material, ocupat cu ingrijirea

copilului comun invalid pana la varsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul I din copilarie;

d) fostul sot, care necesita sprijin material, devenit inapt de munca in timpul casatoriei sau timp de un an dupa desfacerea acesteia;

e) fostul sot care necesita sprijin material si a atins varsta de pensionare, in termen de eel mult 5 ani din momentul desfacerii casatoriei, daca sotii au fost casatoriti eel putin 15 ani".Dupa cum vedem din cuprinsul acestui articol, pentru ca fostul sot

sa fie obligat, la plata mijloacelor de intretinere in favoarea celuilalt sot sunt necesare conditiile:

a) incapacitatea de a munci a creditorului intretinerii sa fi survenit inainte de desfacerea casatoriei sau in curs de un an dupa desfacerea acesteia;

b) sotii sa fi fost timp indelungat in raporturi de casatorie si creditorul intretinerii sa fi atins varsta de pensionare nu mai tarziu de 5 ani din momentul desfacerii casatoriei;

c) sotia poate primi intretinere, daca sarcina a inceput inainte de desfacerea casatoriei;

d) daca copilul de care ingrijeste sotul creditor este comun.In ceia ce priveste marimea §i modul de plata a pensiei de intrefinere

incasate de la fostul sot, art- 84 C.F. prevede: "Cuantumul pensiei de intretinere incasate de la un sot (fost sot) *n favoarea celuilalt sot se

stabileste de catre instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar. La stabilirea sumei pensiei de intretinere se fine cont de situafia materiala si familiala a sofilor (fostilor soti), de alte circumstante importante".

C.F. prevede cazurile cand fostul sot, debitor al intretinerii, este scutit sau limitat sa presteze intretinerea. Astfel, art. 85 C.F, dispune: "Instanta judecatoreasca este in drept sa-1 elibereze pe unul dintre soti

279

(fostul sot) de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen daca:

a) incapacitatea de munca a sotului (fostului sot) inapt de munca,care necesita sprijin material, este rezultatul abuzului de bauturialcoolice sau substante stupefiante, ori al unei infractiuni premeditate;

b) sotul (fostul sot) care necesita sprijin material a avut ocomportare amorala in familie;

c) sotii (fostii soti) s-au aflat in relatii de casatorie eel mult 5 ani;d) s-a dovedit, pe cale judecatoreasca, ca casatoria a fost desfacuta

din culpa fostului sot care necesita sprijin material."

§ 3. Obligatia Iegala de intretinere intre alti membri ai familiei

Codal familiei prevede si obligatia Iegala de intretinere intre alti membri ai familiei.

Prima categorie de rude colaterale, care in conditiile legii isi datoreaza reciproc intretinere sunt fratii si surorile. Aceasta obligatie de intretinere exista, indiferent, daca acestia sunt din casatorie, din afara ei sau din adoptie. Cu toate ca nu se precizeaza expres acest lucru, concluzia reiese din cele studiate anterior si anume - copiii din afara casatoriei sj copiii din casatorie au acelasi statut (art. 50 C.F.), precum si faptul ca intre infiat, infietor sj rudele infietorului se stabilesc relatii de rudenie (art. 132 C.F.).

Astfel, in conformitate cu art. 86 C.F.: "Fratii si surorile minore, care necesita sprijin material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti, au dreptul la intretinere de la surorile sj fratii majori apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

Acelasi drept il au surorile si fratii majori inapti de munca, care necesita sprijin material, daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii acestora de catre copiii lor majori ap$i de munca, de catre soti (fosjii soti) sau de catre parinti".

A doua categorie de membri ai familiei care isi datoreaza ajutorul reciproc sunt buneii si nepotii. Astfel, nepotii minori, care necesita sprijin material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti, au dreptul la intretinere de la bunicii care dispun de mijloace suficiente.

Acelasi drept il au si nepotii majori inapti de munca, care necesita sprijin material, daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii lor de catre soti (fo§tii soti), copiii majori apti de munca sau de catre parinti.

Asa cum am mentionat deja, aceasta obligatie de intretinere este reciproca sj bunicii inapti de munca, care necesita sprijin material, in

280

|imposibilitatea intretinerii lor de catre copiii majori ap(i de muikfi MIII de catre soti (fosjii soti), au dreptul la intretinere de la ncpo|ii I I I , I |<>M apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

A treia categorie de persoane intre care exista obligatia Iegala de intretinere sunt copiii si parintii vitregi.

Aceasta obligatie este formulata in prevederile art. 89 C.I'., in conformitate cu care: "Parintii vitregi inapti de munca, care necesita sprijin material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre copiii lor firesji majori apti de munca sau de catre sot (fostul sot), au dreptul la intretinere de la copiii vitregi majori apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de a-sj intretine parintii vitregi, daca acesjia i-au intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu sj-au onorat obligatiile".

Ultima categorie de persoane, intre care exista obligatia de intretinere si este prevdzuta de dispozitiile Codului familiei sunt copiii si educatorii lor. Astfel, persoanele inapte de munca, care necesita sprijin material sj care au intretinut sj educat copii minori (denumiti in continuare educatori), au dreptul la intretinere de la acesjia daca ultimii au atins varsta majoratului, sunt apti de munca sj dispun de mijloace suficiente si daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii educatorilor de catre propriii lor copii majori apti de munca sau de catre sot (fostul sot).

Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii de obligatia de a-sj intretine educatorii, daca acesjia i-au intretinut sj educat mai putin de 5 ani sau nu s, i-au onorat obligatiile.

Persoanele care s-au aflat sub tutela (curatela) sau in casele de copii de tip familial, sunt scutite de obligatiile prevazute in alin.(l).

Legislatia noastra, in special Codal familiei, prevede cuantumul §i modul de incasare a pensiei de intretinere pentru alti membri ai familiei §i anume: Cuantumul §i modul de incasare a pensiei de intretinere pentru frati §i surori, bunei sj nepoti, copii sj parinti vitregi, copii sj educatori pot fi stabilite printr-un contract intre parti.

Daca nu exista un contract intre parti, pensia de intretinere se stabileste de catre instanta judecatoreasca in suma baneasca fixa achitata lunar, tinandu-se cont de starea materiala sj fatniliala a persoanei care datoreaza intretinere sj a persoanei care are dreptul la intretinere, precum sj de alte circumstante importante.

Daca unul dintre membrii familiei are dreptul la pensie de intretinere concomitent de la mai multe persoane, instanta judecatoreasca determina cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce

281

o datoreaza, tinand cont de starea lor materials §i familiala. Instanta judecatoreasca este in drept sa ia in considerare toate persoanele care datoreaza intretinere, indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de una, cateva sau toate persoanele in cauza.

§ 4. Contractu! privind plata pensiei de intretinere

Partite contractuale. Contractul privind marimea, conditiile §i modul de plata a pensiei de intretinere, dupa modul de executare este un contract cu executare succesiva si poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere (debitorul intretinerii) si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cand debitorul intretinerii si/sau creditorul intretinerii sunt declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprezentantii legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului.

Continutul contractului Clauzele principale ale contractului, in corespundere cu legislatia civila, sunt urmatoarele:

denumirea contractului;datele de identitate a partilor;obiectul contractului (marimea pensiei);modul de achitare;termenul contractului;drepturile si obligatiile partilor;raspunderea pentru executarea necorespunzatoare ori pentruneexecutare, cauzele care inlatura raspunderea;clauza arbitrala;

semnatura partilor. Forma contractului. Contractul privind plata pensiei de intretinere se intocmeste in scris si se autentifica notarial. Forma scrisa a contractului impune redactarea unui document care sa exprime continutul actului respectiv. In caz de necesitate, notarul (avocatul) ofera ajutorul competent in alcatuirea proiectului contractului. Textul contractului trebuie sa corespunda prevederilor art. 43 al Legii cu privire la notarial Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului. Contractul privind plata pensiei de intretinere se incheie, se executa, se modifica, se reziliaza si se declara nul in conformitate cu normele Codului civil (art. 94 C F).

Contractul privind plata pensiei de intretinere poate fi, in orice

282

moment, modificat sau reziliat in baza acordului dintre |>; I I( I Modificarea sau rezilierea (desfiintarea contractului pentru motivul cfl una din parti nu-§i executa obligatia) contractului se perfecteaza in scris si se autentifica notarial.

Modificarea unilateral a contractului privind plata pensiei dc intretinere sau refuzul unilateral de a-1 executa sunt inadmisibile.

In caz de modificare esentiala a situatiei materiale sau familiale a partilor, daca acestea nu pot ajunge la o intelegere referitoare la modificarea sau rezilierea contractului privind plata pensiei de intretinere, partea interesata poate porni in instanta judecatoreasca o actiune privind modificarea sau rezilierea acestuia. Instanta judecatoreasca solutioneaza litigiul tinand cont de starea materials si familiala a partilor, de alte circumstante importante.

Daca contractul privind plata pensiei de intretinere contravine intereselor copilului minor sau major incapabil, acesta poate fi declarat nul de catre instanta judecatoreasca la cererea reprezentantilor legali ai copilului, a autoritatii tutelare sau a procurorului.

Cuantumul pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului corespunzator.

Cuantumul pensiei de intretinere pentru copiii minori prevazut in contract nu poate fi mai mic decat eel stabilit la art.75 C.F., adica, in marime de % din salariu si/sau din alte venituri ale parintilor - pentru un copil, 1/3 - pentru doi copii si 1/2 - pentru 3 §i mai multi copii.

Modul de plata a pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului corespunzator.

Pensia de intretinere poate fi platita sub forma unor cote-parti din salariul sj/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii, intr-o suma baneasca fixa platita periodic, prin transmiterea unor bunuri sau intr-un alt mod stipulat in contract.

Contractul privind plata pensiei de intretinere poate stipula imbinarea mai multor moduli de achitare a acesteia.

§ 5. Modul de incasare §i de plata a pensiei de intretinere

Modul de plata a pensiei de intretinere se determina in baza unui contract incheiat intre debitorul si creditorul intretinerii.

In lipsa unui acord referitor la intretinere, membrii familiei care pretind intretinerea pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind Tncasarea pensiei respective, chiar si in cazul cand aceasta se plateste benevol.

283

Persoana care are dreptul la intretinere poate porni o actiune privind incasarea pensiei de intretinere, indiferent de termenul care a trecut de la momentul aparitiei dreptului respectiv.

Pensia de intretinere se incaseaza de la data adresdrii in instanta judecatoreasca.

Pensia de intretinere poate fi incasata pentru perioada anterioara adresarii in instanta judecatoreasca,daca se va stabili ca in perioada respectiva s-au intreprins masuri de acordare a intretinerii, dar debitorul intretinerii s-a eschivat de la plata pensiei.

Incasarea pensiei de intretinere pdnd la solutionarea litigiului in instanta judecatoreasca. Instanta judecatoreasca este in drept sa hotarasca incasarea pensiei de intretinere de la data depunerii cererii.

Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste in modul prevazut de Codulfamiliei.

In cazul in care cererea privind incasarea pensiei de intretinere va fi respinsa sau pensia va fi stabilita intr-un cuantum mai mic, platile anterioare sau cele excedentare nu se restituie.

Obligatia patronului de a retine pensia de intretinere. Patronul este obligat sa retina lunar, in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, autentificat notarial, sau a titlului executoriu, sau a cererii debitorului intretinerii, pensia de intretinere din salariul sj/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii si sa o transmit! sau sa o transfere, din contul acestuia, creditorului intretinerii intr-un termen de eel mult 3 zile de la data fixata pentru plata salariului §i/sau a altor venituri.

Retinerea pensiei de intretinere din salariu §i/sau din alte venituri in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, autentificat notarial, se admite si in cazul cand suma retinerilor, in baza contractului §i a altor titluri executorii, depa§este 50 la suta din salariul §i/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii.

Obligatia debitorului intretinerii de a comunica schimbarea locului sau de munca sau a domiciliului. Patronul este obligat sa comunice, in termen de 3 zile, instantei judecatoresti despre concedierea persoanei debitor al intretinerii.

Debitorul intretinerii este obligat sa comunice, in termen de 3 zile, instantei judecatoresti despre schimbarea locului sau de munca si/sau a domiciliului.

Persoanele care nu respecta aceasta prevedere sunt trase la raspundere in modul stabilit de legislate.

Urmarirea bunurilor debitorului intretinerii. Daca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri, fie ca acestea sunt

insuficiente pentru a-si onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa din mijloacele banesti depuse de catre debitor in institutiile finaneiare sau transmise organizatiilor comerciale si necomerciale, cu exceptia cazurilor cand aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate. Daca debitorul nu dispune de astfeJ de mijloace banejti sau daca dispune de ele, dar acestea sunt insuficiente pentru a-si onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa din contul tuturor bunurilor mobile §i imobile ale debitorului care pot fi urmarite.

Urmarirea bunurilor §i a mijloacelor bane§ti ale debitorului se face in modul prevazut de legislatia procesuala civila.

Determinarea restantei la pensia de intretinere. Pensia de intretinere se incaseaza pentru perioada anterioara in baza contractului privind plata pensiei de intretinere sau a titlului executoriu, in limitele a eel mult 3 ani din momentul prezentarii contractului sau a titlului executoriu respectiv.

Daca pensia de intretinere nu s-a incasat din culpa debitorului intretinerii, restanta ei se retine, prin derogare de la prevederile alin.(l), pentru toata perioada anterioara.

Suma restantei se determina pornindu-se de la cuantumul pensiei de intretinere, stabilit de instanta judecatoreasca sau de contractul corespunzator.

Suma restantei la pensia de intretinere pentru copiii minori se determina pornindu-se de la salariul sj/sau alte venituri ale debitorului.

Daca debitorul intretinerii nu a lucrat in perioada in care s-a format restanta sau nu a prezentat actele ce confirma salariul §i/sau alte venituri ale sale, suma restantei la pensia de intretinere se determina de catre instanta judecatoreasca.

Suma restantei la pensia de intretinere poate fi contestata in modul stabilit de legislate.

Scutirea de achitare a restantei la pensia de intretinere. In baza contractului privind plata pensiei de intretinere, debitorul intretinerii poate fi scutit de plata restantei la pensie de intretinere sau aceasta restanta poate fi micsorata, cu exceptia cazurilor cand pensia se plate§te copiilor minori.

Daca starea materials sj familiala a debitorului intretinerii face imposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, instanta judecatoreasca, la cererea acestuia, in baza unor motive temeinice, este in drept sa-1 elibereze de plata restantei respective sau s-o mic§oreze.

Raspundere a pentru nerespectarea termenilor de plata a pensiei de intretinere. Daca restanta la pensia de intretinere a rezultat din culpa

284 .'SS

persoanei obligate s-o achite in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, persoana in cauza va purta raspunderea in modul prevazut de acest contract.

Daca restanta la pensia de intretinere a rezultat din culpa persoanei obligate s-o achite in baza hotararii instantei judecatoresti, persoana in cauza va plati creditorului intretinerii o penalitate in marime de 0,1 la suta din suma restantei pentru fiecare zi de intarziere.

Creditorul intretinerii este in drept sa ceara repararea daunei, cauzate prin intarzierea executarii obligatiei de intretinere din culpa debitorului, daca aceasta nu a fost acoperita prin plata de penalitati.

Inadmisibilitatea compensdrii $i reincasdrii pensiei de intretinere. Nu se admite compensarea sau reincasarea pensiei de intretinere cu exceptia cazurilor de:

a) anulare a hotararii instantei judecatoresti privind incasarea pensiei de intretinere adoptate in baza actelor sau dovezilor false prezentate de creditor;

b) declarare a nulitatii contractului privind plata pensiei de intretinere,incheiat ca urmare a constrangerii fizice sau morale a creditorului intretinerii;

c) stabilire a faptului de falsificare a hotararii instanteijudecatoresti, a contractului privind plata pensiei de intretinere sau atitlului executoriu in baza carora a fost platita pensia.

In cazul in care contraventiile mentionate la alin.(l) au fost comise de catre reprezentantul copilului minor sau al persoanei majore incapabile care primea pensia de intretinere, aceasta nu se reincaseaza, iar sumele platite anterior vor fi incasate, la cererea debitorului intretinerii, de la reprezentantul vinovat.

Pensia de intretinere, stabilita de instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa, se indexeaza in cazurile si in modul stabilit de lege.

Plata pensiei de intretinere cdnd debitorul intretinerii isi stabileste domiciliul in strdindtate. Debitorul intretinerii care isi stabileste domiciliul in strainatate este in drept sa incheie cu creditorul intretinerii un contract privind plata pensiei de intretinere in modul prevazut de Codulfamiliei.

In cazul in care nu se ajunge la un acord, persoana interesata poate porni in instanta judecatoreasca o actiune privind stabilirea cuantumului pensiei de intretinere intr-o suma fixa si achitarea acesteia printr-o plata unica sau privind transmiterea anumitelor bunuri in contul pensiei, sau privind determinarea unui alt mod de plata a acesteia.

Modificarea cuantumului pensiei de intretinere stabilite de instanta

286

judecatoreasca sau scutirea de plata acesteia. In cazul in care slaren materials sau familiala a uneia dintre parti s-a schimbat, instanta judecatoreasca, luand in considerare si alte circumstante importante ale partilor, este in drept, la cererea oricareia dintre ele, sa modi lice cuantumul pensiei de intretinere sau sa-1 scuteasca pe debitorul intretinerii de plata acesteia.

Stingerea obligatiei de intretinere. Obligatia de intretinere, aparuta in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.

Plata pensiei de intretinere, in baza hotararii instantei judecatoresti, inceteaza in cazurile:

a) atingerii de catre copil a varstei de 18 ani sau obtinerii de catre acesta a capacitatii depline de exercitiu sub varsta de 18 ani;

a) adoptiei copilului care primeste pensia de intretinere;b) casatoriei descendentului inapt de munca;b) restabilirii capacitatii de munca a persoanei care primeste pensia

de intretinere;c) recasatoririi fostului sot inapt de munca care primeste pensia de

intretinere;c) decesului creditorului intretinerii sau al debitorului intretinerii;d) anularii hotararii judecatore§ti privind incasarea pensiei.

Capitolul IX Educatia copiilor ramasj fara ocrotirea parinteasca

§ 1. Depistarea si plasamentul copiilor ramasi fara ocrotireparinteasca

1.1. Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca

Asigurarea educarii copiilor minori, care din diferite cauze au ramas fara ingrijire parinteasca, apararea drepturiloT §i intereselor personate si patrimoniale ale copiilor minori, precum si apararea drepturilor si intereselor personale §i patrimoniale ale persoanelor majore, care din cauza starii sanatatii nu-si pot exercita de sine statator drepturile si sa-sj indeplini Tndatoririle, sunt puse in sarcina autoritatilor tutelare.

Autoritati tutelare sunt:a) autoritatea centrala pentru protectia copilului;a) organele executive ale autoritatilor administratiei publice locale

din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul II;b) autoritatile deliberative din unitatile administrativ-teritoriale de

nivelul I.Exercitarea functiilor autoritatii tutelare se pune pe seama directiilor

(sectiilor) de Tnvatamant - referitor la minori, a directiilor (sectiilor) de asistenta sociala - referitor la persoanele majore si copiii care se afla in institutiile din subordinea acestora, iar in localitatile unde lipsesc aceste organe - pe seama secretarilor consiliilor locale.

Apararea drepturilor sj intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor, de decadere a lor din drepturile parintesti, de declarare a parintilor ca fiind incapabili, de boala sau absents indelungata, de eschivare de la educatia copiilor, de la apararea drepturilor si intereselor lor legitime, inclusiv in cazul refuzului parintilor de a-si lua copiii din institutiile educative, curative sau din alte institutii in care se afla ace§tia, precum si in alte cazuri de lipsa a grijii parintesti.

Autoritatile tutelare depisteaza copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, tin evidenta acestora si, in fiecare caz aparte, in functie de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca, aleg forma de plasament a copiilor in scopul protectiei lor,

288

asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere, educatie si instruire a acestora.

Organelor, altele decat autoritatile tutelare, persoanelor fizice sj juridice le sunt interzise activitatile de depistare sj de plasament a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca. (art. 112 C F).

Depistarea si evidenta copiilor ramasi fara ocrotire parinteascaPersoanele cu functii de raspundere din institutiile de instruire,

curative, de asistenta sociala si din altele similare, precum sj alte persoane care detin informatii despre copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, sunt obligate sa le comunice, in termen de 3 zile, autoritatii tutelare de la locul aflarii copiilor.

Autoritatea tutelara care a fost informata despre copilul ramas fara ocrotire parinteasca este obligata, in termen de 3 zile, sa efectueze un control al conditiilor de trai ale copilului si, daca se confirma lipsa ingrijirii din partea parintilor, sa ia copilul la evidenta, asigurand apararea drepturilor si intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pana la determinarea, in modul prevazut de prezentul cod, a formei de protectie adecvata.

In termen de 10 zile din momentul luarii la evidenta a copilului ramas fara ocrotire parinteasca, autoritatea tutelara este obligata sa comunice informatia respectiva autoritatii centrale pentru protectia copilului.

Activitatea autoritatilor tutelare §i a autoritatii centrale pentru protectia copilului privind depistarea, evidenta si plasamentul copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca este reglementata de prezentul Cod al familiei §i de alte acte normative. Plasamentul copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca

Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca pot fi plasati pentru ingrijire si educatie:

a) adoptatorului sau sotilor adoptatori;b) sub tutela (curatela);c) in casele de copii de tip familial;d) in institutiile de stat pentru copiii orfani §i cei ramasi faraocrotire parinteasca, de orice tip (educative, de instruire, curative,de asistenta sociala), daca nu exista alte posibilitati.La alegerea tipului de plasament se va tine cont, in mod obligatoriu,

de provenienja etnica a copilului, de apartenenta lui la o anumita cultura, de religia, limba, starea sanatatii si dezvoltarea copilului, in vederea crearii conditiilor de viata care ar asigura continuitatea educatiei acestuia.

Pana la plasamentul copilului ramas fara ocrotire parinteasca, responsabilitatea pentru acesta este pusa pe seama autoritatii tutelare.

2X9

§ 2. Adoptia 2.1. Notiuni

generale cu privire la adoptie

Definitia adoptiei. Adoptia (infierea) este actul juridic complex, in temeiul caruia se stabilesc raporturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte. Aceste legaturi de rudenie ce se stabilesc sunt asemanatoare cu cele care exista in cazul rudeniei firesti. Raporturile dintre adoptator si adoptat sunt asemanatoare acelora existente intre parinti si copii. Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorului, unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al adoptatorului.

In literatura de specialitate se intalnesc si alte definitii ale adoptiei, dintre care pot fi aduse urmatoarele:

a) Adoptia este operatiunea juridica realizata prin juxtapunerea unor acte juridice unilaterale care dau nastere raporturilor de rudenie civila, in conditiile legii si intre persoanele prevazute de lege.15

b) Adoptia este o institute juridica in virtutea careia intre o persoana numita adoptat si o alta persoana numita adoptator se stabilesc raporturi de rudenie asemenea celor dintre parinti si copii.16

In sensul acestor definitii, notiunea de adoptie este folosita pentru a desemna totalitatea normelor juridice care se afla la baza §i reglementeaza atat actul juridic, cat si raportul juridic de adoptie, astfel, termenul adoptie reprezinta o institute juridica, adica - institutia juridica a adoptiei.

Codul familiei reglementeaza adoptia in Capitolul 18, art. 116 -141, notiunea de adoptie fiind folosita in urmatoarele sensuri:

- ca act juridic incheiat in baza consimtamantului persoanelor indicate expres de lege;

- ca raport juridic rezultat din actul juridic al infierii, incheiat in baza unei hotarari a instantei judecatoresti.

In literatura de specialitate si in legislatia unor tari, printre care si Romania, se intalnesc doua feluri de adoptie:

1) adoptia cu efecte restranse, in temeiul careia adoptatul si

14 Veaceslav Pinzari, Dreptul familiei, Presa universitara balteana, Balti, p. 95.1 Valeriu Stoica $i Marieta Ronea. Natura juridica si procedure specifics adoptiei, revista "Dreptul", nr.2/1993,p.3416 Tr. Popescu, Dreptul familiei, Tratat, vol I, Bucuresti, Edit. Didactica sj pedagogics, 1965, p. 125.

descendentii sai devin rude cu adoptatorul, pasrtindu-sc totodata, legaturile de rudenie cu rudele lor firesti; 2) adoptarea cu efecte depline, in temeiul careia adoptatul si descendentii sai devin rude cu adoptatorul si cu rudele acestuia, incetand totodata legaturile de rudenie dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii fire§ti ai adoptatului si rudele acestora, pe de alta parte. Codul familiei din Republica Moldova reglementeaza ambele

feluri ale adoptiei, fara ca sa deosebeasca, daca aceasta este cu efecterestranse sau depline.

2.2. Reglementari internationale in materia adoptiei de copii.

Desi institutia adoptiei copiilor se gaseste in legislatia tuturor statelor membre ale Consiliului Europei si ale Organizatiei Natiunilor Unite, in aceste tari exista divirgente asupra principiilor care ar trebui sa guverneze adoptia, precum §i deosebiri in privinta procedurii de adoptie si a efectelor juridice ale adoptiei. Adoptia, ca solutie definitiva pentru a satisface nevoile copilului, este un subiect controversat.

Exista persoane sj state care considera ca adoptia este cea mai buna solutie pentru copiii fara familie. De exemplu: "In cazurile in care un copil nu poate fi ingrijit de parintii sai sau de alti membri ai familiei biologice, autoritatile competente ...trebuie sa ia masurile necesare pentru a inlesni adoptia permanenta a copilului" (SUA) sau: "In cazul in care copiii sunt lipsiti definitiv de posibilitatea de a creste in mediul familial sa se recurga la adoptie cat mai urgent" (Franta). La polul opus se afla acele state care actioneaza in conformitate cu legea islamica §i care, prin urmare, nu recunosc adoptia de nici un fel. Legea islamica nu recunoaste conceptul de adoptie prin care se ascund parintii naturali si relatiile de sange ale copilului. Copiii fara familie pot trai prin forme permanente de plasament familial, de tip kafalab, conform carora in cele mai multe state islamice este posibila sa nu ia numele si sa nu aiba dreptul de mo§tenire in familia in care traiesc. Altele i§i exprima ingrijorarea privind adoptiile facute: "in scopul convertirii copilului" de catre agentii misionare straine (Bangladesh) ori "adoptia poate avea diferite motive, care nu reprezinta neaparat si interesul copilului. De exemplu, scopul unei adoptii poate fi acela de a crea o legatura de familie fictiva intre parintele adoptiv, care incearca astfel sa obtina avantaje materiale sau prestigiu, si eel adoptat, care este o persoana eminenta, o autoritate morala si religioasa sau o persoana bogata" (Madagascar).

290 291

Considerand ca acceptarea unor principii comune si a unor practici comune In ceea ce priveste adoptia copiilor in intreaga lume ar contribui la atenuarea dificultatilor cauzate de aceste divergence si ar permite in acelasi timp promovarea binelui tuturor copiilor care sunt adoptati, atat Conventia ONU cu privire la drepturile copilului, cat si Conventia Europeana contin dispozitii in materia adoptiei de copii. Cu toate ca satisfacerea nevoilor psihologice ale copiilor de stabilitate si atasament personal nu este legata de formalitatea adoptiei, totusj, acolo unde este cazul, statul trebuie sa intervina pentru a controla daca sunt respectate drepturile copilului.

Astfel, art. 21 al Conventiei privind Drepturile Copilului dispune: "Statele -parti care accept! si/sau autorizeaza adoptia se vor asigura ca ratiunea primordiala in materie este interesul superior al copilului si:

a) Vor garanta ca adoptia unui copii va fi incuviintata doar de autoritatile competente care verifica, conform legii si procedurilor aplicabile si pe baza tuturor informatiilor pertinente si demne de incredere, ca adoptia poate sa aiba loc avind in vedere situatia copilului in raport cu parintii sai, rudele si reprezentantii legali si, daca este cazul, ca persoanele interesate si-au dat consimtamantul la adoptie in cunostinta de cauza pe baza tuturor consultarilor necesare;

b) Vor recunoaste ca adoptia in strainatate poate sa fie considerate ca un alt mijloc de a asigura ingrijirea necesara copilului, daca acesta nu poate fi incredintat in tara sa de origine unei familii de adoptie sau plasament, sau daca nu poate fi ingrijit in mod corespunzator;

c) Se vor asigura ca, in cazul adoptiei in strainatate copilul va beneficia de garantiile si de normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptii nationale;

d) Vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca, in cazul adoptiei in strainatate, incredintarea copilului nu se va traduce printr-un profit material necuvenit persoanelor implicate in aceasta;

e) Vor promova, in functie de caz, obiectivele prezentului articol, incheind aranjamente si acorduri bilaterale sau multilaterale §i se vor stradui in acest cadru sa asigure ca incredintarea copilului in strainatate sa fie efectuata de catre autoritatile sau organele competente.

Dispozitiile principale si suplimentare ale Conventiei Europene in materia adoptiei de copii, in conformitate cu care fiecare parte

contractanta se angajeaza sa ajusteze legislatia nationals, sunt prevflzute in Partea a Il-a si a IN-a a Conventiei, respectiv articolclc 4-20. Conventia respectiva prive§te numai institutia juridica a adoptiei unui copii care, in momentul in care adoptatorul solicita adoptia, nu a implinit varsta de 18 ani, nu este sau nu a fost casatorit §i nu este socotil major.

Astfel, in conformitate cu articolele mentionate:"Adoptia nu este valabila decat daca este pronuntata de o autoritate

judiciara sau administrative, denumita in continuare autoritate competenta (art. 4).

Adoptia nu este pronuntata decat daca eel putin consimtamintele urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase:a) consimtamantul mamei si, in cazul in care copilul este legitim, eel al tatalui sau, daca nu exista nici tata nici mama care sa poata consimti, consimtamantul oricarei persoane sau oricarui organism care ar fi abilitat sa exercite drepturile parinte§ti in aceasta privinta. Nu este permis autoritatii competente:

a) sa treaca refuzul consimtamantului uneia dintre persoanele sau organismele vizate, decat pentru motive exceptionale determinate prin legislatie.

Daca tatal sau mama este lipsita de drepturile sale parintesti fata de copii sau, in orice caz, de dreptul de a consimti la adoptie, legislatia poate sa prevada ca nu se va cere consimtamantul acestora.

Consimtamantul unei mame la adoptia copilului sau nu va fi acceptat decat daca este dat dupa nastere, la expirarea termenului prevazut de legislatie si care nu trebuie sa fie mai mic de sase saptamani sau, daca nu se specifica un termen, in momentul in care, potrivit avizului autoritatii competente, mama va fi putut sa se restabileasca indeajuns ca urmare a nasterii.

Prin tata si mama se inteleg persoanele care in mod legal sunt parintii copilului (art. 5).

« Legislatia nu poate permite adoptia unui copii decat de catre doua persoane unite prin casatorie, fie ca adopta simultan, fie succesiv, sau de catre un singur adoptator.

Legislatia nu poate permite o noua adoptie a unui copii decat intr-unul sau mai multe din urmatoarele cazuri:

a) cand este vorba de un copii adoptiv al sotului adoptatorului;b) cand precedentul adoptator a decedat;c) cand precedenta adoptie este anulata;

292 293

d) cand precedenta adoptie a incetat (art. 6).Un copil nu poate fi adoptat decat daca adoptatorui a atins varsta

minima prescrisa in acest scop, aceasta varsta neputind fi mai mica de 21 de ani, nici mai mare de 35 de ani.

Totusi, legislatia poate sa prevada posibilitatea de derogare de la. conditia varstei minime:

a) daca adoptatorui este tatal sau mama copilului; saua) tinind seama de circumstantele exceptionale (art. 7). Autoritatea

competenta nu va pronunta o adoptie decat daca si-aformat convingerea ca adoptia va fi in interesul copilului.

Autoritatea competenta va da o deosebita importanta fiecarui caz in asa fel, incat aceasta adoptie sa-i ofere copilului un camin stabil si armonios.

Ca regula generala, autoritatea competenta nu va considera Tndeplinite conditiile mai sus citate, daca diferenfa de varsta intre adoptator si copil este sub cea care separa in mod obisnuit parintii de copiii lor (art. 8).

Autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decat dupa o ancheta corespunzatoare privind adoptatorui, copilul sj familia sa.

Ancheta va trebui, corespunzator fiecarui caz, sa cuprinda, printre altele, urmatoarele elemente:

a) personalitatea, starea sanatatii si situatia economics a adoptatorului, viata sa familiala, conditiile de locuit, aptitudinea sa de educare a copilului;

a) motivele pentru care adoptatorui doreste sa adopte copilul;b) motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi

soti solicits sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;

c) potrivirea reciproca intre copil si adoptator, durata perioadei in care el a fost incredintat in grija adoptatorului;

d) personalitatea si starea sanatatii copilului, daca nu exists interdictie legalS, antecedentele copilului;

b) sentimentul copilului cu privire la adoptia propusa;g) religia adoptatorului si religia copilului daca este cazul.Aceasta ancheta va trebui sa fie incredintata unei persoane sau unui

organism recunoscut prin lege sau agreat in acest scop de catre o autoritate judiciara sau administrativa. Ea va trebui, in masura posibilitatii, sa fie efectuatS de lucratori sociali calificati in acest domeniu prin pregatirea sau experienta lor.

Aceste prevederi nu afecteaza cu nimic puterea si obligatia autoritatii

competente de a obtine toate informatiile sau dovezilc care lac suit mi obiectul anchetei si pe care le considera ca putand ft utile (art.i)).

Adoptia confera adoptatorului, cu privire la copilul adoptlt, drepturile sj indatoririle de orice natura ale unui tata sau ale unci inamc cu privire la copilul sau legitim. Adoptia confera adoptatului falfl de adoptator drepturile si indatoririle de orice natura ale unui copil legitim fata de tatal sau mama sa.

De indata ce se nasc aceste drepturi si indatoriri, drepturile si Indatoririle de aceiasi natura dintre adoptat si tatal sau mama sa, sau orice alta persoana, sau organisme inceteaza sa existe. Totusi, legislate poate prevedea ca sotul adoptatorului sa-si pastreze drepturile si indatoririle fata de adoptat, daca acesta este copilul sau legitim, nelegitim sau adoptiv.

Cu toate acestea, legislatia poate mentine pentru parinti obligatia alimentara fata de copil, obligatia de Tntretinere, de a-i asigura o situatie, de a-1 inzestra, in cazul in care adoptatorui nu aduce la indeplmire una din aceste obligatii.

Ca regula generala, adoptatul va putea fi in masura sa dobandeasca numele de familie al adoptatorului sau sa-1 adaoge la propriul sau nume de familie.

Daca un parinte firesc are dreptul la folosinta asupra bunurilor copilului sau, dreptul de folosinta al adoptatorului asupra bunurilor adoptatului poate sa fie limitat prin legislatie.

In materie succesorala, in masura in care legislatia da copilului legitim un drept la succesiunea tatalui sau mamei sale, copilul adoptat este tratat in aceasta privinta la fel ca si copilul legitim al adoptatorului (art. 10).

Daca copilul adoptat nu are, in cazul adoptiei de catre o singura persoana cetatenia adoptatorului sau, in cazul adoptiei de catre soti, cetatenia lor comuna, partea contractanta ai carei cetateni sunt adoptatorui sau adoptatorii, va inlesni dobandirea de catre copii a cetateniei acestora.

Pierderea cetateniei, care ar putea rezulta din adoptie, este subordonata posesiei sau dobandirii unei alte cetatenii (art. 11).

Numarul de copii care pot fi adoptati de un singur adoptator nu va fi limitat prin legislatie.

Nu se va putea interzice prin legislatie unei persoane sa adopte un copil pentru motivul ca ea are sau ar putea avea un copil legitim.

Daca adoptia imbunata^este situatia juridica a copilului, nu se va putea interzice prin legislatie unei persoane, sa adopte copilul sau

295

nelegitim (art. 12).Atata vreme cat adoptatorul nu este major, adoptia nu poate fi

revocata decat prin decizia unei autoritati judiciare sau administrative pentru motive grave si numai daca revocarea pentru asemenea motive este admisa prin legislate.

Prevederea anterioara nu priveste cazurile in care:a) adoptia este nula;a) adoptia inceteaza ca urmare a legitimarii adoptatului de catre

adoptator (art. 13).Cand anchetele efectuate cu privire la adoptator, copil §i familia sa

se vor raporta la o persoana care are sau a avut resedinta pe teritoriul unei alte parti contractante, aceasta parte contractanta va face tot posibilul ca informatiile necesare care Ti sunt cerute sa fie transmise fara intarziere. Autoritatile pot comunica direct intre ele in acest scop (art. 14).

Se vor lua masuri pentru interzicerea oricarui castig ne justificat provenit din incredintarea unui copil in vederea adoptiei sale (art. 15).

Fiecare dintre partile contractante pastreaza facultatea de a adopta dispozitii favorabile pentru copilul adoptat (art. 16).

Dispozitiile prevazute la articolele 4 - 16 ale Conventiei sunt considerate dispozitii principale. Conventia prevede insa si dispozitii suplimentare si anume:

Adoptia nu poate fi pronuntata decat daca copilul a fost incredintat in grija adoptatorului o perioada indeajuns de lunga pentru ca autoritatea competenta sa poata in mod rational sa aprecieze relatiile care s-ar stabili intre ei, daca adoptia ar fi pronuntata (art. 17).

Autoritatile publice vor veghea la promovarea si buna functionare a institutiilor publice sau private carora pot sa se adreseze cei care doresc sa adopte sau sa fie adoptat un copil, in vederea obtinerii de sprijin si de sfaturi (art. 18).

Aspectele sociale si juridice ale adoptiei vor figura in programele de pregatire a lucratorilor sociali (art. 19).

Se vor lua masuri ca o adoptie sa poata interveni, daca este cazul, fara ca identitatea adoptatorului sa fie dezvaluita familiei copilului.

Se vor lua masuri pentru a se reglementa sau a se permite.ca procedura adoptiei sa se desfa§oare in sedinta secreta.

Adoptatorul si adoptatul vor putea obtine documente extrase din registrele publice, al caror continut atesta faptul, data si locul adoptatorului, dar nu dezvaluie in mod expres adoptia si nici identitatea parintilor firesti.

Registrele publice vor fi tinute sau, eel putin, continutul lor va fi

296

■

reprodus in asa fel, meat persoanele care au un interes legitim sa nu poata afla faptul ca o persoana a fost adoptata sau, daca acest rapt cslc cunoscut, identitatea parintilor firesti (art. 20)".

2.3. Adoptia in dreptul national

Copiii care pot fi adoptatiLegea privind drepturile copilului in art. 22 - Ocrotirea copiilor

orfani si a copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca - prevede: "Copiii, care temporar sau permanent sunt lipsiti de mediul familiei sau care, in propriul lor interes, nu pot fi lasati in acest mediu, se bucura de protectie si ajutor special din partea statului, conform legislatiei".

Copiii orfani si copiii ramasi fara ingrijire parinteasca sunt infiati sau plasati in alta familie, sau in institutie de stat pentru copii.

In conformitate cu articolul 116 C F: "Pot fi adoptati numai copii minori, cu exceptia celor care au obtinut capacitatea deplina de exercitiu sub varsta de 18 ani."

Adoptia frafilor si surorilor de catre persoane diferite este interzisa, cu exceptia cazurilor cand aceasta cerinta contravine intereselor copiilor sau cand unul dintre frati (surori) nu poate fi adoptat din motive de sanatate.

Adoptia unui copil care este cetatean al Republicii Moldova de catre cetateni straini sau apatrizi se admite numai in cazuri exceptionale cand nu exista posibilitatea ca acest copil sa fie adoptat sau pus sub tutela (curateia):

a) de catre rudele copilului, indiferent de cetatenia lor;b) de catre alte persoane cetateni ai Republicii Moldova.Adoptia, in aceste cazuri, se face in conformitate cu prevederile

generale si daca s-a dovedit ca, timp de eel putin 6 luni din momentul luarii copilului la evidenta, acesta nu a fost acceptat pentru adoptie sau luat sub tutela (curateia):

a) de catre ru4ele sale, indiferent de cetatenia lor;b) de catre cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini sauapatrizii cu domiciliul in Republica Moldova.

Prevederile indicate anterior nu se aplica daca:a) sotul adopta copilul celuilalt sot;

b) copilul sufera de o boala grava care necesita un tratamentspecial ce nu poate fi acordat in Republica Moldova.

297

Evidenta copiilor care pot fi adoptatiSunt luati la evidenta sj propusi pentru adoptie copiii:

a) ai caror parinti au decedat;b) ai caror parinti sunt decazuti din drepturile parintesti, sunt declarati incapabili sau disparuti;c) care au fost abandonati de ambii parinti sau de unicul parinte;d) care au fost propusj pentru adoptie de ambii parinti sau de unicul parinte.

Evidenta copiilor care pot fi adoptati se efectueaza de catre autoritatile tutelare respective sj autoritatea centrala pentru protectia copilului.

Persoanele cu functii de raspundere din autoritatile administratiei publice locale, din organizatiile obstesji, precum si alte persoane sunt obligate sa comunice autoritatii tutelare informatiile pe care le detin despre copiii care pot fi propusi pentru adoptie sj despre cei care au ramas fara ingrijire parinteasca.

Nerespectarea obligatiei prevazute la alin.(2) atrage raspunderea in cazurile sj limitele prevazute de lege (art. 117 C.F.).

Evidenta persoanelor care doresc sa adopte copiiEvidenta cetatenilor Republicii Moldova care doresc sa adopte copii

se efectueaza de catre autoritatile tutelare conform prezentului cod sj actelor normative ale Guvernului.

Evidenta cetatenilor straini §i a apatrizilor care doresc sa adopte copii cetateni ai Republicii Moldova se efectueaza de catre autoritatea centrala pentru protectia copilului (art. 118 C.F.).

Accesul la informatia privind copiii care pot fi adoptatiAccesul la informatia privind copiii care pot fi adoptati este liber

pentru persoanele care solicita adoptia sj persoanele Tmputernicite de ele.

Autoritatile tutelare nu au dreptul sa limiteze accesul la informatia privind copiii care pot fi adoptati in modul prevazut de prezentul cod.

Autoritatea centrala pentru protectia copilului asigura publicarea sj accesul la informatia privind copiii luati la evidenta pentru adoptie (art. 120C.F.).

Adoptia de catre cetatenii straini se infaptuiesje in conformitate cu legislatia in cazul in care nu poate fi gasita o solutie potrivita in Republica Moldova. La alegerea solutiei se va fine seama de necesitatea de asigurare a unei continuitati in educatia copilului, de originea sa etnica, religioasa, culturala, lingvistica §i de dorinta copilului.

In scopul perfectionarii activitatii in domeniul protecUci copilului prin adoptie, prin Hotarare de Guvern a fost creat Comitctul pentru infiere al Republicii Moldova. Componenta nominala a Comitetului se aproba de catre Guvern la propunerea ministerelor §i departamenleloi respective, iar activitatea curenta a lui este asigurata de un secretar executiv §i un contabil, care activeaza pe langa Ministerul Invatamantului. In activitatea sa Comitetul se calauzeste de legislatia in vigoare a Republicii Moldova referitoare la drepturile copilului, Conventia internationala cu privire la drepturile copilului, precum sj la Regulamentul Comitetului. In conformitate cu Regulamentul sau, comitetul are de indeplinit urmatoarele functii:

- elaborarea propunerilor de modificari legislative in vederea perfectionarii reglementarilor legale in domeniul protectiei copiilor orfani §i ramasi fara tutela parintilor;

- colaborarea cu autoritatile administratiei publice, organisme internationale si organizatii neguvernamentale din tara si de peste hotare in domeniul adoptiei;

- efectuarea controlului asupra respectarii legislatiei in vigoare privind adoptia;

- tinerea evidentei centralizate a copiilor orfani care pot fi ocrotiti prin adoptie;

- evidenta cererilor familiilor sau persoanelor din strainatate, care au manifestat dorinta sa adopte copii - cetateni ai Republicii Moldova;

- organizarea, in functie de caz, a studierii pe teren a starii materiale sj a conditiilor de trai ale familiilor din republica sau din strainatate care au manifestat dorinta sa adopte copii;

- studierea conditiilor de educatie, instruire §i tratament al copiilor infiati in republica sau in strainatate;

- avizarea documentelor pentru infierea copiilor - cetateni ai Republicii Moldova, de catre'cetatenii straini pentru a fi prezentate instantelor de judecata;

- participarea, in functie de caz, la procesele judiciare ce vizeaza adoptia;

- organizarea in modul stabilit de legislatia in vigoare a evidentei contabile a mijloacelor acumulate pe contul Comitetului;

- contribuirea la solutionarea altor probleme ce tin de domeniul adoptiei.

In cazul in care nu poate fi gasita o solutie potrivita de incredintare a copilului unei familii din tara pentru adoptie sau plasament, se admite

298299

adoptia de catre cetateni straini. In scopul ocrotirii drepturilor copiilor orfani sj ramasj fara tutela, colaborarii cu autoritati centrale din strainatate care au atributii in domeniul infierii copiilor, precum si solutionarii problemelor de interes reciproc in domeniul infierii, Republica Moldova autorizeaza activitatea organizatiilor straine cu atributii in domeniul infierii copiilor. Reprezentantii organizatiilor respective acreditate beneficiaza de informatia necesara despre copilul ce urmeaza a fi infiat, starea de sanatate a lui, de date despre rudele apropiate, precum si de Intalniri cu acest copil. In cazul in care se atesta nerespectarea drepturilor copilului infiat, expirarea termenului valabilitatii licentei, Comitetul anuleaza acreditatea organizatiei, mentinandu-sj dreptul de a interveni pe langa organismele statelor respective, precum sj cele internationale, cu apeluri, demersuri privind protectia copilului adoptat cu asistenta acestor organizatii.

in vederea compensarii cheltuielilor suportate de Republica Moldova in procesul infierii copiilor de catre cetatenii straini se stabileste:

a) pentru fiecare copil infiat se percepe o compensare partiala a cheltuielilor (in suma de 1000 dolari SUA) aferente intocmirii actelor privind infierea, pentru procesul judiciar;

b) pentru fiecare copil infiat se percepe compensarea cheltuielilor de transport tur-retur in tara unde a fost infiat copilul, in scopul studierii conditiilor de educatie, instruire sj tratament ale acestuia.

Ministerul Sanatatii in comun cu Comitetul de infiere al Republicii Moldova, in termen de 15 zile, intocmesc lista bolilor proscrise la infiere.

Codul familiei in articolele 116 - 141 prevede categoriile de copii in privinta carora se admite adoptia; modalitatea incuviintarii adoptiei; persoanele care au dreptul la adoptie; acordul parintilor la adoptie; adoptia copilului fara acordul parintilor; acordul copilului la adoptie; incetarea adoptiei; temeiurile desfacerii adoptiei; efectele incetarii adoptiei.

' <

' t uI u!iqn-j i

300

2.4. Cerintele incheierii adoptiei

Pentru incheierea adoptiei sunt necesare a fi ind< plinilianumite cerinte. Prin analogie cu modul de incheiere a actului decasatorie, in cazul adoptiei tot vom considera necesare existen(;i

urmatoarelor cerinte:a) existenta conditiilor de fond;

b) lipsa impedimentelor la adoptie;c) existenta conditiilor de forma.

A. Conditiile de fond ale adoptieiConditiile de fond trebuie sa existe pentru a se putea incheia

adoptia. Incheierea adoptiei necesita in primul rand:a) consimtamantul la adoptie;b) existenta unei autoritati competente;c) existenta capacitatilor depline de exercitiu a adoptatorilor;d) adoptia sa fie in interesul copilului; Consimtamantul la adoptieIncheierea adoptiei necesita in primul rand manifestare de vointa a

unor anumite persoane. in conformitate cu Codul familiei se cere acordul parintilor la adoptie, acordul tutorelui (curatorului) la adoptiei, acordul sotului adoptatorului acordul copilului la adoptie.

1) Consimtamantul parintilor la adoptie. Pentru adoptia copilului se cere acordul parintilor lui.

Acordul parintilor la adoptie va fi exprimat printr-o declaratie scrisa autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului ori al parintilor.

Acordul parintilor poate fi exprimat sj personal in instanta judecatoreasca.

Administratia institufiei in care este intretinut si educat copilul este in drept sa ceara acordul parintilor pentru o eventuala adoptie a acestuia, fara indicarea identitatii adoptatorilor.

Parimii pot sa-§i retraga acordul la adoptie in orice moment, dar numai pana la pronuntarea hotararii judecatoresti privind incuviintarea acesteia (art. 124 C.F.).

in anumite situatii legislatia prevede incheierea actului adoptiei copilului fara acordul parintilor. Astfel, nu este necesar acordul parintilor pentru adoptia copilului daca acestia:

a) sunt decazuti din drepturile parintesti;b) sunt declarah incapabili;c) sunt declarad disparuti;

301■

■ " ■ ■ ■ ' ■ ■ ■ ' '■ :

d) nu sunt cunoscuti;e) nu locuiesc impreuna cu copilul si se eschiveaza nemotivat de la

intretinerea §i educatia acestuia mai mult de 6 luni (art. 125 C.F.).2) Acordul tutorelui (curatorului) la adoptieIn cazul cand copilul se afla sub tutela (curatela), este necesar §i

acordul scris al tutorelui (curatorului) la adoptie, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui (curatorului). Acordul poate fi exprimat de tutore (curator) §i personal in instanta judecatoreasca.

Instanta judecatoreasca, in functie de caz, poate incuviinta adoptia §i fara acordul tutorelui (curatorului), tinind cont de avizul autoritatii tutelar© (art. 126C.F.).

3) Acordul sotului adoptatoruluiIn cazul cand copilul este adoptat numai de unul dintre soti, este

necesar acordul scris al celuilalt sot, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara. Acest acord poate fi exprimat §i personal in instanta judecatoreasca.

Acordul celuilalt sot nu se cere daca acesta:a) a fost declarat incapabil;b) a fost declarat disparut;c) a intrerupt relatiile familiale cu adoptatorul, nu locuie§te impreuna cu acesta mai mult de un an §i domiciliul lui nu este cunoscut (art. 128).

4) Consimtamantul copilului la adoptiePentru adoptia copilului care a atins varsta de 10 ani este necesar §i

acordul acestuia exprimat in instanta judecatoreasca.Ca exceptie, copilul poate fi adoptat fara acordul lui daca, pana la

momentul adoptiei, el a locuit in familia adoptatorilor §i nu §tie ca acestia nu sunt parintii lui firesti (art. 127 C.F.).

In cazul in care adoptatorul are copii proprii cu varsta mai mare de 10 ani se cere §i consimtamantul acestora.

Existenta autoritatii competente la adoptieAdoptia unui copil va fi incuviintata doar de autoritatile competente

care verifica, conform legii si procedurilor aplicabile sj pe baza tuturor informatiilor pertinente §i demne de incredere, ca adoptia poate sa aiba loc avind in vedere situatia copilului in raport cu parintii sai, rudele §i reprezentantii legali si, daca este cazul ca persoanele interesate sj-au dat consimtamantul la adoptie in cuno§tinta de cauza, pe baza tuturor consultarilor necesare.

Apararea drepturilor sj intereselor legitime ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de

deces al parintilor, de decadere a lor din drepturile pflrintttyti, de declarare a parintilor ca fiind incapabili, de boalfl sau nbseii|fl indelungata, de eschivare de la educatia copiilor, de la apAniivn drepturilor si intereselor lor legitime, inclusiv in cazul refuzului parintilor de a-§i lua copiii din institutiile educative, curative sau din alto institutii in care se afla acestia, precum si in alte cazuri de lipsa a gr i j i i parintesti.

Autoritatile tutelare depisteaza copiii rama§i fara ocrotire parinteasca, tin evidenta acestora si, in fiecare caz aparte, in functie de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca, aleg forma de plasament a copiilor in scopul protectiei lor, asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere, educatie si instruire a acestora.

Organelor, altele decat autoritatile tutelare, persoanelor fizice §i juridice le sunt interzise activitatile de depistare si de plasament ale copiilor ramasj fara ocrotire parinteasca.

In scopul perfectionarii activitatii in domeniul protectiei copilului prin adoptie de catre cetatenii straini, prin Hotararea Guvernului nr. 228 din 27.02.98 a fost adoptat Regulamentul Comitetului pentru infiere al Republicii Moldova. Comitetul pentru infiere al Republicii Moldova este organ guvernamental abilitat sa contribuie la ocrotirea copiilor prin adoptie. Este o persoana juridica ce dispune de conturi bancare, care in activitatea sa se calauzeste de legislatia in vigoare a Republicii Moldova referitoare la ocrotirea drepturilor copiilor, Conventiei internationale cu privire la drepturile copilului, precum §i de Regulamentul Comitetului. Constituirea Comitetului, functiile lui si organizarea activitatii sunt prevazute in Regulamentul Comitetului publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-33/252 din 09.04.1998.

Existenta capacitatii depline de exercitiuAceasta conditie rezulta din prevederea potrivit careia poate adopta

numai persoanele de ambele sexe care au atins varsta de 25 de ani (art. 121, alin. 1 C.F.), precum sj din prevederea legala ca:

Diferenta de varsta intre adoptator si adoptat va fi de eel putin 15 ani. Aceasta regula nu se aplica in cazurile cand unul dintre soti adopta copilul celuilalt sot.

Pentru motive temeinice, aceasta diferenta de varsta poate fi redusa, dar nu mai mult decat cu 5 ani (art. 123 C.F.).

Aici se cade de facut inca cateva completari si anume: Persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate adopta fara deosebire de nationalitate, rasa sau religie. Imprejurarea ca acesta are un copil nu

302 303

constituie un impediment pentru incheierea adoptiei. Persoana poate adopta fie ca este casatorita, fie ca nu este casatorita. Poate adopta numai persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a fi tutore -dispune de capacitatea deplina de exercitiu si se iau in considerare calitatile morale si alte calitati personale, posibilitatile de a-si indeplini obligatiile de adoptator, relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul care urmeaza a fi adoptat.

Interesul suprem al copiluluiIn adoptie interesele majore ale copilului trebuie sa reprezinte "cea

mai importanta ratiune". Nici un alt interes, fie acesta economic, politic, de securitate a statului sau al celui care adopta, nu are o importanta mai mare sau nu este egal cu eel al copilului. Principiul primordialitatii ar trebui prevazut clar prin lege. "Copilul este, desigur, acela care urmeaza a fi adoptat, dar subiectul interesului major nu trebuie neaparat limitat la ace§ti copii; alti copii pot fi afectati in urma procesului de adoptie. De exemplu, legislatia din Filipine cere ca "in cazul adoptiei unui copii in varsta de eel putin 10 ani, in primul rand trebuie sa se obtina acordul copilului. In aceiasi masura, in cazul in care parintii adoptivi au deja un copii in varsta de eel putin 10 ani, pentru adoptie va trebui sa se obtina acordul acestuia". O adoptie care este considerata contrara intereselor vreunuia dintre copiii din cadrul familiei ar fi dificil sa se incadreze in principiile Conventiei cuprivire la Drepturile Copilului.

B. Lipsa impedimentelor la adoptie.Pentru a se putea incheia adoptia este necesar sa nu existe

impedimente la adoptie. In conformitate cu articolul 121 C.F., adoptatori pot fi persoane de ambele sexe care au atins varsta de 25 de ani.

Nu pot fi adoptatori urmatoarele persoane:a) decazute din drepturile parintesti;b) declarate incapabile sau cu capacitate limitata de exercitiu;c) care au adoptat copii, dar adoptia a fost anulata din culpa lor;d) eliberate de obligatiile de tutore (curator) din cauza neindepliniriiculpabile a obligatiilor lor;e)care, in virtutea calitatilor morale sau a starii sanatatii, nu sunt in stare sa-si indeplineasca drepturile si obligatiile parintesti de intretinere si de educatie a copilului adoptat;f) care urmaresc scopul de a obtine o adoptie fictiva;g)care au prezentat documente false;h) care au atins varsta de 50 de ani (aceasta regula nu se aplica in cazul cand adoptatorii sunt casatoriti intre ei si unul din ei nu a atins varsta de

50 de ani, precum si atunci cand parintele adoptiv este so^ul parinlelui copilului adoptat sau cand copilul a trait in familia eventualilor paring adoptivi inainte ca acestia sa implineasca varsta de 50 de ani).

Cetatenii straini §i apatrizii care isi au domiciliul in afara hotarelor Republicii Moldova pot fi adoptatori ai copiilor cetateni ai Republicii Moldova, numai daca intrunesc atat conditiile impuse de legislatia statului ai carui cetateni sunt sau in care isi au domiciliul, cat si conditiile impuse de legislatia Republicii Moldova, precum si daca {ara lor este membra a Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei interna^ionale sau daca in acest domeniu exista un acord bilateral intre state.

Nu se admite adoptia copilului de un cuplu necasatorit.Lista contraindicatiilor medicale pentru persoanele care

intentioneaza sa adopte copii se aproba de Guvern.C. Conditiile de forma ale adoptieiAceste conditii sunt prevazute de lege in scopul de a asigura

indeplinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la adoptie. Conditiile de forma se refera la declaratia de adoptie (cererea de infiere) si la modalitatea incuviintarii adoptiei. -, Declaratia de adoptie

Adoptia necesita in primul rand acordul anumitor persoane. Actul care cuprinde acest acord se numeste declaratie de adoptie. Acordul de voin^a in vederea adoptiei se da printr-o declaratie scrisa autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului ori al parintilor. Persoanele chemate sa consimta la adoptie i§i pot manifesta vointa fie printr-un singur act, fie prin acte separate. In mod obisnuit, consimtamantul in vederea adoptiei se manifesta prin declaratie autentica data separat de fiecare persoana chemata sa consimta la adoptie.

Modalitatea incuviintarii adoptieiCererea de adoptie se depune la instanta de judecata de la domiciliul

infiatului sau, in cazurile cand o necesita interesele infiatului, de la domiciliul infietorului (art. 278/2 C.P.C.). Pricinile cu privire la incuviintarea infierii se examineaza de catre instanta de judecata in cadrul procedurii speciale (art. 244, alin. 8 C.P.C.).

La cererea de adoptie se anexeazd urmatoarele acte:1. copia autentificata a certificatului de na§tere a infiatului si extrasul

din registrul de inscriere a nasterilor;2. copiile autentificate ale certificatelor de na§tere si, in functie de caz

de casatorie sau deces ale parintilor infiatului;

304 )0i

3. declaratia autentificata de consimtamant la infiere, depusa de parintesau parinti, tutore (curator), de alti ocrotitori legali ai copilului;

4.certificatul medical al infiatului;5.certificatul medical al infietorului;6.certificatul privind starea materials a infietorului;7.consimtamantul In scris al copilului, daca a Tmplinit varsta de 10 ani,

autentificat de organul de tutela si curatela;8.copiile autentificate ale buletinului de identitate si certificatului de

casatorie ale infietorului, daca acesta este casatorit;9.avizul organului de tutela si curatela dat in temeiul examinarii

conditiilor de trai ale persoanei care doreste sa Tnfieze copilul si verificarii lipsei de piedici pentru ingaduirea infierii, actul examinarii conditiilor de trai;

10. avizul Comitetului pentru Infiere al Republicii Moldova, in cazul infierii de catre cetateni straini, si confirmarea ca copilul a fost prezentat pentru infiere cetatenilor Republicii Moldova, dar in decurs a eel putin 6 luni dupa ce a fost luat la evidenta nu a fost infiat;

11. actul ce confirma dreptul cetateanului strain la infiere in conditiile legislatiei tarii sale, eliberat de autoritatile competente ale acestei tari, in cazul infierii de catre cetateni straini;

12. ancheta sociala a infietorului, in cazul infierii de catre cetateni straini, efectuate de autoritatile competente de la domiciliul acestuia in care sa se indice opinia lor cu privire la infiere.Instanta de judecata poate solicita si alte probe admise de lege,

inclusiv referitoare la antecedentele penale ale infractorului (art. 278/3 C.P.C.).

Examinarea cererii de infiere se face cu participarea obligatorie a infietorului, a reprezentantului organului de tutela si curatela si a procurorului. In proces pot fi atrasi de instanta sau interveni din initiativa proprie si alte persoane interesate in actul infierii. La solicitarea infietorului sau la decizia instantei de judecata cererea se examineaza in sedinta judiciara inchisa (art. 278/4 C.P.C.).

Hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei poate fi pronuntata numai atunci cand copilul s-a aflat in ingrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai putin de 6 luni.

In unele cazuri, adoptia poate fi incuviintata si fara stabilirea acestui termen de incercare, motivele mentionandu-se in hotararea instantei judecatoresti (art. 122 C.F.).

306

In conformitate cu prevederile articolului 278/5 C'.l'.C . si ;i iilin, I, art. 119 C.F., instanta judecatoreasca va expedia, in termen dc 3 /ile din momentul cand hotararea privind incuviintarea adoptiei a ramas definitiva, copia acestei hotararii oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Oficiul de stare civila va executa hotararea judecatoreasca privind incuviintarea adoptiei, indiferent de faptul daca exista sau nu cererea adoptatorilor sau a persoanelor imputernicite de ei in acest sens.

Oficiul de stare civila, in baza hotararii judecatoresti privind incuviintarea adoptiei, intocme§te actul de adoptie si inscrie mentiunea cu privire la modificarile intervenite in starea civila a copilului pe actulde stare civila.

Adoptatorii se inscriu in actul de nastere al adoptatului in calitatede parinti ai acestuia.

In caz de necesitate, la cererea adoptatorilor, instanta judecatoreasca poate pastra datele despre parintii copilului adoptat (art.131 C.F.).

Secretul adoptiei este ocrotit de lege.Persoanele oficiale carora le este cunoscut faptul adoptiei sunt

obligate sa pastreze secretul acestui fapt. In caz contrar, ele poarta raspundere in conformitate cu legea. Sanctiunea pentru divulgarea secretului adoptiei este prevazuta expres de C. P. in art. 1121.

Se interzice eliberarea, fara acordul adoptatorilor sau al autoritatii tutelare, a extraselor din registrele de stare civila ori a copiilor de pe acestea, din care sa se vada ca adoptatorii nu sunt parintii firesti ai copilului adoptat (art. 134 C.F.).

2.5. Efectele juridice ale adoptiei

Rudenia civila. Drepturile §i obligatiile adoptatorului sj adoptatului iau na§tere din momentul cand a ramas definitiva hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei.

Adoptatul si descendentii lui, in raport cu parintii adoptivi §i rudele acestora, iar adoptatorii §i rudele acestora, in raport cu copilul adoptat si descendentii lui, sunt asimilati in drepturile. §i obligatiile personale nepatrimoniale sj patrimoniale cu rudele fire§ti.

Adoptatul pierde drepturile personale nepatrimoniale §i patrimoniale si este eliberat de indeplinirea obligatiilor fata de parintiisai firesti §i rudele acestora.

In cazul cand copilul este adoptat de o singura persoana, drepturile personale pot fi pastrate, la cererea mamei, daca adoptatorul este barbat

307

sau, la cererea tatalui, daca adoptatorul este femeie.Despre aceasta se mentioneaza in hotararea instantei judecatoresti

privind incuviintarea adoptiei.Aceste efecte juridice survin indiferent de faptul daca adoptatorii

sunt sau nu sunt, inscrisi in calitate de parinti ai copilului adoptat (art. 132C.F.).

Daca, la momentul adoptiei, copilul avea dreptul la pensie si indemnizatii in legatura cu pierderea intretinatorului, acest drept va fi pastrat §i dupa adoptie (art. 133 C.F.).

Numele defamilie al adoptatorului. Dupa adoptie, copilul i§i poate pastra numele de familie §i prenumele.

La cererea adoptatorilor, instanta judecatoreasca poate schimba numele si prenumele copilului adoptat, atribuindu-i numele de familie al adoptatorilor sau al unuia dintre ei, daca acestia poarta nume de familie diferite, iar prenumele poate fi ales de adoptatori.

Pentru schimbarea numelui de familie si a prenumelui copilului adoptat care a atins varsta de 10 ani se cere si acordul acestuia.

In caz de schimbare a numelui de familie §i a prenumelui copilului adoptat, faptul se mentioneaza in hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei (art. 129 C.F.).

Schimbarea locului de nastere al copilului adoptat. In scopul asigurarii secretului adoptiei, la cererea adoptatorilor, este posibila schimbarea locului de nastere al copilului.

In caz de schimbare a locului de nastere al copilului adoptat, faptul se mentioneaza in hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei (art. 130C.F.).

Domiciliul si locuinta adoptatorului. Domiciliul minorului adoptat este la parintii adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuieste. In cazul in care numai unul dintre parintii adoptatori reprezinta pe adoptat sau ii Tncuviinteaza actele, domiciliul adoptatului este la acel parinte. In ceia ce prive§te locuinta minorului adoptat, aceasta este la parintii sai. Daca sotii adoptatori nu locuiesc impreuna, acestia decid la care dintre ei va locui copilul. In caz ca parintii adoptatori nu cad la invoiala, decide instanta judecatoreasca tinind cont de interesele copilului dupa ce asculta pe parinti si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani.

Dobdndirea cetateniei prin infiere. Copilul apatrid dobandeste automat cetatenia Republicii Moldova prin infiere daca infietorii (infietorul) sunt cetateni ai Republicii Moldova.

Asupra cetateniei copilului apatrid Tnfiat de soti unul dintre care

308

este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain, holarasc, de comun acord, infietorii. In cazul in care infietorii nu cad dc comiin acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani, se cere consimtamantul lui, autentificatde notar.

Copilul cetacean strain infiat de soti, ambii sau numai unul dintre ei fiind cetatean al Republicii Moldova sau unul fiind cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain sau apatrid, poate deveni cetatean al Republicii Moldova daca renunta la cetatenia statului strain, cu exceptia cazurilor prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte (art. 13 al Legii cetateniei Republicii moldova nr. 1024-XIV din 02.06.2000).

2.6. Incetarea adoptiei.

Adoptia inceteaza in urma desfacerii sau declardrii nulitatii acesteia in baza hotardrii instantei judecatoresti.

Adoptia desfacuta inceteaza din momentul cand hotararea respectiva a instantei judecatoresti a ramas definitiva.

Adoptia declarata nula inceteaza din momentul incuviintariiacesteia.

Cererea privind desfacerea sau declararea nulitatii adoptiei seinainteaza adoptatorilor.

Daca parintilor nu le sunt cunoscuti adoptatorii, cererea se depune la autoritatea tutelara din raza teritoriala a instantei judecatoresti care a adoptat hotararea privind incuviintarea adoptiei. In acest caz, adoptatorilor li se comunica despre actiunea pornita §i ei au dreptul sa participe la proces sau sa incredinteze autoritatii tutelare aparareadrepturilor lor.

La examinarea cauzelor privind desfacerea sau declararea nulitatii adoptiei, instanta judecatoreasca este in drept sa oblige adoptatorii sa participe la proces (art. 135. C.F.).

Temeiurile desfacerii adoppei. Adoptia poate fi desfacuta, daca aceasta o cer interesele copilului adoptat, in cazul cand:

a) adoptatorii nu-§i indeplinesc sau nu-§i pot indeplini obligatiile privind intretinerea sj educa^ia adoptatului;b) adoptatorii abuzeaza de drepturile parinte§ti sau se comporta cu cruzime fata de copil;c) adoptatorii sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;

10!

d) adoptia s-a facut fara acordul parintilor copilului sau al sotuluiadoptatorului, daca acest acord se cerea conform legii.Instanta judecatoreasca este in drept sa desfaca adoptia si in alte

cazuri, daca aceasta o cer interesele adoptatului.Instanta judecatoreasca va expedia, in termen de 3 zile de la data

cand a ramas definitiva hotararea privind desfacerea adoptiei, o copie a acesteia oficiului de stare civila si autoritatii tutelare din raza teritoriala a instantei judecatore§ti (art. 136 C.F.).

Dreptul de a cere desfacerea adoptiei. Au dreptul sa ceara desfacerea adoptiei copilului:

a) parintii acestuia;b) adoptatorii lui;c) sotul adoptatorului, in cazul in care adoptia a fost facuta fara

acordul lui, daca acest acord se cerea conform legii;d) insusi adoptatul care a atins varsta de 14 ani;e) autoritatea tutelara;f) procurorul.

Persoanele fizice si juridice, altele decat cele mentionate la alin.(l), nu au dreptul sa ceara desfacerea adoptiei (art. 137 C.F.).

Desfacerea adoptiei dupd atingerea majoratului de catre adoptat. Daca, in momentul pornirii actiunii privind desfacerea adoptiei, adoptatul a atins varsta de 18 ani, adoptia poate fi desfacuta numai cu acordul atat al adoptatorului, cat §i al adoptatului (art. 138 C.F.).

Temeiurile declardrii nulitdtii adoptiei. Adoptia poate fi declarata nula numai daca se va stabili ca:

a) incuviintarea ei s-a intemeiat pe acte false;b) adoptia a fost fictiva;c) la momentul incuviintarii adoptiei, adoptatorul era decazut din

drepturile parintesti, declarat incapabil sau cu capacitate limitata de exercitiu (art. 139 C.F.).

Dreptul de a cere declararea nulitdtii adoptiei. Au dreptul de a cere declararea nulitatii adoptiei:

a) autoritatile tutelare;b) procurorul (art. 140 C.F.). Efectele incetdrii adoptiei.Din momentul incetarii adoptiei, se sting toate drepturile §i

obligatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre copilul adoptat si descendentii lui, pe de o parte, si adoptatorii si rudele lor, pe de alta parte, si se restabilesc drepturile si obligatiile dintre adoptat si descendentii lui, pe de o parte, si parintii si rudele fire§ti ale adoptatului,

310

pe de alta parte.In cazul incetarii adoptiei, problema privind restabilirea numclui de

familie §i a prenumelui copilului adoptat se solutioneaza de instanta judecatoreasca. Daca acesta a implinit varsta de 10 ani, se ia in considerare si parerea lui.

In cazul desfacerii adoptiei, instanta judecatoreasca poate obliga adoptatorii sa acorde copilului minor intretinere in marimea sj modul prevazute de prezentul cod.

Dupa incetarea adoptiei, copilul este inapoiat parintilor. Daca parintii lipsesc sau inapoierea lui parintilor contravine intereselor copilului, el este dat in grija autoritatii tutelare (art. 141 C.F.).

In cazul declararii nulitatii sau al anularii infierii copilului apatrid sau cetatean strain acesta este considerat ca nu a fost niciodata cetatean al Republicii Moldova daca domiciliaza legal si obi§nuit in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate (art. 14 al Legiicetateniei Republicii Moldova).

...:*; ■•i.at ' f - ' . .">'»- - ■ i!. iuf

§ 3. Tutela si curatela copiilori

Instituirea tutelei si curateleiTutela §i curatela se instituie asupra copiilor ramasi fara ocrotire

parinteasca in scopul educatiei §i instruirii acestora, precum §i al apararii drepturilor si intereselor lor legitime.

Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins varsta de 15 ani. La atingerea varstei de 15 ani, tutela se transforma in curatela, fara adoptarea de catre autoritatea tutelara a unei hotarari suplimentare.

Curatela se instituie asupra copiilor in varsta de la 15 la 18 ani.Tutela si curatela se instituie de catre autoritatile administratiei

publice locale, in termen de eel mult o luna din momentul primirii cererii respective, in baza avizului scris al autoritatii tutelare.

Persoanele care pot fi numite tutori (curatori)Drept tutori (curatori) pot fi numite numai persoane majore care

dispun de capacitate deplina de exercitiu.La numirea tutorelui (curatorului) se iau in considerare calitatile

morale si alte calitati personale, posibilitatile candidatului de a-§i indeplini obligatiile de tutore (curator), relatiile lui §i ale membrilor familiei lui cu copilul.

Numirea tutorelui la copilul care a atins varsta de 10 ani se facenumai cu acordul copilului.

Nu pot fi numiti tutori (curatori) persoanele:

311

a) decazute din drepturile parintesti;b) inlaturate anterior de la indeplinirea obligatiilor de tutore (curator) din culpa lor;c) care au fost adoptatori, dar adoptia a fost desfacuta din culpa lor;d) care, din cauza starii de sanatate, nu pot mdeplini obligatiile de tutore (curator);e) care sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;f) care nu au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.Tutela (curatela) asupra copiilor care sunt intretinuti si educati in

institutiile de statIn cazul in care asupra copiilor intretinuti si educati in institutiile de

stat nu este instituita tutela (curatela), obligatiile tutorelui (curatorului) sunt puse pe seama administratiei institutiei respective.

Plasamentul temporar al copilului aflat sub tutela (curatela) in institutia de stat nu anuleaza drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului) fata de acesta.

Apararea drepturilor copiilor externati din institutiile de stat este preluata de catre autoritatile tutelare.

Drepturile copiilor aflati sub tutela (curatela)Copiii aflati sub tutela (curatela) au dreptul: Qa) de a locui tmpreuna cu tutorele (curatorul) lor;b) la conditii normale de intretinere, educatie si instruire;c) la dezvoltare multilaterala si la respectarea demnitatii umane;d) la pensia de intretinere si la alte plati sociale;e) la spatiul locativ ocupat anterior de catre parintii lor sau la asigurarea cu spatiu locativ, in modul stabilit;f) la apararea drepturilor lor in modul stabilit;g) la comunicare cu parintii si rudele;h) la exprimarea propriei opinii in procesul solutionariiproblemelor care le ating drepturile si interesele legitime.

Drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului)Tutorele (curatorul) are dreptul si este obligat sa se ocupe de

educatia copilului aflat sub tutela (curatela) sa, sa aiba grija de sanatatea si dezvoltarea fizica, psihica, spirituals si morala a copilului.

Tutorele (curatorul) determina de sine statator procedeele si mijloacele de educatie a copilului aflat sub tutela (curatela), luand in considerare eventualele recomandari ale autoritatii tutelare si respectand prevederile art. 62.

Tutorele (curatorul), tinind cont de opinia copilului, poate alege institutia de invatamant si forma de studii pe care le va urma copilul,

312

fund obligat sa asigure frecventarea de catre copil a scolii pana la sfarsitul anului de invatamant in care acesta atinge varsla de 16 ani

Tutorele (curatorul) este in drept sa ceara de la orice persoanfl, inclusiv rudele apropiate, inapoierea copilului pe care acestea II ic( in fara temei legal sau fara o hotarare corespunzatoare a instan^cijudecatoresti.

Tutorele (curatorul) nu este in drept sa impiedice contactclc copilului cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care contactele respective contravin intereselor acestuia.

Drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului) privind reprezentarea intereselor copilului aflat sub tutela (curatela) sa sunt stabilite de legislatia civila.

Tutorele (curatorul) este obligat sa locuiasca impreuna cu copilul aflat sub tutela (curatela) sa. Locuirea separata a tutorelui (curatorului) poate fi permisa de autoritatea tutelara, daca aceasta nu va influenta negativ asupra educatiei copilului.

Tutorele (curatorul) este obligat sa comunice autoritatii tutelare informatiile privind starea sanatatii, Tngrijirea si educatia copilului, precum si schimbarea domiciliului.

Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor de tutore(curator)

Drepturile si obligatiile de tutore (curator) sunt exercitate exclusiv in interesul minorului aflat sub tutela (curatela).

Obligatiile de tutore (curator) sunt exercitate gratuit, cu exceptiileprevazute de lege.

Abuzul de drepturile sau de obligatiile de tutore - folosirea in interes de profit a tutelei (curatela) in dauna intereselor celui pus sub tutela (curatela) sau lasarea copiilor pusi sub tutela (curatela) fara supraveghere sau ajutorul material necesare, pedepseste in conformitate cu prevederile art. 112 C.P.

Primirea de catre tutore (curator) sau alt ocrotitor legal al copilului a unei recompense sub orice forma pentru darea consimtamantului de a lua copilul sub tutela (curatela), fie pentru transmiterea copilului altor persoane, care nu-i sunt parinti, in alt mod decat eel prevazut de legislatie, precum si pentru prezentarea unor date neveridice pentru legitimarea transmiterii copilului, se pedepseste in conformitate culegislatia penala.

De asemenea, se pedepseste si exercitarea presiunii asupra tutorelui (curatorului), altui ocrotitor legal al copilului sub orice forma in scopul primirii consimtamantului de a transmite copilul, precum si al

31:

prezentarii de date neveridice pentru legitimarea transmiterii copilului altorpersoane.

§ 4. Casele de copii de tip familial

Notiunea de casa de copii de tip familialCasa de copii de tip familial este o institute particular;!, creata pe

baza unei familii, tinandu-se cont de situatia materials sj nivelul spiritual al acesteia, in scopul intretinerii partiale si educatiei copiilor orfani si a celor ramasi fara ocrotire parinteasca.

Crearea caselor de copii de tip familialCasa de copii de tip familial se creeaza conform hotararii autoritatii

administratiei publice locale, adoptate in baza avizului autoritatii tutelare, a cererii parintilor educatori si a actelor anexate la aceasta.

In casa de copii de tip familial pot fi eel mult 10 copii, inclusiv copiii proprii ai parintilor educatori, dar nu mai putin de 5 copii plasati.

Parintii educatoriFondatorii caselor de copii de tip familial se numesc parinti

educatori. Pot fi parinti educatori persoanele cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, care au atins varsta de 25 de ani si ale caror calitati morale si stare a sanatatii permit Tndeplinirea obligatiilor respective.

Nu pot fi parinti educatori persoanele:a) decazute din drepturile parintesti;b) declarate incapabile sau cu capacitate limitata de exercitiu;c) eliberate de obligatiile de tutore (curator) din culpa lor;d) care au fost adoptatori, dar adoptia a fost desfacuta din culpa lor;e) care sufera de boli cronice grave sau contagioase. Drepturile p obligatiile parintilor educatoriParintii educatori au fata de copiii plasati in casele de copii de tip

familial drepturi sj obligatii similare celor ale tutorelui (curatorului), adica parintele educator are dreptul si este obligat:

- sa se ocupe de educatia copilului, sa aiba grija de sanatatea sidezvoltarea fizica, psihica, spirituals si morala a copilului;

-, sa determine de sine statator procedeele si mijloacele de educatie a copilului luat pentru educatie, luand in considerare eventualele recomandari ale autoritatilor tutelare;

- tinind cont de opinia copilului, poate alege institutia deinvatamant si forma de studii pe care le va urma copilul, fiindobligat sa asigure frecventarea de catre copii a scolii pana lasfarsjtul anului de invatamant in care acesta atinge varsta de 16

314

am;- este in drept sa ceara de la orice persoana, inclus iv rudele

apropiate, Tnapoierea copilului pe care acestea il retin laril temei legal sau fara o hotarare corespunzatoare a instan(oi judecatoresti;

- nu este in drept sa impiedice contactele copilului cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care contactele respective contravin intereselor acestuia etc.

Parintii educatori beneficiaza de remunerare si inlesniri in modulstabilit de Guvern.

Copiii care pot fi plasati in casele de copii de tip familialIn casele de copii de tip familial pot fi plasati pentru intretinere si

educatie copiii orfani si copiii ramasi fara ocrotire parinteasca in varsta de pana la 14 ani.

Alegerea prealabila a copiilor pentru casa de copii de tip familial se face de catre parintii educatori, cu concursul autoritatii tutelare, tinandu-se cont, in mod obligatoriu, de provenienta etnica a copilului, de apartenenta lui la o anumita cultura, de religia, limba, starea sanatatii sj dezvoltarea copilului, in vederea crearii conditiilor de viata care ar asigura continuitatea educatiei acestuia.

La plasarea in casele de copii de tip familial este interzisa despartirea fratilor sj surorilor, cu exceptia cazurilor cand aceasta o cerinteresele copiilor.

Copilul care a implinit varsta de 10 ani*poate fi plasat in casa de copii de tip familial numai cu acordul acestuia.

Drepturile copiilor plasati in casele de copii de tip familial Copiii plasati in casele de copii de tip familial au dreptul:- la conditii normale de intretinere, educatie si instruire;- la dezvoltarea multilateral sj la respectarea demnitatii umane; la

pensia de intretinere si la alte plati sociale;- la apararea drepturilor lor in modul stabilit;- la comunicarea cu parintii sj rudele; la exprimarea propriei

opinii in procesul solutionarii problemelor care le ating drepturile si interesele legitime etc.

Pentru intretinerea copiilor din casele de copii de tip familial se platesc indemnizatii lunare in modul sj cuantumul prevazute de Guvern. Mijloacele banesti, prevazute pentru alimentarea copiilor, procurarca imbracamintei, incaltamintei, obiectelor de igiena personala, medicamentelor sunt transferate lunar pe conturile personale ale parintilor educatori.

il!

Mijloacele necesare pentru deservirea cladirilor, incalzire, energie electrica si alte cheltuieli de gospodarire se elibereaza caselor de copii de tip familial in baza chitantelor de achitare sau altor documente financiare, conform normativelor si tarifelor stabilite in localitatea respectiva.

Copiii din casele de copii detin calitatea de membru al acestora pana la atingerea varstei de 18 ani. In cazul continuarii studiilor in colegii sau institutii superioare de invatamant ei isi pastreaza aceasta calitate pana la incheierea studiilor. Daca in acest caz ei locuiesc separat de parintii educatori, beneficiaza de toate inlesnirile prevazute pentru copiii orfani si ramasi tara ingrijire parinteasca.

'•• . .'■:',-in i: S-/!f»j;.- r,j~;=,;.«'*- i> ■r,6b :»n>,% ■ .

. ' . ■ ■ ■ ■ . ■ •

r.

• ■ '.

| --.

■

!

316

"Datoria unui judecator este sa cerceteze deopotriva faptele, dar j/ imprejurarile in care s-au petrecut pie"

Ovidius § 1.

Atributiile instantei judecatore§ti

Pornind de la prevederea constitutionals ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatore§ti (art. 114 al Constitutiei), Codul familiei determina in care cazuri anume instanta judecatoreasca este chemata sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale membrilor familiei.

Cerintele ce tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile, cu exceptia cazurilor cand termenele pentru apararea dreptului lezat sunt prevazute in mod expres in Codul familiei.

La examinarea cerintelor ce tin de relatiile familiale, instanta judecatoreasca aplica normele care reglementeaza prescriptia in conformitate cu prevederile articolelor respective ale Codului civil.

Aplicarea corecta si uniforma in intreaga tara a legislatiei de catre toate instantele judecatoresti este asigurata de catre Curtea Supremd de Justitie, fiind imputernicita de lege ca unica instanta judecatoreasca suprema. Unificand practica judiciara, hotararile Plenului Curtii Supreme de Justitie explica legile §i permit a patrunde in esenta lor la rezolvarea litigiilor concrete, fara a purta un caracter obligatoriu. Astfel:

1.1. Modul §i conditiilc de incheiere si desfacere a casatoriei

Cu privire la practica aplicarii de catre instantele judecatoresti alegislatiei in cauzele de desfacere a casatoriei - modul de solutionare alitigiilor cu privire la partajarea averii, determinarea valorii ei, modulde intretinere si educatie ulterioard a copiilor, determinarea sumelor,care urmeaza sa fie achitate pentru eliberarea adeverintelor dedesfacere a casatoriei de unul sau ambii soti etc., Hotdrdrea Plenuluidin 15 noiembrie 1993, nr. 10 cu modificdrile introduse prin Hotdrdrea

. ■ u

31"

Capitolul XAtributiile organelor de drept privind ocrotirea drepturilor

§i intereselor subiectelor de drept familial

Plenului din 20 decembrie 1999, nr. 38 da explicatiile necesare. Raportand aceste explicatii la prevederile Codului familiei putem face unele generalizari:

- Sotii, in privinta carora a fost micsorata varsta de casatorie pana la 16 ani, in conformitate cu art. 14 C.F., obtin capacitatea de exercitiu de volum deplin din momentul inregistrarii casatoriei (art. 11 C.C.), ceea ce inseamna ca ei beneficiaza de dreptul de a se adresa sine statator in instanta judecatoreasca cu cerere de chemare in judecata.

- Judecarea cauzelor cu privire la desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca, potrivit art. 33 C.F., se efectueaza in procedura generala conform cererii unuia sau ambilor soti. Daca actiunea este inaintata de catre tutorele sotului declarat incapabil, in conformitate cu art. 45 C.P.C., instanta judecatoreasca poate sa atraga la participarea in proces organele de tutela si curatela, pentru a da concluziile necesare.

- Judecatorul refuza primirea cererii, iar instanta dispune incetarea procesului in cazul in care s-a constatat ca sotul a intentat o actiune de desfacere a casatoriei fara consimtamantul sotiei in perioada graviditatii acesteia si timp de un an dupa nasterea copilului daca acesta s-a nascut viu si traieste (art. 34 C.F.).

- Desfacerea casatoriei cu consimtamantul ambilor soti, care nu au copii comuni minori, se efectueaza de catre organele starii civile (art.36 C.F.). In caz de litigiu cu privire la partajarea bunurilor care sunt proprietate comuna, plata de intretinere a sotului inapt de munca si care necesita ajutor, desfacerea casatoriei se efectueaza de catre instanta judecatoreasca. Judecatorul nu are dreptul sa refuze unui sot primirea cererii cu privire la desfacerea casatoriei, iar instanta sa dispuna incetarea procesului din motivele ca aceasta casatorie poate fi desfacuta de organele de stare civila, desi al doilea sot nu are obiectii, insa se eschiveaza de a desface casatoria in organele starii civile )refuza sa depuna cererea respective sau depunand-o, nu se prezinta pentru inregistrarea divortului etc.)(art. 37, alin.2 C.F.).

- Desfacerea casatoriei conform actiunilor intentate impotrivapersoanelor cu capacitatea de exercitiu limitata in urma abuzului debauturi alcoolice sau substante narcotice, precum si actiunilor acestorpersoane se efectueaza in ordine generala. In acest caz nu se aplicaordinea specials de desfacere a casatoriei, prevazuta la art.36 C.F. inprivinta persoanelor declarate in modul stabilit de lege incapabile dincauza alienatiei sau debilitatii mintale.

- Actiunile de desfacere a casatoriei cu o persoana a carei domiciliueste necunoscut, poate fi intentata la alegerea reclamatului, adica la

instanta judecatoreasca a ultimului domiciliu cunoscut al rcclanuiiitului sau la instanta judecatoreasca a locului unde se afla bunurilc lui, iar in cazul in care cu reclamantul se afla copiii minori sau deplasarea la locul de trai al reclamatului este dificila pentru el din cauza starii sanatatii la instanta judecatoreasca a domiciliului reclamantului.

- Tinand cont de faptul ca una din conditiile elucidarii din toate punctele de vedere a relatiilor dintre parti si a judecarii corecte a cauzelor cu privire la desfacerea casatoriei este pregatirea lor cuvenita pentru dezbaterea judiciara, este necesar:

a) Cererea de chemare in judecata cu privire la desfacerea casatoriei ca corespunda cerintelor art. 128 C.P.C., sa contina informatiile - cand si unde a fost inregistrata casatoria, a cata oara se desface casatoria, daca sunt copii, varsta lor, daca s-a ajuns la o intelegere in privinta intretinerii si educarii copiilor, motivele depunerii cererii de desfacere a casatoriei si actiunea de desfacere a casatoriei. La cerere se anexeaza adeverinta de casatorie, copiile adeverintelor de nastere a copiilor, documentele cu privire la salariu si alte documente necesare.

b) Primind cererea de desfacere a casatoriei, judecatorul, de regula, cheama la o convorbire pe unui sau pe ambii soti, clarifica caracterul relatiilor care s-au creat intre ei, atitudinea lor fata de desfacerea casatoriei si ia masuri pentru mentinerea familiei. Daca din circumstantele pricinii rezulta ca este posibila mentinerea vietii familiale a sotilor, instanta judecatoreasca va amana examinarea cauzei, stabilind un termen de la o luna la 6 luni pentru impacare. In lipsa temeiurilor pentru desfacerea casatoriei, instanta judecatoreasca nu admite actiunea, neamanand judecarea pricinii si nefixand sotilor un termen pentruimpacare.

Reiesind din sarcinile consolidarii familiei, apararii drepturilor si intereselor ocrotite prin lege a sotilor si copiilor, actiunea de desfacere a casatoriei urmeaza sa fie admisd door in cazul in care instanta judecatoreasca consiatd cd viata in comun de mai departe a sotilor si mentinerea familiei au devenit imposibile.

- Casatoria poate fi declarata nula daca ea a fost incheiata in modul prevazut de art. 41, C.F. Persoanele care au dreptul sa ceara declararea nulitatii casatoriei sunt indicate in art. 42, C.F. Daca pana la examinarea cauzei au disparut imprejurarile care au impiedicat incheierea casatoriei, casatoria poate fi declarata valabila din momentul disparitiei acestor imprejurari (art. 43 C.F.). Urmeaza sa fie recunoscuta fictiva numai acea casatorie, la inregistrarea careia a lipsit intentia din partea ambelor parti

318 311)

sau a uneia din ele de a crea familie. Casatoria se declara nula daca consimtamantul pentru casatorie a fost dat de o persoana care la momentul incheierii ei, din cauza starii de sanatate, nu putea sa-si dea seama de actiunile sale si sa le dirijeze.

- Instanta judecatoreasca ia mdsuri pentru apararea drepturilor si intereselor copiilor minori ai sotilor ce divorteaza (art. 36, alin. 4 C.F.). Judecatorul, primind cererea cu privire la desfacerea casatoriei, iar instanta judecatoreasca in cursul judecarii cauzei, vor clarifica daca sotii au ajuns la o intelegere despre intretinerea si educarea copiilor in cazul divortului. Daca nu s-a ajuns la o asemenea intelegere, judecatorul sau respectiv instanta judecatoreasca explica sotilor modul de solutionare a litigiilor cu privire la educatia si intretinerea copiilor.

Concomitent cu desfacerea casatoriei, instanta judecatoreasca poate sa solutioneze litigiile aparute intre soti: cu cine dintre ei vor locui copiii dupa divort si cu privire la incasarea pensiei alimentare ; urmarirea mijloacelor pentru intretinerea sotului inapt de munca si care necesita ajutor; cu privire la bunurile care sunt proprietate cojnuna a sotilor.

Instanta de judecata nu va judeca concorrircent cu actiunea de desfacere a casatoriei alte actiuni ale sotilor sau o actiune care afecteaza interesele tertelor persoane. In special, in cazurile in care intre soti exista un litigiu referitor la faptul cu cine dintre ei va locui copilul care se afla la o terta persoana sau intr-o institute pentru copii, precum si daca a fost intentata o actiune despre incasarea pensiei alimentare de la sotul din a carui salariu (venit) sunt deja efectuate retineri conform altor urmariri sau cu privire la partajul bunurilor la care pretinde, sau sunt inregistrate pe numele tertelor persoane, asemenea actiuni urmeaza sa fie disjunse in proceduri separate, atragand pentru participare in proces toate persoanele interesate.

In scopul apararii drepturilor si intereselor copiilor minori instanta judecatoreasca, in functie de circumstante concrete, poate sa incaseze pensia alimentara pentru intretinerea copiilor, indiferent de prezentarea actiunii in privinta acesteia.

In cazul amanarii judecarii cauzei §i acordarii sotilor unui termen pentru impacare, instanta judecatoreasca are dreptul sa solutioneze chestiunea despre incasarea provizorie a pensiei alimentare pana la judecarea cauzei in fond (art. 78 C.P.C.).

- Daca la intentarea actiunii de urmarire a pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor, cealalta parte contest! inscrierea despre tata sau mama copilului in actul de nastere, ambele actiuni urmeaza sa fie disjunse din pricina de desfacere a casatoriei pentru judecarea lor

320

comuna intr-o procedure separata. In cadru aceleiasi proceduri se pot judeca actiuni cu privire la desfacerea casatoriei sau recunoasterca nulitatii ei, daca asemenea actiuni au fost intentate. Daca impreuna cu cererea de desfacere a casatoriei a fost inaintata cerinta de urmarire a pensiei alimentare si reclamantul insista asupra judecarii ei, aceasta cerinta urmeaza sa fie disjunsa intr-un proces separat, asupra careia instanta judecatoreasca va adopta o incheiere.

- Daca in cadru judecarii pricinii cu privire la desfacerea casatoriei intre soti au aparut neintelegeri despre transmiterea copiilor pentru educare in viitor, instanta judecatoreasca va clarifica conditiile de educare a lor la fiecare din parinti, atragand la participarea in proces sectiile (directiile) invatamantului public pentru a-si da concluzia in vederea indeplinirii obigatiilor incredintate (art. 45 C.P.C.).

- Bunurile dobandite de soti in perioada casatoriei pot fi impartite in baza acordului dintre soti. In caz de neintelegere, determinarea cotei-parti afiecdrui sot in proprielatea in devdlmdsie, precum si impartirea acesteia in naturd, se face pe cale judecatoreasca (art. 25, alin. 2 si 3 C.F.). La impartirea bunurilor se ia in considerate, de asemenea, datoriile comune ale sotilor si dreptul de reclamare conform angajamentelor aparute in interesele familiei.

Daca instanta judecatoreasca va constata ca unul dintre soti a efectuat instrainarea proprietatii comune sau a cheltuit-o cum a crezut de cuviinta contrar dorintei celuilalt sot si nu in interesele familiei, sau a tainuit-o, atunci la impartire se ia in considerate aceasta avere ori valoarea ei.

- Componenta proprietatii comune a sotilor se determina dinmomentul incetarii reale de catre soti a raporturilor familiale si aadministrarii comune a gospodariei, daca dupa incetarea lor sotii nu auprocurat o alta proprietate din mijloace comune. in cazul existentei unorprobe ce confirma cu certitudine incetarea reala a raporturilor familiale,traiul separat al sotilor si lipsa unei gospodarii comune fara desfacereacasatoriei, instanta judecatoreasca are dreptul sa recunoasca avereaproprietate a unui sot, daca ea a fost procurata in aceasta perioada dinmijloacele lui personale. Valoarea bunurilor se stabileste reiesind dinpreturile, care sunt in vigoare la ziua pronuntarii hotararii, tinandu-secont de procentul de uzare a bunurilor. Insa in cazul reducerii valoriiacestei averi dupa incetarea raporturilor familiale in urma actiunilorunilaterale ale unuia dintre soti, la impartirea averii instantajudecatoreasca poate sa ridice cota acestui sot din bunurile comune, inasa marime, in care s-a micsorat valoarea generala a bunurilor.

321

- Bunurile fiecaruia dintre soti pot fi recunoscute proprietate indevalmasje a lor, daca se va stabili ca sunt intrunite prevederile art. 23,C.F. Concomitent, stabilind cotele-parti din aceste bunuri, instantajudecatoreasca va tine cont de mijloacele depuse de catre unul dintresoti pana la incheierea casatoriei sj respectiv va spori cota acestui sot dinbunuri.

Impartind bunurile care sunt proprietate in devalmasje a sotilor, instanta judecatoreasca, in unele cazuri (art. 26, alin. 1 C.F.), poate sa se abata de la principiul partilor egale ale sotilor, avind in vedere interesele unuia dintre soti sj/sau de interesele copiilor minori. Motivele sj marimea modificarii partii din proprietatea in devalmasje necesita sa fie indicata in hotarare.

- Depunerea de la casa de economii poate fi impartita numai intre persoanele care sunt casatorite oficial. Alte persoane nu pot pretinde la impartirea lor. Daca o terta persoana a acordat sotilor mijloacele sale, utilizate pentru depunerea lor in institutiile creditare, aceasta persoana are dreptul sa inainteze o actiune intr-o procedtfra separata cu privire la recuperarea sumelor corespunzatoare in conformitate cu normele Codului civil. Satisfacand actiunea tertei persoane la urmarirea sumei acordate mijloacele nu pot fi mate de pe cont, ci pot fi percepute din alte bunuri ale reclamatilor. Depunerile efectuate de catre soti din contul bunurilor comune pe numele copiilor lor minori conform unui acord reciproc se considera proprietate a copiilor sj nu urmeaza a fi luate in considerate la partajul bunurilor ce sunt proprietate in devalmasje a sotilor.

- La stabilirea marimii taxei de stat, care urmeaza sa fie incasata de la soti in cazul desfacerii casatoriei, se ia in considerate de cate ori au fost casatoriti sotii (o data sau repetat), starea materiala a fiecaruia dintre ei, la care dintre parti vor ramane sa locuiasca copiii minori, gradul vinovatiei fiecaruia dintre soti in destramarea familiei sj alte circumstante concrete. Eliberarea de achitarea unei parti a taxei de stat la inregistrarea desfacerii casatoriei in organele starii civile, precum sj stabilirea marimii ei in privinta fiecaruia dintre parti, necesita sa fie motivate in mod obligatoriu in hotararea instantei judecatoresji.

Constatand faptele de comportare nedemna a sotilor, neindeplinirii cuvenite de catre parinti a obligatiunilor de intretinere sj educare a copiilor, precum sj alte incalcari ale legislatiei, instanta judecatoreasca va reactiona la ele prin pronuntarea unor incheieri interlocutorii, pentru ca fata de aceste persoane sa fie luate masurile necesare de influenta.'7

-----------------------------:--17 Curtea Suprema de Justitie, Culegere de hotariri explicative, Chi§inau. 2000, p. 142. 322

1.2. Protectia familiei, maternitatii, paternitatii si copilarici

Cu privire la practica de aplicare de catre instantele judecdtorefti a legislatiei la judecarea cazurilor referitoare la stabilirea paternitatii, explicatiile de rigoare se gasesc in Hotararea Plenului din 24 octombrie 1994, nr. 8, cu modificarile introduse prin Hotararea Plenului din 19 decembrie 1994, nr. 10 si din 20 decembrie 1999, nr. 38. In conformitate cu aceste explicatii §i cu prevederile Codului familiei se poate de mentionat:

- Ordinea de stabilire a paternitatii, indicata in art. 48 C.F., se aplicain privinta copiilor care s-au nascut incepand cu 1 octombrie 1968. Inprivinta copiilor nascuti de la persoane care nu sunt casatorite §i nascutipana la aceasta data, paternitatea poate fi stabilita prin depunerea uneicereri comune de catre mama copilului §i persoana care recunoa§tepaternitatea sa fata de copil la organele de inregistrare a actelor stariicivile.

- Instanta judecatoreasca poate primi pe rol cererea privindstabilirea paternitatii dupa inregistrarea na§terii copilului la organele deinregistrare a actelor starii civile sj prezentarea adeverintei de na§tere cumentiunea despre tata, efectuata in conformitate cu cerintele art. 47 C.F.Daca na§terea copilului nu este inregistrata, judecatorul refuza saprimeasca cererea de chemare in judecata cu privire la stabilireapaternitatii in baza art. 131, alin 1 C.P.C.

- Daca la rubrica despre na§terea copilului este indicat drept tata o persoana anumita, instanta de judecata nu va primi cererea privind stabilirea paternitatii, deoarece mentiunea despre tata, efectuata la organele starii civile, se considera drept dovada a provenientei copilului de la persoana indicata.

- Odata cu actiunea privind stabilirea paternitatii, poate fi inaintata §i cererea despre incasarea pensiei alimentare pentru copil. In conformitate cu art. 119 C.P.C, asemenea actiune poate fi intentata atat la instanta judecatoreasca de la domiciliul reclamantului, cat §i la instanta domiciliului reclamatului.

- Daca locul de aflare a persoanei, impotriva careia este intentata actiunea cu privire la stabilirea paternitatii sj incasarea pensiei alimentare nu este cunoscut, instanta judecatoreasca poate ordona organelor de politie sa caute aceasta persoana (art. 107 C.P.C.) sj poate solutiona chestiunea vizand suspendarea procesului conform art. 214, alin. 3 C.P.C.

- In privinta copiilor care s-au nascut pana la 1 octombrie 1968, in

323

caz de deces al tatalui lor real, poate fi stabilit faptul recunoasterii paternitatii. Instanta judecatoreasca nu e in drept sa refuze primirea cererii despre recunoasterea paternitatii de persoana, care a decedat dupa aceasta data. Acest fapt poate fi stabilit de catre instanta judecatoreasca in cazul in care copilul era intretinut de persoana respective la momentul decesului ei, precum si anterior, daca aceasta persoana a recunoscut paternitatea sa fata de acest copil. Luand in seama circumstantele concrete, acest fapt poate fi stabilit, de asemenea, si in privinta copilului, nascut dupa decesul persoanei care in timpul graviditatii mamei recunostea paternitatea sa fata de viitorul copil.

Faptul recunoasterii paternitatii se stabileste de catre instanta judecatoreasca la cererea mamei copilului, a tutorelui (curatorului) lui, a insusi copilului la atingerea majoratului (art.48 C.F.).

- In scopul stabilirii relatiilor reale dintre parti la proces, in cadrul pregatirii pricinilor privind stabilirea paternitatii pentru dezbaterile judiciare trebuie sa fie chemati reclamantul si reclamatul la infatisare in conformitate cu prevederile art. 143 C.P.C.. Daca in timpul convorbirii sau in sedinta judiciara reclamatul recunoaste paternitatea fata de copil, instanta judecatoreasca va explica partilor dispozitia art. 47 C. F., si daca reclamatul este de acord sa stabileasca provenienta copilului prin depunerea unei cereri in comun la organele starii civile, va fixa un termen anumit pentru perfectarea paternitatii in mod benevol. Dupa prezentarea in instanta a adeverintei de nastere a copilului, eliberata in baza mentiunii despre stabilirea paternitatii, procesul urmeaza a fi incetat(art. 218C.P.C).

- La cererea de stabilire a paternitatii urmeaza sa fie anexate: copiile adeverintelor de nastere a copiilor; certificatele ce adeveresc ca copiii sunt intretinuti de catre reclamant, iar in functie de circumstantele concrete ale pricinii - certificate de la Primarie, biroul de exploatare a locuintelor cu privire la traiul in comun, mandate postale, documente despre primirea coletelor, demersuri despre aranjarea copilului reclamantei la institutii pentru copii si alte acte importante pentru proces, iar in cazul intentarii si a unei actiuni de incasare a pensiei alimentare, se anexeaza certificatul referitor la salariul mediu al reclamatului.

La judecarea litigiilor cu privire la stabilirea paternitatii si cu privire la incasarea mijloacelor pentru intretinerea copiilor se vor lua in considerate explicatiile Plenului "Cu privire la practica judiciara in cauzele despre incasarea pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor

324

si altor membri ai familiei".18

1.3. Drepturile si obligatiile parintilor si copiilor. Obligatia legala de intretinere

Hotardrea Plenului din 19 decembrie 1994, nr. 9 cu modificarile introduce prin Hotardrea Plenului din 20 decembrie 1999, nr. 38 dau explicatiile necesare cu privire la practica judiciara in cazurile despre incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor si altor membri ai familiei.

Solutionarea justa si in termeni rezonabili a litigiilor cu privire la incasarea pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor si altor membri ai familiei este una din principalele garantii de aparare a intereselor copiilor si a altor membri ai familiei. Marimea, conditiile si modul de plata a pensiei alimentare se determina in baza unui contract incheiat intre persoana care datoreaza intretinere si persoana care are dreptul la intretinere (art. 92 C.F.). In numele copilului minor contractul este incheiat de catre parintele caruia i-a fost incredintat copilul. Daca lipseste un atare contract si parintii nu participa la intretinerea copiilor, pensia de intretinere se incaseaza pe cale judecatoreasca.

Primind cererea de chemare in judecata, judecatorii vor cere de la reclamant sa prezinte documentele necesare, in special - adeverintele de na§tere ale copiilor, certificatul de aflare a lor la intretinerea reclamantului, despre salariul (venitul) reclamatului si informatii cu privire la faptul daca de la dansul se incaseaza pensie alimentara in favoarea altor incasatori. In cazul lipsei litigiului, cererea este examinata de judecator fara a porni un proces-verbal cu adoptarea ordonantei despre esenta pretentiilor inaintate. In acest caz persoana obligata sa plateasca pensie alimentara trebuie sa-si exprime asentimentul verbal, prezentandu-se personal la judecator sau in scris, semnand cererea cu privire la incasarea pensiei alimentare, sau transmitand cererea despre aceasta prin intermediul urmaritorului, al altor persoane, ori prin posta etc. Ordonanta cu privire la incasarea pensiei alimentare este adoptata de catre judecator in termen de doua zile de la primirea consimtamantului persoanei, obligate sa plateasca pensia alimentara.

In cazul in care persoana obligata si plateasca pensie alimentara este impotriva incasarii pensiei alimentare sau cand de la dansa sc incaseaza pensie alimentara pentru intretinerea altor copii, sau se efectueaza retineri in baza altor titluri executorii, cererea cu privire la

18 Curtea Suprema de Justice, Culegere de hotariri explicative, Chi$inau, 2000, p 166

incasarea pensiei alimentare este judecata in procedura generala, tar persoanele interesate la judecarea pricinii vor fi atrase in calitate de persoane terte din partea paratului.

- Actiunile cu privire la incasarea pensiei alimentare si contestarea mentiunii despre paternitate, fiind legate reciproc, trebuie sa fie judecate intr-o singura procedura. Daca la judecarea pricinii cu privire la incasarea pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor paratul contesteaza mentiunea despre paternitate din cauza ca el nu este tatal copilului, el are dreptul de a intenta o actiune reconventionala cu privire la recunoasterea mentiunii despre paternitate nula cu reflectarea acestei circumstante in procesul-verbal al §edintei judiciare. Cererea cu privire la contestarea mentiunii despre paternitate nu poate fi primita de catre instanta judecatoreasca de la persoana care, conform hotararii judecatore§ti, plate§te pensie alimentara. Aceasta persoana are dreptul sa conteste numai hotararea cu privire la incasarea pensiei alimentare, daca, in opinia ei, aceasta hotarare nu este legitima.

- Marimea pensiei alimentare incasate pentru copiii minori, inclusiv si de la persoanele paternitatea carora a fost stability la cererea comuna a tatalui §i mamei copilului sau in baza hotararii judecatore§ti, se determina in marimea unei cote-parti din ca§tigul (venitul) paratului, dar nu mai putin de 25% pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii §i V% - pentru 3 sj mai multi copii (art. 75, alin. 1 C.F.). Acest cuantum stabilit al cotelor poate fi mic§orat sau majorat de instanta judecatoreasca, tinandu-se seama de starea materials a parintilor, de prezenta altor membri inapti de munca ai familiei pe care parintele, obligat sa plateasca pensia alimentara, trebuie sa-i intretina (parinti inapti de munca, copii adoptivi etc.). Astfel, marimea noua a pensiei alimentare se determina prin impartirea salariului (venitului) debitorului pentru toti membrii inapti de munca ai familiei, inclusiv pentru el insusj sj pentru copiii care primesc pensie alimentara.

Instanta judecatoreasca are dreptul sa mic§oreze marimea pensiei alimentare, daca debitorul este invalid de gradul intai sau doi. In cazul in care debitorul, desj este invalid, dispune de mijloace pentru a plati partea intreaga (de exemplu - prime§te pensie, lucreaza, are depuneri la banca sau alte bunuri, din care se poate incasa pensia alimentara), lui i se poate refuza reducerea marimii pensiei alimentare. Reducerea pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor in cazul in care copiii sunt angajati in campul muncii (au atins varsta de 16 ani, iar in cazuri exceptional - 15ani) este posibila cu conditia ca salariul pe care il primesc este suficient pentru a asigura cerintele lor necesare.

326

- Daca copiii se afla la terte persoane (tutore, curator, casfl ilc lip familial, institutie de stat pentru copii etc.), pensia alimentara se incaseaza de la fiecare parinte in marimea stability de art. 75 C.F.. in cazul in care actiunea a fost intentata numai catre unul dintre parinli, ■nstanta judecatoreasca explica reclamantului dreptul de a cere incasarea pensiei alimentare sj de la al doilea parinte. In cazul in care copilul este transmis de catre urmaritor pentru educatie parintelui care plateste pensia alimentara, scutirea lui ulterioara de plata pensiei alimentare se efectueaza de instanta judecatoreasca in modul prevazut de art. 365 C.P.C., iar in caz de litigiu - in ordinea generala conform cererii debitorului. Chestiunea cu privire la substituirea incasatorului de pensie alimentara pentru intretinerea copilului se solutioneaza de instanta judecatoreasca in modul prevazut la art. 205 C.P.C. In caz de deces al creditorului pensiei alimentare pentru intretinerea copilului, urmarita in baza hotararii instantei de judecata, cererea educatorului (curatorului, tutorelui) referitor la incasarea pensiei alimentare in favoarea sa pentru intretinerea copilului urmeaza a fi examinata conform art. 205 C.P.C.

Cu privire la practica judiciara in cazurile despre decaderea din drepturile pdrintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor, explicatiile necesare sunt date in Hotararea Plenului din 23 mai 1974, nr. 3 cu modificdrile introduse prin Hotararea Plenului din 22 decembrie 1977, nr. 5, din 28 iunie 1984, nr. 5 si din 20 decembrie 1999, nr. 38.

Decaderea din drepturile parinte§ti are loc numai pe cale judecatoreasca. Actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalalt parinte, tutorele (curatorul) copilului, autoritatea tutelara sau procuror (art. 68 C.F.). Indiferent de cine a inaintat actiunea, cererea privind decaderea din drepturile parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. Judecarea cauzelor legate de educarea copiilor necesita o tactica §i o atentie deosebita, deoarece nu numai o hotarare gresjta, dar §i efectuarea nechibzuita a procesului judiciar influenteaza negativ asupra copilului. De aceea, instantele judecatore§ti trebuie sa respecte strict cerintele art. 143-143 C.P.C. cu privire la scrupulozitatea pregatirii cauzei pentru dezbaterile judiciare.

- Cand actiunea despre decaderea din drepturile parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti, instanta judecatoreasca este obligata in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilal t parinte, sa puna in discutie chestiunea privind atragerea lui la dezbaterile judiciare si posibilitatile transmiterii copilului pentru

.

educatie in caz de solicitare a unor astfel de cerinte. Este necesar de luat in considerate: cauzele privind decaderea din drepturile parinte§ti se fixeaza pentru audiere numai dupa primirea de la organele de tutela sj curatela a actului de cercetare care elucideaza nu numai circumstantele constatate, dar sj opinia organului de tutela si curatela atras pentru a participa la proces. In cazurile cand instanta judecatoreasca considers necesar sa audieze copilul care a implinit varsta de 10 ani, urmeaza ca audierea sa se efectueze tinandu-se cont si de dezvoltarea copilului, in prezenta pedagogului, in conditii ce exclud posibilitatea influentei asupra lui a persoanelor interesate.

- Daca in procesul pregatirii pentru dezbaterile judiciare se va constata ca copiii au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa, instanta judecatoreasca este in drept sa adopte o decizie privind luarea cu forta a copiilor pana la solutionarea cazului in fond. Aranjarea temporara a copiilor minori ramasj fara ocrotirea parinteasca, in conformitate cu lit. "b", p. 14 al Regulamentului privind tutela si curatela, este asigurata de directiile de invatamant ale organelor administratiei publice locale.

- Nu pot fi decazute din drepturile parinte§ti persoanele care nu indeplinesc obligatiunile lor parinte§ti in urma unor boli mintale, debilitatii sau altei boli cronice prin concurs de imprejurari grave, precum sj din alte motive ce nu depind de ele, cu exceptia narcomanilor sj alcoolicilor cronici.

- Decaderea din drepturile parintesti nu elibereaza parintii de obligatiunea privind intretinerea copilului. Adoptand hotararea cu privire la decaderea din drepturile parintesji, instanta judecatoreasca, in conformitate cu art. 77 C.F. si art. 194 C.P.C., este obligata sa rezolve concomitent chestiunea cu privire la incasarea de la acesta a pensiei alimentare, indiferent de faptul daca actiunea a fost inaintata impotriva lui. Chestiunile aparute in legatura cu executarea hotararii privind incasarea pensiei alimentare de la persoana decazuta din drepturile parintesji, in special, cu indicarea incasatorului concret, a termenelor de incasare, daca copilul dupa adoptarea hotararii cu privire la decaderea din drepturile parintesji pana la luarea lui cu forta locuieste cu acest parinte, se solutioneaza in ordinea prevazuta de art. 205 C.P.C.

In cadrul judecarii cauzelor, instantele judecatore§ti, prin decizii interlocutorii, vor atentiona organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor, precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. Despre faptele infractionale in privinta copiilor,

328

instanta judecatoreasca anunta procurorul, iar despre incalearilc si comportamentul antisocial al minorilor comunica comisiei pentru

■ 19

minon.

1.4. Adoptia

Practica aplicdrii de catre instantele judecatoresti a legislatiei despre adoptia copiilor este generalizata §i explicata de Hotararea Plenului din 23 decembrie 1996, nr. 16 cu modificdrile introduse prin Hotararea Plenului din 20 decembrie 1999.

Conform art. 119 C.F. §i art. 5 C.P.C. actiunile privind adoptia sunt intentate la cererea persoanelor care doresc sa infieze copilul. O atare cerere, conform art. 2782 C.P.C, se depune la instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatorului sau, daca aceasta este in interesele adoptatului, la instanta in a carei raza teritoriala ce afla domiciliul adoptatorului. In acest caz aceste interese se considers: aflarea copilului la rudele parintilor, care doresc sa-1 infieze; locuirea copilului la sotul (sotia parintelui), care §i el dore§te sa-1 infieze. Intrucat cu cerere de adoptare poate sa se adreseze doar persoana care dore§te sa adopte copilul, in cazul depunerii cererii de catre o alta persoana sau de catre organele de tutela §i curatela, de alte organizatii de stat §i obste§ti, instanta va refuza primirea ei in baza art. 131, alin. 9 C.P.C.

Lista documentelor care trebuie anexate la cerere este indicata in art. 2783 C.P.C. §i este obligatorie, insa nu exhaustiva, de aceea instanta judecatoreasca este in drept sa ceara si alte informatii, admise de lege, inclusiv informatii despre antecedentele penale ale adoptatorului; date despre aceea daca anterior adoptatorii au fost casatoriti, daca au copii din aceste casatorii, daca participa la educarea acestora §i acorda ajutor pentru intretinerea lor; fisa despre dezvoltarea celui adoptat, care poate sa contina date despre contactele avute de catre paring cu copilul; registrul de evidenta a copiilor ce pot fi ocrotiti prin adoptia lor in tara sau in strainatate, in care organele de tutela si curatela, precum sj comitetul pentru infiere, inregistreaza renuntarea la adoptia copilului de catre cetatenii Republicii Moldova; date despre legislatia privind drepturile copilului in tara in care urmeaza sa piece infiatul.

Pentru adoptia copilului se cere acordul parintilor lui, a tutorelui (curatorului), a sotului adoptatorului sj a copilului care a implinit varsta de 10 ani. Acordul se cere ambilor parinti indicati in actul de na§tere a copilului, indiferent de faptul, daca ei locuiesc impreuna sau separat.

" Curtea Suprema de Justice, Culegere de hotariri explicative, Chi$inau, 2000, p. 150.

329

Concomitent, nu are nici o importanta faptul cS parinti i sunt casatoriti sau casatoria lor a fost desfacutS sau declarata nula. in cazul in care declarable privind dezicerea de copil si consimtamantul pentru infierea acestuia sunt date de cStre o mama minora necasatorita, este necesar sS se ceara consimtamantul parintilor (tutorelui, curatorului) acestei mame pentru actiunile respective. Refuzul parintilor mamei minore necSsStorite de a educa sj intretine nepotii sau consimtamantul lor pentru infierea nepotilor de catre alte persoane poate fi, de asemenea, considerat drept aprobare a actiunilor respective ale mamei copilului.

In scopul asigurSrii tainei infierii, la rugSmintea Tnfietorului sau in baza unei decizii a instantei judecStoresji, examinarea cererii se efectueazS in §edinta inchisS (art. 10 C.P.C.).

Adoptia Tnceteaza in urma desfacerii sau declararii nulitatii acesteia in baza hotararii instantei judecatoresti, in conformitate cu art. 135 C.F. Adoptia desfacuta inceteazS din momentul cand hotSrarea respectiva a instantei judecatore§ti a rSmas definitivS, iar adoptia declarata nula inceteaza din momentul incuviintarii acesteia.

Adoptia copiilor de catre cetateni straini se admite numai in cazurile in care nu exists posibilitatea instituirii tutelei sau infierii copilului de catre cetateni ai Republicii Moldova si dupa eel putin 6 luni din ziua luarii copilului la evidenta de catre Comitetul pentru Tnfiere al Republicii Moldova. In aceasta situatie instantei urmeaza a-i fi prezentate probe ca copilul nu a putut fi transmis sub tutelS sau infiat de catre cetateni ai Republicii Moldova. Asemenea probe pot fi, in special: notificarile in scris ale organului de tutela sj curatelS adresate rudelor copilului sj cetatenilor care doresc sa Tnfieze un copil despre posibilitatea infierii acestuia; avizul inspeetorului pentru protectia drepturilor copilului asupra propunerilor concrete de infiere a copilului in tara, care trebuie sa contina informatii privind numele de familie, prenumele si varsta persoanelor carora le-a fost propus copilul, data propunerii, domiciliul acestora, alte informatii ce caraeterizeaza persoanele in cauzS, precum sj descrierea motivelor refuzului lor; declaratiile in scris ale persoanelor care nu au acceptat propunerea de a infia copilul cu indicarea motivului refuzului. Aceste declaratii se semneaza de persoanele respective si se autentifica de inspectoratul pentru protectia drepturilor copilului.

In unele cazuri, adoptia copilului poate fi admisa si panS la expirarea termenului de 6 luni pentru incercare (art. 122 C.F.).20

Curtea Suprema de Justitie, Culegere de hotariri explicative, Chijinau, 2000, p. 160.

§ 2. Atributiile procuraturii

In activitatea sa, Procuratura contribuie la asigurarea suprcmatiei legii, executarea ei exacts sj uniforma in scopul consolidarii legalitatii ^i apararii drepturilor §i libertatilor cetatenilor. "in conformitate cu legea, procurorul participa la dezbaterile tuturor cauzelor penale, cauzelor civile, cauzelor privind litigiile economice sj contraventiile administrative intentate de el in cazurile cand se impune apararea intereselor minorilor, batranilor, handicapatilor, persoanelor aflate in dependents materials sau de serviciu, precum §i a intereselor statului si ale societatii in ansamblu...".21 Astfel:

- in conditiile art. 43 C.P.C., procurorul participS la judecareapricinilor in materie civilS in cazul in care actiunea este intentata lacererea sa in conditiile legii. Procurorul care participS la judecareapricinilor, are dreptul sS ia cunostinta de materialele dosarului, sSprezinte dovezi, sS participe la administrarea lor, sa formuleze cereri, sSdea explicatii privind acUunea si sa indeplineascS alte actiuni procesualeprevSzute de lege (art. 44, alin. 1 C.P.C.), exercitand in felul acestasupravegherea respectSrii legilor privind drepturile sj libertatilecetatenilor §i ale minorilor;. - in conformitate cu art. 31, alin.3 C.F., procurorul poate sa inainteze in instanta judecatoreascS cererea cu privire la declararea nulitatii totale sau partiale a contractului matrimonial, daca acesta contine clauze care lezeazS drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege;

- procurorul are dreptul sa ceara declararea nulitatii casatoriei inurmStoarele cazuri: daca casatoria a fost incheiatS de o persoanS care nua atins varsta matrimonialS sj aceasta varsta nu a fost redusS in modulstabilit; dacS cSsatoria a fost IncheiatS in prezenta viciului deconsimtSmant al unuia sau al ambilor soti; dacS casStoria a fostincheiatS in prezenta impedimentelor la casStorie; dacS a fost incheiatS ocSsStorie fictivS (art. 42 C.F.);

- actiunea privind decaderea din drepturile pSrintesti poate fipornitS de cStre procuror (art. 68, alin.2 C.F.);

- in cazuri exceptional, daca exists un pericol iminent pentru viatasj sSnStatea copilului, autoritatea tutelarS poate decide luarea copiluluide la parinti, comunicand acest fapt procurorului in termen de eel mult24 de ore, care este obligat sS ia masurile prevSzute de lege pentru ainlStura orice incalcare a legii, indiferent de cine ar sSvarsi aceasta

21 Culegere de acte normative, Drepturilefomiliei fi copilului.vol II, UN1CEF, 2001, p. 251.331

Tncalcare (art. 71, alin. 2 C.F. si art. 15 C.P.P.);- la examinarea de catre instanta judecatoreasca a pricinii privitoare

la declararea absentei sau la declararea decesului unuia dintre soti trebuie sa participe in mod obligatoriu procurorul (art. 253 C.P. P.);

- procurorul are dreptul de a cere desfacerea adoptiei (art. 137, alin. 1, lit. f C.F.), dupa cum si de a cere declararea nulitatii adoptiei (art. 140 C.F.).

Procurorul are unele atributii cu privire la ocrotirea minorului si in cadrul reglementarii speciale privind procedura, in cauzele cu minori, cum sunt, de exemplu, conditiile in care se face ascultarea sau confruntarea minorului si obligativitatea de a dispune efectuarea anchetei sociale in cauzele cu minori. Organele de procuratura desfasoara o intensa activitate cu caracter educativ, preventiv. In acest sens, colaboreaza cu organele de autoritate tutelara si cele de politie pentru depistarea minorilor cu manifestari antisociale. In legatura cu minorii pentru care a fost sesizata - verifica comportarea acestora Tn familie si §coala, colaborand cu acestea in vederea aplicarii unor dispozitii legale din Codulpenal cu privire la minori si cele privind alte masuri care au ca scop ocrotirea minorilor.

§ 3. Atributiile politiei

In conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova cu privire la politie, sarcinile principale ale politiei sunt: apararea vietii, sanatatii, onoarei, drepturilor, libertatilor, intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime; mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice. Politia este unicul organ capabil sa asigure asistenta prompta membrilor familiei care au nevoie de protectie imediata. Puterea legala de a apara cetatenii si de a cauta dovezi permit colaboratorilor organelor de politie sa se implice ori de cate ori un caz se dovedeste destul de serios pentru a justifica arestul sau inceperea urmaririi penale. Printre situatiile in care implicarea politiei este necesara pot fi indicate si urmatoarele:

- atunci cand ajutorul politiei este necesar pentru mentinerea ordinii (de exemplu, cand femeia sau copilul este supus agresiunii fizice) sau pentru a proteja persoana care a raportat, ori reprezentantul autoritatii tutelare;

- atunci cand exista pericolul ca persoana suspectata de comiterea infractiunii sa fuga;

- atunci cand autoritatea tutelara nu poate fi contactata (cum se

Tntampla adesea noaptea sau in zilele de odihna sau de sarbatori) si este nevoie de a lua masuri imediate;

- atunci cand rapiditatea este esentiala si politia se afla mai aproapcde casa copilului si poate ajunge acolo mai repede decat serviciul deprotectie al copilului;

- atunci cand copilul se afla Tn pericol imediat si lucratorii serviciilor de protectie a copilului nu pot patrunde in casa sau in locul unde se afla copilul, sau copilul este inaccesibil din cauza rezistentei parintilor;

- atunci cand copilul trebuie plasat Tn custodie impotriva vointei parintilor.

Conform prevederilor ordinului M.A.I, nr. 223 din 24.08.1998 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea activitatii inspectoratelor pentru minori ale organelor afacerilor interne", parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori sunt luati la evidenta, cu deschiderea fisei profilactice. Autorizatia de luare la evidenta este data in scris, de catre comisarul de politie sau de catre adjunctul lui, Tn baza raportului lucratorului de politie sau a informatiei parvenite din alte instante preocupate de problema in cauza.

Concomitent cu deschiderea fisei de evidenta profilactica, factorii de raspundere explica temeiurile luarii la evidenta, drepturile si obligatiile persoanelor supuse profilaxiei, termenele si temeiurile scoaterii de la evidenta.

Conducatorii avizati Tn domeniul lucrului de profilaxie asigura conlucrarea factorilor de raspundere ai politiei cu organele administratiei publice locale, privind stabilirea unui control asupra comportamentului categoriei nominalizate de persoane, atat la domiciliu, cat si Tn public. Informeaza in scris administratia de la locul de munca despre initierea lucrului de profilaxie, indicandu-se temeiurile de punere la evidenta.

Lucratorii de politie viziteaza parintii needucogeni nu mai rar de o data pe luna la domiciliu, unde practica convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de obligatiile Tn educarea si instruirea copiilor, totodata explicand urmarile ce pot surveni Tn rezultatul ignorarii obligatiilor parintesti.

In cazul in care parintii prelungesc influientarea nefasta asupra educarii copiilor, acestea sunt prezentati la comisiile de pe langa consiliile locale, care, Tn limitele competentelor de care dispun, aplica masuri de influienta asupra acestora. In caz de necesitate, acorda ajutoare materiale familiilor in situatie precara.

332 333

Parintii sau persoanele ce ii inlocuiesc si care nu-si indeplinesc, cu rea vointa, Tndatoririle de educatie si instruire a copiilor minori si admit consumarea de catre minori a unor substante narcotice fara prescriptia medicului sunt tra§i la raspundere administrative in baza art. 170 CCA.

Aceiasj categorie de persoane poarta raspundere si in caz de comitere a actelor de huliganism de catre preadolescenti in varsta de la 14 la 16 ani (art. 164, alin.2 CCA.), si pentru aparitia minorilor in stare de ebrietate in locurile publice, precum si pentru consumarea bauturilor spirtoase de catre copiii in varsta de pana la 16 ani (art. 167, alin. 4 CCA.).

Daca, dupa masurile aplicate, parintii prelungesc comportamentul antisocial, influienteaza negativ asupra educatiei copiilor sau contribuie direct la savarsirea faptelor ilicite de catre minori - legislatia in vigoare prevede decaderea lor din drepturile parinte§ti )art. 67 C.F.).

De asemenea, profilaxia vagabondajului printre minori se incadreaza tn obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei, care, in colaborare cu alte organe de stat interesate in educarea unei generatii sanatoase, sunt chemate sa intreprinda masuri privind reincadrarea copiilor vagabonzi Tn familiile native, sa previna §i sa nu admita parasirea, fara stirea parintilor, a familiei de catre copii.

Dupa retinerea minorului vagabond, acesta este condus la organul de politie teritorial, unde este inregistrat. Se intreprind masuri pentru identificarea parintilor sau a persoanelor care Ti inlocuiesc. In cazul cand depistarea acestora este imposibila sau minorul este domiciliat intr-o localitate indepartata, acesta este internat in Central Republican de Triere a Minorilor (CRTM), unde li se acorda ajutor de urgenta §i protectie. In CRTM sunt intretinuti copii in varsta de la 3 la 18 ani. Aici se cerceteaza premisele care au contribuit la aparitia situatiei de rise §i sunt asigurate conditiile necesare de intretinere.

In conformitate cu art. 98 din Statutul serviciului de santinela al politiei, echipele de patrulare §i santinela sunt obligate:

- sa curme infractiunile §i cazurile de incalcare a ordinii publice (cer§itul, acostarea cetatenilor straini, strengariile, jocurile pe partea carosabila etc.), efectuate de catre minor in strazi si alte locuri publice;

- sa releve grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii, precum si locurile lor de concentrare, si sa raporteze ofiterului de serviciu, iar in limita posibilitatilor - §i inspectoratului pentru minori;

- sa nu admita realizarea bauturilor spirtoase, a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins varsta stabilita de lege;

- sa releve persoanele care atrag minorii in activitatea criminals, betie, narcomanie, cersjt, prostitutie, jocuri de noroc si alte actium antisociale sj sa raporteze ofiterului de serviciu;

- sa predea inspectoratului pentru minori, parintilor sau persoanelor care ii inlocuiesc, iar in caz de necesitate - unitafii de serviciu a organului afacerilor intrne - copiii §i minorii vagabonzi, rataciti, in stare de ebrietate §i sub actiunea stupefiantelor etc.

1

'.■'•■

■r

:

'■» *v •

334 U5

Capitolul XI Reglementarea relatiilor familiale cu elemente de extranietate

§ 1. Reglementari Internationale

In conditiile in care casatoriile incheiate intre persoane de nationalitate diferita sau care se stabilesc In alte state decat cele de origine cunosc o raspandire fara precedent, conflictele de legi ce se nasc cu privire la legea aplicabila regimurilor matrimoniale, precum §i schimbarii sau modificarii acestora genereaza tot mai multe probleme. Rezolvarea acestor conflicte de legi se gSseste in dispozitiile dreptului international privat al oricarei tari.

Prin rezolutia 843 (IX) din 17 decembrie 1954, Adunarea generals a Organizatiei Natiunilor Unite a declarat ca anumite obiceiuri, legi si practici vechi, referitoare la casatorie sunt incompatibile cu principiile enuntate in Carta Natiunilor Unite si cu Declaratia universale a drepturilor omului care in art. 16 prevede: "1. Incepind cu varsta nubila pentru casatorie, barbatul §i femeia, fara nici o restrictie in privinta rasei, cetateniei sau religiei, au dreptul sa se casatoreasca si sa intemeieze o familie. Ei au drepturi egale in privinta casStoriei, in timpul casStoriei si la desfacerea ei;

2. Casatoria nu poate fi incheiata decat cu liberul §i deplinul consimtamant al viitorilor soti".

In spiritul acestor prevederi, Conventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor dispune:

- Nici o casatorie nu va putea fi contractata in mod legal fara liberul consimtamant al celor doua parti, acest consimtamant trebuind sa fie exprimat de ele direct, in prezenta autoritatii competente a celebra casatoria §i a martorilor, dupa o publicitate suficienta, conform prevederilor legii;

- Ca exceptie la prevederile indicate, prezenta uneia d intre parti nu va fi ceruta, daca autoritatea competenta are dovada ca imprejurarile sunt exceptionale si ca aceastS parte §i-a exprimat consimtamantul, In fata unei autoritati competente si in forma prevazuta de lege si nu 1-a retras.22

- Statele parti la Conventia data vor lua masurile legislative necesare pentru stabilirea varstei minime pentru casatorie. Nu

"Culegere de acte normative, Drepturilefamiliei$i copilului.volt, UNICEF, 2001, p. 22.

336

vor putea contracta legal casatoria persoanele care nu au implinit aceasta varsta, cu exceptia unei dispense de varsta acordata de autoritatea competenta pentru motive grave sj in interesul viitorilor soti;

- Toate casatoriile vor trebui sa fie inscrise de autoritateacompetenta intr-un registru oficial (Conventia, p. 23)

Recunoscand ca conflictele de legi §i de practici in materia cetateniei au originea lor in dispozitiile referitoare la pierderea §i dobandirea cetateniei de catre femeie prin casatorie, desfacerea casatoriei sau schimbarea cetateniei sotului in timpul casatoriei, Conventia asupra cetateniei femeii casatorite prevede ca fiecare stat contractant convine ca:

- nici incheierea §i nici desfacerea casatoriei intre cetateni §i straini, nici schimbarea cetateniei sotului in timpul casatoriei nu pot ipso facto sa aiba efect asupra cetateniei femeii;

- nici dobandirea voluntara de catre unul dintre cetateni a cetateniei unui alt stat, nici renuntarea la cetatenia sa de catre unul din cetatenii sai nu impiedica sotia acelui cetatean de a-§i pastra cetatenia sa;

- o straina, casatorita cu unul dintre cetatenii sai - la cererea sa -poate sa dobandeasca cetatenia sotului beneficiind de o procedura privilegiata speciala de dobandire a cetateniei; acordarea zisei casatorii poate fi supusa restrictiilor impuse de interesul securitatii nationale sau de ordinea publica;

- nu se putea interpreta Conventia respective ca afectand vre-olege sau regulament, sau vre-o practica judiciara care permiteunei straine casatorite cu unul din cetatenii acestui stat de adobandi de plin drept, la cererea sa, cetatenia sotului sau.

Desi institutia adoptiei copiilor se regase§te in legislatia tuturor Statelor membre ale Consiliului Europei, exista in aceste tari vederi divergente asupra principiilor care ar trebui sa guverneze adoptia, precum si deosebiri in privinta procedurii de adoptie §i a efectelor juridice ale adoptiei (conventia, p. 173). Considerand ca acceptarea unor principii comune si a unor practici comune in ceea ce prive§te adoptia copiilor ar contribui la atenuarea dificuMtilor cauzate de aceste divergente §i ar permite in acelasi timp promovarea binelui copiilor care sunt adoptati, la 24 aprilie 1967, la Strasbourg, a fost adoptata Conventia Europeans in materia adoptiei de copii.

Printre alte acte internationale ce reglementeaza sj relatii familiale pot fi mentionate: Conventia Europeans asupra repatrierii minorilor,

337

adoptata la Haga in 1970; Conventia Europeana asupra statutului juridical copiilor nascuti in afara casatoriei adoptata la Strasbourg in 1975;Conventia Europeana asupra recunoasterii §i executarii deciziilorprivind supravegherea copiilor §i restabilirea supravegherii copiiloradoptata la Luxemburg in 1980 etc. Un rol deosebit tl are CodulEuropean de securitate sociala (revazut) din 1990 si Carta SpcialaEuropeana (revazuta) din 1996. {

In cadrul incercarilor de coordonare pe plan european a raporturilor de drept international privat in domeniul regimurilor matrimoniale se inscrie incheierea la Haga, la 14 martie 1978, a Conventiei asupra legii aplicabile regimurilor matrimoniale. Obiectul acestei Conventii il constituie determinarea legii aplicabile regimurilor matrimoniale, cu exceptia regimului primar. Art. 1 al Conventiei exclude in mod expres din domeniul de aplicare obligatiile alimentare dintre soti, drepiurile succesoriale ale sotului supravietuitor §i capacitatea sotilor.

Cu privire la determinarea legii aplicabile regimului matrimonial Conventia de la Haga instituie un sistem dualist, dupa cum sotii au ales sau nu legea aplicabila regimului lor matrimonial.

In situatia in care sotii isi desemneaza legea aplicabila inaintea casatoriei, ei pot alege dintre urmatoarele legi:

1. legea statului a carui cetatenie o are unul dintre soti in momentul acestei desemnari;

2. legea statului pe teritoriul caruia unul dintre soti i§i are resedinta obisnuita in momentul acestei desemnari;

3. legea primului stat pe teritoriul caruia unul dintre soti isi va stabili o noua re§edinta obi§nuita dupa casatorie. (art. 3 al Conventiei).

AcelasJ articol prevede ca, desj legea astfel desemnata se aplica, in principiu, ansamblului bunurilor sotilor, acestea au posibilitatea sa-§i desemneze pentru bunurile lor imobile sau pentru unele dintre ele, legea situatiei acestor imobile. Ei pot desemna aplicarea acestei legi §i cu privire la imobilele pe care le vor achzitiona in viitor.

In situatia in care sotii nu §i-au ales legea aplicabila regimului lor matrimonial, art. 4 al Conventiei dispune ca acesta va fi guvernat de legea interna a statului pe teritoriul caruia ei isj stabilesc prima resedinta obi§nuita dupa casatorie, cu unele exceptii, indicate in articolul respectiv.

Cu privire la schimbarea sau modificarea legii aplicabile regimului matrimonial, Conventia prevede atat o schimbare voluntara, ce poate fi facuta de catre soti in orice moment din timpul casatoriei, cat si o

schimbare autonoma, in situatiile prevazute la art. 7 al Convened. Schimbarea autonoma nu poate avea loc daca sotii sj-au desemnat prin contract de casatorie legea aplicabila regimului lor matrimonial si nu are efect retroactiv.

Asupra protectiei copiilor §i cooperarii in materia adoptiei internationale s-a pronuntat Conventia ONU din 1998, care stabileste conditiile adoptiilor internationale, autoritatile centrale §i organismele agreate abilitate sa aduca la indeplinire prevederile Conventiei, conditiile procedurale ale adoptiei internationale etc. Conventia nu deroga de la legile statului de origine, care cer ca adoptia unui copil cu re§edinta obi§nuita in acest stat trebuie sa se faca in acest stat sau care interzic plasamentul copilului in statul primitor sau deplasarea lui inspre acest stat mai inainte de adoptia lui.

§ 2. Reglementarea relatiilor familiale cu elemente de extranietate in Republica Moldova.

Codul familiei se pronunta cu privire la aplicarea normelor dreptului familiei fata de cetatenii straini §i apatrizi. Astfel, in conformitate cu art. 154 C. F.: "Cetatenii straini §i apatrizii cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, in rela|iile familiale, au aceleasj drepturi §i obligatii ca §i cetatenii Republicii Moldova".

In ceea ce priveste forma $i modul de incheiere a casatoriei pe teritoriul Republicii Moldova de catre cetatenii straini si apatrizi, ele sunt determinate de legislatia Republicii Moldova.

Cetatenii straini, cu domiciliul in afara teritoriului Republicii Moldova, incheie casatoria pe teritoriul Republicii Moldova conform legislatiei Republicii Moldova, daca au dreptul la incheierea casatoriei in conformitate cu legislatia statului ai carui cetateni sunt.

Conditiile de incheiere a casatoriei de catre apatrizi pe teritoriul Republicii Moldova sunt determinate de legislatia Republicii Moldova, tinandu-se cont de legislatia statului in care acestia i§i au domiciliul.

Casatoriile incheiate la misiunile diplomatice sj oficiile consulare straine sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova in baza principiului reciprocitatii.

incheierea casatoriei in afara Republicii Moldova. Cetatenii Republicii Moldova se pot casatori in afara Republicii Moldova la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Casatoriile dintre cetatenii Republicii Moldova §i casatoriile dintre cetatenii Republicii Moldova si cetatenii straini sau apatrizi incheiate in

338 11<;

afara Republicii Moldova in conformitate cu legislatia tarii in care a fost incheiata casatoria sunt recunoscute in Republica Moldova doar in cazul daca au fost respectate conditiile art.l 1 si 14 din prezentul cod.

Relatiile personale nepatrimoniale §i palrimoniale ale sotilor. Drepturile si obligatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ale sotilor se determina de legislatia statului in care isi au domiciliul comun, iar in lipsa domiciliului comun - a legislatiei statului unde acestia au avut ultimul domiciliu comun.

Daca sotii nu au si nici nu au avut anterior un domiciliu comun, drepturile si obligatiile lor personale nepatrimoniale si patrimoniale se determina pe teritoriul Republicii Moldova in baza legislatiei Republicii Moldova.

Contractul matrimonial si contractul privind plata pensiei de intretinere, in baza unui acord dintre soti, pot fi supuse legislatiei statului unde isi are domiciliul unul dintre soti. In lipsa unui atare acord, contractelor in cauza li se aplica prevederile alin.(l) si (2).

Desfacerea casatoriei. Desfacerea casatoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova are loc conform legislatiei Republicii Moldova.

Cetatenii Republicii Moldova care locuiesc in afara tarii au dreptul la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale Republicii Moldova, indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot.

Daca, conform legislatiei Republicii Moldova, casatoria poate fi desfacuta de oficiul de stare civila, aceasta problema poate fi solutionata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Este recunoscuta valabila desfacerea casatoriei in afara Republicii Moldova daca, la solutionarea acestei probleme, au fost respectate cerintele legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotararea si privirfd desfacerea casatoriei.

Stabilirea si contestarea paternitatii (matemitatii). In Republica Moldova, in cazul parintilor (parintelui) cetateni straini sau apatrizi, paternitatea (maternitatea) se stabileste si se contesta conform legislatiei Republicii Moldova.

Paternitatea (maternitatea) in raport cu copilul cetatean al Republicii Moldova se stabileste si se contesta in Republica Moldova conform legislatiei proprii, indiferent de domiciliul copilului.

Daca, conform legislatiei Republicii Moldova, este posibila stabilirea paternitatii (matemitatii) la oficiile de stare civila, parintii copilului care locuiesc in strainatate sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii (matemitatii) la misiunile

diplomatice si oficiile consulare ale Republicii Moldova, daca eel putin unul din parinti este cetatean al Republicii Moldova.

Drepturile p obligatiile parintilor si copiilor. Drepturile si obligatiile parintilor, inclusiv obligatia parintilor de a-si intretine copiii, sunt stabilite de legislatia statului pe al carui teritoriu acestia isi au domiciliul comun. In lipsa domiciliului comun al parintilor si copiilor, drepturile si obligatiile acestora sunt reglementate de legislatia statului al carui cetatean este copilul.

In cazurile de asigurare a obligatiilor de intretinere dintre parinti §i copii poate fi aplicata legislatia statului al carui cetatean este persoana ce pretinde intretinere.

Obligatiile de intretinere ale copiilor si ale altor membri ai familiei. Obligatiile de intretinere ale copiilor si ale altor membri ai familiei se determina in conformitate cu legislatia statului unde isi are domiciliul persoana care are dreptul la intretinere, daca contractul privind plata pensiei de intretinere nu prevede altfel.

Adoptia. Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre cetateni straini are loc tinandu-se cont de legislatia statelor ai caror cetateni sunt acestia din urma. In acelasi mod se procedeaza si in cazul desfacerii adoptiei.

Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre apatrizi are loc tinandu-se cont de legislatia statelor in care acestia din urma isi au domiciliul la data depunerii cererii privind incuviintarea adoptiei. In acelasi mod se procedeaza §i in cazul desfacerii adoptiei.

La solutionarea adoptiei copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre cetateni straini si apatrizi se va asigura continuitatea educatiei copiilor, tinandu-se cont de provenienta lor etnica, apartenenta culturala si religioasa, de limba si alte particularitati importante.

Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre cetatenii straini si apatrizi se va face, de asemenea, in conditiile art.l 16, 119 si 121 C.F.

Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni straini cu domiciliul in Republica Moldova are loc in conformitate cu legislatia Republicii Moldova, daca tratatele internationale nu prevad altfel.

Adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova cu domiciliul in afara teritoriului Republicii Moldova, efectuata de catre organele abilitate ale statului strain al carui cetatean este adoptatorul, se recunoaste ca valabila in Republica Moldova cu conditia autorizarii ei anticipate de catre autoritatea centrala pentru protectia copilului.

340 )A I

Asigurarea drepturilor copiilor cetateni ai Republicii Moldova adoptati de catre cetateni straini sau apatrizi. Copiii cetateni ai Republicii Moldova pot fi adoptati de catre cetateni straini sau apatrizi doar daca, conform legislatiei statelor in care urmeaza sa piece, li se vor asigura garantii §i norme juridice echivalente celor de care s-ar fi bucurat in cazul adoptiei in tara natala §i daca legislatia statelor respective le garanteaza drepturile intr-un volum nu mai mic decat legislatia Republicii Moldova.

Autoritatea centrala pentru protectia copilului, cu sprijinul misiunilor diplomatice §i oficiilor consulare ale Republicii Moldova, precum si pe alte cai recunoscute de normele internationale, este abilitata sa pretinda de la autoritatile §i organizatiile statelor ai caror cetateni sunt adoptatorii sau in care isi au domiciliul adoptatorii apatrizi asigurarea pentru copiii adoptati cetateni ai Republicii Moldova a garantiilor si normelor juridice echivalente celor de care ace§tia s-ar fi bucurat in cazul adoptiei in tara natala, sa ceara informatii cu privire la conditiile de viata si de educafie ale adoptatilor.

Cetatenia copiilor adoptati de catre cetateni straini sau apatrizi se reglementeaza de Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova.

Aplicarea normelor dreptului familiei ale statelor strdine. In cazul aplicarii pe teritoriul Republicii Moldova a normelor dreptului familiei ale statelor straine, continutul acestora se determina conform interpretarii oficiale sau conform practicii din statele respective.

Persoanele interesate au dreptul sa prezinte documente care confirma continutul normelor dreptului familiei ale statului strain pe care le invoca sau sa contribuie intr-un alt mod la determinarea continutului acestor norme.

Daca masurile intreprinse nu permit stabilirea continutului normelor dreptului familiei ale statelor straine, se aplica legislatia Republicii Moldova.

Normele dreptului familiei ale statelor straine nu sunt aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova daca contravin moravurilor §i ordinii publice din Republica Moldova. In acest caz, se aplica legislatia Republicii Moldova.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVACodul familiei

Nr.l316-XIV din 26.10.2000Monitorul Oficial al R. Moldova nr.47-48/210 din 26.04.2001

Parlamentul adopta prezentul cod.

TITLULI DISPOZITII GENERALE

Capitolul 1 LEGISLATIA FAMILIALA

•"'•i • ' -» *v . • , vs."-;. -- .: .".rf. .t*. •*■ ■ i u „. -j ;

Articolul 1. Legislatia familiala §i alte acte ce contin norme ale dreptului familiei

(1) Legislatia familiala consta din prezentul cod §i din alte acte normative adoptate in cazurile sj in limitele prevazute de acesta.

(2) Guvernul este in drept sa adopte acte normative in domeniul dreptului familiei in cazurile prevazute de prezentul cod, de alte legi §i de decretele Pre§edintelui Republicii Moldova.

(3) Daca exista divergence intre prezentul cod sj conventiile §i tratatele ce reglementeaza relatiile familiale, la care Republica Moldova este parte, au prioritate reglementarile internationale.

■ ■

Articolul 2. Principiile de baza ale legislatiei familiale(1) Familia sj relatiile familiale in Republica Moldova sunt

ocrotite de stat.(2) Numai casatoria incheiata la organele de stat de stare civila

(denumite in continuare organe de stare civila) genereaza drepturile §iobligatiile de soti prevazute de prezentul cod.

(3) Relatiile familiale sint reglementate in conformitate cuurmatoarele principii: monogamie, casatorie liber consimtita intre barbat§i femeie, egalitate in drepturi a sotilor in familie, sprijin reciproc moral§i material, fidelitate conjugala, prioritate a educatiei copilului infamilie, manifestare a grijii pentru intretinerea, educatia §i aparareadrepturilor §i intereselor membrilor minori §i ale celor inapti de munceai familiei, solutionare, pe cale amiabila, a tuturor problemelor vietifamiliale, inadmisibilitate a amestecului deliberat in relatiile familialeliber acces la apararea, pe cale judecatoreasca, a drepturilo" §intereselor legitime ale membrilor familiei.

!42 \\

Articolul 3. Relatiile sociale reglementate de prezentul cod Prezentul cod stabileste conditiile si modalitatea de incheiere. incetare si declarare a nulitatii casatoriei, reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute din casatorie, rudenie si adoptie, conditiile, modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor ramasj fara ocrotire parinteasca sau aflati in alte situatii vulnerabile, precum si alte relatii sociale similare celor familiale.

Articolul 4. Aplicarea legislatiei civile Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei, prevazute la art.3, nereglementate de legislatia familiala, se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale.

Capitolul 2 REALIZAREA §1 APARAREA DREPTURILOR FAMILIALE

Articolul 5. Egalitatea in relatiile familiale(1) Toate persoanele casatorite au drepturi sj obligatii egale in

relatiile familiale, indiferent de sex, rasa, nationalitate, origine etnica,limba, religie, opinie, apartenenta politica, avere sj originesociala.

(2) Drepturile si obligatiile familiale sint legate de titularii lor sinu pot fi cedate persoanelor terte.

Articolul 6. Realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilorfamiliale

(1) Cetatenii isj realizeaza de sine statator drepturile ce le apartin si iau nastere din relatiile familiale, daca prezentul cod nu prevede altfel.

(2) Realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor familiale nu trebuie sa lezeze drepturile, obligatiile, libertatile si interesele legitime ale altor membri ai familiei si ale altor cetateni.

Articolul 7. Ocrotirea drepturilor familiale(1) Drepturile familiale sint ocrotite de lege, cu exceptia cazurilor

cand acestea sint realizate contrar destinatiei sau contrar prevederilor legale.

(2) Drepturile familiale sint ocrotite de autoritatile abilitate ale administratiei publice, iar in anumite cazuri si de instantele

judecatore§ti.(3) Mijloacele de ocrotire a drepturilor familiale sint stabilite dc

prezentul cod, de alte legi sj acte normative.

Articolul 8. Aplicarea prescriptiei(1) Cerintele ce tin de relatiile familiale sint imprescriptibile, cu

exceptia cazurilor cand termenele pentru apararea dreptului lezat sint prevazute in mod expres de prezentul cod.

(2) La examinarea cerintelor ce tin de relatiile familiale, instanta judecatoreasca aplica normele care reglementeaza prescriptia in conformitate cu prevederile articolelor respective ale Codului civil.

• nt"

TITLULIICASATORIA

Capitolul 3CONDITIILE §1 MODALITATEA DE INCHEIERE A CASATORIEI

Articolul 9. Incheierea casatoriei(1) Incheierea casatoriei are loc la organele de stare civila.(2) Drepturile §i obligatiile juridice ale sotilor iau na§tere din ziua

inregistrarii casatoriei la organele de stare civila.

Articolul 10. Declaratia de casatorie(1) Declaratia de casatorie se depune personal de cetatenii care

doresc sa se casatoreasca la organul de stare civila in a carui raza teritoriala se afla domiciliul unuia dintre ei sau al parintilor unuia dintre ei.

(2) In declaratia de casatorie, viitorii soti trebuie sa indice ca nu exista nici un impediment legal la casatorie.

(3) Depunerea declaratiei de casatorie sj inregistrarea casatoriei au loc in modul stabilit pentru inregistrarea de stat a actelor de stare civila.

Articolul 11. Conditiile de incheiere a casatoriei(1) Pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul

reciproc, neviciat, exprimat personal si neconditionat, al barbatului si femeii care se casatoresc. precum sj atingerea de catre ei a varstei matrimoniale.

(2) Persoanele care doresc sa se casatoreasca sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.

344 ,U!»

Articolul 12. Modalitatea de incheiere a casatoriei(1) Incheierea casatoriei se face in prezenta persoanelor care se

casatoresc, dupa expirarea unui termen de eel putin o luna din momentul depunerii de catre ele a declaratiei de casatorie.

(2) Daca exista motive temeinice, la cererea persoanelor care doresc sa se casatoreasca, §eful oficiului de stare civila poate reduce termenul indicat la alin.(l), iar in cazuri exceptional (pericol pentru viata, graviditate, na§terea copilului etc.), casatoria poate fi incheiata chiar in ziua depunerii declaratiei.

(3) Termenul maximal ce se stabile§te pentru incheierea casatorieinu va depasi doua luni de la data depunerii declaratiei de casatorie.

Articolul 13. Examenul medical al persoanelor care doresc sa secasatoreasca

(1) Persoanele care doresc sa se casatoreasca sint supuse unui examen medical gratuit obligatoriu.

(2) Rezultatul examenului medical se comunica numai persoanei examinate, eliberandu-i-se un certificat ce atesta trecerea controlului respectiv, care se prezinta organului de stare civila.

(3) Modul, termenul sj limitele examenului medical sint stabilite de Guvern.

Articolul 14. Varsta matrimoniala(1) Varsta matrimoniala minima este de 18 ani pentru barbati sj de

16 ani pentru femei.(2) Pentru motive temeinice, se poate incuviinta incheierea

casatoriei cu reducerea varstei matrimoniale pentru barbati, dar nu maimult decat cu doi ani. Reducerea varstei matrimoniale va fi incuviintatade autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isiau domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca, in baza cereriiacestora si acordului parintilor minorului.

Articolul 15. Impedimente la casatorie (1) Nu se admite incheierea casatoriei intre:

a) persoane dintre care eel putin una este deja casatorita;b) rude in linie dreapta pana la al IV-lea grad inclusiv, frati si surori, inclusiv cei care au un parinte comun;c) adoptator sj adoptat:d) adoptat si ruda a adoptatorului in linie dreapta, pana la al II-lea grad inclusiv;

e) curator si persoana minora aflata sub curatela acestuia, in perioadacuratelei;f) persoane dintre care eel putin una a fost lipsita de capacitatea deexercitiu;g) persoane condamnate la privatiune de libertate in perioada candambele isi ispa§esc pedeapsa;h) persoane de acelasj sex.

(2) Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista unimpediment legal ori daca nu sint indeplinite alte cerinte ale legii,expunandu-sj in scris motivele sj anexand dovezile invocate. Organulde stare civila este obligat sa verifice opunerile sj, daca acestea seconfirma, sa refuze incheierea casatoriei.

Capitolul 4 DREPTUR1LE $1 OBLIGATIILE PERSONALE ALE SOTILOR

Articolul 16. Egalitatea sotilor in relatiile familiale (1) Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale.

• (2) Fiecare dintre soti este in drept sa-si continue ori sa-si aleaga de sine statator indeletnicirea si profesia.

(3) Sotii isi determina domiciliul in mod liber sj independent.(4) Relatiile dintre soti se bazeaza pe stima si ajutor reciproc, pe

obligatii comune de intretinere a familiei, de ingrijire §i educatie a copiilor.

Articolul 17. Alegerea numelui de familie de catre soti(1) La incheierea casatoriei, sotii, la dorinta, isi aleg numele de

familie al unuia dintre ei sau eel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei isi pastreaza numele de familie pe care 1-a purtat pana la casatorie, ori conexeaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie propriu.

(2) Conexarea numelor de familie nu se admite cand eel putin unui dintre ele este dublu.

(3) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti nu implica schimbarea numelui de familie al celuilalt sot.

(4) In momentul inregistrarii divortului, sotii pot pastra numele de familie ales la incheierea casatoriei sau pot reveni la numele de familie purtat pana la incheierea acestei casatorii.

346 (■17

Articolul 18. Relatiile nepatrimoniale ale sotilor(1) Relatiile nepatrimoniale ale sotilor sint reglementate de

prezentul cod.(2) Sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral si fidelitate conjugala.

Capitolul 5 REGIMUL LEGAL AL BUNURILOR SOTILOR

; ■ - ■■■'*,•;

Articolul 19. Notiunea regimului legal al bunurilor sotilor(1) Bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei sint supuse

regimului proprietatii in devalmasie.(2) Regimul legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura in care

nu este modificat de contractul matrimonial.

Articolul 20. Proprietatea in devalmasie a sotilor(1) Bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei apartin

ambilor cu drept de proprietate in devalmasie, conform legislatiei.(2) Sint proprietate in devalmasie bunurile procurate din contul:

a) veniturilor obtinute de fiecare dintre soti din:- activitatea de munca;- activitatea de intreprinzator;- activitatea intelectuala;

b) premiilor, indemnizatiilor si altor plati, cu exceptia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despagubire pentru vatamarea sanatatii etc.);c) altor mijloace comune.

(3) Sint proprietate in devalmasie a sotilor bunurile mobile si imobile, valorile mobiliare, depunerile si cotele de participate in capitaiul social din institutiile financiare sau societatile comerciale, care au fost construite, constitute, procurate sau facute din contul mijloacelor comune, precum si alte bunuri dobandite in timpul casatoriei, chiar daca sint procurate sau depuse pe numele unuia dintre soti.

(4) Dreptul la proprietate in devalmasie se extinde si asupra sotului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodaria casnica, cu educatia copiilor sau din alte motive temeinice.

(5) Sint proprietate in devalmasie a sotilor bunurile care au fost dobandite din ziua incheierii casatoriei pana in ziua incetarii acesteia. Instanta judecatoreasca este in drept, in baza cererii sotului interesat care nu este vinovat de desfacerea casatoriei, sa declare bunurile

dobandite de catre el in perioada cat sotii au dus gospodarii separate proprietate a acestuia.

Articolul 21. Dreptul sotilor de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune

(1) Sotii, de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile comune.

(2) Fiecare dintre soti este in drept sa incheie conventii prin care sa dispuna de bunurile comune, cu exceptia bunurilor imobile, acordul celuilalt sot fiind prezumat.

(3) Conventia contrara dispozitiilor prezentului cod, prin care se micsoreaza ori se suprima comunitatea de bunuri, este declarata nula de catre instanta judecatoreasca.

(4) Conventia incheiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca, la cererea celuilalt sot, daca se va stabili ca cealalta parte a conventiei a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei respective. Cererea privind declararea nulitatii conventiei poate fi depusa in termen de 3 ani din momentul cand celalalt sot a aflat sau trebuia sa fi aflat despre incheierea acesteia.

(5) Unul dintre soti nu poate, fara consimtamantul expres alceluilalt, sa rezilieze contractul de inchiriere a spadului de locuit, sainstraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte juridicedreptul la locuinta al celuilalt sot.

■BjfUi^.rir. .■■.V'T'n'n: .•' w ;-a i , ..-...„ ^ J ,{->,

Articolul 22. Proprietatea personals a sotilor(1) Bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana la

incheierea casatoriei si bunurile primite in dar, obtinute prin mosteniresau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpulcasatoriei, sint proprietate personala a fiecaruia dintre soti.

(2) Lucrurile de uz personal (imbracamintea, incaltamintea si alteobiecte), cu exceptia bijuteriilor de pret si altor obiecte de lux, sintproprietate personala a sotului care le foloseste, indiferent de timpul simodul de dobandire.

Articolul 23. Recunoasterea bunurilor personale ale sotilor proprietate in devalmasie a acestora

Bunurile ce apartin fiecaruia dintre soti pot fi recunoscute de instanta judecatoreasca proprietate in devalmasie a acestora daca se va stabili ca, in timpul casatoriei, din contul mijloacelor comune ale sotilor

348 )4«

sau al mijloacelor unuia dintre soti ori in urma muncii numai a unuia dintre soti, valoarea acestor bunuri a sporit simtitor (reparatie capitala, reconstructie, reutilare, reamenajare etc.).

"■.--..■' .

Articolul 24. Urmarirea bunurilor sotilor(1) Fiecare sot raspunde pentru obligatiile proprii cu bunurile

proprietate personals sj cu cota-parte din proprietatea in devalmasie, care poate fi determinate de catre instanta judecatoreasca la cererea creditorului.

(2) Sotii raspund cu intreg patrimoniul lor pentru obligatiile care au fost asumate in interesul familiei, fie §i numai de unul dintre ei, precum §i pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a savarsjrii de catre ei a unei infractiuni. daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor. \

Articolul 25. Impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor(1) impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor poate fi facuta

atat in timpui casatoriei, cat sj dupa desfacerea ei, la cererea oricaruia dintre soti.

(2) Proprietatea in devalmasie poate fi impartita in baza acordului dintre soti.

(3) In caz de neintelegere, determinarea cotei-parti a fiecarui sot in proprietatea in devalmasie, precum sj impartirea acesteia in natura, se face pe cale judecatoreasca.

(4) La impartirea proprietatii in devalmasie, instantajudecatoreasca, la cererea sotilor, stabileste bunurile ce urmeaza sa fietransmise fiecaruia dintre ei. Daca unuia dintre soti ii sint transmisebunuri care depasesc cota ce-i revine, celuilalt sot i se poate stabili ocompensate baneasca sau de alta natura.

(5) Bunurile procurate pentru copiii minori (imbracaminte,incaltaminte, rechizite scolare, instrumente muzicale, jucarii etc.) setransmit gratuit sotului impreuna cu care locuiesc copiii.

(6) Depunerile facute de soti pe numele copiilor lor minori sint proprietate a copiilor sj nu se iau in considerare la partaj.

(7) Daca bunurile comune au fost impartite in timpui casatoriei, acestea devin bunuri personale ale sotilor, iar bunurile care nu au fost impartite, precum si bunurile dobandite ulterior de catre soti, sint proprietate in devalmasie a acestora.

(8) Pentru impartirea bunurilor proprietate in devalmasie a sotilor a caror casatorie a fost desfacuta, se stabileste un termen de prescriptie

de 3 ani.

Articolul 26. Determinarea cotelor-parti in proprietatea in devalmasie a sotilor

(1) La impartirea proprietatii in devalmasie a sotilor sideterminarea cotelor-parti din aceasta, partile sotilor sint considerateegale daca contractu! matrimonial nu prevede altfel.

(2) Instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele-parti in proprietatea in devalmasje a sotilor, tinind cont de interesele unuia dintre soti si/sau de interesele copiilor minori.

(3) La impartirea proprietatii in devalmasje a sotilor, datoriile comune se impart intre ei proportional cotelor-parti ce le-au fost repartizate.

Capitolul 6 REG1MUL CONTRACTUAL AL BUNURILOR SOTILOR

Articolul 27. Contractul matrimonial Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se casatoreasca sau intre soti, in care se determina drepturile si obligatiile patrimoniale ale acestora in timpui casatoriei si/sau in cazul desfacerii acesteia.

Articolul 28. Incheierea contractului matrimonial(1) Contractul matrimonial poate fi incheiat pana la inregistrarea

casatoriei sau, in orice moment, in timpui casatoriei.(2) Contractul matrimonial incheiat pana la inregistrarea casatoriei

intra in vigoare la data inregistrarii acesteia.(3) Contractul matrimonial se incheie in forma scrisa si se

autentifica notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitateacontractului.

nArticolul 29. Continutul contractului matrimonial

(1) Prin contractul matrimonial sotii pot modifica regimul legal alproprietatii in devalmasje stabilit la art.20.

(2) Contractul matrimonial poate stabili ca toate bunuriledobandite de fiecare dintre soti in timpui casatoriei sint proprietatepersonala a sotului care le-a dobandit.

(3) Contractul matrimonial incheiat in timpui casatoriei nu areactiune retroactiva. Bunurile dobandite pana la incheierea contractului

350 LSI

slnt supuse regimului legal prevazut de prezentul cod.(4) Sotii sint in drept sa determine in contractul matrimonial

drepturile si obligatiile privind intretinerea reciproca si modul de participare a fiecaruia la veniturile obtinute de fiecare dintre ei si la cheltuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecaruia dintre soti in caz de partaj, precum si sa stabileasca alte clauze patrimoniale, inclusiv sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei.

(5) Drepturile si obligatiile prevazute in contractul matrimonial pot fi limitate la un anumit termen sau pot fi puse in dependenta de survenirea sau nesurvenirea anumitelor conditii.

(6) Partile nu sint in drept sa stipuleze in contractul matrimonial clauze care ar afecta capacitatea juridica sau de exercitiu a sotilor, dreptul lor de adresare in instanta judecatoreasca pentru reglementarea relatiilor personale dintre ei, inclusiv a drepturilor si obligatiilor dintre ei si copiii lor, care ar limita dreptul sotului inapt de munca la intretinere, care ar leza drepturile si interesele legitime ale sotilor sau ale unuia dintre ei, precum §i clauze care contravin principiilor si naturii relatiilor familiale.

Articolul 30. Modificarea si rezilierea contractului matrimonial(1) Contractul matrimonial poate fi modificat sau reziliat in orice

moment, in baza acordului dintre soti. Acordul privind modificarea sau rezilierea contractului matrimonial se Tntocmeste in scris si se autentifica notarial.

(2) Nu se admite refuzul unilateral de executare a clauzelor contractului matrimonial.

(3) La cererea unuia dintre soti, instanta judecatoreasca poate modifica sau rezilia contractul matrimonial in modul si temeiurile prevazute de Codul civil.

Articolul 31. incetarea si declararea nulitatii contractului matrimonial

(1) Clauzele contractului matrimonial se sting din momentul Tncetarii casatoriei, cu exceptia celor care au fost stipulate pentru perioada de dupa incetarea casatoriei.

(2) Contractul matrimonial, in baza temeiurilor prevazute de Codul civil, poate fi declarat nul, total sau partial, de catre instanta judecatoreasca.

(3) La cererea unuia dintre soti sau a procurorului, instanta judecatoreasca este in drept sa declare nulitatea, totala sau partiala, a

contractului matrimonial daca acesta contine clauze care lezeaza drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege.

Articolul 32. Garantiile drepturilor creditorilor la incheierea, modificarea si rezilierea contractului matrimonial

(1) Fiecare dintre soti este obligat sa instiinteze creditorii sai despre incheierea, modificarea sau rezilierea contractului matrimonial. In cazul neexecutarii acestei obligatii, sotul debitor raspunde pentru obligatiile sale indiferent de continutul contractului.

(2) Creditorii sotului debitor pot cere modificarea sau reziliereacontractului matrimonial daca acesta le lezeaza drepturile si intereseleocrotite prin lege.

■

Capitolul 7INCETAREA CASATORIEI

Articolul 33. Temeiurile Tncetarii casatoriei (1) Casatoria inceteaza in urma decesului sau a declararii pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti.

1 (2) Casatoria poate inceta prin divort (desfacere), in baza cererii unuia sau a ambilor soti ori a tutorelui sotului declarat incapabil.

Articolul 34. Limitarea dreptului sotului de a cere desfacereacasatoriei In lipsa acordului sotiei, sotul nu

poate cere desfacerea casatoriei in timpul graviditatii acesteia sj timp de un an dupa nasterea copilului daca acesta s-a nascut viu si traieste.

Articolul 35. Modalitatea de desfacere a casatoriei In cazurile prevazute la art.36 alin.(l) si (2), casatoria se desface de catre oficiul de stare civila, iar in cazurile prevazute la art.36 alin.(4) si (5) si la art.37 - pe cale judecatoreasca.

Articolul 36. Desfacerea casatoriei la oficiul de stare civila (1) in baza acordului comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiati de ambii soti, in cazurile cand Tntre ace§tia nu exists litigii referitoare la partaj sau la intretinerea sotului inapt de munca. casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare civila in a carui ra/.ii teritoriala se afla domiciliul unuia dintre soti, cu participarea obligatoric

352 35?

aambilorsoti.(2) La cererea unuia dintre soti, casatoria poate fi desfacuta la

oficiul de stare civila daca celalalt sot:a) a fost declarat incapabil;b) a fost declarat disparut;

c) a fost condamnat la privatiune de libertate pe un termen mai mare de3 ani.

(3) Desfacerea casatoriei si eliberarea certificatului de divort au loc dupa expirarea termenului de o luna din ziua depunerii cererii de divort.

(4) In cazul aparitiei litigiilor intre soti cu privire la copii, la partaj sau la Tntretinerea sotului inapt de munca care necesita sprijin material, desfacerea casatoriei se face pe cale judecatoreasca.

(5) Daca, dupa desfacerea casatoriei de catre oficiul de stare civila, intre soti apar li t igii referitoare la partaj, la tntretinerea copiilor minori sau a sotului inapt de munca, acestea se vor solutiona pe cale judecatoreasca.

Articolul 37. Desfacerea casatoriei de catre instanta judecatoreasca

(1) Daca sotii au copii minori comuni, cu exceptia cazurilor prevazute la art.36 alin.(2), sau in lipsa acordului la divort al unuia dintre soti, desfacerea casatoriei are loc pe cale judecatoreasca.

(2) Desfacerea casatoriei are loc pe cale judecatoreasca si in cazurile cand exista acordul la divort al ambilor soti, insa unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.

(3) Instanta judecatoreasca va desface casatoria daca va constata ca convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sint imposibile.

(4) Daca, in procesul examinarii cererii de desfacere a casatoriei, unul dintre soti nu-si da acordul la divort, instanta judecatoreasca va amana examinarea cauzei, stabilind un termen de impacare de la o luna la 6 luni.

(5) Daca masurile de impacare nu au dat efecte si sotii continua sa insiste asupra divortului, instanta judecatoreasca va satisface cererea respective.

Articolul 38. Solutionarea litigiilor de catre instanta judecatoreasca in procesul desfacerii casatoriei (1) La desfacerea casatoriei, sotii pot prezenta instantei judecatoresti un acord privind impartirea bunurilor lor proprietate in

devalmasie si plata pensiei de intretinere a copiilor si sotului inapt de munca ce necesita sprijin material, indicand marimea acesleia, precum si privind determinarea parintelui impreuna cu care vor locui copiii minori comuni.

(2) In cazul lipsei unui acord intre soti prevazut la alin.(l) sau daca se va dovedi ca acordul lezeaza drepturile si interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soti, instanta judecatoreasca este obligata:a) sa imparta, la cererea sotilor (a unuia dintre ei), bunurile lorproprietate in devalmasje;b) sa determine care dintre parinti va plati pensia de intretinere acopiilor minori si marimea acesteia;c) sa stabileasca, la cererea sotului inapt de munca, care are dreptul lapensia de intretinere de la celalalt sot, marimea si modul de plata aacestei pensii;d) sa stabileasca cu cine dintre parinti vor locui copiii minori dupadivort.

3) Litigiile, altele decat cele expuse in prezentul articol, nu pot fi solutionate in procesul de desfacere a casatoriei, cu exceptia actiunii de contestare a paternitatii la cererea sotului.

(4) Daca, la impartirea bunurilor proprietate in devalmasie a sotilor, vor fi atinse interesele persoanelor terte, instanta judecatoreasca va dispune examinarea cererii respective intr-un proces aparte.

Articolul 39. Momentul incetarii casatoriei(1) In cazul desfacerii casatoriei la oficiul de stare civila, aceasta

inceteaza din ziua inregistrarii divortului, iar in cazul desfaceriicasatoriei pe cale judecatoreasca - din ziua cand hotararea instanteijudecatoresti a ramas definitiva.

(2) Daca problema divortului a fost solutionata pe calejudecatoreasca, acesta urmeaza a fi inregistrat in modul prevazut pentruinregistrarea de stat a actelor de stare civila. Sotii nu au dreptul saincheie o noua casatorie pana la obtinerea certificatului de divort de laoficiul de stare civila in a carui raza teritoriala se afla domiciliulacestora.

(3) Instanta judecatoreasca este obligata sa transmits, in termen de3 zile de la data cand hotararea privind desfacerea casatoriei a ramasdefinitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza eiteritoriala.

354 iv

rticolul 40. Restabilirea cSsStoriei in cazul aparitiei sotului declarat decedat sau dispSrut

(1) In cazul aparitiei sotului declarat, in modul stabilit de lege,decedat sau disparut si anulSrii hotSrarii respective a instanteijudecStoresti, oficiul de stare civila poate restabili casatoria respectiva,la cererea comuna a sotilor, dacS celalalt sot nu a incheiat o nouacasatorie.

(2) In cazul restabilirii casatoriei, se considers ca aceasta nu a fostintrerupta. Bunurile dobandite in perioada de absents a unuia dintre sotiapartin sotului care le-a dobandit.

Capitolul 8 DECLARAREA NULITATII CASATORIEI

Articolul 41. Declararea nulitatii casatoriei(1) Instanta judecatoreascS va declara nula casatoria daca aceasta:

a) a fost incheiatS cu incSlcarea prevederilor art. 11, 13, 14 sau 15;b) a fost incheiatS cand sotii sau unul dintre ei nu a avut intentia de acrea o familie (casatorie fictivS).

(2) Casatoria declarata nula se considers ca atare din momentul incheierii ei.

(3) Instanta judecatoreasca este obligata sS transmits, in termen de 3 zile de la data cand hotSrarea privind declararea nulitatii cSsStoriei a rSmas defmitivS, o copie a acesteia oficiului de stare civilS din raza teritoriala a instantei judecatore§ti.: " S i t f i l . S l J

Articolul 42. Persoanele care au dreptul sS cearS declararea nulitatii cSsStoriei (1) Dreptul de a cere declararea nulitatii cSsStoriei il au urmStoarele persoane:a) sotul minor, pSrintii lui (tutorii), autoritatea tutelarS sau procurorul, dacS cSsatoria a fost incheiatS de o persoanS care nu a atins varsta matrimonialS §i aceastS varstS nu a fost redusS in modul stabilit. DupS atingerea de cStre sotul minor a varstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulitatii cSsStoriei ii apartine numai lui;b) sotul ale cSrui drepturi au fost TncSlcate prin incheierea cSsStoriei, precum si procurorul in cazurile viciului de consimtSmant;c) sotul care nu a §tiut despre existenta impedimentelor la cSsStorie, tutorele sotului declarat incapabil, sotul din cSsStoria precedents nedesfacuta, alte persoane ale caror drepturi si interese au fost lezate in

urma cSsStoriei incheiate cu incSlcarea prevederilor art. 15, precum si autoritatea tutelarS sau procurorul, in cazurile mentionate mai sus; d) sotul de bunS-credintS sj procurorul, in cazul in care a fost incheiatS o cSsStorie fictivS.

(2) Examinarea cererii privind declararea nulitatii cSsStoriei incheiate cu un minor care nu a atins varsta matrimonialS sau cu o persoanS declarata incapabila are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului autoritStii tutelare.

Articolul 43. ImrejurSrile care inlSturS nulitatea cSsStoriei(1) Instanta judecStoreasca poate recunoaste valabilS cSsStoria

dacS, in momentul examinSrii cauzei de nulitate, imprejurSrile care impiedicau incheierea acesteia au disparut.

(2) Instanta judecStoreasca este in drept sS respinga cererea de declarare a nulitatii cSsStoriei in cazurile cand aceasta a fost incheiatS de cStre un minor care nu a atins varsta matrimonialS, daca aceasta o cer interesele minorului sau daca nu exists acordul lui pentru incetarea cSsStoriei.

(3) CSsStoria fictivS nu poate fi declarata nulS daca, la momentul examinSrii cauzei, persoanele care au incheiat aceasta cSsStorie au creat deja o familie.

(4) CSsStoria nu poate fi declaratS nulS dupa desfacerea ei, cu exceptia cazurilor cand a fost incheiatS intre rude a cSror cSsStorie este interzisa sau de catre o persoanS care, la momentul inregistrSrii cSsStoriei, se aflS intr-o altS casatorie.

Articolul 44. Consecintele de declarare a nulitatii cSsStoriei(1) CSsatoria declaratS nulS de cStre instanta judecStoreasca se

considers ca atare din ziua incheierii ei si nu dS na§tere la drepturi §i obligatii intre soti, cu exceptiile prevazute de prezentul articol.

(2) Bunurile procurate in comun de cStre persoanele a cSror casatorie a fost declarata nulS apartin acestora cu drept de proprietate in diviziune, iar contractul matrimonial se considers nul.

(1) In cazul in care cSsatoria este declarata nula:a) instanta judecStoreasca, la cererea sotului de bunS-credinta, este indrept sS-1 oblige pe celalalt sot la plata pensiei de intretinere, sa aplice,la impSrtirea bunurilor dobandite in comun panS la declararea nulitatiicSsStoriei, regulile stabilite de art.20, 25, 26, precum sj sa recunoascSvalabil, total sau partial, contractul matrimonial;b) sotul de buna-credinta este in drept sa cearS, in modul stabilit de

356 IS7

legislatia civila, repararea prejudiciului moral sj material cauzat.(4) Sotul de buna-credinta, dupa declararea nulitatii casatoriei, este

in drept sa pastreze numele de familie ales la incheierea acesteia.(5) Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor

nascuti din aceasta casatorie.

TITLUL III RELATIILE JURIDICE D1NTRE PARINJI SI COPII

Capitolul 9 ATESTAREA PROVENIENTEI COPILULU1

Articolul 45. Rudenia §i afinitatea(1) Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane

dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au unascendent comun. In primul caz, rudenia este in linie dreapta, iar in aldoilea caz - in linie colaterala.

(2) Gradul de rudenie se stabile§te prin numarul de nasteri.(3) Rudele unuia dintre soti sint afinii celuilalt sot. Linia si gradul

de afinitate sint similare liniei si gradului de rudenie.

Articolul 46. Temeiurile aparitiei drepturilor si obligatiilor reciproce ale parintilor si copiilor Drepturile §i obligatiile reciproce ale parintilor si copiilor rezulta din provenienta copiilor, atestata in modul stabilit de lege.

Articolul 47. Stabilireaprovenientei copilului(1) Provenienta copilului de la mama (matemitatea) se stabileste in

baza documentelor care confirms na§terea copilului de la mama intr-o institutie medicala.

(2) In cazul cand copilul nu este nascut intr-o institutie medicala, matemitatea se stabileste pe baza documentelor medicale, a depozitiiior martorilor sau pe baza altor probe.

(3) Copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesului sotului mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei, daca nu a fost stabilit contrariul.

(4) Prezumtia de paternitate a sotului (fostului sot) poate fi inlaturata printr-o declaratie a sotilor (fo§tilor soti) depusa personal. In cazul in care sotii (unul din ei) nu se pot prezenta personal, declaratia se

autentifica notarial §i se expediaza la organul de stare civila.(5) Paternitatea copilului nascut in afara casatoriei poate li

recunoscuta de catre tatal sau printr-o declaratie comuna a acestuia §i a mamei copilului, depusa la organul de stare civila.

(6) In cazurile cand mama este decedata, declarata decedata, incapabila sau disparuta ori cand nu i se cunoaste locul aflarii, precum sj in cazul decaderii ei din drepturile parinte§ti, paternitatea se stabile§te in baza declaratiei tatalui §i a acordului scris al autoritatii tutelare sau prin hotararea instantei judecatore§ti dacalipse§te un astfel de acord.

(7) Declaratia comuna a mamei §i tatalui copilului privindpaternitatea poate fi depusa la oficiul de stare civila si pana la na§tereacopilului.

Articolul 48. Stabilirea paternitatii in instanta judecatoreasca Daca copilul este nascut din parinti necasatoriti Intre ei si in lipsa declaratiei comune a parintilor sau a tatalui copilului, paternitatea se stabileste de catre instanta judecatoreasca in baza declaratiei unuia dintre parinti, a tutorelui (curatorului) copilului sau a copilului insusj la atingerea majoratului.

Articolul 49. Contestarea paternitatii (maternitatii)(1) Paternitatea (matemitatea) poate fi contestata numai pe cale

judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept tata sau mama sau de catre persoanele care sint mama sau tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele (curatorul) copilului sau tutorele parintelui declarat incapabil.

(2) Cererea privind contestarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul cand una din persoanele enumerate la alin.(l) a aflat sau trebuia sa fi aflat despre inscrierea privind paternitatea (matemitatea) sau din momentul atingerii majoratului, in cazul unui minor.

(3) Nu au dreptul sa conteste paternitatea:a) sotul care sj-a dat acordul scris la fecundarea artificiala sauimplantarea embrionului sotiei;b) persoana care a fost inscrisa drept tata al copilului in baza declaratieicomune a acesteia sj a mamei copilului sau in baza declaratiei proprii,daca in momentul depunerii acesteia stia ca nu este tatal firesc alcopilului.

358 359

Articolul 50. Drepturile si obligatiile copiilor nascuti in afaracasatoriei Copiii nascuti in afara casatoriei

au aceleasj drepturi si obligatii fata de parintii sj rudele lor ca si cei nascuti de la persoane casatorite.

Capitolul 10 DREPTURILE COPIILOR MINORI

Articolul 51. Dreptul copilului la abitatie sj educatie in familie(1) Se considers copil persoana care nu a atins varsta de 18 ani

(majoratul).(2) Fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sa-si cunoasca

parintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu exceptia cazurilor cand aceasta contravine intereselor copilului.

(3) Copilul are dreptul la educatie din partea parintilor, ladezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gandirii si con§tiintei,la apararea demnitatii sj onoarei.

(4) In cazurile cand copilul este lipsit de grija parintilor (ace§tiasint decazuti din drepturile parintesti, declarati incapabili sau disparuti,precum si in alte cazuri), drepturile copilului la educatie sint asiguratede autoritatea tutelara.

Articolul 52. Dreptul copilului de a comunica cu parintii si alterude

(1) Copilul are dreptul sa comunice cu ambii parinti, cu buneii, fratii, surorile sj cu celelalte rude. Desfacerea casatoriei parintilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaza drepturile copilului. In cazul cand parintii au domiciliul separat, copilul are dreptul sa comunice cu fiecare dintre ei.

(2) Copilul aflat in situatii extreme (retinere, arest etc.) are dreptul sa ia legatura cu parintii sau cu alte rude in modul stabilit. Daca nu este posibil de a contacta parintii sau rudele copilului, va fi anuntata imediat autoritatea tutelara.

Articolul 53. Dreptul copilului de a fi protejat(1) Copilului i se garanteaza apararea drepturilor sj intereselor sale

legitime.(2) Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului se

asigura de parinti sau persoanele care ii inlocuiesc, iar in cazurile prevazute de lege - de procuror, autoritatea tutelara sau de alte organe

abilitate.(3) Minorul care a capatat capacitatea deplina de exerciliu pana la

atingerea majoratului isi apara drepturile sj interesele legitime de sine statator.

(4) Copilul are dreptul la protectie contra abuzurilor din partea parintilor sau a persoanelor care ii inlocuiesc.

(5) In cazul incalcarii drepturilor si intereselor legitime ale copilului, inclusiv prin neindeplinLea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre parinti (a unuia dintre ei) a obligatiilor de intretinere, educatie sj instruire, sau in cazul abuzului de drepturile parintesti, copilul poate sa se adreseze de sine statator autoritatii tutelare pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, iar de la varsta de 14 ani - instantei judecatoresji.

(6) Persoanele cu functii de raspundere §i alti cetateni care sjiu despre existenta unui pericol pentru viata sau sanatatea copilului, despre incalcarea drepturilor §i intereselor lui legitime sint obligati sa comunice acest fapt autoritatii tutelare, facand tot posibilul pentru a proteja drepturile sj interesele legitime ale copilului.

Articolul 54. Dreptul copilului la exprimarea opinieiCopilul are dreptul sa-sj exprime opinia la solutionarea in familie

a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursuldezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins

varsta de 10 ani se va tine cont in mod obligatoriu daca aceasta nucontravine intereselor lui.

: .

Articolul 55. Dreptul copilului la nume de familie sj prenume(1) Copilul are dreptul la un nume de familie sj prenume.(2) Copilul dobandesje numele de familie al parintilor sai. Daca

parintii poarta nume de familie diferite, copilul va lua numele de familie al tatalui sau al mamei, in baza acordului comun al acestora.

(3) Copilul va purta un prenume simplu sau unul compus din doua prenume, potrivit vointei ambilor parinti.

(4) In caz de litigiu tntre parinti privind numele de familie si/sau prenumele copilului, decide autoritatea tutelara.

Articolul 56. Schimbarea numelui de familie sj prenumeluicopilului (1) In baza cererii comune a

parintilor (sau a unuia dintre ei), oficiul de stare civila poate schimba numele de familie si/sau prenumele

360 361

copilului care nu a atins varsta de 16 ani.(2) In caz de litigiu intre parinti, problema privind schimbarea

numelui de familie si/sau a prenumelui copilului este solutionata de catre oficiul de stare civila, cu concursul autoritatii tutelare in a carei raza teritoriala isj are domiciliul minorul, tinandu-se cont in exclusivitate de interesele copilului.

(3) Schimbarea numelui de familie al ambilor parinti atrage dupa sine schimbarea numelui de familie al copilului, iar in cazul schimbarii numelui de familie al unuia dintre parinti, numele de familie al copilului poate fi schimbat in baza acordului comun al parintilor. In lipsa unui atare acord, decide autoritatea tutelara.

(4) Schimbarea numelui de familie si/sau a prenumelui copilului care a atins varsta de 10 ani se face, in toate cazurile, cu acordul acestuia.

Articolul 57. Drepturile patrimoniale ale copilului(1) Copilul este proprietar al veniturilor obtinute, al bunuriior

primite in dar, mostenite sau dobandite intr-un alt mod, si al tuturor bunuriior procurate din mijloacele lui.

(2) Dreptul de proprietate al copilului este realizat in modul stabilit de Codul civil.

(3) Copilul nu are drept de proprietate asupra bunuriior parintilor, iar parintii - asupra bunuriior copiilor, exceptie facand dreptul la mostenire si dreptul la intretinere. Parintii si copiii care locuiesc impreuna poseda si folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord.

(4) In cazul aparitiei bunuriior comune ale parintilor si copiilor, drepturile de posesie, de folosinta si de dispozitie a acestora sint reglementate de legislatia civila.

Capitolul 11 DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARINTILOR

Articolul 58. Drepturile §i obligatiile parintilor(1) Parintii au drepturi §i obligatii egale fata de copii, indiferent de

faptui daca copiii sint nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii sau separat.

(2) Drepturile si obligatiile parintilor, cu exceptiile prevazute de prezentul cod, inceteaza din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii depline de exercitiu de catre copii.

Articolul 59. Drepturile parintilor minori(1) Parintii minori au dreptul sa locuiasca impreuna cu copilul lor

§i sa participe la educatia lui.(2) Parintii minori necasatoriti pot recunoa§te §i contesta

paternitatea si maternitatea in baze generale. Parintii minori care nu auatins varsta de 16 ani pot cere stabilirea paternitatii pe calejudecatoreasca.

■ .. ■..--.

Articolul 60. Drepturile si obligatiile parintilor privind educatia sj instruirea copiilor

(1) Parintii au dreptul sj sint obligati sa-si educe copiii conformpropriilor convingeri, indiferent de faptui daca locuiesc impreuna sauseparat.

(2) Parintii poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica,intelectuala si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata deoricare alte persoane.

(3) Parintii sint obligati sa asigure frecventarea de catre copii a §colii pana la sfarsjtul anului de invatamant in care acesta atinge varsta de 16 ani. Institutia de invatamant si forma de instruire sint alese de catre parinti, cu luarea in considerare a opiniei copilului.

(4) Litigiile dintre parinti privind educatia si instruirea copiilor se solutioneaza de catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata pe cale judecatoreasca.

Articolul 61. Apararea drepturilor §i intereselor legitime alecopiilor

(1) Drepturile sj interesele legitime ale copiilor sint aparate de catre parintii lor.

(2) Parintii sint reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice §i juridice, inclusiv in autoritatile administratiei publice §i instantele judecatore§ti, fara a avea nevoie de imputerniciri speciale.

(3) In cazul existentei unor conflicte de interese intre parinti §i copii, autoritatea tutelara este obligata sa numeasca un reprezentant pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului.

Articolul 62. Exercitarea drepturilor parintilor (1) Drepturile parintilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Parintii nu pot prejudicia sanatatea fizica si psihica a copilului.

362 363

(2) Metodele de educatie a copilului, alese de parinti, vor exclude comportamentul abuziv, insultele §i maltratarile de orice fel, discriminarea, violenta psihica si fizica, antrenarea in actiuni criminale, initierea in consumui de bauturi alcoolice, folosirea substantelor stupefiante si psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cersitul si alte acte ilicite.

(3) Toate problemele privind educatia si instruirea copilului se solutioneaza de catre parinti de comun acord, tinandu-se cont de intereseie si de parerea copilului.

(4) Parintii poarta raspundere, in modul stability pentru exercitarea drepturilor parintesti in detrimentul intereselor copilului.

Articolul 63. Domiciliul copilului minor(1) In cazul cand parintii locuiesc separat, domiciliul copilului

care nu a atins varsta de 14 ani se determina prin acordul parintilor.(2) Daca un atare acord lipseste, domiciliul minorului se stabileste

de catre instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de intereseie §i parereacopilului (daca acesta a atins varsta de 10 ani). In acest caz, instantajudecatoreasca va lua in considerare atasamentul copilului fata defiecare dintre parinti, fata de frati si surori, varsta copilului, calitatilemorale ale parintilor, relatiile existente intre fiecare parinte si copil,posibilitatile parintilor de a crea conditii adecvate pentru educatia sj Jdezvoltarea copilului (indeletnicirile si regimul de lucru, conditiile detrai etc.)

(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instantajudecatoreasa va cere si avizul autoritatii tutelare in a carei razateritoriala se afla domiciliul fiecaruia dintre parinti.

Articolul 64. Exercitarea drepturilor paiinte§ti in cazul cand parintii locuiesc separat

(1) Parintele care locuieste impreuna cu copilul nu are dreptul sa impiedice contactul dintre copil si celalalt parinte care locuie§te separat, cu exceptia cazurilor cand comportamentul acestuia din urma este in detrimentul intereselor copilului sau prezinta pericol pentru starea lui fizica sj psihica.

(2) Parintii au dreptul sa incheie un acord privind exercitarea drepturilor parintesti de catre parintele care locuieste separat de copil. Litigiile aparute se solutioneaza de catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata in instanta judecatoreasca, care va emite hotararea respectiva.

(3) In cazul nerespectarii hotararii instantei judecalorosti, lii|A de parintele culpabil se aplica masurile stabilite de legiskuja procesiuiln civila. In cazul incalcarii repetate a hotararii judecatoresti, la cerercn parintelui care locuieste separat de copil, instanta judecatoreasca, (iniiul cont de intereseie §i parerea copilului, poate solutiona problemn transmitindu-I copilul.

(4) Parintii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informatiile ce se refera la copilul lor de la toate institutiile educative, curative, de asistenta sociala etc. Comunicarea informatiei poate li refuzata daca comportamentul parintelui prezinta pericol pentru viata §i sanatatea copilului. Acest refuz poate fi atacat in instanta judecatoreasca.

Articolul 65. Dreptul bunicilor, fratilor si surorilor copilului de a comunica cu acesta

(1) Bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. Daca parintii copilului (unul dintre ei) le refuza acest drept, autoritatea tutelara ii poate obliga sa-1 respecte.

(2) Daca parintii (unul dintre ei) vor neglija hotararea autoritatii tutelare, persoanele interesate pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul.

(3) Actiunea privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fratilor §i surorilor lui poate fi respinsa numai in cazul existentei unui pericol pentru viata §i sanatatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituals.

Articolul 66. Apararea drepturilor parintesti(1) Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice

persoana care il retine fara un temei legal. In caz de litigiu, parintii se pot adresa instantei judecatoresti.

(2) Instanta judecatoreasca este in drept sa respinga actiunea prevazuta la al in.(l) daca va stabili ca inapoierea copilului parintilor sai contravine intereselor acestuia.

(3) Daca instanta judecatoreasca va stabili ca nici parintii si nici persoanele la care se afla copilul nu sint in stare sa asigure intretinerea, educatia §i dezvoltarea adecvata a acestuia, ea va obliga autoritatea tutelara sa transmita copilul unei institutii de stat sj sa-1 ia la evidenta, asigurandu-i in continuare apararea drepturilor sj intereselor legitime.

lni«i

364365

Articolul 67. Decaderea din drepturile parinte§ti Parintii pot fi decazuti din drepturile parintesti daca:

a) se eschiveaza de la exercitarea obligatiilor parintesti, inclusiv de la plata pensiei de intretinere;b) refuza sa ia copilul din maternitate sau dintr-o alta institutie curativa, educativa, dintr-o institutie de asistenta sociala sau alta similara;c) fac abuz de drepturile parintesti;d) se comporta cu cruzime fata de copil, aplicand violenta fizica sau psihica, atenteaza la inviolabilitatea sexuala a copilului;e) prin comportare amorala, influenteaza negativ asupra copilului;f) sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;g) au savarsit infractiuni premeditate contra vietii si sanatatii copiilorsau a sotului; precum sih) in alte cazuri cand aceasta o cer interesele copilului.

Articolul 68. Modalitatea de decadere din drepturile parintesti(1) Decaderea din drepturile parintesti are loc numai pe cale

judecatoreasca.(2) Actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi

pornita de celalalt parinte, tutorele copilului, autoritatea tutelara sau procurorul.

(3) Cererea privind decaderea din drepturile parintesti seexamineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

(4) Instanta judecatoreasca este obligata sa transmits, in termen de3 zile din momentul cand hotararea privind decaderea din drepturileparintesti a ramas definitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civiladin raza teritoriala a instantei.

■ Articolul 69. Efectele decaderii din drepturile parintesti

(1) Copilul ai carui parinti (unul dintre ei) sint decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de folosinta asupra spatiului locativ si toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu parintii si rudele sale firesti, inclusiv dreptul la succesiune.

(2) Daca copilul nu poate fi transmis celuilalt parinte sau daca ambii parinti sint decazuti din drepturile parintesti, copilul se pune la dispozitia autoritatii tutelare.

(3) Parintii decazuti din drepturile parintesti pot avea intrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autoritatii tutelare. intrevederile nu se acorda daca contactul parintilor cu copilul poate cauza daune dezvoltarii lui fizice sau intelectuale, daca este evident ca parintii nu sint

capabili de acest contact, daca, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau daca acesta, in timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiectii serioase privind contactul cu parintii decazuti din drepturi.

Articolul 70. Restabilirea drepturilor parintesti(1) Parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca au incetat

imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi si dacarestabilirea in drepturile parintesti este in interesul copilului.

(2) Restabilirea in drepturile parintesti se face pe calejudecatoreasca, in baza cererii persoanei decazute din aceste drepturi, cuparticiparea obligatorie a autoritatii tutelare.

(3) Restabilirea in drepturile parintesti fata de copilul care a atins varsta de 10 ani se admite tinandu-se cont de opinia copilului.

(4) Daca copilul a fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, hotararea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi anulata fara restabilirea drepturilor si obligatiilor de parinte.

Articolul 71. Luarea copilului fara decadere din drepturileparintesti

(1) La cererea autoritatii tutelare, instanta judecatoreasca poate hotara luarea copilului de la parinti fara decaderea acestora din drepturile parintesti, daca aflarea copilului impreuna cu parintii prezinta pericol pentru viata si sanatatea lui, si punerea acestuia la dispozitia autoritatii tutelare.

(2) In cazuri exceptional, daca exista un pericol iminent pentru viata si sanatatea copilului, autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti, comunicand acest fapt procurorului in termen de eel mult 24 de ore.

(3) In cazurile prevazute la alin.(2), autoritatea tutelara, in termen de 7 zile, va porni o actiune in instanta judecatoreasca privind decaderea din drepturile parintesti sau luarea copilului de la parinti fara decaderea lor din aceste drepturi. Daca aceasta cerinta nu este indeplinita, copilul va fi inapoiat parintilor.

(4) Cererea privind luarea copilului de la parinti fara decaderea acestora din drepturile parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

(5) La cererea parintilor, instanta judecatoreasca poate sa leinapoieze copilul daca aceasta nu contravine intereselor copilului.

366 367

Articolul 72. Efectele luarii copilului fara decadere din drepturileparintesti

(1) In cazurile luarii copilului fara decadere din drepturileparintesti, parintii pierd dreptul de a comunica cu acesta, de a participapersonal la educatia lui si de a-i reprezenta interesele.

(2) Parintii de la care a fost luat copilul pot avea intrevederi cuacesta, in unele cazuri, doar cu permisiunea autoritatii tutelare.

• • Articolul 73. Participarea autoritatii tutelare la examinarea litigiilor privind educatia copilului

(1) La examinarea de catre instanta judecatoreasca a litigiilor privind educatia copilului este obligatorie participarea autoritatii tutelare.

(2) Autoritatea tutelara este obligata sa examineze conditiile de trai ale copilului §i ale persoanei care pretinde la educatia copilului si sa prezinte instantei judecatore§ti avizul respectiv.

TITLUL IV OBLIGATIA DE INTRETINERE DINTRE MEMBRII FAMILIEI

Capitolul 12 OBLIGATIA DE INTRETINERE DINTRE PARINTI $1 COPII

Articolul 74. Obligatia parintilor de a-§i tntretine copiii 1) Parintii suit obligati sa-si Tntretina copiii minori si copiii majori inapti de munca care necesita sprijin material.

(2) Modul de plata a pensiei de intretinere se determina in baza unui contract tncheiat intre parinti sau intre parinti si copilul major inapt de munca.

(3) Daca lipseste un atare contract §i parintii nu participa la intretinerea copiilor, pensia de intretinere se incaseaza pe cale judecatoreasca, la cererea unuia dintre parinti, a tutorelui copilului sau a autoritatii tutelare.

Articolul 75. Cuantumul pensiei de intretinere incasate pentrucopilul minor

(1) Pensia de intretinere pentru copilul minor se incaseaza din salariul §i/sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii si 1/2 - pentru 3 si mai multi copii.

(2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(l) poate fi mic§orat sau

majorat de instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor, de alte circumstante importante.

(3) In cazul in care unii copii raman cu un parinte, iar altii - cu celalalt, pensia de Intretinere platita in favoarea parintelui mai putin asigurat se stabileste intr-o suma baneasca fixa, determinata conform art.76.

Articolul 76. Incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor intr-osuma baneasca fixa

(1) In cazurile cand parintele care datoreaza intretinere copilului sau are un salariu sj/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeste salariu si/sau alte venituri, total sau partial, in natura, ori nu are un salariu sj/sau alte venituri, precum si in alte cazuri cand, din anumite motive, incasarea pensiei de intretinere, sub forma unei cote din salariu si/sau alte venituri, este imposibila, dificila sau lezeaza substantial interesele uneia dintre parti, instanta judecatoreasca poate sa stabileasca cuantumul pensiei de intretinere intr-o suma baneasca fixa platita lunar sau, concomitent, intr-o suma baneasca fixa sj sub forma unei cote din salariu §i/sau alte venituri conform art.75.

(2) Cuantumul sumei banes,ti fixe incasate in conformitate cu alin.(l) se determina de instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a partilor, de alte circumstante importante si pastrandu-se, daca este posibil, nivelul anterior de asigurare materiala a copilului.

Articolul 77. Incasarea §i folosirea pensiei de intretinere pentru copilul minor ramas fara ocrotire parinteasca

(1) Pensia de intretinere a copilului minor care a ramas fara ocrotire parinteasca se plateste tutorelui (curatorului) acestuia.

(2) Daca copilul se afla intr-o institutie educativa, curativa, de asistenta sociala sau alta institutie similara, 50 la suta din pensia de intretinere incasata de la parinti se transfera pe contul institutiei respective §i se tine evidenta pentru fiecare copil in parte, depunerile folosindu-se pentru intretinerea copilului. Restul de 50 la suta se transfera intr-un cont deschis pe numele copilului la o institutie financial.

Articolul 78. Dreptul copiilor majori inapti de munca la pensie deintretinere (1) Parintii sint obligati sa-

§i intretina copiii majori inapti de

368 369

munca care necesita sprijin material.(2) In caz de litigii privind achitarea pensiei de intretinere, instanta

judecatoreasca stabileste cuantumul acesteia pentru copiii majori inapti de munca intr-o suma baneasca fixa platita lunar, tinandu-se cont de starea materials si familiala, de alte circumstante importante.

■

Articolul 79. Participarea parintilor la cheltuielile suplimentare infavoarea copiilor

(1) In caz de litigii si de circumstante exceptionale (boala grava, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de munca, necesitatea achitarii cheltuielilor privind ingrijirea acestora etc.), in lipsa contractului Tntre parti, instanta judecatoreasca poate obliga pe fiecare dintre parinti sa participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstante.

(2) Modalitatea participarii parintilor la cheltuielile suplimentare, precum si cuantumul acestor cheltuieli sint stabilite de instanta judecatoreasca, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si copiilor si de alte circumstante importante. Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabileste intr-o suma baneascafixa, ce va fi achitata lunar.

(3) Instanta judecatoreasca poate obliga parintii sa participe lacheltuielile suplimentare deja facute, precum si la viitoarele cheltuielisuplimentare.

Articolul 80. Obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii(1) Copiii majori apti de munca sint obligati sa-si intretina si sa-si

ingrijeasca parintii inapti de munca care necesita sprijin material.(2) Daca nu exista un contract privind intretinerea parintilor inapti

de munca care necesita sprijin material, problema achitarii pensiei de intretinere de catre copiii majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca.

(3) Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor, de alte circumstante importante.

(4) La stabilirea cuantumului pensiei, instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copiii majori ai parintelui respectiv, indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul, cativa sau toti copiii.

(5) Copilul poate fi eliberat de obligatia de a-si intretine parintii inapti de munca care necesita sprijin material daca instanta

judecatoreasca va stabili ca acestia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parintesti fata de acest copil.

(6) Copiii ai caror parinti sint decazuti din drepturile parintesti se scutesc de obligatia de intretinere a acestora.

Articolul 81. Participarea copiilor majori la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor

(1) In circumstante exceptionale (boala grava, mutilare sau altviciu al parintelui etc.), copiii majori pot fi obligati de catre instantajudecatoreasca sa participe la cheltuielile suplimentare generate deaceste circumstante daca lipseste un contract intre parti sau daca copiiirefuza sa participe benevol la aceste cheltuieli.

(2) Modul de participare a copiilor majori la cheltuielilesuplimentare in favoarea parintilor si cuantumul acestora se determinade instanta judecatoreasca, conform dispozitiilorart.80.

(3) Instanta judecatoreasca este in drept sa elibereze copiii majoride participarea la cheltuielile suplimentare in favoarea parintilor daca seva stabili ca acestia s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor parintestifata de acesti copii, chiar si in cazul cand copiii platesc pensia deintretinere.

. ■ . ■ ■ .

Capitolul 13OBLIGATIA DE INTRETINERE DINTRE SOTI §1 FOSTII SOTI

Articolul 82. Obligatia sotilor de a se intretine reciproc(1) Sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca.(1) In cazul refuzului de a acorda intretinere si daca intre soti nu

exista un contract privind plata pensiei de intretinere, dreptul de a porni o actiune in instanta judecatoreasca privind incasarea acesteia de la celalalt sot il au:a) sotul inapt de munca (care a atins varsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) si care necesita sprijin material;b) sotia in timpul graviditatii;c) sotul care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea

d) sotul care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun invalid sau care ingrijeste un copil comun invalid de gradul I din copilarie, daca acest sot nu lucreaza §i copilul necesita ingrijire.

(3) Pensia de intretinere se plateste persoanelor enumerate laalin.(2) numai in cazul cand acestea nu au un venit propriu suficient, iar

370171

sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati.

Articolul 83. Dreptul fostului sot la intretinere dupa divort Dreptul de a pretinde intretinere de la fostul sot pe cale judecatoreasca il are:a) fosta sotie Tn timpul graviditatii;

b) fostul sot, care necesita sprijin material, ocupat cu Tngrijirea copilului comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia;c)fostul sot, care necesita sprijin material, ocupat cu ingrijirea copilului comun invalid pana la varsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul I din copilarie;d) fostul sot, care necesita sprijin material, devenit inapt de munca in timpul casatoriei sau timp de un an dupa desfacerea acesteia;e)fostul sot care necesita sprijin material si a atins varsta de pensionare, in termen de eel mult 5 ani din momentul desfacerii casatoriei, daca sotii au fost casatoriti eel putin 15 ani.

Articolul 84. Cuantumul pensiei de intretinere incasate de la sot (fostulsot) Cuantumul pensiei de intretinere

incasate de la un sot (fost sot) in favoarea celuilalt sot se stabileste de catre instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa platita lunar. La stabilirea sumei pensiei de intretinere, se tine cont de situatia materials si familiala a sotilor (fostilor soti), de alte circumstante importante.

Articolul 85. Scutirea sotului (fostului sot) de obligatia de intretinere sau limitarea in termen a acestei obligatii Instanta judecatoreasca este in drept sa-1 elibereze pe unul dintre

soti (fostul sot) de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceastaobligatie la un anumit termen daca:a) incapacitatea de munca a sotului (fostului sot) inapt de munca, care necesita sprijin material, este rezultatul abuzului de bauturi alcoolice sau substante stupefiante ori al unei infractiuni premeditate;b) sotul (fostul sot) care necesita sprijin material a avut o comportare amoralain familie;c) sotii (fostii soti) s-au aflat in relatii de casatorie eel mult 5 ani;d) s-a dovedit, pe cale judecatoreasca, ca casatoria a fost desfacuta din culpa fostului sot care necesita sprijin material.

■ ■'■?ilu/;mmjjm'4 iitsa:.' :tu a\ »r - .,,.*«« ?->'.,< •; . • --> '.<: man:: ir..

Capitolul 14 OBLIGATIA DE INTRETINERE DINTRE ALTI MEMBRI AI

FAMILIEI■ t-

Articolul 86. Obligatia de intretinere dintre frati §i surori(1) Fratii si surorile minore, care necesita sprijin material, in

imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti, au dreptul la intretinere de la surorile si fratii majori apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

(2) Acelasj drept il au surorile §i fratii majori inapti de munca, care necesita sprijin material, daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii acestora de catre copiii lor majori apti de munca, de catre soti (fostii soti) sau de catre parinti.

Articolul 87. Obligatia bunicilor de a-si intretine nepotii(1) Nepotii minori, care necesita sprijin material, in

imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti, au dreptul la intretinere dela bunicii care dispun de mijloace suficiente.

(2) Acelasi drept il au §i nepotii majori inapti de munca, carenecesita sprijin material, daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii lorde catre soti (fostii soti), copiii majori apti de munca sau de catre parinti.

Articolul 88. Obligatia nepotilor de a-sj intretine bunicii Bunicii inapti de munca, care necesita sprijin material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre copiii majori apti de munca sau de catre soti (fostii soti), au dreptul la intretinere de la nepotii majori apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

Articolul 89. Obligatia copiilor vitregi de a-§i intretine parintiivitregi

(1) Parintii vitregi inapti de munca, care necesita sprijin material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre copiii lor fire§ti majori apti de munca sau de catre sot (fostul sot), au dreptul la intretinere de la copiii vitregi majori apti de munca care dispun de mijloace suficiente.

(2) Instanta judecatoreasca este In drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de a-sj intretine parintii vitregi daca ace§tia i-au intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu si-au onorat obligatiile.

Articolul 90. Obligatia copiilor de a-si intretine educatorii (1) Persoanele inapte de munca, care necesita sprijin material, si

372373

care ail intretinut si educat copii minori (denumiti in continuare educatori) ail dreptul la intretinere de la acestia daca ultimii au atins varsta majoratului, sint apti de munca si dispun de mijloace suficiente si daca s-a stabilit imposibilitatea intretinerii educatorilor de catre propriii lor copii majori apti de munca sau de catre sot (fostul sot).

(2) Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii deobligatia de a-si intretine educatorii daca acestia i-au intretinut si educatmai putin de 5 ani sau nu si-au onorat obligatiile.

(3) Persoanele care s-au aflat sub tutela (curatela) sau in casele decopii de tip familial sint scutite de obligatiile prevazute la alin.(l).

-Articolul 91. Cuantumul si modul de Tncasare a pensiei de intretinere pentru alti membri ai familiei

(1) Cuantumul si modul de incasare a pensiei de intretinere pentru persoanele mentionate la art.86-90 pot fi stabilite printr-un contract intre parti.

(2) Daca nu exista un contract intre parti, pensia de intretinere se stabileste de catre instanta judecatoreasca in suma baneasca fixa achitata lunar, tinandu-se cont de starea materiala si familiala a persoanei care datoreaza intretinere si a persoanei care are dreptul la intretinere, precum si de alte circumstante importante.

(3) Daca unul dintre mernbfii familiei are dreptul la pensie deintretinere concomitent de la mai multe persoane, instantajudecatoreasca determina cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ceo datoreaza, tinind cont de starea lor materiala si familiala. Instantajudecatoreasca este in drept sa ia in considerare toate persoanele caredatoreaza intretinere, indiferent de faptul daca actiunea a fost pornitafata de una, cateva sau toate persoanele in cauza.

Capitolul 15 CONTRACTUL PRIVIND PLATA PENSIEI DE INTRETINERE

Articolul 92. Contractul privind plata pensiei de intretinere Contractul privind marimea, conditiile si modul de plata a pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere (debitorul intretinerii) si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cand debitorul intretinerii si/sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprezentantii legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului.

Articolul 93. Forma contractului privind plata pensiei de intretinere Contractul privind plata pensiei de intretinere se intocmeste in scris si se autentifica notarial. Nerespectarea acestor prevederi atragc nulitatea contractului.

Articolul 94. Modul de incheiere, executare, modificare, reziliere si declarare a nulitatii contractului privind plata pensiei de intretinere

(1) Contractul privind plata pensiei de intretinere se incheie, se executa, se modifica, se reziliaza si se declara nul in conformitate cu normele Codului civil.

(2) Contractul privind plata pensiei de intretinere poate fi, in orice moment, modificat sau reziliat in baza acordului dintre parti. Modificarea sau rezilierea contractului se perfecteaza in scris si se autentifica notarial.

(3) Modificarea unilaterala a contractului privind plata pensiei de intretinere sau refuzul unilateral de a-1 executa sint inadmisibile.

(4) In caz de modificare esentiala a situatiei materiale sau familiale a partilor, daca acestea nu pot ajunge la o intelegere referitoare la modificarea sau rezilierea contractului privind plata pensiei de intretinere, partea interesata poate porni in instanta judecatoreasca o actiune privind modificarea sau rezilierea acestuia. Instanta judecatoreasca solutioneaza litigiul tinind cont de starea materiala si familiala a partilor, de alte circumstante importante.

(5) Daca contractul privind plata pensiei de intretinere contravine intereselor copilului minor sau major incapabil, acesta poate fi declarat nul de catre instanta judecatoreasca la cererea reprezentantilor legali ai copilului, a autoritatii tutelare sau a procurorului.

Articolul 95. Cuantumul pensiei de intretinere stabilite princontract

(1) Cuantumul pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului corespunzator.

(2) Cuantumul pensiei de intretinere pentru copiii minori prevazul in contract nu poate fi mai mic decat eel stabilit la art.75.

Articolul 96. Modul de plata a pensiei de intretinere stabilite princontract (1) Modul de plata a pensiei de

intretinere stabilite prin contract si determina de catre parti la incheierea contractului corespunzator.

374w

(2) Pensia de intretinere poate fi platita sub forma unor cote-parti din salariul si/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii, intr-o suma baneasca fixa platita periodic, prin transmiterea unor bunuri sau intr-un alt mod stipulat in contract.

(3) Contractu! privind plata pensiei de intretinere poate stipula imbinarea mai multor moduri de achitare a acesteia.

Capitolul 16MODUL DE INCASARE §1 DE PLATA A PENSIEI DE

INTRETINERE

Articolul 97. Incasarea pensiei de intretinere in baza hotarani

instantei judecatoresti In lipsa unui acord referitor la intretinere, membrii familiei mentionati la art.74-91 pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind incasarea pensiei respective, chiar si in cazul cand aceasta se plateste benevol

Articolul 98. Termenul de porn ire a actiunii privind incasarea pensiei de intretinere

(1) Persoana care are dreptul la intretinere poate porni o actiune privind incasarea pensiei de intretinere, indiferent de termenul care a trecut de la momentul aparitiei dreptului respectiv.

(2) Pensia de intretinere se incaseaza de la data adresarii in instanta j udecatoreasca.

(3) Pensia de intretinere poate fi incasata pentru perioada anterioara adresarii in instanta judecatoreasca daca se va stabili ca in perioada respectiva s-au intreprins masuri de acordare a intretinerii, dar debitorul intretinerii s-a eschivat de la plata pensiei.

Articolul 99. Incasarea pensiei de intretinere pana la solutionarea litigiului in instanta judecatoreasca

(1) Instanta judecatoreasca este in drept sa hotarasca incasarea pensiei de intretinere de la data depunerii cererii.

(2) Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste in modul prevazut de prezentul cod.

(3) In cazul in care cererea privind incasarea pensiei de intretinereva fi respinsa sau pensia va fi stabilita intr-un cuantum mai mic, platileanterioare sau cele excedentare nu se restituie.

376

Articolul 100. Obligatia patronului dc a rc(ine pensiu de intretinere Patronul este obligat sa retina lunar, in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, autentificat notarial, sau a titlului executoriu, sau a cererii debitorului intretinerii, pensia de intretinere din sa lar iu l si/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii si sa o transmits sau sa o transfere, din contul acestuia, creditorului intretinerii intr-un termen de eel mult 3 zile de la data fixata pentru plata salariului si/sau a altor venituri.

Articolul 101. Retinerea pensiei de intretinere in baza contractului privind plata pensiei de intretinere

Retinerea pensiei de intretinere din salariu si/sau din alte venituri in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, autentificat notarial, se admite si in cazul cand suma retinerilor, in baza contractului si a altor titluri executorii, depase§te 50 la suta din salariul si/sau din alte venituri ale debitorului intretinerii.

Articolul 102. Obligatia debitorului intretinerii de a comunica schimbarea locului sau de munca sau a domiciliului

(1) Patronul este obligat sa comunice, in termen de 3 zile, instantei judecatoresti despre concedierea persoanei debitor al intretinerii.

(2) Debitorul intretinerii este obligat sa comunice, in termen de 3 zile, instantei judecatoresti despre schimbarea locului sau de munca si/sau a domiciliului.

(3) Persoanele care nu respecta prevederile prezentului articol sint trase la raspundere in modul stabilit de legislate.

Articolul 103. Urmarirea bunurilor debitorului intretinerii(1) Daca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri, fie ca

acestea sint insuficiente pentru a-si onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa din mijloaceie bane§ti depuse de catre debitor in institutive financiare sau transmise organizatiilor comerciale si necomerciale, cu exceptia cazurilor cand aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate. Daca debitorul nu dispune de astfel de mijloace banesti sau daca dispune de ele, dar acestea sint insuficiente pentru a-§i onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa din contul tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului care pot fi urmarite.

(2) Urmarirea bunurilor si a mijloacelor banesti ale debitorului se face in modul prevazut de legislatia procesuala civila.

377

Articolul 104. Determinarea restantei la pensia de intretinere(1) Pensia de intretinere se incaseaza pentru perioada anterioara in

baza contractului privind plata pensiei de intretinere sau a titlului executoriu, in limitele a eel mult 3 ani din momentul prezentarii contractului sau a titlului executoriu respectiv.

(2) Daca pensia de intretinere nu s-a incasat din culpa debitorului intretinerii, restanta ei se retine, prin derogare de la prevederile alin.(l), pentru toata perioada anterioara.

(3) Suma restantei se determina pornindu-se de la cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau de contractul corespunzator.

(4) Suma restantei la pensia de intretinere pentru copiii minori se determina pornindu-se de la salariul si/sau alte venituri ale debitorului.

(5) Daca debitorul intretinerii nu a lucrat in perioada in care s-a format restanta sau nu a prezentat actele ce confirma salariul si/sau alte venituri ale sale, suma restantei la pensia de intretinere se determina de catre instanta judecatoreasca.

(6) Suma restantei la pensia de intretinere poate fi contestata in modul stabilit de legislate.

^.rticolul 105. Scutirea de achitare a restantei la pensia de intretinere

(1) In baza contractului privind plata pensiei de intretinere,debitorul intretinerii poate fi scutit de plata restantei la pensie deintretinere sau aceasta restanta poate fi micsorata, cu exceptia cazurilorcand pensia se plateste copiilor minori.

(2) Daca starea materials si familiala a debitorului intretinerii faceimposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, instantajudecatoreasca, la cererea acestuia, in baza unor motive temeinice, estein drept sa-1 elibereze de plata restantei respective sau s-o micsoreze.

Articolul 106. Raspunderea pentru nerespectarea termenelor de plata a pensiei de intretinere

(1) Daca restanta la pensia de intretinere a rezultat din culpa persoanei obligate s-o achite in baza contractului privind plata pensiei de intretinere, persoana in cauza va purta raspunderea in modul prevazut de acest contract.

(2) Daca restanta la pensia de intretinere a rezultat din culpa persoanei obligate s-o achite in baza hotararii instantei judecatoresti, persoana in cauza va plati creditorului intretinerii o penalitate in marime

378

de 0,1 la suta din suma restantei pentru fiecare zi de intarziere.(3) Creditorul intretinerii este in drept sa ceara repararea daunci,

cauzate prin intarzierea executarii obligatiei de intretinere din culpa debitorului, daca aceasta nu a fost acoperita prin plata de penalitati.

Articolul 107. Inadmisibilitatea compensarii §i reincasarii pensieide intretinere

(1) Nu se admite compensarea sau reincasarea pensiei deintretinere cu exceptia cazurilor de:a) anulare a hotararii instantei judecatoresti privind incasarea pensiei deintretinere adoptate in baza actelor sau dovezilor false prezentate decreditor;b) declarare a nulitMi contractului privind plata pensiei de intretinereincheiat ca urmare a constrangerii fizice sau morale a creditoruluiintretinerii;c) stabilire a faptului de falsificare a hotararii instantei judecatoresti, acontractului privind plata pensiei de intretinere sau a titlului executoriuin baza carora a fost platita pensia.

(2) In cazul in care contraventiile mentionate la alin.(l) au fostcomise de catre reprezentantul copilului minor sau al persoanei majoreincapabile care primea pensia de intretinere, aceasta nu se reincaseaza,iar sumele platite anterior vor fi incasate, la cererea debitoruluiintretinerii, de la reprezentantul vinovat.

Articolul 108. Indexarea pensiei de intretinere Pensia de intretinere, stabilita de instanta judecatoreasca intr-o suma baneasca fixa, se indexeaza in cazurile §i in modul stabilit de lege.

Articolul 109. Plata pensiei de intretinere in cazul in care debitorul intretinerii isi stabileste domiciliul in strainatate

(1) Debitorul intretinerii care isi stabileste domiciliul in strainatate este in drept sa incheie cu creditorul intretinerii un contract privind plata pensiei de intretinere in modul prevazut de prezentul cod.

(2) In cazul in care nu se ajunge la un acord, persoana interesata poate porni in instanta judecatoreasca o actiune privind stabilirea cuantumului pensiei de intretinere intr-o suma fixa si achitarea acesteia printr-o plata unica sau privind transmiterea anumitelor bunuri in contul pensiei sau privind determinarea unui alt mod de plata a acesteia.

■

379

Articolul 110. Modificarea cuantumului pensiei de intretinere stabilite de instanta judecatoreasca sau scutirea de plata acesteia In cazul in care starea materials sau familiala a uneia dintre parti s-a schimbat, instanta judecatoreasca, luand in considerare si alte circumstante importante ale partilor, este in drept, la cererea oricareia dintre ele, sa modifice cuantumul pensiei de intretinere sau sa-1 scuteasca pe debitorul intretinerii de plata acesteia. <y.> e.S't.^j ..-.-. • •.,? ins- i-i".,i<j:-»:s[iK>'j ilr.ru.B «M U'A <l. Articolul 111. Stingerea obligatiei de intretinere

(1) Obligatia de intretinere, aparuta in baza contractului privindplata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintreparti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.

(2) Plata pensiei de intretinere, in baza hotararii instanteijudecatoresti, inceteaza in cazurile:a) atingerii de catre copil a varstei de 18 ani sau obtinerii de catre acesta a capacitatii depline de exercitiu sub varsta de 18 ani;b) adoptiei copilului care primeste pensia de intrefinere;c) casatoriei descendentului inapt de munca;d) restabilirii capacitatii de munca a persoanei care primeste pensia de intretinere;e) recasatoririi fostului sot inapt de munca care primeste pensia de intretinere;

f) decesului creditorului intretinerii sau al debitorului intretinerii;g) anularii hotararii judecatoresji privind incasarea pensiei.

■■ • .

Titlul VEDUCATIA COPIILOR RAMASI FARA OCROTIRE

PARINTEASCA

Capitolul 17DEPISTAREA §1 PLASAMENTUL COPIILORRAMASI FARA OCROTIRE PARINTEASCA

Articolul 112. Apararea drepturilor §i intereselor legitimeale copiilor ramasj fara ocrotire parinteasca

(1) Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor se punepe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor, de

decadere a lor din drepturile parinte§ti, de declarare a parintilor ca fundincapabili, de boala sau absenta indelungata, de eschivare de la educatia

380

copiilor, de la apararea drepturilor sj intereselor lor legitime, inclusiv in cazul refuzului parintilor de a-sj lua copiii din institutiile educative, curative sau din alte institutii in care se afla ace§tia, precum sj in alte cazuri de lipsa a grijii parintesji.

. (2) Autoritatile tutelare depisteaza copiii ramasj fara ocrotire parinteasca, tin evidenta acestora §i, in fiecare caz aparte, in dependents de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca, aleg forma de plasament al copiilor in scopul protectiei lor, asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere, educatie §i instruire a acestora.

(3) Organelor, altele decat autoritatile tutelare, persoanelor fizice §i juridice le sint interzise activitatile de depistare §i de plasament ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca.

Articolul 113. Autoritatile tutelare(1) Autoritati tutelare sint:

a) autoritatea centrala pentru protectia copilului;b) organele executive ale autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul II;c) autoritatile deliberative din unitatile administrativ-teritoriale denivelul I.

(2) Exercitarea functiilor autoritatii tutelare se pune pe seamadirectiilor (sectiilor) de invatamant - referitor la minori, a directiilor(sectiilor) de asistenta sociala - referitor la persoanele majore §i copiiicare se afla in institutiile din subordinea acestora, iar in localitatile undelipsesc aceste organe - pe seama secretarilor consiliilor locale.

Articolul 114. Depistarea sj evidenta copiilor rama§i fara ocrotire parinteasca

(1) Persoanele cu functii de raspundere din institutiile de instruire, curative, de asistenta sociala sj din altele similare, precum sj alte persoane care detin informatii despre copiii mentionati la art. 112 alin.(l) sint obligate sa le comunice, in termen de 3 zile, autoritatii tutelare de la locul aflarii copiilor.

(2) Autoritatea tutelara care a fost informata despre copilul ramas fara ocrotire parinteasca este obligata, in termen de 3 zile, sa efectueze un control al conditiilor de trai ale copilului sj, daca se confirma lipsa ingrijirii din partea parintilor, sa ia copilul la evidenta, asigurand apararea drepturilor sj intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pana la determinarea, in modul prevazut de

381

prezentul cod, a formei de protectie adecvate.(3) in termen de 10 zile din momentul luarii la evidenta a copilului

ramas fara ocrotire parinteasca, autoritatea tutelara este obligata sa comunice informatia respectiva autoritatii centrale pentru protectia copilului.

(4) Activitatea autoritatilor tutelare sj a autoritatii centrale pentru protectia copilului privind depistarea, evidenta sj plasamentul copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca este reglementata de prezentul cod si de alte acte normative.

Articolul 115. Plasamentul copiilor ramasj fara ocrotire parinteasca

(1) Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca pot fi plasati pentruingrijire si educatie:a) adoptatorului sau sotilor adoptatori;b) sub tutela (curatela);c) in casele de copii de tip familial;

d) in institutiile de stat pentru copiii orfani si cei ramasj fara ocrotireparinteasca, de orice tip (educative, de instruire, curative, de asistentasociala), daca nu exista alte posibilitati.

(2) La alegerea tipului de plasament se va tine cont, in modobligatoriu, de provenienta etnica a copilului, de apartenenta lui la oanumita cultura, de religia, limba, starea sanatatii si dezvoltareacopilului, in vederea crearii conditiilor de viata care ar asiguracontinuitatea educatiei acestuia.

(3) Pana la plasamentul copilului ramas fara ocrotire parinteasca,responsabilitatea pentru acesta este pusa pe seama autoritatii tutelare.

Capitolul 18

ADOPTIA

Articolul 116. Copiii care pot fi adoptati(1) Pot fi adoptati numai copii minori, cu exceptia celor care au

obtinut capacitatea deplina.de exercitiu sub varsta de 18 ani.(2) Adoptia fratilor si surorilor de catre persoane diferite este

interzisa, cu exceptia cazurilor cand aceasta cerinta contravine intereselor copiilor sau cand unul dintre frati (surori) nu poate fi adoptat din motive de sanatate.

(3) Adoptia unui copii care este cetatean al Republicii Moldova decatre cetateni straini sau apatrizi se admite numai in cazuri exceptionale

cand nu exista posibilitatea ca acest copii sa fie adoptat sau pus sub tutela (curatela):a)de catre rudele copilului, indiferent de cetatenia lor;b) de catre alte persoane cetateni ai Republicii Moldova.

.(4) Adoptia, in cazurile prevazute la alin.(3), se face in conformitate cu prevederile generale sj daca s-a dovedit ca, timp de eel putin 6 luni din momentul luarii copilului la evidenta, acesta nu a fost acceptat pentru adoptie sau luat sub tutela (curatela):a) de catre rudele sale, indiferent de cetatenia lor;b) de catre cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini sau apatrizii cu domiciliul in Republica Moldova.

(5) Prevederile alin.(3) sj (4) nu se aplica daca:a) sotul adopta copilul celuilalt sot;

b) copilul sufera de o boala grava care necesita un tratament special cenu poate fi acordat in Republica Moldova.

in.rHU\

Articolul 117. Evidenta copiilor care pot fi adoptati(1) Sint luati la evidenta si propusj pentru adoptie copiii:

a) ai caror parinti au decedat;b) ai caror parinti sint decazuti din drepturile parintesti, sint declarati incapabili sau disparuti;c) care au fost abandonati de ambii parinti sau de unicul parinte;d) care au fost propusi pentru adoptie de ambii parinti sau de uniculparinte.

(2) Evidenta copiilor care pot fi adoptati se efectueaza de catreautoritatile tutelare respective si autoritatea centrala pentru protectiacopilului.

(3) Persoanele cu functii de raspundere din autoritafile administratiei publice locale, din organizatiile ob§te§ti, precum sj alte persoane sint obligate sa comunice autoritatii tutelare informatiile pe care le detin despre copiii care pot fi propusj pentru adoptie sj despre cei care au ramas fara ingrijire parinteasca.

(4) Nerespectarea obligatiei prevazute la alin.(2) atrage raspunderea in cazurile si limitele prevazute de lege.

Articolul 118. Evidenta persoanelor care doresc sa adopte copii(1) Evidenta cetatenilor Republicii Moldova care doresc sa adopte

copii se efectueaza de catre autoritatile tutelare conform prezentului cod §i actelor normative ale Guvernului.

(1) Evidenta cetatenilor straini sj a apatrizilor care doresc s&

3823 S3

adopte copii cetateni ai Republicii Moldova se efectueaza de catre autoritatea centrala pentru protectia copilului.

Articolul 119. Modalitatea incuviintarii adoptiei(1) Incuviintarea adoptiei copilului se face de catre instanta

judecatoreasca la cererea persoanelor (persoanei) care solicita adoptia.Examinarea cererii privind incuviintarea adoptiei se face in modulprevazut pentru procedurile speciale, cu respectarea conditiilor stabilitede legislatia procesuala civila.

(2) Cererea privind incuviintarea adoptiei se examineaza de catre instanta judecatoreasca, cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

(3) Instanta judecatoreasca va expedia, in termen de 3 zile din momentul cand hotararea privind incuviintarea adoptiei a ramas definitiva, copia acestei hotarari oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Oficiul de stare civila va executa hotararea judecatoreasca privind incuviintarea adoptiei, indiferent de faptul daca exista sau nu cererea adoptatorilor sau a persoanelor imputernicite de ei in acest sens.

Articolul 120. Accesul la informatia privind copiii care pot fiadoptati

(1) Accesul la informatia privind copiii care pot fi adoptati este liber pentru persoanele care solicita adoptia sj persoanele imputernicite de ele.

(2) Autoritatile tutelare nu au dreptul sa limiteze accesul la informatia privind copiii care pot fi adoptati in modul prevazut de prezentul cod.

(3) Autoritatea centrala pentru protectia copilului asigurapublicarea sj accesul la informatia privind copiii luati la evidenta pentruadoptie.

Articolul 121. Persoanele care au dreptul la adoptie (1) Adoptatori pot fi persoane de ambele sexe care au atins varsta de 25 de ani, cu exceptia persoanelor:a)decazute din drepturile parinte§ti;b) declarate incapabile sau cu capacitate limitata de exercitiu;c)care au adoptat copii, dar adoptia a fost anulata din culpa lor;

d) eliberate de obligatiile de tutore (curator) din cauza neindeplinirii culpabile a obligatiilor lor;e) care, in virtutea calitatilor morale sau a starii sanatatii, nu sint in stare sa-si indeplineasca drepturile sj obligatiile parinte§ti de intretinere si de

educatie a copilului adoptat;f)care urmaresc scopul de a obtine o adoptie fictiva;g)care au prezentat documente false;h) care au atins varsta de 50 de ani (aceasta regula nu se aplica in cazul cand adoptatorii sint casatoriti intre ei si unul din ei nu a atins varsta de 50 de ani, precum sj atunci cand parintele adoptiv este sotul parintelui copilului adoptat sau cand copilul a trait in familia eventualilor parinti adoptivi inainte ca ace§tia sa implineasca varsta de 50 de ani).

(2) Cetatenii straini sj apatrizii care isj au domiciliul in afara hotarelor Republicii Moldova pot fi adoptatori ai copiilor cetateni ai Republicii Moldova numai daca intrunesc atat conditiile impuse de legislatia statului ai carui cetateni sint sau in care isj au domiciliul, cat si conditiile impuse de legislatia Republicii Moldova, precum si daca tara lor este membra a Conventiei asupra protectiei copiilor sj cooperarii in materia adoptiei internationale sau daca in acest domeniu exista un acord bilateral intre state.

(2) Nu se admite adoptia copilului de un cuplu necasatorit.(4) Lista contraindicatiilor medicale pentru persoanele care

intentioneaza sa adopte copii se aproba de Guvern.

Articolul 122. Termenul de incercare la adoptie(1) Hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei

poate fi pronuntata numai atunci cand copilul s-a aflat in ingrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai putin de 6 luni.

(2) In unele cazuri, adoptia poate fi incuviintata sj fara stabilire acestui termen de incercare, motivele mentionandu-se in hotararea instantei judecatoresti.

Articolul 123. Diferenta de varsta intre adoptator sj adoptat(1) Diferenta de varsta intre adoptator sj adoptat va fi de eel putin

15 ani. Aceasta regula nu se aplica in cazurile cand unul dintre soti adopts copilul celuilalt sot.

(2) Pentru motive temeinice, aceasta diferenta de varsta poate fi redusa, dar nu mai mult decat cu 5 ani.

Articolul 124. Acordul parintilor la adoptie(1) Pentru adoptia copilului se cere acordul parintilor lui.(2) Acordul parintilor la adoptie va fi exprimat printr-o declaratie

scrisa autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului ori al parintilor.

384 385

(3) Acordul parintilor poate fi exprimat si personal in instanta judecatoreasca.

(4) Administratia institutiei in care este intretinut si educat copilul este in drept sa ceara acordul parintilor pentru o eventuala adoptie a acestuia, fara indicarea identitatii adoptatorilor.

(5) Parintii pot sa-si retraga acordul la adoptie in orice moment, dar numai pana. la pronuntarea hotararii judecatoresti privind incuviinfarea acesteia.

Articolul 125. Adoptia copilului fara acordul parintilor Nu este necesar acordul parintilor pentru adoptia copilului daca ace§tia:a) stnt decazuti din drepturile parintesti;b) suit declarati incapabili;c) sint declarati disparuti;d) nu sint cunoscuti;

e) nu locuiesc impreuna cu copilul §i se eschiveaza nemotivat de laintretinerea §i educatia acestuia mai mult de 6 luni.

A;--i.v.!!)5 '. >rii}/i>-'/■ • w.*r i ,, ,..oif.,«: --• L\.. .'.omu .Articolul 126. Acordul tutorelui (curatorului) la adoptie

(1) In cazul cand copilul se afla sub tutela (curatela), este necesar si acordul scris al tutorelui (curatorului) la adoptie, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui (curatorului). Acordul poate fi exprimat de tutore (curator) si personal in instanta judecatoreasca.

(2) Instanta judecatoreasca, dupa caz, poate incuviinta adoptia si fara acordul tutorelui (curatorului), tinind cont de avizul autoritatii tutelare.

Articolul 127. Acordul copilului la adoptie(1) Pentru adoptia copilului care a atins varsta de 10 ani este

necesar §i acordul acestuia exprimat in instanta judecatoreasca.(2) Ca exceptie, copilul poate fi adoptat fara acordul lui daca, pana

la momentul adoptiei, el a locuit in familia adoptatorilor §i nu §tie ca acestia nu sint parintii lui fire§ti.

Articolul 128. Acordul sotului adoptatorului (1) In cazul cand copilul este adoptat numai de unul dintre soti, este necesar acordul scris al celuilalt sot, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara. Acest acord poate fi exprimat si personal in instanta

386

judecatoreasca.(2) Acordul celuilalt sot nu se cere daca acesta:

a) a fost declarat incapabil;b) a fost declarat disparut;c) a intrerupt relatiile familiale cu adoptatorul, nu locuieste impreuna cu acesta mai mult de un an si domiciliul lui nu este cunoscut.

Articolul 129. Numele de familie si prenumele copilului adoptat(1) Dupa adoptie, copilul isi poate pastra numele de familie sj

prenumele.(2) La cererea adoptatorilor, instanta judecatoreasca poate

schimba numele si prenumele copilului adoptat, atribuindu-i numele de familie al adoptatorilor sau al unuia dintre ei, daca ace§tia poarta nume de familie diferite, iar prenumele poate fi ales de adoptatori.

(3) Pentru schimbarea numelui de familie si a prenumelui copilului adoptat care a atins varsta de 10 ani se cere si acordul acestuia.

(4) In caz de schimbare a numelui de familie si a prenumelui copilului adoptat, faptul se mentioneaza in hotararea instantei judecatore§ti privind incuviinfarea adoptiei.

Articolul 130. Schimbarea locului de na§tere al copilului adoptat(1) In scopul asigurarii secretului adoptiei, la cererea

adoptatorilor, este posibila schimbarea locului de nastere al copilului.(2) in caz de schimbare a locului de na§tere al copilului adoptat,

faptul se mentioneaza in hotararea instantei judecatoresti privindincuviintarea adoptiei.

Articolul 131. inscrierea adoptatorilor in calitate de parinti aiadoptatului

(1) Adoptatorii se inscriu in actul de nastere al adoptatului incalitate de parinti ai acestuia.

(2) In caz de necesitate, la cererea adoptatorilor, instantajudecatoreasca poate pastra datele despre parintii copilului adoptat.

Articolul 132. Efectele juridice ale adoptiei(1) Drepturile §i obligatiile adoptatorului si adoptatului iau nasjere

din momentul cand a ramas definitiva hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei.

(2) Adoptatul §i descendentii lui, in raport cu parintii adoptivi s rudele acestora, iar adoptatorii si rudele acestora, in raport cu copilu

38

adoptat si descendentii lui, sint asimilati in drepturile si obligatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale cu rudele firesti.

(3) Adoptatul pierde drepturile personale nepatrimoniale sipatrimoniale si este eliberat de indeplinirea obligatiilor fata de parintiisai firesti si rudele acestora.

(4) In cazul cand copilul este adoptat de o singura persoana, drepturile personale pot fi pastrate, la cererea mamei, daca adoptatorul este barbat sau, la cererea tatalui, daca adoptatorul este femeie. Despre aceasta se mentioneaza in hotararea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei.

(5) Efectele juridice prevazute de prezentul articoi survin indiferent de faptul daca adoptatorii sint sau nu sint inscrisi in calitate de parinti ai copilului adoptat.

Articolul 133. Pastrarea dreptului copilului la pensie si indemnizatii Daca, la momentul adoptiei, copilul avea dreptul la pensie si indemnizatii in legatura cu pierderea intretinatorului, acest drept va fi pastrat si dupa adoptie.

Articolul 134. Secretul adoptiei(1) Secretul adoptiei este ocrotit de lege.(2) Persoanele oficiale carora le este cunoscut faptul adoptiei sint

obligate sa pastreze secretul acestui fapt. In caz contrar, ele poarta raspundere in conform itate cu legea.

(3) Se interzice eliberarea, fara acordul adoptatorilor sau alautoritatii tutelare, a extraselor din registrele de stare civila ori a copiilorde pe acestea din care sa se vada ca adoptatorii nu sint parintii firesti aicopilului adoptat.

Articolul 135. Incetarea adoptiei(1) Adoptia inceteaza in urma desfacerii sau declararii nulitatii

acesteia in baza hotararii instantei judecatoresti.(2) Adoptia desfacuta inceteaza din momentul cand hotararea

respectiva a instantei judecatoresti a ramas definitiva.(3) Adoptia declarata nula inceteaza din momentul incuviintarii

acesteia.(4) Cererea privind desfacerea sau declararea nulitatii adoptiei se

inainteaza adoptatorilor.(5) Daca parintilor nu le sint cunoscuti adoptatorii, cererea

prevazuta la alin.(4) se depune la autoritatea tutelara din raza teritoriala a instantei judecatoresti care a adoptat hotararea privind incuviintarea adoptiei. In acest caz, adoptatorilor li se comunica despre acfiunea pornita si ei au dreptul sa participe la proces sau sa incredintcze autoritatii tutelare apararea drepturilor lor.

(6) La examinarea cauzelor privind desfacerea sau declararea nulitatii adoptiei, instanta judecatoreasca este in drept sa oblige adoptatorii sa participe la proces.

Articolul 136. Temeiurile desfacerii adoptiei(1) Adoptia poate fi desfacuta, daca aceasta o cer interesele

copilului adoptat, in cazul cand:a) adoptatorii nu-si indeplinesc sau nu-si pot indeplini obligatiile privind intretinerea si educatia adoptatului;b) adoptatorii abuzeaza de drepturile parintesti sau se comporta cu cruzime fata de copil;c) adoptatorii sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;

d) adoptia s-a facut fara acordul parintilor copilului sau al sotuluiadoptatorului, daca acest acord se cerea conform legii.

(2) Instanta judecatoreasca este in drept sa desfaca adoptia si in alte cazuri, daca aceasta o cer interesele adoptatului.

(3) Instanta judecatoreasca va expedia, in termen de 3 zile de la data cand a ramas definitiva hotararea privind desfacerea adoptiei, o copie a acesteia oficiului de stare civila si autoritatii tutelare din raza teritoriala a instantei judecatoresti.

i Articolul 137. Dreptul de a cere desfacerea adoptiei

(1) Au dreptul sa ceara desfacerea adoptiei copilului:a) parintii acestuia;b) adoptatorii lui;c) sotul adoptatorului, in cazul in care adoptia a fost facuta fara acordul lui, daca acest acord se cerea conform legii;d) msusi adoptatul care a atins varsta de 14 am;e) autoritatea tutelara;f) procurorul.

(2) Persoanele fizice si juridice altele decat cele mentionate laalin.(l) nu au dreptul sa ceara desfacerea adoptiei.

388 w>

Articolul 138. Desfacerea adoptiei dupa atingerea majoratului decatre adoptat Daca, in momentul pornirii

actiunii privind desfacerea adoptiei, adoptatul a atins varsta de 18 ani, adoptia poate fi desfacuta numai cu acordul atat al adoptatorului, cat si al adoptatului.

Articolul 139. Temeiurile declararii nulitatii adoptiei Adoptia poate fi declarata nula numai daca se va stabili ca:

a) incuviintarea ei s-a intemeiat pe acte false;b) adoptia a fost fictivS;

c) la momentul incuviintarii adoptiei, adoptatorul era decazut dindrepturile parintesti, declarat incapabil sau cu capacitate limitata deexercitiu.

Articolul 140. Dreptul de a cere declararea nulitatii adoptiei Au dreptul de a cere declararea nulitatii adoptiei:

a) autoritatile tutelare;b) procurorul.

Articolul 141. Efectele incetarii adoptiei(1) Din momentul incetarii adoptiei, se sting toate drepturile si

obligatiile personale nepatrimoniale sj patrimoniale dintre copilul adoptat si descendentii lui, pe de o parte, si adoptatorii sj rudele lor, pe de alta parte, si se restabilesc drepturile si obligatiile dintre adoptat sj descendentii lui, pe de o parte, si parintii si rudele fire§ti ale adoptatului, pe de alta parte.

(2) In cazul incetarii adoptiei, problema privind restabilirea numelui de familie sj a prenumelui copilului adoptat se solutioneaza de instanta judecatoreasca. Daca acesta a implinit varsta de 10 ani, se ia in considerare si parerea lui.

(3) fn cazul desfacerii adoptiei, instanta judecatoreasca poate obliga adoptatorii sa acorde copilului minor intretinere in marimea sj modul prevazute de prezentul cod.

(4) Dupa incetarea adoptiei, copilul este inapoiat parintilor. Dacaparintii lipsesc sau inapoierea lui parintilor contravine intereselorcopilului, el este dat in grija autoritatii tutelare.

Capitolul 19 TUTELA §1 CURATELA COPIILOR ■ Articolul 142. Instituirea tutelei §i curatelei

(1) Tutela sj curatela se instituie asupra copiilor ramasi faraocrotire parinteasca in scopul educatiei sj instruirii acestora, precum sial apararii drepturilor sj intereselor lor legitime.

(2) Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins varsta de 15 ani. La atingerea varstei de 15 ani, tutela se transforma in curatela, fara adoptarea de catre autoritatea tutelara a unei hotarari suplimentare.

(3) Curatela se instituie asupra copiilor in varsta de la 15 la 18 ani.(4) Tutela sj curatela se instituie de catre autoritatile administratiei

publice locale, in termen de eel mult o luna din momentul primirii cererii respective, in baza avizului scris al autoritatii tutelare.

Articolul 143. Persoanele care pot fi numite tutori (curatori)(1) Drept tutori (curatori) pot fi numite numai persoane majore

care dispun de capacitate deplina de exercitiu.(2) La numirea tutorelui (curatorului) se iau in considerare

calitatile morale §i alte calitati personale, posibilitatile candidatului de a-§i indeplini obligatiile de tutore (curator), relatiile lui §i ale membrilorfamiliei lui cu copilul.

(3) Numirea tutorelui la copilul care a atins varsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. ,

(4) Nu pot fi numiti tutori (curatori) persoanele:a) decazute din drepturile parintesti;b) inlaturate anterior de la indeplinirea obligatiilor de tutore (curator) din culpa lor;c) care au fost adoptatori, dar adoptia a fost desfacuta din culpa lor;

d) care, din cauza starii de sanatate, nu pot indeplini obligatiile detutore (curator);e) care sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;f) care nu au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 144. Tutela (curatela) asupra copiilor care sint intretinuti sj educati in institutiile de stat

(1) In cazul in care asupra copiilor intretinuti si educati ininstitutiile de stat nu este instituita tutela (curatela), obligatiile tutorelui(curatorului) sint puse pe seama administratiei institutiei respective.

(2) Plasamentul temporar al copilului aflat sub tutela (curatela) ir

390 391

institutia de stat nu anuleaza drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului) fata de acesta.

(3) Apararea drepturilor copiilor externati din institutive de stat este preluata de catre autoritatile tutelare.

Articolul 145. Drepturile copiilor aflati sub tutela (curatela) Copiii aflati sub tutela (curatela) au dreptul:

a) de a locui impreuna cu tutorele (curatorul) lor;b) la conditii normale de intretinere, educatie si instruire;c) la dezvoltare multilaterala si la respectarea demnitatii umane;d) la pensia de intretinere si la alte plati sociale;e) la spatiul locativ ocupat anterior de catre parintii lor sau la asigurarea cu spatiu locativ, in modul stabilit;f)la apararea drepturilor lor in modul stabilit;g) la comunicare cu parintii si rudele;h) la exprimarea propriei opinii in procesul solutionarii problemelor care le ating drepturile si interesele legitime.

■■ ■ ■ Articolul 146. Drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului)

(1) Tutorele (curatorul) are dreptul si este obligat sa se ocupe de educatia copilului aflat sub tutela (curatela) sa, sa aiba grija de sanatatea si dezvoltarea fizica, psihica, spirituals si morala a copilului.

(2) Tutorele (curatorul) determina de sine statator procedeele si mijloacele de educatie a copilului aflat sub tutela (curatela), luand in considerare eventualele recomandari ale autoritatii tutelare si respectand prevederile art. 62.

(3) Tutorele (curatorul), tinind cont de opinia copilului, poate alege institutia de invatamant si forma de studii pe care le va urma copilul, fiind obligat sa asigure frecventarea de catre copil a scolii pana la sfarsitul anului de invatamant in care acesta atinge varsta de 16 ani.

(4) Tutorele (curatorul) este in drept sa ceara de la orice persoana, inclusiv rudele apropiate, inapoierea copilului pe care acestea 11 retin fara temei legal sau fara o hotarare corespunzatoare a instantei judecatoresti.

(5) Tutorele (curatorul) nu este in drept sa impiedice contactele copilului cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care contactele respective contravin intereselor acestuia.

(6) Drepturile si obligatiile tutorelui (curatorului) privindreprezentarea intereselor copilului aflat sub tutela (curatela) sa sintstabilite de legislatia civila.

(7) Tutorele (curatorul) este obligat sa locuiasca impreuna cu copilul aflat sub tutela (curatela) sa. Locuirea separata a tutorelui (curatorului) poate fi permisa de autoritatea tutelara daca aceasta nu va influenta negativ asupra educatiei copilului.

(8) Tutorele (curatorul) este obligat sa comunice autoritatii tutelare informatiile privind starea sanatatii, ingrijirea si educatia copilului, precum si schimbarea domiciliului.

Articolul 147. Exercitarea drepturilor §i indeplinirea obligatiilor detutore (curator)

(1) Drepturile §i obligatiile de tutore (curator) sint exercitate exclusiv in interesul minorului aflat sub tutela (curatela).

(2) Obligatiile de tutore (curator) sint exercitate gratuit, cu exceptiile prevazute de lege.

Capitolul 20 CASELE DE COPII DE TIP FAMILIAL

Articolul 148. Notiunea de casa de copii de tip familial Casa de copii de tip familial este o institutie particulara creata pe baza unei familii, tinandu-se cont de situatia materiala si nivelul spiritual al acesteia, in scopul intretinerii partiale §i educatiei copiilor orfani si a celor rama§i fara ocrotire parinteasca.

Articolul 149. Crearea caselor de copii de tip familial(1) Casa de copii de tip familial se creeaza conform hotararii

autoritatii administratiei publice locale, adoptate in baza avizului autoritatii tutelare, a cererii parintilor educatori si a actelor anexate la aceasta.

(2) In casa de copii de tip familial pot fi eel mult 10 copii, inclusiv copiii proprii ai parintilor educatori, dar nu mai putin de 5 copii plasati.

Articolul 150. Parintii educatori(1) Pot fi parinti educatori persoanele cu domiciliul pe teritoriul

Republicii Moldova, care au atins varsta de 25 de ani §i ale caror calitati morale si stare a sanatatii permit indeplinirea obligatiilor respective.

(2) Nu pot fi parinti educatori persoanele:a) decazute din drepturile parintesti;b) declarate incapabile sau cu capacitate limitata de exercitiu;c) eliberate de obligatiile de tutore (curator) din culpa lor;

392 393

d) care au fost adoptatori, dar adoptia a fost desfacuta din culpa lor;e) care sufera de boli cronice grave sau contagioase.

Articolul 151. Drepturile sj obligatiile parintilor educatori(1) Parintii educatori au fata de copiii plasati in casele de copii de

tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui (curatorului).(2) Parintii educatori beneficiaza de remunerare si inlesniri in

modul stabilit de Guvern.

Articolul 152. Copiii care pot fi plasati in casele de copii de tipfamilial

(1) In casele de copii de tip familial pot fi plasati pentru intretinere si educatje copiii orfani si copiii ramasi fara ocrotire parinteasca in varsta de pana la 14 ani.

(2) Alegerea prealabila a copiilor pentru casa de copii de tip familial se face de catre parintii educatori, cu concursul autoritatii tutelare, tinandu-se cont de cerintele art. 115 alin.(2).

(3) La plasarea in casele de copii de tip familial este interzisa despartirea fratilor si surorilor, cu exceptia cazurilor cand aceasta o cer interesele copiilor.

(4) Copilul care a implinit varsta de 10 ani poate fi plasat in casa de copii de tip familial numai cu acordul acestuia.

Articolul 153. Drepturile copiilor plasati in casele de copii de tipfamilial

(1) Copiii plasati in casele de copii de tip familial au aceleasi drepturi ca sj copiii aflati sub tutela (curatela).

(2) Pentru intretinerea copiilor din casele de c« pii de tip familial se platesc indemnizatii lunare in modul si cuantumul prevazute de Guvern.

■ ■ ■

TITLUL VIREGLEMENTAREA RELATIILOR FAMILIALE

CU ELEMENTE DE EXTRANEITATE

Articolul 154. Aplicarea normelor dreptului familiei fata de cetatenii straini sj apatrizi Cetatenii straini sj apatrizii cu domiciliui pe teritoriul Republicii Moldova, in relatiile familiale, au aceleasj drepturi si obligatii ca si cetatenii Republicii Moldova.

Articolul 155. Incheierea casatoriei pe teritoriul RepubliciiMoldova

(1) Forma sj modul de incheiere a casatoriei pe teritoriulRepublicii Moldova de catre cetatenii straini sj apatrizi sint determinatede legislatia Republicii Moldova.

(2) Cetatenii straini, cu domiciliui in afara teritoriului RepubliciiMoldova, incheie casatoria pe teritoriul Republicii Moldova conformlegislatiei Republicii Moldova daca au dreptul la incheierea casatoriei inconformitate cu legislatia statului ai carui cetateni sint.

(3) Conditiile de incheiere a casatoriei de catre apatrizi peteritoriul Republicii Moldova sint determinate de legislatia RepubliciiMoldova, tinandu-se cont de legislatia statului in care ace§tia isi audomiciliui.

(4) Casatoriile incheiate la misiunile diplomatice sj oficiileconsulare straine sint recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova inbaza principiului reciprocitatii.

Articolul 156. incheierea casatoriei in afara Republicii Moldova(1) Cetatenii Republicii Moldova se pot casatori in afara

Republicii Moldova la misiunile diplomatice sau oficiile consulare aleRepublicii Moldova.

(2) Casatoriile dintre cetatenii Republicii Moldova sj casatoriiledintre cetatenii Republicii Moldova si cetatenii straini sau apatriziincheiate in afara Republicii Moldova in conformitate cu legislatia tariiin care a fost incheiata casatoria sint recunoscute in Republica Moldovadoar in cazul daca au fost respectate conditiile art. 11 si 14 din prezentulcod.

'- ' ' ■

394 39f

Articolul 157. Relatiile personale nepatrimoniale si patrimonialeale sotilor

(1) Drepturile si obligatiile personale nepatrimoniale sipatrimoniale ale sotilor se determina de legislatia statului in care isj audomiciliul comun, iar in lipsa domiciliului comun - a legislatiei statuluiunde acestia au avut ultimul domiciliu comun.

(2) Daca sotii nu au si nici nu au avut anterior un domiciliu comun, drepturile si obligatiile lor personale nepatrimoniale si patrimoniale se determina pe teritoriul Republicii Moldova in baza legislatiei Republicii Moldova.

(3) Contractul matrimonial si contractul privind plata pensiei de intretinere, in baza unui acord dintre soti, pot fi supuse legislatiei statului unde isj are domiciliul unul dintre soti. In lipsa unui atare acord, contractelor in cauza li se aplica prevederile alin.(l) si (2).

■

Articolul 158. Desfacerea casatoriei(1) Desfacerea casatoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul

Republicii Moldova are loc conform legislatiei Republicii Moldova.(2) Cetatenii Republicii Moldova care locuiesc in afara tarii au

dreptul la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale Republicii Moldova, indiferent de cetatenia sj domiciliul celuilalt sot.

(3) Daca, conform legislatiei Republicii Moldova, casatoria poate fi desfacuta de oficiul de stare civila, aceasta problema poate fi solutionata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.

(4) Este recunoscuta valabila desfacerea casatoriei in afaraRepublicii Moldova daca, la solutionarea acestei probleme, au fostrespectate cerintele legislatiei statului corespunzator privind competentaorganelor care au adoptat hotararea si privind desfacerea casatoriei.

Articolul 159. Stabilirea si contestarea paternitatii (maternitatii)(1) in Republica Moldova, in cazul parintilor (parintelui) cetateni

straini sau apatrizi, paternitatea (maternitatea) se stabileste si se contesta conform legislatiei Republicii Moldova.

(2) Paternitatea (maternitatea) in raport cu copilul cetatean al Republicii Moldova se stabileste si se contesta in Republica Moldova conform legislatiei proprii, indiferent de domiciliul copilului.

(3) Daca, conform legislatiei Republicii Moldova, este posibila stabilirea paternitatii (maternitatii) la oficiile de stare civila, parintii copilului care locuiesc in strainatate sint in drept sa se adreseze cu o

declaratie privind stabilirea paternitatii (maternitatii) la misiunile diplomatice sj oficiile consulare ale Republicii Moldova daca eel punn unul din parinti este cetatean al Republicii Moldova.

Articolul 160. Drepturile sj obligatiile parintilor sj copiilor(1) Drepturile si obligatiile parintilor, inclusiv obligatia parintilor

de a-sj intretine copiii, sint stabilite de legislatia statului pe al carui teritoriu ace§tia isj au domiciliul comun. In lipsa domiciliului comun al parintilor si copiilor, drepturile si obligatiile acestora sint reglementate de legislatia statului al carui cetatean este copilul.

(2) In cazurile de asigurare a obligatiilor de intretinere dintre parinti sj copii poate fi aplicata legislatia statului al carui cetatean este persoana ce pretinde intretinere.

Articolul 161. Obligatiile de intretinere ale copiilor ale altor membri ai familiei Obligatiile de intretinere ale copiilor si ale altor membri ai familiei se determina in conformitate cu legislatia statului unde isj are domiciliul persoana care are dreptul la intretinere, daca contractul privind plata pensiei de intretinere nu prevede altfel.

Articolul 162. Adoptia(1) Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai

Republicii Moldova de catre cetateni straini are loc tinandu-se cont de legislatia statelor ai caror cetateni sint acesjia din urma. In acelasj mod se procedeaza si in cazul desfacerii adoptiei.

(2) Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre apatrizi are loc tinandu-se cont de legislatia statelor in care acestia din urma isj au domiciliul la data depunerii cererii privind incuviintarea adoptiei. In acelasi mod se procedeaza sj in cazul desfacerii adoptiei.

(3) La solutionarea adoptiei copiilor cetateni ai RepubliciiMoldova de catre cetateni straini sj apatrizi se va asigura continuitateaeducatiei copiilor, tinandu-se cont de provenienta lor etnica, apartenentaculturala sj religioasa, de limba sj alte particularitati importante.

(4) Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova de catre cetatenii straini si apatrizi se va face, de asemenea, in conditiile art. 116, 119 sj 121.

(5) Pe teritoriul Republicii Moldova, adoptia copiilor cetateni straini cu domiciliul in Republica Moldova are loc in conformitate cu

396 397

legislatia Republicii Moldova, daca tratatele internationale nu prevad altfel. '

(6) Adoptia copiilor cetateni ai Republicii Moldova cu domiciliul in afara teritoriului Republicii Moldova, efectuata de catre organele abilitate ale statului strain al carui cetatean este adoptatorul, se recunoaste ca valabila in Republica Moldova cu conditia autorizarii ei anticipate de catre autoritatea centrala pentru protectia copilului.

Articolul 163. Asigurarea drepturilor copiilor cetateni ai Republicii Moldova adoptati de catre cetateni straini sau apatrizi

(1) Copiii cetateni ai Republicii Moldova pot fi adoptati de catre cetateni straini sau apatrizi doar daca, conform legislatiei statelor in care urmeaza sa piece, li se vor asigura garantii sj norme juridice echivalente celor de care s-ar fi bucurat in cazul adoptiei in tara natala si daca legislatia statelor respective le garanteaza drepturile intr-un volum nu mai mic decat legislatia Republicii Moldova.

(2) Autoritatea centrala pentru protectia copilului, cu sprijinul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Republicii Moldova, precum si pe alte cai recunoscute de normele internationale, este abilitata sa pretinda de la autoritatile si organizatiile statelor ai caror cetateni sint adoptatorii sau in care isi au domiciliul adoptatorii apatrizi asigurarea pentru copiii adoptati cetateni ai Republicii Moldova a garantiilor sj normelor juridice echivalente celor de care acestia s-ar fi bucurat in cazul adoptiei in tara natala, sa ceara informatii cu privire la conditiile de viata sj de educatie ale adoptatilor.

(3) Cetatenia copiilor adoptati de catre cetateni straini sau apatrizise reglementeaza de Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova.

■ Articolul 164. Aplicarea normelor dreptului familiei ale statelor straine(1) in cazul aplicarii pe teritoriul Republicii Moldova a normelor

dreptului familiei ale statelor straine, continutul acestora se determina conform interpretarii oficiale sau conform practicii din statele respective.

(2) Persoanele interesate au dreptul sa prezinte documente care confirma continutul normelor dreptului familiei ale statului strain pe care le invoca sau sa contribuie intr-un alt mod la determinarea continutului acestor norme.

(3) Daca masurile intreprinse nu permit stabilirea continutului normelor dreptului familiei ale statelor straine, se aplica legislatia

398-

Republicii Moldova.(4) Normele dreptului familiei ale statelor straine nu sint aplicabile

pe teritoriul Republicii Moldova daca contravin moravurilor sj ordinii publice din Republica Moldova. In acest caz, se aplica legislatia Republicii Moldova.

TITLUL VII D1SPOZITII FINALE §1 TR.* NZITORII

Articolul 165 La data intrarii in vigoare a prezentului cod, se abroga Codul casatoriei sj familiei, aprobat prin Legea nr.914-VII din 26 decembrie 1969, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 166(1) Normele prezentului cod se aplica relatiilor familiale care au

luat na§tere dupa intrarea lui in vigoare.(2) In cazul relatiilor familiale care au luat na§tere pana la intrarea

in vigoare a prezentului cod, normele acestuia se vor aplica drepturilor sj obligatiilor care vor lua na§tere dupa intrarea lui in vigoare.

(3) Reglementarile referitoare la recunoasterea ca valabila a casatoriei a carei inregistrare de stat a fost efectuata la organele de stare civila (art.2) nu se aplica casatoriilor incheiate de cetatenii Republicii Moldova cu respectarea ritualurilor religioase pe teritoriile ocupate care intrau in componenta fostei U.R.S.S. in perioada celui de al doilea razboi mondial, pana la constituirea sau reconstituirea organelor de stare civila pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Reglementarile privind proprietatea in devalm&sje a sotilor sj privind proprietatea personala a fiecaruia dintre soti, prevazute la art.20-23, se vor aplica proprietatii obtinute de catre soti (unul dintre soti) dupa intrarea in vigoare a prezentului cod.

(5) Conditiile si modul incheierii contractelor matrimoniale sj a contractelor cu privire la plata pensiei de intretinere, reglementate la cap.6 sj 15, se aplica contractelor respective incheiate dupa intrarea in vigoare a prezentului cod. Contractele matrimoniale sj contractele cu privire la plata pensiei de intretinere incheiate pana la intrarea in vigoare a prezentului cod se vor aplica in masura in care nu contravin acestuia.

(6) Casatoria desfacuta pe cale judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentului cod se considera desfacuta de la data inregistrarii divortului la oficiul de stare civila.

399

(7) Stabilirea paternitatii (maternitatii), contestarea paternitatii (maternitatii) sau orice alta actiune privitoare la starea civila cade sub incidenta Codului familiei si produce efectele prevazute de acesta si in cazul copiilor nascuti inainte de intrarea lui in vigoare, chiar daca cererea se afla in faza de judecata.(8) Cererile cu privire la orice masuri de ocrotire, acceptate in baza legilor abrogate si aflate in faza de judecata la intrarea in vigoare a prezentului cod, vor fi solmionate de instantele judecatoresti potrivit dispozitiilor acestui cod.

Articolul 167 Guvernul, in termen de 3 luni:

-va aduce actele sale normative in conformitate cu prezentul cod;-va adopta acte normative care sa asigure aplicarea prezentului cod.

PR£§EDPNTELEPARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

Chisinau, 26 octombrie 2000. Nr. 1316-XIV.

•Of'-•--'.; ■:-'"■'}/'' ; : / ■ So ■■, ^-M^V t »; ,,',}f, »

/'..■- ■ ■ ■ ' . ' > ' • l > !■< ', !'

,,.,, ,,.. ̂ (\- I • ' »•<''• t ' -J " «»V '

^\j.-'? /,'■■' ■ >> '! «'-'f--*vi, '.; '"■'}' ' ■■ ' i' . .

iObl., ij.i. . ' ' -" U{ ) , >i4 iuh tul /.

II. ACTIUNI $1 CERERI PRIV1TOR LA DREPTUL FAMILIEI

Judecatoriei sectoruluiReclamant:___________domiciliul____________PSrat:_______________domiciliul__________________________

CERERE

DE CHEMARE IN JUDECATA

pentru desfacerea casatoriei

Subsemnatul (ta)__________________, prin prezenta, solicit:

desfacerea casatoriei intre subsemnat (ta) si________________(numele de pana lacasatorie_______________), incheiata la__________(ziua, luna, anul) %\ inregistrata decatre Oficiul Starii Civile a ______________________, sub numarul de inregistrare____________________. Avem impreuna un copil minor.

Motivele cererii sunt urmatoarele:Infapt, viata in comun cu reclamata (tul) a esuat, deseori nu gasim solutii comune,

ne certain. In buna parte de acest fapt sunt culpabili parintii reclamantei (tului), care intervin in permanenta in relatiile dintre noi.

Din casatoria noastra a rezultat un copil, si anume __________________, nascut la

Mai bine de un an in urma am abandonat domiciliul, in timpul de fata intretin efectiv relatii de casatorie cu o alta familie. A pastra familia in continuare este imposibil. Nu avem litigii patrimoniale. Am realizat un acord in privinta educarii si intretinerii copilului.

In drept, Tmi intemeiez acfiunea de dispozifiile art. art.33-38 din Codul familiei si art. art.4,5, 118, 128alC.P.C.

In sprijinul acfiunii propun urmatoarele probe:

Anexa:

1) certificatul de casatorie;2) adevenntele cu privire la salariul panntilor;3) copia certificatului de nastere a fiului;4) copia cererii de chemare in judecata.

I ii-

Data depunerii Semnatura■ '..■'■''

400 40

Judecatoriei sectoruluiReclamant:_____________domiciliat______________Parat:_________________domiciliat______________

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

pentru desfacerea casatoriei, incasarea fortata a pensiei alimentare si partajul averii

Subsemnata__________________, prin prezenta, solicit:

Sa fie desfacuta casatoria intre mine si ________________________, inregistrata la__________(data, luna, anul) la Oficiul Starii Civile a__________________________,

numarul de TnregistrareSa fie lasati cu mine copiii: fiica________________, nascuta la____________, si fiul

_______, nascut la___________________.Sa se incaseze fortat de la_______________(anul si locul nasterii, domiciliul, locul

de munca, specialitatea sau functia, raportul fata de serviciul militar) mijloace banesti in beneficiul meu pentru intretinerea copiilor in proportie de 1/3 din salariul reclamantului lunar cu incepere din ziua de inaintare a cererii in instanta judecatoreasca pana la majoratul fiicei, iar in continuare pana la majoratul fiului in proportie 1/4. Hotararea privind aceastS parte sa fie adusa la indeplinire neintirziat.

Sa se procedeze la impartirea intre mine si reclamat a averii noastre comune. repartizandu-mi-se;

________________-___________lei;________________-___________lei;________________-___________lei;

iar in total averea in suma de ____________ lei. Restul bunurilor, mentionate in parteadescriptiva, in valoare de________lei sa fie transmise paratului.

Tinand cont situatia mea materiala si de faptul ca copiii raman cu mine - sa fiu scutita la eliberarea certificatului de divort de plata taxei de stat, trecand cheltuielile in seama reclamantului.

Motivele cererii sunt urmatoarele:

In fapt, la_______________am Incheiat casatoria cu reclamatul si am consimtit saport numele lui. Casatoria a fost inregistrata de catre Oficiul Starii Civile

(denumirea organului, numarul inregistrarii).

Avem doi copii: fiica__________; nascuta la_______________, si fiul___________________________,

nascut la_____________.In ultimul timp reclamatul a inceput sa faca abuz de bauturi alcoolice, a fost

concediat din doua functii pentru absente fara motiv de la serviciu, nu lucreza conform specialitatii, castiga putin. Se intoarce acasa tarziu, se comporta indecent, face scandal, spune vorbe murdare. Tentativele mele de a influenta asupra reclamatului nu s-au soldat

cu vre-un rezultat. Am ajuns la convingerea ca, din vina reclamantului, pastrarca familiei in continuare este imposibila.

In timpul vietii in comun noi am procurat urmatoarele bunuri in valoare totals de________lei:

1._____________-_________lei;• 2._____________-_________lei;3._____________-_________lei;4. ...

Luandu-se in considerate faptul ca reclamatul consuma castigul in detrimentulintereselor de familie, precum §i aceea ca copiii raman cu mine, consider ca proprietateacomuna trebuie majorata pana la________lei in favoarea mea.

Imprejurarile si motivele de desfacere a casatoriei pot fi confirmate de martori (a se indica).

Copiii trebuie lasati cu mine in propriile lor interese, iar in privinta reclamatului trebuie sa se procedeze la o incasare fortata a pensiei alimentare pentru intretinerea lor.

Salariul meu este de______lei pe luniIn drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile articolelor 20, 25, 26, 33, 37, 38, 75,

76 din Codul familiei, articolele 119 si 208 din C.P.C.

In sprijinul actiunii propun urmatoarele probe: 1. Audierea in fata instanjei a martorilor_____________________

2. Anexa:

1) certificatul de casatorie;2) duplicatul certificatelor de nastere a copiilor;3) adeverinfile cu privire la salariul parinfilor;4) adeverinja de la Biroul de expluatare a locuinfelor cu privire la

componenta familiei;5) copia cererii de chemare in judecata.

..,>'•''..";'«,! i i • i\<\ ."' • '*

Data depunerii Semnatura

... Ah . ■

H ' ■ ■ si■

-

(numele, domiciliul)

*.•> it «' i! 'J-'P al< ■ >.- <"' •" •

402

Judecatoriei sectoruluiReclamant:___________domiciliat____________Parat:__________domiciliat

Judecatoria sectoruluiReclamant:__________domiciliat____________Parat:_______________domiciliat

CEREREde incasare fortata a pensiei alimentare

pentru intretinerea copilului• '• ' : • : ■"

Subsemnata______________, prin prezenta, solicit:Sa se perceapa fortat de la_______________, nascut in_______, originar si locuitor

al________________________ , care lucreaza la

(adresa) pensia alimentara

pentru intretinerea fiiceiproporfia de 1/4 din toate felurile de castig lunar cu incepere de la la majoratuul copilului.

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATApentru stabilirea paternitatii si incasarea

fortata a pensiei alimentare pentru'

Subsemnata_______________, solicit:1. Stabilirea paternitatii lui____________(anul si locul nasterii, specialitatea, locul de

munca, raportul fa{a de serviciul militar) fafa de__________________, nascut la

Incasarea fortata de la_______________a pensiei alimentare in beneficiul meu pentruintretinerea fiului_________________in marime de 1/4 din salariul reclamatului, insanu mai pufin de_______lei lunar, cu incepere din ziua depunerii cererii in instanta sipana la majoratul copilului.

__, inpana

(unde si in ce fun(ie)

nascuta la

__________. Casatoria a

Casatoria a fost desfacuta

Din casatoria noastra avem o fiica_________ _____________, pe care o

intrejin eu. Paratul nu acorda ajutor material pentru intretinerea fiicei. Este salariat si alti copii nu are. Nu i se aplica retineri din salariu in baza titlului executoriu. Inprejurarile sus mentionate au servit drept temei pentru a intenta o actiune in judecata. Paratul a consimfit la perceperea fortata a pensiei alimentare.

In drept, imi intemieiez cererea pe dispozitiile articolelor 75, 76 din Codul familiei si art.4, 5, 119 ,128, 208 al C.P.C.

In sprijinul actiunii propun urmatoarele probe: Anexa:

1) copia certificatului de divorf;2) copia certificatului de nastere a copilului;3) adeverinja eliberata de Primaria______________, precum ca fiica este

domiciliata inpreuna cu mine si este intretinuta de mine;4) adeverinfa de la locul de lucru a lui____________cu privire la salariu si

cu mendonarea, ca nu i se aplica alte refined;5) copia cererii.

Data depunerii

3. Citarea la proces si audierea martorilor (a se indica).■?>->;< x.'A >>i • ' ,w.-^. ..-, r, A i'ua^tilvjo

Motivele cererii sunt urmatoarele:In fapt, tntentionand sa intemeiem o familie, eu inpreuna cu reclamatul in

_____________am stabilit relafii efectiv conjugale, cand la propunerea lui______________,m-am mutat cu traiul in casa parin{ilor lui (adresa), unde ni s-a pus la dispozifie o cameraseparata. Nunta am facut-o inainte de anul__________. Au fost prezente rudele, prietenii,persoanele apropiate. Paratul se purta bine cu mine, faceam menaj comun, am procurat untelevizor color, o garnitura de mobila, alte bunuri. In __________________ eu am ramasinsarcinata, iar reclamatul insista asupra intreruperii sarcinii. Refuzul meu categoric s-a soldat cu certuri §i atitudinea paratului fata de mine s-a inrautatit brusc. Aceasta m-a silit sa-1 parasesc si sa ma intorc la parintii mei (adresa), unde am locuit inainte de casatorie.

In_____________1-am nascut pe fiul__________, al carui tata este paratul, care refuzasa-si recunoasca paternitatea prin depunerea unei cereri la secfia Oficiului Starii Civile. De asemenea, paratul a refuzat sa acorde ajutor material pentru intretinerea copilului.

Coabitarea cu paratul pana la nasterea copilului o pot confirma martorii (a se indicanumele si adresa). Am pastrat scrisorele de la parintii mei, impreuna cu plicurile, pe carese poate vedea, ca am locuit in casa parintilor lui________________.

In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile articolelor 47, 48, 75, 76 din Codul familiei si art. art.4, 5, 119 ,128 si 208, al C.P.C.

In sprijinul acfiunii propun urmatoarele probe:1. Audierea in fata instantei a martorilor (numele, domiciliul).2. Anexa:

1) copia certificatului de casatorie;2) adeverinfa de la Primaria satului de confirmare a faptului ca fiul

domiciliaza inpreuna cu mine;3) trei scrisori inpreuna cu plicurile;4) copia cererii de chemare in judecata.

Motivele cererii sunt urmatoarele:In fapt, la am incheiat casatoria cu

cet.fost inregistrata de catre Oficiul Starii Civileprin hotararea judecatoriei___________din

nascuta la

Semnatura

404 Data depunerii Semnatura

405

Judecatona sectoruluiReclamant :__________domiciliat____________Parat:_______________domiciliate

CERERE RECONVENTIONALA pentru contestarea paternitatii

Subsemnatul__________________, prin prezenta, solicit:pronuntarea hotararii judecatorejti de anulare a inregistrarii paternitatii mele fata

de _______________, inregistrarea efectuata de catre sectia ______________________ aOrganului de Tregistrare a actelor starii civile (actul de inregistrare a nasterii din______________nr.______).

Motivele cererii sunt urmatoarele:

In fapt,____________a intentat o acfiune in instanta de judecata pentru incasareafortata de la mine a pensiei alimentare pentru fiica ___________, nascuta la

Pentru adeverirea revendecarilor inaintate am prezentat instan^ei copiile cerificatului de casatorie si a certificatului de nastere a fiicei, unde sunt inregistrat drept parinte.

Nu recunosc actiunea intentata de ______________, pe motivul ca nu sunt tatal_________. Am obiectat impotriva inregistrarii mele drept tata al copilului, insa organul deinregistrare a actelor starii civile____________a inregistrat nasterea copilului fara stirea siconsimtamantul meu, la cererea______________, m-a inscris in certificatul de na$tere a____________ca tatal ei.

Certificatul medical anexat, eliberat de (a se indica institutia medicala) confirma ca, in virtutea bolilor de care sufar, eu nu puteam fi tatal copilului. In asemenea inprejurari inrejistrarea paternitatii este pasibila de anulare, iar actiunea de incasare a pensiei alimentare-de respingere.

In drept, imi intemeiez cererea reconvenfionala pe dispozitiile art. 49 al Codul familiei si art. art.4, 5, 118 ,128, 133 si 134 al C.P.C.

In sprijinul acfiunii propun urmatoarele probe:

Anexa:■ 1). certificatul

medical, eliberat de instanta medicala; 2). chitanja achitarii taxei de stat; 3). copia cererii de chemare in judecata.

Judecatoria sectoruluiReclamant:__________domiciliate___________Parat:_______________domiciliat___________

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATApentru incasarea unor cheltuieli suplimentare

legate de intretinerea coplului

Subsemnata_______________, prin prezenta cerere, solicit:

1. Sa se perceapa de la_____________in beneficiul meu suplimentar la pensia alimentaracheltuielile de intrefinere a fiului_____________, nascut la____________, incepand cumomentul depunerii actualei cereri de chemare in judecata §i pana la ameliorareasanatatii copilului sau a schimbarii situafiei materiale §i familiare a parintilor, suma de______lei lunar.

2. Sa fie citati in instanta $i audiati martorii (a se indica).

Motivele cererii constau in urmatoarele:Infapt, conform hotararii judecatoriei__________________din data de______________de la paratul_______________se incaseaza forfat in beneficiul meu pensia alimentara inproportie de 1/4 din salariu pentru intretinerea fiului___________, nascut la_________.

In legatura cu boala cronica grava, de care sufera, copilul are nevoie de ingrijire $i supraveghere permanenta §i nu poate fi lasat de unul singur, din care cauza am fost nevoita sa ma angajez la un serviciu fara program fix de lucru, iar pentru timpul cat lipsesc (panala masa) copilul este ingrijit de o doamna, careia Ti platesc lunar________lei. Copilul arenevoie de supraalimentare, sunt nevoita sa-i procur medicamente scumpe. Cele expuse sunt confirmate prin avizul medical despre starea sanatatii copilului.

Salariul meu nu depaseste________lei si n-am alte venituri. Din punct de vederematerial paratul este asigurat mult mai bine, salariul lui mediu lunar depa§este_______lei,cea de a doua lui sotie lucreaza, si nici nu au persoane la intretinere.

In imprejurarile mentionate, tinand cont de situatia materials si familiala aparintilor, consider ca reclamatul trebuie sa participe la cheltuielile suplimentare pentruintretinerea copilului prin suma de_____lei lunar.

In drept, imi intemeiez cererea in baza dispozitiilor art. 79 din Codul casatoriei j, familiei si art. art. 4, 5, 119 ,128, al C.P.C.

In sprijinul actiunii propun urmatoarele probe:Audierea in fa{a instantei a martorilor (numele, domiciliul) 1.

Anexa: 1). copia hotararii judecatoresti de incasare forfata a pensiei alimentare;2). avizul medical;3). copia cererii de chemare in judecata.

Data depunerii Semnatura

Data depunerii " Semnatura

406 40

Judecatoria sectoruluiReclamant:_________domiciliat___________Parat:______________domiciliat___________

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA pentru modificarea cuantumului pensiei alimentare

Subsemnatul_________________, solicit:modificarea cuantumului pensiei alimentare incasate de la mine in baza hotararii instan{eide judecata_______________ din data de _____________, sj de la momentul intrarii invigoare a prezentei hotarari, incasarea in beneficiul________________pentru intretinereafiicei__________, nascuta la___________, a sumei de____lei.

! ■ . -

Motivele cererii constau in urmatoarele:

In fapt,conform hotararii judecatoriei sectorului _________________ din data demi se incaseaza fortat pensie alimentara pentru intretinerea fiului

nascut la_________, §i a fiicei__________, nascuta la___________, in proportie de 1/3 dinca§tig.

In prezent situatia familiaia sj materiala a partilor s-a schimbat. Cu incepere din____________fiul sta permanent la mine sj se afia la intretinerea mea deplina. Ca §i maiinainte, fiica domiciliaza impreuna cu reclamata.

Ca§tigul meu mediu lunar constituie_____lei, salariul paratrei este de peste______leipe luna. In asemenea Tnprejurari consider posibil sa platesc pentru intretinerea fiicei sumafixa de____lei lunar.

Mic§orarea cuantumului pensiei alimentare lunare se va exprima prin suma de____________________________________________________________________

lei (1/3 = - = ). Valoarea actiunii, determinata de suma platilor anuale dereducere, constituie____lei (___lei la 12 luni =______lei).

In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 75, 76, 110 al Codului familiei sj art. art. 4, 5, 85, 118 ,128, al C.P.C.

In sprijinul actiunii propun urmatoarele probe:

iAnexa: 1). adeverinta eliberata de Primaria satului, prin care se confirma

faptul, ca fiuldomiciliaza impreuna cu mine si se afla la intretinerea mea; 2).

doua adeverinte cu privire la salariu;3). copia hotararii instan(ei de judecata de incasare fortata a pensiei alimentare; 4). copia cererii de chemare in judecata.

i ■

1 '

Data depunerii Semnatura

Judecatoria sectorului________________Reclamant:______________,domiciliat________________________Parat:________________,domiciliat________________________

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA pentru transmiterea copilului spre intretinere si educatie

Subsemnatul_______________, solicit:1. Sa-mi fie transmis spre educare sj intretinere fiul ________________, nascut la

________, care actualmente domiciliaza inpreuna cu mama sa_________________.

Motivele cererii constau in urmatoarele:Infapt, am fost casatorit cu reclamata. Din casatoria noastra la data de_____________

s-a nascut fiul ___________. In conformitate cu hotararea judecatoriei _^_____ din__________casatoria noastra a fost desfacuta, iar copilul a fost lasat cu mama.

In scurt timp dupa aceasta, reclamata inpreuna cu fiul s-au mutat cu traiul in alt ora§, unde domiciliaza pana in prezent. Ma interesez in permanent^ de copil sj Ti acord cu regularitate ajutor material.

Parata concubineaza cu cetateanul________________, care nu lucreaza de mult timp§i are un comportament nedemn. Adesea se mtoarce acasa in stare de ebrietate, face scandal. Toate acestea se petrec sub ochii copilului, care este speriat §i fuge la vecini. Baiatul ma roaga sa-1 iau la mine.

Eu domiciliez impreuna cu mama_____________, actualmente pensionara, anterior-contabila. Mama are un caracter lini§tit sj este cumpatata. Ea se simte foarte atasata de nepot §i Ti poarta de grija. Starea sanata^ii ii permite sa faca menajul, sa supravegheze copilul §i sa-i acorde ingrijirea cuvenita. Avem o situatie materiala buna, deoarece eulucrez in calitate de_________, iar casjigul meu depa§e§te_________lei pe luna. Mama areo pensie de______lei §i nu avem alte persoane la intretinere in familie. Locuim intr-unapartament proprietate personaia compus din doua camere cu toate dependintele.

Consider ca transmiterea copilului spre intretinere §i educatie mie ar fi in interesul §i spre binele lui.

In drept, imi intemeiez cererea in baza dispozitiilor art. 64 al Codului familiei,precum si art. art. 4, 5, 118 si 128 al C.P.C.

.In sprijinul actiunii propun urmatoarele probe:

1. Audierea in fata instantei sj audierea martorilor __________________________(numele, domiciliul)

2. Anex&:1) copia certificatului de divort;2) procesul-verbal de constituire a conditiilor mele de trai;3) referinfe de la locul de munca;4) referinfe de la locul de domiciliere;5) adeverinta despre componenta familiei;6) adeverinta cu privire la salariu;7) adeverinta cu privire la pensia mamei;8) copia cererii de chemare in judecata.

Data depunerii Semnatura

408 409

Persoana interesata:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA cu privire la incuviintarea adoptiei

Subsemnatii____________§i_____________, solicitSm:Admiterea cererii spre examinare in instanta de judecata, in §edinta inchisa.Pronuntarea unei hotarari privind incuviintarea adoptiei minorului____________§i

conferirea numelui - __________, prenumelui - __________ §i patronimicului -___________, cu indicarea datei si a locului de najtere -______________, mun. (or,, com.)

Sa fim considerati §i inscrisj in adeverinta de na§tere ca parinti firesti ai copilului.

Motivele cererii sunt urmatoarele:Infapt, suntem casatoriti oficial din_________. Din casatoria comuna n-avem copii

pe motivul starii sanatatii, ceea ce confirma §i concluzia medicala. Dorim sa cream o familie trainica, sa educam §i sa cre§tem un copii.

Locuim intr-un apartament, ce ne apartine cu drept de proprietate privata, compus din trei camere mobilate si, de asemenea, avem un venit suficient pentru a intretine inca o persoana.

In_________________(institutia) se afla____________, nascut la__________in or._______________, de care mama s-a dezis in modul prevazut de lege.

In drept, ne intemeiem cererea pe dispozitiile art. art. 116, 119, 121, 125, 129. 130, 131, 134 ale Coduluifamiliei, art. art. 84, 2781, 2782, 2783 ale CPC.

Ne obligam sa-i cream copilului toate conditiile favorabile si necesare pentru o educatie corespunzatoare.

La cerere anexam urmatoarele acte:1. copia autentificata a certificatului de nastere a infiatului si extrasul din registrul

de inscriere a nasterilor;2. copiile autentificate ale certificatelor de nastere a mamei solitare a copilului;3. declaratia autentificata de consimtamant la infiere, depusa de mama copilului;4. certificatul medical al copilului;5. certificatul medical;6. certificatul privind starea materials;7. copiile autentificate ale buletinului de identitate si a certificatului de casatorie;8. avizul organului de tutela si curatela dat in temeiul examinarii conditiilor de trai;9. actul de examinare a conditiilor de trai.

Data depunerii _______________Semnaturile

Judecatoriei sectorului _ Solicitanji:1.________________2.________________domiciliati:__________________

CERERE DE ADMITERE A ADOPTIEI

Subsemnatii,_____________, nascut la____________si______________nascuta la_____________, ambii cetateni ai SUA, solicitam:

1. Admiterea adoptiei copilului_____________, nascut la______________in mun.Balti, cetatean al Republicii Moldova.

2. Sa i se dea copilului numele adoptiv "_________'.', prenumele "__________", iardata si locul nasterii sa ramina "____________, mun. Balti".

3. Sa se dispuna inscrierea noastra in actul de inregistrare a adoptiunii copilului incalitate de parinti.

Motivele cererii sunt urmatoarele:

Infapt, copilul_____________s-a nascut de la o mama solitara, care 1-a abandonatindata dupa nastere sj a dat consimtamantul scris pentru infiere. Nou-nascutul a fost internat la Casa Republicana de Copii pentru a fi crescut §i educat de stat. El se afla laeviden(a Comitetului pentru infiere de la_______________, dar in acest rastimp nu a pututfi infiat in patrie din motiv ca sufera de o maladie care nu poate fi tratata in Republica Moldova.

Pentru infierea copilului am obtinut avize favorabile de la Organul de tutela-curatela §i Comitetul pentru infiere al Republicii Moldova, precum §i consimtamantul administratiei Casei Republicane de Copii.

Despre noi putem comunica urmatoarele:dispunem de domiciliu permanent in SUA:statul_________________or._______________, str._______________________.Suntem ambii sanatoji §i am putea asigura copilului adoptiv o educatie

corespunzatoare.Pentru adoptrarea copilului am obtinut autorizatia instantei judecatorejti

competente din SUA.Cunoa§tem dispozitiile legislatiei din Republica Moldova despre adoptiune sj

suntem gata sa-i asiguram copilului o educatie care s-ar conforma cu originea lui etnica, culturala §i religioasa.

Legislatia SUA garanteaza drepturile copilului in aceeasj masura ca si legislatia Republicii Moldova.

De asemenea, suntem dispusi sa punem la dispozifia autoritatilor de stat din Republica Moldova, date despre starea copilului.

In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. art. 116, 119, 121, 124, 129, 131, 134, 162, 163 ale Coduluifamiliei, art. art. 2782, 2783 al CPC.

Judecatoria sectorului Petitionary1. J__________2. _____________domiciliati

410 411

Imi intemeiez cererea pe urmatoarele probe: Bibliografie

Anexa:1. Copia autentificata a certificatului de na§tere a copilului sj copia actului de

inregistrare a na§terii lui;2. Actul de abandonare a copilului de catre mama sj consimtamantul in scris al

acesteia la infiere.1. Certificatul medical al copilului;2. Doua certificate medicale privind starea sanatafii noastre;3. Copiile buletinelor noastre de identitate (pa§apoartelor);4. Copia certificatului nostru de casatorie;5. Extrase din cazierele judecatore§ti;6. Ancheta sociala cu date despre starea noastra materials;3. Autorizatia instantei judecatoresji din SUA privind adoptiunea unui copil din

Republica Moldova.10. Consimtamantul administrate! Casei Republicane de Copii la infiere;11. Avizul organului de tutela §i curatela;12. Avizul Comitetului pentru infiere;13. Imaginea fotografica a copilului.

Semnaturile solicitantilor

' '■

412

1. Albu I., Dreptul familiei, Bucure§ti, Editura didactica §i pedagogica, 1975.

2. Anca Petre, in Filipescu Ion. P. (coord.) §.a., Incheierea casatoriei §i efectele ei, Bucure§ti, Editura Academiei, 1981.

3. AHTOKOJibCKaa M.B., JleKijuu no ceMeuHOMy npaey, MocKBa, 1995.4. Arama Elena, Istoria dreptului romanesc, Editura S. A. "Reclama",

Chi§inau, 1998.5. Bacaci AL, Hageanu C, Dumitrache V., Dreptul familiei, Editura ALL

BECK, 1994.6. Baie§ Sergiu, Drept civil, vol. I §i II, Editura "TONER", Chi§inau,

1994.7. Boldur A., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunza, Bucure§ti,

1992.8. Ka3aHU,eBa A.E., 06maHHOcmu u npaea podumeneii (saMeunioufux

ux Jiuif) no eocnumanuK) demeu u omeemcmeeHHOcmb 3a ux HapyweuuH, TOMCK, 1987.

9. Ceterchi loan, Craiovan Ion, Introducere in teoria generala a dreptului, Editura ALL, Bucure§ti, 1998.

10. Djuvara Mircea, Teoria generala a dreptului, Vol. I, Bucure§ti, 1995.

11. Dogaru Ion, Elemente de teorie generala a dreptului, Craiova, 1994.

12. Dvoracek Maria V, Lupu Gheorghe, Teoria generala a dreptului, Editura Funda|iei "Chemarea", Ia§i, 1996.

13. Eliescu M., in Iona§cu Tr. §.a., Cdsatoria in dreptul..., Bucure§ti, Editura Academiei, 1964.

14. 3HrejTbc O., Tlpoucxooicdeuue ceMbi:. nacmnou codemeeuHoemu u zocydapcmea, CoMHHeHHM, T. 21.

15. Filipescu Ion P., Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucuresti, 1993.

16. Firoiu Dumitru, Istoria statului si dreptului romanesc, Ia§i, 1994.17. Gane G.,Trecute vieti de doamne si domnite, Editura

"Universitas", Chisjnau, 1991.18. Hegel, Principiilefilosofiei dreptului, Bucure§ti, 1969.19. Ionascu A., Mure§an M., Costin M., Ursa V., Familia si rolul ei in

societatea ..., Cluj, Editura Dacia, 1975.20. Lupu Gheorghe, Avornic Gheorghe, Teoria generala a dreptului,

Chisinau, 1997.

413

21. Lupsan Gabriela, Dreptid familiei (note de curs), Editura Fundatiei "Chemarea", lasi, 1996.

22. Malanefchi Vasile, Movila Petru, Despre taina cununiei, Chisinau, Stiinta, 1996.

23. MaKCHMOBHH Jl. B., EpcmHuii dosoeop (KOHTpaKT): IJpaeoebie peoKUMU ujuyujecmea cynpy2oe. MocKBa, H3AaTejibCTBO «Ocb-89», 2000.

24. MaTBeeB F. K., Coeemcxoe ceMeuuoe npaeo, «K)pnAH4ecKafl jiHTepaTypa», MocKBa, 1986.

25. Mau,KOBCKHH M.C., PoccuiiCKaa ceMbH e u3MeHHiomeMcn .viupe, CeMbK B POCCHH, 1995, JSfa 3-4.

26. Mitrofan Iolanda, Ciuperca Cristlan, Psihologia relatiilor dintre sexe, Editura Alternative, 1997.

27. Mitrofan Iolanda, Ciuperca Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Editura PRESS "Mihaiela" SRL, Bucuresti, 1998, p. 180.

28. He^aeBa A. M., CeMeuuoe npaeo. Kypc Aextfuu. EteflaTejibCTBo «K)pHCTb», MocKBa, 2000.

29. Negru Boris, Teoria generald a dreptului si statului, Sectia Editare a AAP, Chisinau, 1999.

30.Oprisan C, Situatia juridicd a bunurilor sotilor in timpulcdsdtoriei, "Justitia Noua", 1954, nr. 5.

31. Orlov Maria, Drept administrate, Editura EPIGRAF, Chisinau, 2001.

32. Petot Pierre, Histoire du droit prive francais, La Famille, Editions Loysel, Paris, 1992.

33. Pius 11, Enc. Casti connubit AAS 22 (1930).34. Pinzari Veaceslav, Dreptul familiei (Note de curs), Presa

universitara balteana, Balti, 2000.35. Popescu Tr., Dreptul familiei, Tratat, vol I, Bucuresti, Edit.

Didactica si pedagogica, 1965.36.Pricopi Adrian, Cdsdtoria in dreptul romdn, Editura Lumina Lex,

Bucuresti.37. Rauschi St., Ungureanu T., Drept Civil, Partea generald,

Persoana fizicd, Persoana juridicd, Editia II, Editura Fundatiei"Chemarea", lasi, 1997.

38.Romandas Nicolae, Dreptul protectiei sociale, EdituraUniversitas, Chisinau, 2001.

39.Romandas Nicolae, Dreptul muncii, curs de prelegeri, Chisinau:Universitatea de Stat din Moldova, 1997.

40. Roussel L., La famille incertaine, Paris, 1989.41. CeMeHOB K). H., LIpoucxooK'deuue 6paKa u ceMbu, MocKBa, 1974.42. Spirchin, Bazele fdosofiei43. Stanoiu A., Voinea M., Sociologia familiei, T.U.B., 1983.44. Stoica Valeriu si Ronea Marieta, Natura juridicd si procedura

specified adoptiei, revista "Dreptul", nr. 2/1993.45. Tamas loan, Drept matrimonial canonic, Editura Presa Buna, lasi,

1994.46. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia, Teoria generald a dreptului,

Editura "Stefan Procopiu", lasi, 1993.47. Asociatia pentru Persoane Handicapate Mintal HUMANITAS din

Moldova, Vocea pdrintilor, Fundatia SOROS - Moldova, 2001.48. Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de copii,

Ldentificarea si interventia in cazurile de abuz si neglijare a copilului, Chisinau, 2001.

49. Consiliul Europei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ghid de practici corecte pentru realizarea unei reprezentdri echilibrate a femeilor si bdrbatilor in procesul decizional, politic si social, Bucuresti, 2001.

50. Culegere de acte normative, Drepturile familiei si copilului,vol I, UNICEF, Editura MUSEUM, Chisinau, 2001.

51. Culegere de acte normative, Drepturile familiei si copilului, vol II, UNICEF, Editura MUSEUM, Chisinau, 2001.

52. Comentarii pentru drepturile omului, Apreciere generald, 19, HRI/GEN/l/Rev.2.

53. Curtea Suprema de Justitie, Culegere de hotdrdri explicative, Chisinau, 2000.

54. Dictionar enciclopedic roman, vol.III, Editura Politica, Bucuresti, 1964.

55. Ghid de aplicare practica a Conventiei cu privire la drepturile copilului, UNICEF, Editura CARTIER, Chisinau, 2001.

56. IMPACT, Buletinul CNPAC, nr. 1, 2001.57. PNUD Moldova, UNIFEM, Evaluarea raportului Republicii

Moldova din partea Comitetului pentru eliminarea discrimindrii fata defemei, Editura Pontos, Chisinau, 2000.

58. Studiu elaborat in baza cercetarii sociologice USM, Copiii strdzii in orasil Chisinau, Chisinau, 2000.

59. Constitutia Republicii Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 1994.

414 415

60. Codul familiei al Republicii Moldova, Monitorul Oficial alRepublicii Moldova nr. 47-48/210 din 26.04.2001.

61. Codul familiei al Romaniei, Legea nr. 4 din 4 ianuarie 1954,modificat prin Legea 23/1999.

62.CeMeHHWH Ko,neKC POCCHHCKOH Oe,nepau,HH, OT 08.12.1995, BpeflaKi;HH <De.zjepanB.Hbix 3aKOHOB PO OT 02.01.2000.

63. Codul civil al Republicii Moldova din 26.12.1964, modificat prinLegea nr. 1465 din 29.01.1998.

64. Codul de procedure civila al Republicii Moldova din 26.12.1964,modificat prin Legea nr. 762 din 24.12.1999.

65. Codul penal al Republicii Moldova din 24.03.1961, modificatprin Legea nr. 205 din 25.11.1998.

66. Codul de procedure penala al Republicii Moldova din24.03.1961, modificat prin Legea nr. 1090 din 23.06.2000.

67. Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova din 29.03.1995.

68. Codul muncii al Republicii Moldova din 25.05.1973.69. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului

(15.12.1994).70. Legea Republicii Moldova cu privire la tineret (11.02.1999).71. Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a

unor categorii de populatie (14.04.2000).72. Legea Republicii Moldova - Legea ocrotirii sanatatii

(28.03.1995).73. Legea Republicii Moldova privind minimul de asistenta medicala

garantata de catre stat (03.02.1999).74. Legea Republicii Moldova - Legea invatamantului (21.07.1995).75. Legea Republicii Moldova Legea cetateniei (02.06.2000).76. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate (22.01.1991).77. Legea Republicii Moldova privind actele de stare civila

(26.04.2001).78. Hotararea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protectia

sociala a familiilor cu multi copii (22.03.1994).79. Hotararea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile

suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii (15.05.1997).80. Hotararea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul

national de sanatate orala a copiilor pentru anii 1998-2007 (22.12.1998).'

81. Hotararea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Proramului de Imunizati pentru anii 2001 -2005.

416

82. Hotararea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea sj protejarea sanatatii reproductive (08.06.1999).

83. Hotararea Guvernului Republicii Moldova privind infierea copiilor de catre cetatenii straini (03.02.1994).

84. Hotararea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea fondului invatamantului general sj asigurarii sociale a elevilor (23.08.1993). '

85. Hotararea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedure dobandirii si pierderii cetateniei Republicii Moldova (12.03.20001).

86. Hotararea Guvernului Republicii Moldova privind instituirea Consiliului National pentru Protectia Drepturilor Copilului.

87. Declaratia Universala a Drepturilor Omului (10.12.1948).88. Conventia ONU privind drepturile copilului (20.11.1989).89. Conventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima

pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor (07.11.1962).90. Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia

adoptiei Internationale (03.12.1986).91.Conventia OlM privind §ansele egale si tratamentul egal pentru

lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale(23.06.1981).

92. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fatade femei (18.12.1979).

93. Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii Internationale decopii (25.10.1980).

94. Conventia OIM cu privire la protectia maternitatii (28.06.1952).95. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si

culturale (16.09.1966).96. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice

(16.12.1966).

[i■ •

41'