Inregistrarea marcilor, protectia marcilor. 

Intr-o piata libera, in care concurenta este acerba, orice comerciant, in special producatorii si prestatorii de servicii, trebuie sa inteleaga importanta protejarii activelor lor nemateriale, in special a marcilor, desenelor si modelelor industriale. Prin “marca’’ intelegem orice semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor. Pot sa constituie marci: desene, cuvinte, cifre, forma produsului sau ambalajului, combinatii de culori, forme tridimensionale, precum si orice combinatie a acestor semne. Marca poate fi denumirea societatii comerciale, cu sau fara o grafica speciala, fara a fi necesar ca marca sa fie identica cu denumirea societatii, marca poate fi eticheta aplicata pe sticla de vin, sau un semn distinctiv emboasat pe sticla, insasi forma sticlei, poate fi inregistrata ca marca tridimensionala.

Marcile inregistrate in Romania sunt denumite “marci nationale’’. Marca nationala este marca inregistrata in Romania, pentru Romania, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Dreptul asupra marcii nationale este dobandit si protejat prin înregistrarea acesteia la OSIM, în conditiile Legii nr. 84/1998 privind înregistrarea marcilor si indicatiilor geografice. Perioada de timp necesara înregistrarii unei marci este de aproximativ zece luni. Protectia dobandita prin inregistrare este de 10 ani, calculati de la data depunerii cererii, cu respectarea conditiilor Legii 84/1998, cu posibilitatea reinnoirii la împlinirea fiecarui termen de 10 ani, la cererea expresa a titularului marcii. Procedura de inregistrareAnterior depunerii unei cereri de inregistrare de marca se recomanda efectuarea unei verificari de anterioritate, pentru a anticipa si evita eventualele complicatii in procedura de inregistrare a marcii in ce priveste noutatea. Verificarea de anterioritate nu este obligatorie nici pentru solicitant si nici pentru examinatorii OSIM. In examinarea noutatii OSIM va tine cont atat de eventualele cereri si/sau marci inregistrate pe cale nationala in Romania cat si de eventualele cereri inregistrate pe cale internationala si prin care Romania a fost desemnata pentru inregistrare. De asemenea, marca nu va putea aduce atingere unor drepturi de autor anterioare si nu se va putea opune unor denumiri de societati comerciale inregistrate anterior. Implicatiile aderarii la UEE important de stiut ca dupa aderarea Romaniei la UE examinarea noutatii se face prin raportare la toate marcie UE extinse in Romania. Din pacate marcile romanesti nu au fost si ele extinse automat in UE, creandu-se astfel dezavantaje producatorilor si prestatorilor de servicii din Romania. Astfel, dupa aderarea Romaniei la UE, ne asteptam la conflicte intre marcile nationale si cele comunitare (inregistrate la nivelul Comunitatii Europene), prin extinderea celor din urma in Romania. Au fost create Instante de judecata specializate, care vor solutiona, in temeiul unor proceduri speciale eventualele conflicte intre marcile extinse printr-o simpla publicare si cele nationale. In fata instantelor de judecata titularii de marci vor putea fi, in continuare, reprezentati doar prin intermediul avocatilor specializati in proprietate industriala. Daca ambele parti doresc rezolvarea amiabila a problemelor generate de situatii, cum ar fi similitudinea sau identitatea dintre marci, partile oricand pot incheia o tranzactie, prin care sa convina, de comun acord, folosirea marcilor sale, prin nuantarea domeniilor de interes sau limitarea inregistrarilor pentru clase de produse sau servicii, de care sunt mai putin interesate. De asemenea, partile vor putea cesiona drepturile sale, partial (pentru anumite clase de produse) sau total (pentru toate clasele de produse, pentru care marca a fost inregistrata).

Aici, ambele parti vor cauta sa evaluze marca tranzactionata cat mai potrivit scopului sau. Intr-adevar, in Romania exista deja evaluatori de proprietate industriala, precum si diverse criterii de evaluare, dintre care evaluatorul va alege cel mai potrivit scopului evaluarii. De asemenea, in cazul in care ambele parti consimt, acestea vor putea sa apeleze la arbitraj. Arbitrajul poate fi o alternativa mai rapida si mai discreta pentru cazul in care diferendul trebuie dedus judecatii unui tert. Arbitrajul poate fi atat unul organizat de institutii publice sau private, cat si o procedura urmata de catre orice persoana fizica, in care ambele parti au incredere. Societăţile Civile române prin avocati specializati in proprietate industriala, va pot ajuta in procedura de negocieri, in litigii de proprietate industriala, precum si in fata instantelor arbitrale. De asemenea, in cazul in care ambele parti mandateaza, emitem opinii juridice si organizam arbitraj in proprietate indutriala, in baza normelor Codului de Procedura Civila si ale legilor speciale.

INREGISTRAREA MARCILOR - O NECESITATE PENTRU ORICE AFACERE  Inregistrarea marcii confera titularului un drept exclusiv asupra marcii pentru produsele si/sau serviciile pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului.  Inregistrarea aduce cu sine interdictia, pentru terti, de a depune sau de a utiliza, fara autorizatie, indiferent sub ce forma, marca sau unul din elementele sale caracteristice, pentru aceleasi produse sau servicii.  In cazul in care tertii nu respecta acest drept, fapta acestora constituie contrafacere si, dupa caz, concurenta neloiala. Uneori pot fi incidente si prevederile referitoare la incalcarea dreptului de autor.  Fiecare dintre aceste fapte se intersecteaza si cu legea penala, existand prevederi duce care le sanctioneaza cu inchisoarea.   PROCEDURA DE INREGISTRARE A MARCILOR IN ROMANIA VERIFICAREA DE ANTERIORITATE Anterior depunerii unei cereri de inregistrare de marca se recomanda efectuarea unei verificari de anterioritate, pentru a anticipa si evita eventualele complicatii in procedura de inregistrare a marcii in ce priveste noutatea.  Verificarea de anterioritate nu este obligatorie nici pentru solicitant si nici pentru examinatorii OSIM.   EXAMINAREA CONDITIILOR DE FORMA   

Se refera la completarea corecta a formularului, la depunerea elementului grafic conform legii, la plata taxelor pentru faza de examinare inclusiv si la depunerea procurii consilierului de proprietate industriala. Daca aceste conditii sunt indeplinite, se considera ca cererea indeplineste conditiile pentru a fi considerata un depozit national reglementar. Depozitul confera primului solicitant, pentru produsele si serviciile desemnate in cerere, un drept de proprietate, care-i permite, cu respectarea anumitor conditii, sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale.

Astfel, eforturile manifestate de catre titularul marcii, pentru a-si face cunoscute produsele, nu vor putea fi influentate de catre concurenti.

EXAMINAREA DE FOND  Conform noii proceduri de inregistrare a marcilor, nu mai exista examinarea de fond a noutatii, in sensul ca OSIM nu mai verifica marcile anterior inregistrate, nici pe cele identice si nici pe cele similare.  OSIM va verifica doar respectarea motivelor absolute de refuz (ordine publica, legalitate, moralitate, etc).  PUBLICAREA MARCII SI EMITEREA CERTIFICATULUI DE INREGISTRARE A MARCII  INCIDENTE PROCEDURALE POSIBILE IN FATA OSIM  - Opozitii (pentru motive relative de refuz);- Observatii (pentru motive aboslute de refuz);- ContestatiiCONTRACTE De cele mai multe ori forma scrisa si semnatura tuturor partilor contractante este ceruta de lege, sub sanctiunea imposibilitatii dovedirii transferului. Drepturile asupra marcilor pot fi instrainate separat sau in cadrul unui fond de comert. Anumite drepturi de proprietate industraiala se transmit si in cazul urmaririi silite a debitorului titular al marcii. In cadrul procedurii de faliment aceste drepturi pot fi evaluate si scoase la licitatie publica. Unele drepturi de proprietate industriala nu pot fi transmise, de exemplu marca colectiva. In ce priveste cesiunile si licentele de marci, acestea se inscriu in Registrul National al Marcilor si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Aceste contracte devin opozabile tertilor incepand cu data inscrierii acestora in Registrul National al Marcilor.   TIPURI DE CONTRACTE Cele mai des folosite tipuri de contracte in domeniul marcilor sunt: CESIUNE DE MARCA SI CESIUNEA DEPOZITULUIMarca inregistrata devine element activ, care se poate comercializa. Drepturile titularului marcii sunt confirmate prin certificatul de inregistrare a marcii. Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune (vanzare) oricind in cursul duratei de protectie a marcii, astfelIn anumite conditii se pot transmite si drepturile asupra depozitului.Prin cesiune marcile se pot instraina chiar independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata. Cesiunea poate fi totala (pentru toate clasele de produse, pentru care marca a fost inregistrata) sau partiala (pentru anumite clase de produse), fara limitarea teritoriala a folosirii marcii.Dreptul de proprietate asupra marcii poate fi instrainate total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit. LICENTADrepturile asupra marcii pot fi transmise prin licenta (inchiriere), oricind in cursul duratei de protectie a marcii.

Dreptul de a folosi marca se poate transmite prin licenta exclusiva sau neexclusiva, pentru toate sau numai o parte din produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata.Dreptul de folosinta se poate transmite total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit. Transmiterea se efectueaza de obicei prin intermediul contractelor de licenta si franciza.FRANCIZAPrin franciza dreptul de folosinta se poate transmite total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit.TRANZACTIIDaca ambele parti doresc rezolvarea amiabila a problemelor generate de situatii, cum ar fi similitudinea sau identitatea dintre marci, partile oricand pot incheia o tranzactie, prin care sa convina, de comun acord, folosirea marcilor sale, prin nuantarea domeniilor de interes sau limitarea inregistrarilor pentru clase de produse sau servicii, de care sunt mai putin interesate.In acest caz, ambele parti vor cauta sa evaluze marca tranzactionata cat mai potrivit scopului sau. Intr-adevar, in Romania exista deja evaluatori de proprietate industriala, precum si diverse criterii de evaluare, dintre care evaluatorul va alege cel mai potrivit scopului evaluarii.

INREGISTRAREA MARCILOR NATIONALE IN ROMANIA PRIN OSIMMarcile inregistrate in Romania sunt denumite “marci nationale’’. Marca nationala este marca inregistrata in Romania, pentru Romania, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Dreptul asupra marcii nationale este dobandit si protejat prin înregistrarea acesteia la OSIM, în conditiile Legii nr. 84/1998 (modificata recent prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 571/2010 şi Legea nr. 202/2010) privind înregistrarea marcilor si indicatiilor geografice. Perioada de timp necesara înregistrarii unei marci este de aproximativ zece luni. Protectia dobandita prin inregistrare este de 10 ani, calculati de la data depunerii cererii, cu respectarea conditiilor Legii 84/1998, cu posibilitatea reinnoirii la împlinirea fiecarui termen de 10 ani, la cererea expresa a titularului marcii. E important de stiut ca prin adererarea Romaniei la UE examinarea noutatii se va face prin raportare la toate marcie UE extinse in Romania. Din pacate marcile romanesti nu vor fi extinse automat in UE, creandu-se astfel dezavantaje producatorilor si prestatorilor de servicii din Romania. Astfel, dupa aderarea Romaniei la UE, ne asteptam la conflicte intre marcile nationale si cele comunitare (inregistrate la nivelul Comunitatii Europene), prin extinderea celor din urma in Romania. Au fost create Instante de judecata specializate, care vor solutiona, in temeiul unor proceduri speciale eventualele conflicte intre marcile extinse printr-o simpla publicare si cele nationale. In fata instantelor de judecata titularii de marci vor putea fi, in continuare, reprezentati doar prin intermediul avocatilor specializati in proprietate industriala.

ÎNREGISTRARE DE MARCI COMUNITARE Inregistrarea marcilor comunitare prin OHIM comporta urmatoarele avantaje: Inregistrarea unei marci prin OHIM permite inregistrarea simultana in toate tarile membre UE a unei marci identice, pentru aceleasi clase de servicii si produse. Caracterul unitar al marcii comunitare, permite o simplificare a formalitatilor, permitand: 1.1 depunerea unei singure cereri - un singur centru administrativ - OHIM; 1.2 un singur dosar de administrat, spre deosebire de cazul in care se recurde la sistemele nationale, in care pentru fiecare stat desemnat se depune si administreaza cate un dosar similar.Inregistrarea unei marci comunitare prezinta si anumite riscuri. Daca in unul din statele UE exista o marca anterior depusa spre inregistrare la nivel national, international si/sau comunitar in una sau toate clasele solicitate pentru protectie, marca respectiva va fi respinsa in toate statele UE in ce priveste acea clasa de produse si/sau servicii. In multe cazuri este recomandata inregistrarea directa la nivel national a marcilor, pentru limitarea

riscurilor. Uneori este mai avantajoasa din punct de vedere a costurilor o marca internationala.Noi va putem ajuta si in ce priveste inregistrarea marcilor la nivel national, in majoritatea statelor lumii.In functie de tara de interes sau marca, va recomandam consultarea unui consilier in proprietate industriala pentru gasirea celei mai sigure metode de inregistrare si protejare a marcii. RELATIA DINTRE MARCILE NATIONALE SI CELE COMUNITARE E important de stiut ca prin adererarea Romaniei la UE examinarea noutatii se face prin raportare la toate marcie UE extinse in Romania. Din pacate marcile romanesti nu au fost extinse si ele in UE, creandu-se astfel dezavantaje producatorilor si prestatorilor de servicii din Romania. Astfel, dupa aderarea Romaniei la UE, au aparut numeroase conflicte intre marcile nationale si cele comunitare, prin extinderea celor din urma in Romania. Au fost create complete de judecata specializate, care solutioneaza, in temeiul unor proceduri speciale eventualele conflicte intre marcile extinse printr-o simpla publicare si cele nationale. In fata instantelor de judecata titularii de marci pot fi, in continuare, reprezentati doar prin intermediul avocatilor specializati in proprietate industriala. Daca ambele parti doresc rezolvarea amiabila a problemelor generate de situatii, cum ar fi similitudinea sau identitatea dintre marci, partile oricand pot incheia o tranzactie, prin care sa convina, de comun acord, folosirea marcilor sale, prin nuantarea domeniilor de interes sau limitarea inregistrarilor pentru clase de produse sau servicii, de care sunt mai putin interesate.

INREGISTRARE DE MARCI INTERNATIONALE - WIPO Inregistrarea nationala in Romania nu este suficienta pentru cei ce ofera servicii sau vand produse in alte tari. Protectia intr-un alt stat presupune indeplinirea formalitatilor prescrise de legislatia statului respectiv si a conventiilor si tratatelor la care acesta este parte. In cazul in care exista mai multe tari de interes, se poate regurge la inregistrarea marcilor la nivel international, prin sistemul WIPO de inregistrare de marci, tinand cont de faptul ca acest sistem permite optimizarea costurilor si a efortului de timp.Conventia de la Paris asigura unui titular român aceleasi drepturi ca cele acordate titularilor nationali din tara respectiva. ARANJAMENTUL DE LA MADRID permite inregistrarea internationala a unei marci, intr-o tara sau mai multe tari membre ale acestui aranjament printr-o singura cerere, depusa la OMPI - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Pentru a beneficia de aceasta facilitate solicitantul roman trebuie sa aiba o marca inregistrata in registrul marcilor inregistrate din România, avand la acel moment certificat de inregistrare. Durata protectiei obtinute in baza Aranjamentului de la Madrid este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire. PROTOCOLUL referitor la Aranjamentul de la Madrid permite inregistrarea internationala a unei marci in una sau mai multe tari membre la acest Protocol, printr-o singura cerere, depusa la OMPI. Protocolul permite inregistrarea internationala nu numai pe baza unei marci inregistrate national, ci si pe baza depozitului national reglementar al unei cereri de marca. Mentionam ca in examinarea noutatii marcilor nationale OSIM tine cont atat de eventualele cereri si/sau marci inregistrate pe cale nationala in Romania cat si de eventualele cereri inregistrate pe cale internationala si prin care Romania a fost desemnata pentru inregistrare. Din acest motiv, verificarea de anterioritate pentru estimarea sanselor unei marci nationale de a fi admisa, trebuie efectuata atat pentru marcile nationale dar si pentru cele internationale, inregistrate conform Aranjamentului de la Madrid si conform Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid.In cazul in care va putem asista in inregistrarea unei marci internationale, va recomandam efectuarea unei verificari de anterioritate, atat la nivelul international (WIPO) cat si in bazele de

date nationale (intrebati-ne mai mult despre acest lucru) si chiar in baza de date de marci comunitare OHIM. Nu este dificil a se depune o cerere de inregistrare de marca dar este o arta evitarea oricaror dificultati procedurale care ar putea prelungi inutil procedura de inregistrare a unei marci, precum si finalizarea cu succes a procedurii de inregistrare.

Supervizare marci - serviciu vital pentru activitatea oricarei sociatati comerciale

Aducem in atentie faptul ca legea marcilor s-a modificat substantial iar modificarile au intrat in vigoare incepand cu data de 9 Mai 2010. Modificarea ce mai importanta a legii se refera la faptul ca OSIM nu va mai verifica, in procedura de inregistrare a noilor marci, daca exista sau nu o marca similara inregistrata anterior. Ramane la latitudinea si la diligenta titularilor de marci si depozite sa urmareasca noile marci publicate, in vederea formularii de opozitii la  inregistrarea marcilor noi, similare, in termen de 2 luni de la publicarea acestora.

Cu alte cuvinte devine imperios necesar serviciul de supervizare a marcilor in toate bazele de date: de marci noi publicate pe cale nationala, comunitara si internationala.

Unele societăţi de consultanţă în domeniu ofera urmatoarele servicii de supervizare a marcilor :

-  supervizarea marcilor prin verificarea marcilor in baza de date de marci depuse pe cale nationala prin OSIM in Romania;-  supervizarea marcilor prin verificarea marcilor in baza de date de marci depuse pe cale internationala WIPO;-  supervizarea marcilor prin verificarea marcilor in baza de date de marci depuse pe cale comunitara OHIM.  Deasemenea, va recomandam sa luati masuri in vederea folosirii, cu dovezi in acest sens, a marcilor inregistrate deoarece, odata depusa opozitia, titularul cererii noi va poate solicita dovezi cu privire la folosirea marcii Dumneavoastra in ultimii 5 ani fata de momentul depunerii marcii noi, creandu-se o procedura care sanctioneaza lipsa folosirii unei marci inregistrate. Unele societăţi din ţara noastra beneficiază de oferte speciale pentru proprietarii de site-uri de orice fel de servicii, produse, magazine on-line. Pentru mai multe detalii, contactati la office@romaniatrademarks.ro.

INVENŢIILEBREVETUL  In ascensiunea fulminata a descoperirilor stiintifice si tehnologice, se impune constientizarea importantei procesului de protectie a proprietatii industriale si implicatiile aferente acestuia. Aria protectiei proprietatii industriale cuprinde si brevetele de inventie si desenele si modelel industriale. Brevetul e un acord intre patentator (inventator) si stat care e reprezentat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Intelegerea consta in faptul ca inventia devine accesibila publicului larg, in schimbul monopolului acordat inventatorului, impiedicandu-i astfel pe altii sa foloseasca inventia fara permisiunea sa, pentru o anumita perioada de timp. Un brevet ii da proprietarului drepturi exclusive asupra unei inventii pentru o anumita perioada de timp care in Romania (si in majoritatea statelor) e de 20 ani. Acest drept exclusiv e obtinut in urma prezentarii in cel mai mic detaliu a inventiei catre public. Diferitele tipuri de inventii ce pot fi brevetate includ:

Instrumente; Aparate;

Produse; Metode; Procese; Produse rezultate din procese.

 SCOPUL BREVETARII  Brevetele sunt folositoare pentru prevenirea competitorilor de a exploata de inventiile tale. Astfel iti poti forta competitorii sa conceapa ceva asemanator inventiei tale dar acest lucru ii va costa timp si bani. Te poate pune intr-o situatie avantajoasa cu alte companii care au brevete de care esti interesat. De aceea, poti, de exemplu, sa negociezi un schimb de licente. Clientii sunt adesea impresionati de tehnologii brevetate, deci brevetarea poate avea un rol decisiv in strategia de marketing. Brevetele sunt bune pentru a tine competitia la distanta. Multi competitori sunt mult mai atenti cu privire la brevete si de asemenea asupra consecintelor ce pot aparea in urma intrarii in conflict cu un brevet.  BREVETELE NATIONALE  Brevetele nationale sunt brevetele inregistrate in Romania, pe teritoriul Romaniei, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Dreptul asupra brevetului e dobandit si protejat prin inregistrarea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in baza Legii 64/1991. Perioada de protectie a unui brevet este de 20 ani de la completarea documentatiei legata de inventie. Pentru brevetarea produselor medicale sau fitosanitare, se poate obtine in anumite circumstante, o protejare aditionala. Dupa expirarea perioadei de protectie, inventia va deveni proprietate publica. Pe toata perioada de valabilitate a brevetarii inventiei, detinatorul va plati anumite taxe pentru mentinerea brevetului. Neplata acestor taxe duce la pierderea dreptului rezultat din brevetare.

COSTURILE DE INREGISTRARE  Recent, prin Legea nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, intrata in vigoare de la data de 07 ianuarie 2006, costurile de inregistrare a brevetelor nationale au suferit modificari:- taxa de inregistrare (trebuie achitata in max. 3 luni de la data de depozit): 108 RON (30 EUR); - taxa de publicare a cererii de brevet dupa 18 luni de la data depozitului, in Buletinul Oficial de Proprietate Industrialã (BOPI) sectiunea Inventii al OSIM: 180 RON (50 EUR) sau - taxa de publicare a cererii de brevet inainte de 18 luni de la data depozitului: 360 RON (100 EUR); - taxa de examinare de fond, de achitat in termen de 18 luni de la data platii: 1080 RON (300 RON), sau - taxa de examinare de fond cu luarea hotarârii in termen de 18 luni de la data depozitului: 1800 RON) 500 EUR); - taxa de tipãrire si eliberare a brevetului (in termen de 12 luni de la data publicarii hotarârii de acordare a brevetului): 360 RON (100 EUR). Pe toata perioada de valabilitate a brevetarii inventiei, detinatorul va plati anumite taxe pentru mentinerea brevetului. Neplata acestor taxe duce la pierderea dreptului rezultat din brevetare.

PROCEDURA DE INREGISTRARE  Cererea pentru brevetarea unei inventii contine datele de identificare ale aplicantului (solicitant) impreuna cu descrierea inventiei si revendicarea in Romania, si daca e necesar, desene

explicative. Aceste documente vor fi depuse la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si vor constitui asa-numitul depozit national al inventiei. Cerere de brevet va trebui sa contina informatii privind identitatea autorului. Cererea va fi inregistrata in Registrul National pentru cereri de inventii. Descrierile, revendicarile si desenele inventiei trebuie sa fie detaliate clar, complet si corect, din punct de vedere stiintific si tehnic, intr-o maniera care va da posibilitatea unui specialist sa obtina o asemenea inventie. Brevetul va fi eliberat de catre Directorul General al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci si va fi inregistrat Registrul National inventii. Daca titularul cererii este alta persoana decat inventatorul, se va depune contractul incheiat intre aceste parti si declaratia de inventator.

IMPLICATIILE ADERARII LA UE  Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana dezvaluie importanta aplicarii de catre titular (solicitant) pentru brevetul European prin avantajele pe care le prezinta. Un brevet european e acel brevet acordat de Oficiul european pentru brevete, sub patronajul conventiei europene pentru brevet, al carui scop e de a realiza protejarea inventiilor in tarile membre, mai ieftin si mai sigur, creand o singura procedura pentru acordarea brevetului. Tarile membre (din decembrie 2004) sunt : Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Monaco, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria, Albania, Bosnia&Hertegovina, Croatia, Letonia, Serbia si Muntenegru, Macedonia. Conventia europeana pentru brevete da voie unui aplicant sa inregistreze o singura data un brevet la Oficiul european pentru brevete, in engleza, indicand in care din tarile membre e necesara protejarea brevetului. Cererea de brevetare trece prin mai multe stagii de examinare, si inainte de a i se da acordul, este convertita in fiecare din tarile membre indicate in cerere, in brevete nationale. Astfel, dupa ce a fost admisa ca urmare a procedurii de acordare a cererii la Oficiul european de brevete, aplicantul are 3 luni in care sa confirme lista tarilor membre in care brevetul se doreste a fi inregistrat. Aceste tari vor trebui sa fie alese din lista celor care au fost mentionate anterior in cerere. In decursul acestor 3 luni, o traducere a brevetului e depusa la oficiul national in fiecare tara care a fost aleasa anterior si un reprezentat e ales in acea tara sa supravegheze procedura nationala in cadrul acelui stat. Un brevet european are valabilitate de maxim 20 ani de la data inscrierii cererii. Consilierii nostri autorizati pentru brevete europene sunt calificati sa reprezinte pe cei interesati sa pregateasca sa completeze si sa urmareasca inregistrarea brevetelor europene la Oficiul european pentru brevete.

IMPORTANTA INREGISTRARII BREVETELOR Drepturile asupra unei inventii care a fost brevetata de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, precum si drepturile ce rezulta dintr-un brevet european, sunt recunoscute si protejate pe teritoriul Romaniei. Brevetarea inventiei ii da dreptul detinatorului sa utilizeze aceasta inventie in mod exclusiv pe toata durata perioadei de protejare. Fara consimtamantul detinatorului, sunt interzise urmatoarele: producerea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul pentru folosinta, oferirea sau vinderea in anumite scopuri, in cazul in care este vorba de un produs brevetat, sau folosirea metodei, vanzarea sau importul produsului obtinut direct din metodele de brevetare. PROCEDURA  

VERIFICAREA ANTERIORITATII  Anterior depunerii unei cereri de inregistrare de brevet se recomanda efectuarea unei verificari de anterioritate, pentru a anticipa si evita eventualele complicatii in procedura de inregistrare a brevetului in ce priveste noutatea. Verificarea de anterioritate nu este obligatorie nici pentru solicitant si nici pentru examinatorii OSIM. EXAMINAREA CONDITIILOR DE FORMA  Se refera la verificarea de catre examinatori a implinirii urmatoarelor cerinte: completarea corecta a formularului, procura consilierului de proprietate industriala, dreptul de a breveta, dreptul de prioritate, plata taxelor necesare, existenta descrierilor, a prioritatilor si a desenelor. Depozitul confera primului solicitant un drept de proprietate, care-i permite, cu respectarea anumitor conditii, sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale. EXAMINAREA CONDITIILOR DE FOND  Examinarea conditiilor de fond implica crecetarea de catre examinator daca inventia este brevetabila, daca cererea de inregistrare a brevetului insotita de descrierea, prioritati si desene constituie un tot unitary, daca prioritatile revendicate sunt conforme cu realitate si daca inventia implineste toate cerintele pentru brevetare. Termenii si conditiile cerute pentru a breveta o inventie al carui obiect este un produs industrial sau o aplicatie, sunt urmatoarele: a. noutatea – inventia este considerata noua daca nu este cuprinsa intr-un stadiu tehnic existent; b. activitatea inventiva – pentru perosane specializare, inventia nu ar trebui sa rezulte in mod evident din cunostinte combinate cu stagiul tehnic existent; c. aplicabilitatea industriala –obiectul inventie trebuie sa fie executabil sau folositor in cel putin unul din campurile industriale (sectorul agricol inclusiv). Nu va fi admis nici un brevet care aduce atingere ordinii publice sau morale, inventiilor pentru tipuri de plante sau rase de animale, pentur proceduri bilogice esentiale sau inventii al caror obiect este trupul uman, ori simple descoperiri ale unei componente, incluzand secventa genei sau secventa partiala. Descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice, creatiile estetice, desenele, principiile si metodele folosite in sectorul economic, progrmele de calculator, informatii prezentate sau afisate nu vor fi considerate inventii, si drept urmare nu vor putea fi brevetate. PUBLICAREA SI EMITEREA CERTIFICATULUI DE BREVETINCIDENTE PROCEDURALE POSIBILE  - Refuzul de admitere a brevetului; - Contestatia; - Opozitia. COSTURI  Recent, prin Legea nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, intrata in vigoare de la data de 07 ianuarie 2006, costurile de inregistrare a brevetelor nationale au suferit modificari. In prezent costul pentru inregistrarea unui brevet a carei examinare se face de la data platii este de 1.728 RON pentru romani, persoane fizice sau juridice si 480 EUR pentru straini, persoane fizice sau juridice. In situatia in care se solicita examinarea brevetului de la data depunerii (intr-un termen de 3 luni), costul este 2.448 RON pentru romani, persoane fizice sau juridice si 680 EUR pentru straini, persoane fizice sau juridice.

Pe toata perioada de valabilitate a brevetarii inventiei, detinatorul va plati anumite taxe pentru mentinerea brevetului. Neplata acestor taxe duce la pierderea dreptului rezultat din brevetare.

MODELE DE UTILITATE

CE ESTE MODELUL DE UTILITATE ?  Modelul de utilitate a fost pana recent singurul obiect de proprietate industriala neprotejat in Romania. Astazi Legea nr. 350 din 2007 privind modelele de utilitate, intrata in vigoare la data de 11 martie 2008 este un instrument deosebit de util de protecţie pentru acele invenţii, care prezintă o activitate inventivă mai redusă decât aceea impusă de standardele internaţionale pentru acordarea unui brevet de invenţie. Modelul de utilitate este adesea numit în literatura de specialitate ca fiind o “invenţie mică”, în special datorită aplicabilităţii industriale la produse de dimensiuni mici, precum si a faptului că “activitatea inventivă” necesară este mai redusă decât în cazul unei invenţii. Modelul de utilitate este considerat o creatie tehnică, care rezolvă o problema tehnică. Conform Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, poate fi protejată prin model de utilitate orice invenţie, având ca obiect un produs care reprezinta o soluţie tehnică la o problemă, cu condiţia că invenţia sa fie nouă, sa prezinte o activitate inventivă si sa fie susceptibilă de aplicare industrială.  MODELUL DE UTILITATE NATIONAL  Conform Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, durata unui model de utilitate înregistrat este de 6 ani cu începere de la data de depozit a cererii. Titularul dreptului poate sa solicite în scris la OSIM reînnoirea protectiei modelului de utilitate pentru înca o perioada de 2 ani. Durata de protectie prin model de utilitate nu poate depasi 10 ani de la data de depozit a cererii.  PROCEDURA DE INREGISTRARE  Legea respecta obligatiile ce decurg din Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale din 1883 al carei obiect de reglementare il constituie brevetele de inventie, desenele sau modelele industriale, marcile, numele comercial, indicatiile de provenienta sau denumirile de origine, reprimarea concurentei neloiale, precum si modelele de utilitate. Legea 350 din 2007 privind modelele de utilitate prevede conditiile de inregistrare a unui model de utilitate, procedura de inregistrare, conditiile in care are loc publicarea si eliberarea modelului de utilitate. In sensul dispozitiilor legale, modelul de utilitate protejeaza orice inventie tehnica, cu conditia sa fie noua, sa depaseasca nivelul simplei indemanari profesionale si sa fie susceptibila de aplicare industriala. Trebuie mentionat ca dreptul la modelul de utilitate apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi. Dar dreptul la modelul de utilitate, dreptul la inregistrarea modelului de utilitate si drepturile care decurg din aceasta inregistrare pot fi transmise in tot sau in parte. De asemenea, modelul de utilitate poate face obiectul unei garantii reale sau al unor masuri de executare silita. Protectia prin model de utilitate poate avea ca obiect numai produse (dispozitive, scule/unelte, componente ale acestora etc.), iar durata maxima de protectie a modelului de utilitate este de 10 ani, in mod normal aceasta fiind de 6 ani cu incepere de la data de depozit.

Cu toate acestea, protectia prin model de utilitate inceteaza nu numai prin expirarea duratei, dar si prin neplata taxelor de reinnoire a protectiei, precum si prin renuntarea titularului la modelul de utilitate inregistrat. Prevederile legii permit ca persoanele fizice sau juridice care au efectuat un depozit al unui model de utilitate in Romania sa poata sa-l invoce ca un drept de prioritate in oricare dintre statele membre ale Conventiei de la Paris sau membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului. Potrivit legii, cererea de brevet de inventie poate fi transformata in model de utilitate atunci cand Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) constata un nivel de activitate inventiva insuficient, putandu-se astfel acorda protectie si in acest caz. O cerere de model de utilitate poate rezulta dintr-o cerere de brevet avand ca obiect aceeasi inventie, daca solicitantul depune o cerere de transformare: a) pe parcursul procedurii de examinare a cererii de brevet pana la incheierea pregatirilor tehnice pentru publicarea mentiunii hotararii de acordare a brevetului de inventie sau de respingere a cererii de brevet; b) intr-o perioada de 3 luni de la data la care OSIM publica mentiunea unei hotarari de anulare a brevetului de inventie ramase definitiva si irevocabila pe motivul lipsei activitatii inventive. In ceea ce priveste apararea drepturilor in aceasta materie, dispozitiile legale stipuleaza ca hotararile luate in cadrul acestei proceduri cu privire la modelul de utilitate pot fi contestate la OSIM in scris si motivat de catre solicitantul cererii sau de catre titularul modelului de utilitate, in termen de 2 luni de la comunicare, contestatia urmand a fi solutionata la OSIM de catre o comisie de reexaminare din cadrul Departamentului de apeluri. Comisia de reexaminare hotaraste asupra admiterii sau respingerii contestatiei si comunica hotararea solicitantului. In cazul in care modelul de utilitate nu indeplineste cerintele expres prevazute de dispozitiile legale, acesta poate fi anulat pe toata durata, la cerere. Anularea se solutioneaza la O.S.I.M. de catre o comisie de reexaminare din cadrul Departamentului de apeluri, hotararea comisiei de reexaminare urmand a fi comunicata partilor in termen de 15 zile de la pronuntare si fiind susceptibila de atac pe calea apelului la Tribunalul Bucuresti, in termen de 30 de zile de la comunicare. Anularea isi va produce efectele incepand cu data de depozit a cererii de model de utilitate. Trebuie mentionat, totodata, ca cererile in justitie in domeniul drepturilor de proprietate industriala sunt scutite de taxe judiciare.  COSTURILE DE INREGISTRARE  Prin Legea nr. 350/2007 privind plata taxelor pentru cererile şi certificatele de înregistrare de model de utilitate avem urmatoarele costuri: Depunerea cererii de model de utilitate pe suport hârtie (două luni de la data depunerii ): 108 RON (30 EUR); Depunerea cererii de model de utilitate prin mijloace electronice (două luni de la data depunerii ): 72 RON (20 EUR); Deschiderea întârziată a fazei naţionale (două luni de la data expirării termenului de 30 de luni de la data priorităţii revendicate în cererea internaţională): 324 RON (90 EUR); Întocmirea şi publicarea unui raport de documentare (două luni de la data de depozit sau odată cu depunerea solicitării de către un terţ ): 360 RON (100 EUR); - Conversia unei cereri de model de utilitate într-o cerere de brevet de invenţie(două luni de la data depunerii cererii de conversie): 36 RON (10 EUR); Publicarea modelului de utilitate (descriere, revendicări, desene însoţite de raportul de documentare, care nu depăşesc 20 de pagini), eliberarea certificatului de model de utilitate şi menţinerea în vigoare a modelului pentru primii 6 ani de protecţie (două luni de la data transmiterii către solicitant a raportului de documentare): 1.440 RON (400 EUR);

Publicarea modelului de utilitate pentru fiecare pagină în plus: 18 RON (5 EUR); - Reînnoirea protecţiei pentru anii 7-8 (până la începerea perioadei de protecţie ): 720 RON (200 EUR); Reînnoirea protecţiei pentru anii 9-10 (până la începerea perioadei de protecţie ): 1.080 RON (300 EUR).

DREPTUL DE AUTORCE ESTE DREPTUL DE AUTOR?  Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar in cazul in care nu este terminata. Subiectul dreptului de autor Subiectul dreptului de autor este persoana fizica sau juridica care dobandeste drepturile de autor legate de nasterea unei opera protejate de lege si care are posibilitatea recunoscuta de lege sa pretinda celorlalte subiecte de drept sa nu incalce nici una dintre obligatiile corelative drepturilor sale subiective de autor. Potrivit Legii nr. 8 din 14 martie 1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele fizice sau juridice, altele decat autorul. Se prezuma a fi autor pana la proba contrara:- persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publica; - persoana fizica sau juridica, care face publica opera respectiva, numai cu consimtamantul autorului, atata timp cat acesta nu isi dezvaluie identitatea, in cazul in care opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub pseudonim, care nu permite identificarea autorului. Obiectul dreptului de autor  Obiectul dreptului de autor il pot constitui: - operele originale de creatie intelectuala din domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor; - operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opera preexistente.Legea prevede in mod expres faptul ca nu pot beneficia de protectia legala a drepturilor de autor urmatoarele: - ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiinfifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare si de exprimare; - textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora; - simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia; - mijloacele de plata; - stirile si informatiile de presa; - simplele fapte si date. Continutul dreptului de autor  Continutul dreptului de autor implica atat existenta unor drepturi morale, cat si existenta unui ansamblu de drepturi patrimniale de autor. Drepturile morale ale autorului unei opere constau in: a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica; b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica; d) dreptul de pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;

e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare prejudiciati prin exercitarea retractarii. In ceea ce priveste drepturile patrimoniale, autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera sa, inclusiv de a consimti utilizarea operei de catre altii. Utilizarea unei opere da nastere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive ale autorului de a autoriza sau de a interzice: a) reproducerea operei; b) distribuirea operei; c) importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public; d) inchirierea operei; e) imprumutul operei; f) comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public; g) radiodifuziunea operei; h) retransmiterea prin cablu a operei;i) realizarea de opera derivate. CONTRACTE  Contractul de cesiune  Potrivit dispozitiilor Legii nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale. Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este contractul prin care autorul transmite drepturile sale patrimoniale, integral sau partial celeilalte parti, denumita cesionar, care se obliga in schimb a plati autorului cedent pretul acestei cesiuni. Aceasta cesiune poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata. Cesiunea poate fi exclusiva sau neexclusiva. In cadrul cesiunii exclusive, titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritorul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respective unei alte personae. In cadrul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persone. Contractul de editare  Contractul de editare este contractul prin care titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a distribui opera. Contractul de editare poate fi cedat de catre editor numai cu consimtamantul autorului, cesiunea catre editor a dreptului de a autoriza alte persone sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice mod trebuind sa faca obiectul unui contract distinct. In contract trebuie specificat nu numai dreptul pentru care contractul de editare produce efecte, ci si termenul pentru publicarea operei. Daca termenul pentru publicarea operei nu este prevazut in contract, editorul este obligat sa o publice in termen de cel mult un an de la data acceptarii acesteia. Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala  Prin contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala, titularul dreptului de autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa in public o opera actuala sau viitoare, literara, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala, coregrafica sau o pantomima in schimbul unei remuneratii, iar cesionarul se obliga sa o reprezinte ori sa o execute in conditiile convenite. Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala poate fi incheiat direct, in nume propriu de catre titularul dreptului de autor, dar poate fi incheiat si prin

intermediul organismelor de gestiune colectiva. Contractul se poate incheia fie pentru o perioada determinata de timp, fie pentru un numar determinat de comunicari publice. Beneficiarul unui contract de reprezentare teatrala sau executie muzicala nu il poate ceda unui tert organizator de spectacole fara consimtamantul scris al autorului sau al reprezentantului sau, in afara de cazul cesiunii concomitente, totale sau partiale a acestei activitati. Contractul de inchiriere a unei opere  Prin contractul de inchiriere a unei opere autorul se angajeaza sa permita utilizarea pe timp detreminat cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale. Contractul de inchiriere a unei opere este supus dispozitiilor de drept comun privind contractul de locatiune, specific acestuia fiind doar obiectul inchiriat, deci lucrul inchiriat care este un bun mobil ce face obiectul dreptului de autor. Chiria se fixeaza in raport cu valoarea bunului inchiriat si durata contractului si trebuie platita la termenele stipulate, de regula in mod sucesiv. Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului sau determinabila. Autorul pastreaza dreptul de autor asupra operei inchiriate, cu exceptia dreptului de distributie, daca nu s-a convenit altfel prin insusi continutul contractului de inchiriere.

LIMITE SI SANCTIUNI  DURATA PROTECTIEI    Drepturile patrimoniale si morale dainuie, in principiu, pe intreaga viata a autorului. Dupa moartea acestuia, drepturile patrimoniale se transmit prin mostenire pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. In cazul in care nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie. In cazul in care, dupa incetarea protectiei dreptului de autor, o persoana aduce la cunostinta publica, in mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata inainte, aceasta beneficiaza de protectia echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata protectiei acestor drepturi este de 25 de ani, incepand cu momentul in care opera a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publica in mod legal. In ceea ce priveste operele aduse la cunostinta publica, in mod legal, sub pseudonim sau fara indicarea autorului, durata protectiei drepturilor patrimoniale este de 70 de ani.

Limitele exercitarii drepturilor de autor  Legea permite ca o opera adusa anterior la cunostinta publica sa fie utilizata fara consimtamantul autorului numai in situatia in care sunt indeplinite cumulative urmatoarele trei conditii: - utilizarea operei sa fie conforma bunelor uzante; - utilizarea operei sa nu convina exploatarii normale a operei; - utilizarea operei san nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare. Reproducerea unei opere, cu exceptia partiturilor muzicale, fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, nu constituie o incalcare a dreptului de autor, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina utilizarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor ori pe titularul drepturilor de utilizare. Este permisa transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneatii, in urmatoarele situatii: a) in cazul in care este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului;

b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ceea ca priveste opera originala si autorul acesteia; c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii premise de autor.

SANCTIUNI  Incalcarea drepturilor recunoscute si protejate prin Legea nr. 8 din 14 martie 1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz. Dispozitiile procedurale sunt cele prevazute in legea sus mentionata, care se completeaza cu cele de drept comun. Titularii drepturilor recunoscute si protejate prin lege pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente, dupa caz, recunoasterea drepturilor lor si constatarea incalcarii acestora si pot pretinde acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Aceleasi solicitari pot fi formulate in numele si pentru titularii de drepturi de catre organismele de gestiune, de catre asociatiile de combatere a pirateriei sau de catre persoanele autorizate sa utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege, conform mandatului acordat in acest sens. Cand o actiune a fost pornita de titular, persoanele autorizate sa utilizeze drepturi protejate prin lege pot sa intervina in proces, solicitand repararea prejudiciului ce le-a fost cauzat. In cazul in care exista suspiciuni cu privire la incalcarea unor drepturi recunoscute si protejate, persoanele indreptatite pot cere instantei de judecata sau altor organe competente potrivit legii: a) sa dispuna de indata luarea unor masuri pentru a preveni producerea iminenta a unei pagube prin incalcarea unui drept, prin interzicerea, cu titlu provizoriu, ca incalcarile prezumate aduse acestui drept sa continue sau pentru a conditiona continuarea lor de constituirea unor garantii destinate sa asigure despagubirea solicitantului; masurile provizorii de interzicere vor fi impuse, daca este cazul, prin obligarea la plata de amenzi civile potrivit dreptului comun; b) sa dispuna de indata luarea unor masuri pentru a asigura repararea pagubei; in acest scop instanta poate dispune luarea de masuri asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale persoanei presupuse a fi incalcat drepturile recunoscute de prezenta lege, inclusiv blocarea conturilor sale bancare si a altor bunuri. In acest scop, autoritatile competente pot sa dispuna comunicarea de documente bancare, financiare sau comerciale ori accesul corespunzator la informatiile pertinente; c) sa dispuna ridicarea sau predarea catre autoritatile competente a marfurilor cu privire la care exista suspiciuni privind incalcarea unui drept prevazut de prezenta lege pentru a impiedica introducerea acestora in circuitul comercial. Titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa dispuna aplicarea oricareia dintre urmatoarele masuri: a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a incasarilor realizate prin actul ilicit; b) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in proprietatea faptuitorului, a caror destinatie unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit; c) scoaterea din circuitul comercial, prin confiscare si distrugere, a copiilor efectuate ilegal; d) raspandirea informatiilor cu privire la hotararea instantei de judecata, inclusiv afisarea hotararii, precum si publicarea sa integrala sau partiala in mijloacele de comunicare in masa, pe cheltuiala celui care a savarsit fapta; in aceleasi conditii instantele pot dispune masuri suplimentare de publicitate adaptate circumstantelor particulare ale cazului, inclusiv o publicitate de mare amploare. Titularul dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate fi reprezentat, in toate procedurile, negocierile sau actele juridice, pe toata durata si in orice stadiu al procesului civil sau penal ori in afara unui astfel de proces, prin mandatar cu procura speciala.

DREPTURI DE AUTOR PROTEJATE  

OPERELE CINEMATOGRAFICE SI ALTE OPERE AUDIOVIZUALE  Opera audiovizuala este opera cinematografica, opera exprimata printr-un procedeu similar cinematografiei sau orice alta opera constand dintr-o succesiune de imagini in miscare, insotite sau nu de sunete. Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizica ce isi asuma conducerea crearii si realizarii operei audiovizuale, in calitate de autor principal. Producatorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea producerii operei si, in aceasta calitate, organizeaza realizarea operei si furnizeaza mijloacele necesare tehnice si financiare. Pentru realizarea unei opere audiovizuale, forma scrisa a contractului dintre producator si autorul principal este obligatorie. Autori ai operei audiovizuale sunt regizorul sau realizatorul, autorul adaptarii, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala si autorul grafic pentru operele de animatie sau al secventelor de animatie, cand acestea din urma reprezinta o parte importanta a operei. In contractul dintre producatorul si regizorul sau realizatorul operei partile pot conveni sa fie inclusi ca autori ai operei audiovizuale si alti creatori care au contribuit substantial la crearea acesteia. Producatorul este obligat sa remita autorilor, periodic, situatia incasarilor percepute dupa fiecare mod de utilizare. Autorii primesc remuneratiile cuvenite fie prin intermediul producatorului, fie direct de la utilizatori, fie prin organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor, pe baza contractelor generale incheiate de acestea cu utilizatorii. In lipsa unei clauze contrare, remuneratia pentru fiecare mod de utilizare a operei audiovizuale este proportionala cu incasarile brute rezultate din utilizarea operei. Daca producatorul nu finalizeaza opera audiovizuala in timp de cinci ani de la incheierea contractului sau nu difuzeaza opera audiovizuala intr-un an de la finalizarea acesteia, coautorii pot cere rezilierea contractului, daca nu s-a convenit altfel.

PROGRAMELE PENTRU CALCULATOR  Protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele. Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate. Titularul dreptului de autor al unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe. In lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu ori dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma. In lipsa unei clauze contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca: a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator; b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator. Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia.

OPERELE DE ARTA PLASTICA, DE ARHITECTURA SI FOTOGRAFIECE  

Contractul de reproducere a unei opere de arta este contractul incheiat de titularul dreptului de autor sau de proprietarul, respectiv, posesorul operei, cu o persoana fizca sau juridica organizatoare a expozitiilor de arta. Contractul de reproducere a unei opere de arta trebuie sa contina indicatii care sa permita identificarea operei, cum ar fi o descriere sumara, o schita, un desen, o fotografie, precum si referiri la semnatura autorului. Reproducerile nu vor putea fi puse in vanzare fara ca titularul dreptului de autor sa fi aprobat exemplarul ce i-a fost supus spre examinare. Pe toate exemplarele trebuie sa figureze numele ori pseudonimul autorului sau orice alt semn convenit care sa permita identificarea acestuia. Construirea unei opere de arhitectura, realizata total sau partial dupa un alt proiect, nu poate fi facuta decat cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui proiect. Sunt considerate opere fotografice si fotogramele peliculelor cinematografice. Dreptul autorului unei opere fotografice de a utiliza propria opera nu trebuie sa prejudicieze drepturile autorului operei de arta reproduse in opera fotografica.

DREPTURI CONEXE SI SUI-GENERIS  Drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Sunt recunoscuti si protejati, ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor: - artistii interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari ori executii; - producatorii de inregistrari sonore; - producatorii de inregistrari audiovizuale, pentru propriile inregistrari; - organismele de radiodifuziune si de televiziune, pentru propriile emisiuni si servicii de programe.

Drepturile artistilor interpreti sau executanti  Prin artisti interpreti sau executanti se intelege: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpreteaza, regizeaza, dirijeaza ori executa in orice alta modalitate o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati, de circ ori de marionete. Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi morale: a) dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii;b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia; c) dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei deformari, falsificari sau altei modificari substantiale a interpretarii ori executiei sale sau oricarei incalcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa. Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza ori de a interzice urmatoarele: a) fixarea interpretarii sau a executiei sale; b) reproducerea interpretarii sau a executiei fixate; c) distribuirea interpretarii sau a executiei fixate; d) inchirierea interpretarii sau a executiei fixate; e) imprumutul interpretarii sau al executiei fixate; f) importul in vederea comercializarii pe piata interna a interpretarii sau a executiei fixate; g) radiodifuzarea si comunicarea publica a interpretarii sau a executiei sale, in afara cazului in care interpretarea ori executia a fost deja fixata sau radiodifuzata ori realizata pe baza unei fixari, caz in care are dreptul numai la remuneratie echitabila; h) punerea la dispozitia publicului a interpretarii sau a executiei sale fixate, astfel incat sa poata fi accesata, in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;

i) retransmiterea prin cablu a interpretarii sau a executiei fixate. Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de ani de la data interpretarii sau executiei. Totusi, daca fixarea interpretarii sau executiei in decursul acestei perioade face obiectul unei publicari licite sau al unei comunicari publice licite, durata drepturilor este de 50 de ani de la data la care a avut loc pentru prima oara oricare dintre acestea.

Dreptul producatorilor de inregistrari sonore  Se considera a fi inregistrare sonora sau fonograma fixarea sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie sau a altor sunete ori a reprezentarii digitale ale acestor sunete, alta decat sub forma unei fixari incorporate intr-o opera cinematografica sau in alta opera audiovizuala. Producatorul de inregistrari sonore este persoana fizica sau juridica care are initiativa si isi asuma responsabilitatea organizarii si finantarea realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca acestea constituie sau nu o opera. Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice urmatoarele: a) reproducerea integrala sau partiala, directa ori indirecta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice forma, a propriilor inregistrari sonore; b) distribuirea propriilor inregistrari sonore; c) inchirierea propriilor inregistrari sonore; d) imprumutul propriilor inregistrari sonore; e) importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonore; f) radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor inregistrari sonore, cu exceptia celor publica-te in scop comercial, caz in care are dreptul la remuneratie echitabila; g) punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari sonore, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public; h) retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari sonore. Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50 de ani de la data primei fixari. Totusi, daca inregistrarea in decursul acestei perioade face obiectul unei publicari licite sau al unei comunicari publice licite, durata drepturilor este de 50 de ani de la data la care a avut loc pentru prima oara oricare dintre acestea.

Drepturile producatorilor de inregistrari audiovizuale  Se considera a fi inregistrare audiovizuala sau videograma orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagine in miscare, insotite sau nu de sunet, oricare ar fi metoda si suportul de utilizare pentru aceasta fixare. Producatorul unei inregistrari audiovizuale este persoana fizica sau juridica care are initiativa si isi asuma responsabilitatea organizarii si realizarii primei fixari a unei opera audiovizuale sau a unor secvente de imagine in miscare, insotite ori nu de sunet si, in aceasta calitate, furnizeaza mijloacele tehnice si financiare necesare. Producatorul unei inregistrari audiovizuale are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice urmatoarele: a) reproducerea integrala sau partiala, directa ori indirecta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice forma, a propriilor inregistrari audiovizuale; b) distribuirea originalului sau a copiilor propriilor inregistrari audiovizuale; c) inchirierea propriilor inregistrari audiovizuale; d) imprumutul propriilor inregistrari audiovizuale; e) importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor inregistrari audiovizuale; f) radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor inregistrari audiovizuale;

g) punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari audiovizuale, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in orice moment.

Organismele de radiodifuziune si de televiziune  Organismele de radiodifuziune si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice, cu obligatia pentru cel autorizat de a mentiona numele organismelor, urmatoarele: a) fixarea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune; b) reproducerea integrala sau partiala, directa ori indirecta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice forma, a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost transmise prin fir ori fara fir, inclusiv prin cablu sau satelit; c) distribuirea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport; d) importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport; e) retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt mod de comunicare catre public, inclusiv retransmiterea pe Internet; f) comunicarea publica a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune in locuri accesibile publicului, cu plata intrarii; g) inchirierea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televizi- une, fixate pe orice tip de suport; h) imprumutul propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixa- te pe orice fel de suport; i) punerea la dispozitia publicului a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost emise prin fir sau fara fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel incat sa poata fi accesate in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public.

Drepturile sui-generis ale fabricantilor bazelor de date  Prin baza de date se intelege o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse intr-o modalitate sistematica ori metodica si in mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr-o alta modalitate. Fabricantul unei baze de date este persoana fizica sau juridica ce a facut o investitie substantiala cantitativa si calitativa in vederea obtinerii, verificarii sau prezentarii continutului unei baze de date. Drepturile fabricantului bazei de date iau nastere o data cu definitivarea bazei de date. Durata protectiei este de 15 ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului imediat urmator definitivarii bazei de date. In cazul in care baza de date a fost pusa la dispozitia publicului in orice modalitate inainte de expirarea perioadei prevazute mai sus, durata protectiei se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului imediat urmator celui in care baza de date a fost pusa la dispozitia publicului pentru prima oara.

CE SUNT DESENELE SI MODELELE INDUSTRIALE?  Recunoasterea crescanda a expansiunii industrializarii si a aplicarii metodelor de aplicare in masa in cele mai multe domenii de productie, a condus la extinderea gradata a protectiei desenelor in multiple domenii de aplicatie. Desenul industrial reprezinta aspectul unui produs luat ca un tot sau doar o parte, redat in doua dimensiuni, rezultat din caracteristicile specifice ca: linii, contururi, culori, forma, textura, sau materialul produsului sau chiar suprafata lui decorativa. Exemple de desen industrial includ decoruri florale sau alt fel de decoruri, simboluri grafice, precum si icoanele de pe computer sau opere de arta cum ar fi sculpturile. Modelul Industrial este aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, in deosebi linii, contururi, culori, forma, textura si/sau ornamentatia produsului in sine Nu toate desenele sau modelele industriale pot fi inregistrate. In general vorbind, un desen sau model industrial trebuie sa fie nou cu privire la orice este deja cunoscut oriunde, inainte de data de inscriere a cererii de a inregistra desenul sau modelul industrial. Atractivitatea vizuala este unul din argumentele care influenteaza decizia consumatorilor de a prefera un produs unui alt produs. In aceste din urma situatii, daca performanta tehnica a diferitelor produse oferite de diversi producatori este relativ egala, atractivitatea estetica, alturi de cost, desigur vor determina alegerea consumatorului. Protectia legala a desenelor industriale serveste astfel functiei importante de protejare a unuia dintre elementele distinctive prin care producatorii obtin success pe piata.  SCOPUL INREGISTRARII Pe toata perioada de valabilitate, inregistrarea ii acorda detinatorului dreptul de exploatare exclusiva pt un desen industrial sau un model, si de asemenea dreptul de a interzice tertilor fara consimtamantul expres al titularului: reproducerea, producerea, comercializarea unui produs care incorporeaza desenul industrial sau modelul inregistrat. Inregistrarea desenelor industriale se extinde oricarui produs ale carui caracteristici de design sunt cele inregistrate anterior. Astfel daca aceste caracteristici ale designului se refera la suprafata de decorare, inregistrarea se extinde asupra tuturor produselor carora le-a fost adaugata aceasta suprafata de decor. Acest lucru inseamna ca nu mai e nevoie de inregistrari separate pentru fiecare produs in parte chiar daca desenul poate fi aplicat mai multor produse. Protejarea oferita de inregistrarea unui desen se poate extinde doar asupra caracteristicilor desenului. In astfel de cazuri o limitare va fi introdusa in cazul inregistrarii desenului petru a avertiza terte parti care din caracteristicile desenului sunt protejate.  DESENELE SAU MODELELE INDUSTRIALE NATIONALE  Drepturile asupra desenelor si modelelor industriale care sunt inregistrate la OSIM sunt recunoscute si protejate pe tot teritoriul Romaniei, in baza Legii 129/1992. Perioada de protectie a unui desen este de 10 ani de la completarea cererii de inregistrare a desenului sau modelului industrial si poate fi reinnoit de 3 ori timp de 5 ani. Dupa expirarea perioadei de protectie, desenul sau modelul industrial va deveni proprietate publica.  COSTURILE DE INREGISTRARE  Recent, prin Legea nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a

acestora, intrata in vigoare de la data de 07 ianuarie 2006, costurile de inregistrare a desenelor sau modelelor industriale nationale au suferit modificari. Costurile sunt alcatute din:- taxã de inregistrare (trebuie achitata odata cu depunerea cererii): 108 RON (30 EUR); - taxã de publicare a desenului sau modelului, in Buletinul Oficial de Proprietate Industrialã (BOPI) sectiunea Desene sau Modele Industriale : - pentru o figura in spatiu alb-negru – 72 RON (20 EUR); - pentru o figura in spatiu color – 360 RON (100 EUR); - pentru elemente caracteristice – 36 RON (10 EUR). - taxã de examinare de fond pentru primul desen/model industrial (de achitat in termen de o luna de la data platii): 180 RON (50 RON), iar pentru fiecare desen/model industrial suplimetar taxa este de 36 RON (10 EUR)- taxã de eliberare certificatului pentru 1-20 desene/modele industriale (in termen de o luna de la data comunicarii hotarârii de admitere): 72 RON (20 EUR). Pe toata perioada de valabilitate a desenului/modelului industrial, detinatorul va plati anumite taxe pentru mentinerea in vigoare a certifictului de inregistrare. Neplata acestor taxe duce la pierderea dreptului rezultat din inregistrare.  PROCEDURA DE INREGISTRARE Cererea pentru inregistrarea unui desen/model industrial contine datele de identificare ale aplicantului (solicitant) impreuna cu descrierea care trebuie sa contina exclusiv elementele caracteristice ale aspectului estetic, precum si elementele noi, care se pot regasi si in reprezentarile grafice anexate cererii. Aceste documente vor fi depuse la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si vor constitui asa-numitul depozit national al desenului/modelului industrial. Cererea va fi inregistrata in Registrul National pentru desene/modele industriale. Certificatul de inregistrate al desenului/modelului industrial va fi eliberat de catre Directorul General al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci si va fi inregistrat Registrul National pentru desene/modele industriale. IMPLICATIILE ADERARII LA UE  Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana dezvaluie importanta aplicarii de catre titular (solicitant) pentru desenul/modelul industrial European prin avantajele pe care le prezinta. Desenele comunitare inregistrate cuprind toate tarile membre ale Uuniunii Europene ca un tot unitar. Dupa inregistrare, cererea depusa va fi divizata in mai multe cereri pentru desene/modele industriale comunitare, putand fi exploatate individual. Nu toate desenele industriale pot fi inregistrate. In general vorbind un desen industrial trebuie sa fie nou cu privire la orice este deja cunoscut oriunde, inainte de data de inscriere a cererii de a inregistra desenul industrial. Avantajele inregistrarii unui desen/model industrial sunt: - chiar daca protejeaza doar aspectul produsului inregistrarea unui desen costa mai putin si dureaza mai putin decat cea a unui brevet; - o singura cerere e valabila in toata UE si are acelasi efect in fiecare tara membra; - o singura cerere poate cuprinde mai multe desene; - desenele comunitare inregistrate sunt publicate la inregistrare, dar pot fi amanate si cu 30 luni de la completarea cererii de inregistrare, care pot preveni cunoasterea de catre competitie a desenelor inainte de a fi gata pentru scoatere pe piata; - daca timpul mediu de viata al unui produs este mic, si produsul este simplu de fabricat, inregistrarea desenului se poate dovedi mai utila decat a uni brevet;

- se poate trece direct la actionare in instanta in cazul copierii ilegale, nu ca in ca in cazul dreptului de autor unde trebuie facuta dovada copierii. Insa, inregistrarea desenelor nu protejeaza modul de operare. Protejeaza doar caracteristicile care apar in folosirea zilnica a produsului. O inregistrare a desenului nu poate stopa realizarea unui produs similar insa, se poate interzice folosirea desenului/modelului industrial pe orice produs similar. Protectia desenelor comunitare inregistrate are o perioada de valabilitate maxima de 25 ani, din 5 in 5 ani se plateste o taxa de reinnoire, spre deosebire de marca inregistrata national, care protejeaza marca pentru o perioada de 10 ani fara costuri suplimentare.

IMPORTANTA INREGISTRARII DESENELOR/MODELELOR INDUSTRIALE  Drepturile asupra unui desen/model industial care a fost inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, precum si drepturile ce rezulta dintr-un desen/model industrial european, sunt recunoscute si protejate pe teritoriul Romaniei. Inregistrarea desenului/modelului industrial ii da dreptul detinatorului sa utilizeze aceast desen/model industrial exclusiv pe toata durata perioadei de protectie. Fara consimtamantul detinatorului, sunt interzise urmatoarele: producerea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul pentru folosinta, oferirea sau vinderea in anumite scopuri, in cazul in care este vorba de un produs pe care este aplicat desenul/modelul industrial.

PROCEDURA VERIFICAREA ANTERIORITATII  Anterior depunerii unei cereri de inregistrare a unui desen/model industrial se recomanda efectuarea unei verificari de anterioritate, pentru a anticipa si evita eventualele complicatii in procedura de inregistrare a desenului/modelului industrial in ce priveste noutatea. Verificarea de anterioritate nu este obligatorie nici pentru solicitant si nici pentru examinatorii OSIM.

EXAMINAREA CONDITIILOR DE FORMA  Se refera la verificarea de catre examinatori a implinirii urmatoarelor cerinte: completarea corecta si completa a formularului, procura consilierului de proprietate industriala, indicarea produselor in care este incorporat, dreptul de prioritate, plata taxelor legale pentru inregistrare si examinare, existenta descrierilor, a prioritatilor si a reprezentarilor grafice. Depozitul confera primului solicitant un drept de proprietate, care-i permite, cu respectarea anumitor conditii, sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale.

EXAMINAREA CONDITIILOR DE FOND  Examinarea conditiilor de fond implica cercetarea de catre examinator a urmatoarelor aspecte: daca cererea de inregistrare a desenului/modelului industrial insotita de descriere, prioritati si desene constituie un tot unitar, daca prioritatile revendicate sunt conforme cu realitate si daca desenul/modelul industrial implineste toate cerintele pentru inregistrare. Termenii si conditiile cerute pentru a inregistra un desen/model industrial sunt urmatoarele: a. noutatea - desenul industrial sau modelul nu trebuie sa fi fost inregistrate anterior; b. individualitatea - impactul vizual al desenului industrial sau a modelului asupra unui consumator mediu e diferit fata de impactul asupra unui cumparator a oricarui alt produs, desen sau figura facute publice inainte de data de inregistrare a aplicatiei. Examinarea noutatii se face prin compararea aspectului exterior al produsului sau al unei parti a acestuia, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici (linii, contururi, culori, forma, textura si/sau materiale si/sau ornamentatia produsului in sine) cu materialul opus, cel mai apropiat de desenul sau modelul industrial examinat.

Nu va fi admis nici un desen/model industrial care aduce atingere ordinii publice sau morale sau care constituie o utilizare improprie sau o folosire abuziva a emblemelor si stemelor.

PUBLICAREA SI EMITEREA CERTIFICATULUI DE BREVET  Certificatul de inregistrare va fi emis pe baza unei decizii date de comisia de examinare a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci si va fi inregistrat la Registrul National pentru modele si desene industriale.

INCIDENTE PROCEDURALE POSIBILE - Refuzul de admitere a brevetului; - Contestatia; - Opozitia.

COSTURI  Prin Legea nr. 381/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, intrata in vigoare de la data de 07 ianuarie 2006, costurile de inregistrare a desenelor/modelelor industriale nationale au suferit modificari. In prezent costul pentru inregistrarea, examinarea si eliberarea certificatului (variaza in functie de numarul de desene/modele industriale pentru care se cere inregistrarea) pentru doua desene/modele industriale este de 504 RON pentru romani, persoane fizice sau juridice si 140 EUR pentru straini, persoane fizice sau juridice. Pe toata perioada de valabilitate a desenului/modelului industrial, detinatorul va plati anumite taxe pentru mentinerea valabilitatii certificatului de inregistrare. Neplata acestor taxe duce la pierderea dreptului rezultat din inregistrare.

BIBLIOGRAFIE:http://www.osim.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Brevet_de_inventiewww.globalipmarket.com - intermedierea vanzarii de marci, desene, brevete, la nivel global. www.preliminarysearch.com - verificari de anterioritate; supervizarea continua a pietei.www.ipmanageronline.com - aplicatie de management de marci si alte drepturi de proprietate industrialawww.lextoria.net - director international de consilieri in proprietate industrialawww.marcaria.com - retea de consilieri in proprietate industriala, la nivel globalwww.intellektus.com - litigii de proprietate industriala, la nivel internationalhttp://www.epo.org/ - Pagina Oficiului European de Brevete;http://www.epo.org/index_de.html - Pagina Oficiului European de Brevete în lb germanăhttp://www.wipo.int/portal/index.html.en - World Intellectual Property Organization;http://oami.europa.eu/ - OHIM (European Trademark and Design Office);http://www.boip.int/index.htm - Benelux Trademark and Design Office;http://www.eapo.org/  - Eurasian Patent Organization / Office (EAPO);http://www.oapi.cm/ - African Regional Industrial Property Organization (ARIPO);http://ro.espacenet.com - brevetele romanesti acordate in ultimii doi ani;www.depatisnet.de - se poate face cautarea in datele bibliografice al urmatoarelor colectii de documente de brevet: AT  - 1973, CH - 1973, DD - 1973, DE  - 1973, EP  - 1978, FR  - 1973, GB  - 1973, JP   - 1973, US  - 1973, WO – 1978.http://www.uspto.gov – verificarea in colectia de brevete USA.http://www.wipo.int/ipdl/en/ - Intellectual Property Digital Library.