Embed Size (px)
Citation preview
IF%*#wc&$*deqhmmmdw!€A*.'#;
ffi&@!W*
*w
Dreptul europeanaI concurentei
.':
=e"T ; S
iru #a# ## #ffix $
ffra*E?*ffi Jea#€*ima"ffiET;rlr*l
Florin SAIIDU Anca-Elena nAr,AgoIU
DREPTUT EUROPEAN At CONCURENTEI
Note de curs. Practici judiciarl
Universul JuridicBucureqti
-2017-
Cuprins
PREFATA ........................s
cAPrroLUL r. CONSIDERATII GENERALE .........................71 .1. Considera{ii generale privind concurenla ca fenomen economic qi social ...............7
1.2. Conceptul de ,,concuren!6"........... ................8
1.2.1. Concuren{a ca necesitate obiectivi intr-o economie de pia}d............................8
I .2.2. Funcliile concurenlei economice qi comerciale............... ............10
1.3. Factorii fundamentali implicali in organizarea qi desfbguratea concuren{ei ...........11
I .3.1. Profesioniqtii - actori in desltqurarea concurenlei ............... .......12
1.3.2. Influenla pieJei qi a prefului asupra comportamentului operatoriloreconomici in formarea unui mediu concurenlial normal .......................141.3.3. Aportul clientelei qi al consumatorilor la desfbqurarea concurenjei pe
pia{a re1evant4................ ............181.4. Clasificarea concurenlei in funclie de domeniile in care se desfiqoari gi de
comportamentul operatorilor economici qi comerciali pe piala relevantd.....................211.4.1 . Concurenla perfectd qi concurenta eficace.. .............211.4.2. Concurenla licitd qi concuren{a i1icit5........ ..............26
1.5. Reglementdri cu privire la concuren!6. Aspecte evolutive - ConvenfiaUniunii de la Paris .........................28
cAprroLUL II. coMUNTTATEA EUROPEAN4................ .....................31
2.1. Aparilia Comunitifilor Europene ...............31
2.2. Comrnitatea Europeand a Cdrbunelui qi Olelului (CECO/CECA).........................332.3. Comunitatea Europeand a E,nergiei Atomice (CEEA/EURATOM).......................342.4. Acordul General pentru Tarife qi Come( (GATT)...... .......................35
2.5. Comunitatea Economicd Europeand (CEE). Tratatul de la Roma..........................362.6. ActuJ Unic European din 1986........... ........37
2.1 . Tratatul Uniunii Europene - Maastricht 1992 ................38
2.8. Tratatul Uniunii Europene de la Lisabona............... .......39
2.9. Comunitatea Europeand gi globalizarca......... .................402.10. Efectele globalizdrii asupra dreptului concurenfei. .......42
CAPITOLUL III. ZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR............. ......44
3.1. Izvoarele dreptului comunitar... ...........'..."'443.1 .1 .Izvoarele principale ale dreptului comunitar european..... ---........44
3.1.1.1. Caracteristici ale tratatelor comunitare................ .................45
3.1 .1 .2. Structura tratatelor comunitare -......................-.47
3.1 .2. Izvoarele derivate ale dreptului comunitar european...'. ......'.......48
3.1 .3.lzvoarele complementare.......... ....----.--49
3.2. Specificitatea dreptului comunitar european ............"...-503.2.1. Aplicabilitatea directd a dreptului comunitar... .-.....-50
198 Dreptul european al concurenlei . Note de curs. Practicdjudiciard
3.2.2. Aplicarea priodtard a normelor comunitare.. ...........513.2.3. Cetd\enia Uniunii Europene.... .............523.2.4. Libera circulalie a mdrfurilor ...............533.2.5. Libera circulalie a persoanelor qi servicii1or.................. ..............543.2.6. Libera circulalie a capiialurilor.................. ..... j........SS
3.2.'T.Libertatea de comunicare. ....................56
CAPTTOLUL rV. DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI ..............5,74.1. Spaliul european gi cel internaJional........... ....................574.2. Specificul dreptului comunitar al concuren{ei................ ....................58
4.2.1. Institulii comunitare cu atribufii in ceea ce priveqte concuren{a......................584.2.2. Extrateritorialitatea dreptului european al concurenfei....................................59
4.3. Con{inutul dreptului comunitar al concurenfei................ ...................594.4. Regulile comune ale concuren{ei qi ale pielelor comune speciale..........................604.5. Politica comunitard concuren!ia14.................. .................614.6. Spaliul economic european qi regulile concurenliale comunitare .......634.7. Armonizarea dreptului comunitar al concurentei cu sistemele de dreptnationale ale statelor membre ale Uniunii Europene.... .........64
4.7.1. Cooperarea dintre instituliile Uniunii Europene gi cele nalionale privindconcurenla.. ............644.7 .2. Transpunerea legislaliei europene in sistemele de drept nationale alestatelor membre .........................65
CAPITOLUL V. REGLEMENTARI PRIVIND CONCURENTA iN ROMANIA.RAPORTUL DE DREPTUL CONCURENTEr........ ................67
5.1. EvoluliareglementdrilorprivindconcurenlainRom6nia. ..................6j5.2. Legislalia internd actual5 privind concurenla gi ralierea acesteia la legisla{iainternational6................. ................69,5.3. Raporntl de Dreptulconcurenfei. ................69
5.3.1. Dreptul concurentei - ramurd a sistemului de drept intern in Rom6nia ..........695.3.2. Definirea conceptului de Dreptul concurentei................ .............105.3.3. Autonomia Dreptului concurenlei ca ramuri de drept.... .............7I5.3.4. Obiectul raportului de Dreptul concurentei .............j25.3.5. conexiunile dintre Dreptul concurenlei qi alte ramuri ale dreptuluiintern.......... ............725.3.6.ParlicularitdliprivindraportuldeDreptulconcuren{ei. ...............j3
5.4. Consiliul Concuren1ei.................. ...............735.4.1. Structura Consiliului Concurentei............... ............735.4.2.Modalitatea de desligurare a activitdlii de cdtre Consiliul Concurenlei ..........76
CAPITOLUL Vr. PRACTTCI ANTTCONCURENTIALE........ ....................116.1. infelegerile .............. ................7j
6.1.1. Formele inlelegerilor ............... ............806.1 .2. Exceplii de la regimul sancfionator al inlelegerilor.........................................81
Cuprins 199
6.2. Exploatzrea abuzivd a poziliilor dominante... .................g26.3. Reglementarea abuzului de pozilie dominantd ...............g36.4. Concentrdrile economice................. ...........g56.5. Ajutorul de stat .......................8g
6.5.1. Consideralii generale .......gg6.5.2. Categorii de ajutoare de stat ................gg6.5.3. Ajutoare de stat destinate intreprinderilor ............. ......................g9
6.6. studii de caz qi practicd judiciard relevantd in domeniul practiciloranticoncuren{ia1e............. ...............93
6.6.1. Studiu de caz. Pozilie dominantd.. .......936.6.2. Studiu de caz. Concentrare economicd.. ..................966.6.3. Studiu de caz. Abuz de pozilie dominant6... ............gj6.6.4. OJUE. catzaT-i6114. Thomson Reuters. Abuz de pozilie dominant6... ........gg
CAPTTOLUL VII. CONCURENTA NELOIALA.............. ........................1017.1. Acte de concuren{b neloiald... ...................101T.2.Denigrarea .............. ..............102'7 .3.Imitarea .............1037 .4. Dezorganizarca.......... ............:....... ...........105J.5. Panzitarismul .......... .............1077 '6.Practicd' judiciard relevanti in domeniul actelor de concurenli neloiald......................l0g
l.6.l.Imitarea. Studiu de caz ......................10g7 .6.2. Dezorganizarea activitllii7 .6.3. Dezorganizarea activitdlii. Spionaj economic. Studiu de caz........................1 l5T.6.4.Dezorganizarea activitb{ii. inalta curte de casalie qi Justi{ie, Seclia IIcivilS, nr.3532 din 9 noiembrie 2011.................. ............1167 .6.5 . rmitarea. inalta curte de casafie qi Justilie, Secfia I civild, nr. 564 I din2l Septembrie 2012
CAPITOLUL IX. RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA gI NENATAiNnaponruRllEDEDREpruLCoNCURENTEr...............-... ..........158
9. I . Rdspunderea contravenfionald in raporfurile de Dreptul concurenlei................... I 5g
200 Drepful european al concurentei . Note de curs. practici judiciarl
rdspunderea contravenlional[ in raporhrrile de
Capitolul I
CONSIDERATII GENERALE
l.l. Considera[ii generale prMnd concuren[a ca fenomen economic qisocial
Dezvoltarea economicS, precum gi tendinla de globalizare gi unificare a pielelor econo-
mice, poate avea efecte dintre cele mai nebdnuite, cum ar fi indsprirea luptei ,,flard arme",
intre agentii economici pentru acaF)ararea clientelei qi a ocupdrii unei cote de piald cdt mai
semnificative.Dezvoltarea producliei de bunuri gi servicii, in directi leg6turd cu cerinlele de cregtere
a nivelului de trai a tuturor oamenilor de pe planetd, au dus la inldturarea barierelor pro-
teclioniste impuse anterior de !6rile puternic indushializate.Raporhrrile de concurenli economicd qi comerciald sunt reglementate prin prevederi
legale complexe, existdnd la nivel nafional dar gi internalional necesitatea de a crea mereu
norrne din ce in ce mai avansate, care sd includb sancJionarea practicilor ilegale promovate
de anumili participanli la viala economicd.
Problema concurenlei prezinti interes pentru to{i actorii piefei: producltori, consu-
matori, intermediari. Fiecare profesionist comerciant este preocupat sd fie cdt mai com-petitiv, iar scopul activitbJii sale - oblinerea de profit, sd se realizeze in condilii cAt mai
optime. insd, acliunile unui comerciant nu depind exclusiv de acesta, ci de acliunile concu-
renlilor sdi. in absenJa concurenlilor, orice producdtor ori intermediar de pe pia!6 ar putea
s6-qi stabileascd liber prefurile la un nivel cdt mai ridicat, aducdtor de profit.Totugi, gradul de legiferare a concurenlei economice qi comerciale diferd de la o
naliune la alta, in prezent Statele Unite ale Americii fiind consideratd ca statul cu cele mai
stricte prevederi legale implementate in domeniul concurenfei.
$i in planul legislativ al Uniunii Europene, concurenla comerciald reprezintd un dome-
niu care se bucurd de o atentie deosebitb din partea instituliilor competente, at6t in ceea ce
privegte definirea terminologiei specifice, c6t qi in ceea ce priveqte aplicarea legislaliei exis-
tente gi comunicarea de informalii relevante profesioniqtilor comercianli qi consumatorilor.
Astfel, au fost create institulii la nivel comunitar, specializate in monitorizarea acti-
vitdlii comerciale in sensul respect[rii reglementdrilor privind concurenta, dar qi a depistdrii
inlelegerilor concertate gi a altor practici neconforme cri legislaJia in vigoare, in analizarea
acestora, dar mai ales in detumarea lor.La nivel na.tional, interesul cu privire la trasarea unor direclii clare, in concordan{d cu
tendin{ele legislative ale altor state, dar qi cu cele de la njvel intemafional, a apdrut o datd cu
trecerea la o economie de pia{6 liberd gi se manifestd qi in prezent, concurenla fiind o parte
importantd a economiei, a mediului de afaceri rom6nesc.
Modificirile legislative care au apirut de-a lungul timpului in legisla,tia intemd qi-au
propus sd reformeze legislalia in domeniul concurenJei in sensul alinierii cu normele in
Dreptul european al concurenlei . Note de curs. practicd judiciard
vigoare la nivelul Uniunii Europene dar 5i cuconcurenld din Romdniar. - luarea in considerare a obiectivelor politicii de
l.2r(onceptulde,,concuren[d" i,,,,,
1.2.1- concurenta ca necesitate obiectiad tntr-o economie de piagdDin punct de vedere etimologic, verbul ,,a concyra,, este definit ca fiind ac,tiunea de
,,A participa la un concurS", ,A tinde spre acelaqi rezultat,a duce spre acelagi scop,,, ,,A (se)lupta pentru intdietate in comert; a(-qi) face concurenta" qi a fost preluat din termenul inlimba francezd, concourir care,larAndul sdu, provine din verbul latii concurrerd.
Ca definifle general5, substantivul ,,concuren!6'' presupune existen{a unor entit6li carecautd sd intreacd pe cineva, lintind spre acelaqi scop3.
-
Apadar, concurenfa presupune desfbqurarea unor activita,ti de acelagi tip, de cdtrepersoane ce delin acelaqi set de calitd{i qi competente, in scopul unic de u dobandi,rr, "aqti;.conceptul de ,,concurenld" apare astfel ia fiind strdns iegat de cer de ,,competi1ie,:.chiar dacd prima tendinfd de asociere a noliunii de ,,coicurenld,, este cu o activitate
sportivd, concurenla existd in fiecare domeniu, aspect al viefii qi societdtii umane.Putem afirma despre concuren{d ci este fo4a regulaioare cea mai importantd aeconomieide pia{d.In sens general, prinoconcuren;rd se infelege o confruntare intre tendinle adverse, careconverg spre acelagi scopo.Din punct de vedere economic, concurenta este intotdeauna legatd de tranzac[ii pe oanumiti piafd, de cerere qi ofert6, ca procese ce intervin in activitbtile de comert.,,concuren{a conduce la continua perfeclionare gi eficientiz"*
" p.torcfiei. Eadetermind producbtorul si elimine risipa qisa scadd costuiile, astfel inc6t sd v6ndi la un prelmai mic decat allii' ii elimina pe cei ale-caror costuri rdm6n ridicate gi face astfel incdt s6concentreze produc{ia in m6inile acelora ale cdror costuri sunt mai mici'lclair Wilcox;l -'
Concurenfa se poate realiza afirnci cdnd existd libertatea de a pdtrunde pe o pia!6 gicdnd,^in acelagi timp, pe aceapia[Eexistd mai mulli vdnzdtori.
concurenla constituie mijlocul necesar prevenirii gi/sau diminudrii puterii economiceconcentrate in mdinile statului, ale persoanelor qi intreprinderilor private.
- Necesitatea principalb crreia orice economie trebuie sa-i faca fa,ti este alocarea resur-selor sale intr-un mod in care sd ii satisfacd cel mai bine pe membrii societafii, fie aceqtiaat6t producdtori, cdt gi consumatori economici (producdtorisau cumpdrf,tori).
Concurenla este unul dintre factorii importanli ce ac[ioneaza asup.a agenlilor econo-mici, astfel incdt aceptia sd-qi adapteze oferta la cerere. pe o pia!6 libeia" co-ncurenla aclio-neazd in strdnsd legdturd cu preful. Agenlii economici producatori pe o piati libera'au
I Y' Mkcea, Legislalia c^orycurenpi. Comentarii si exprica[ii,Ed. c.H. Bec! Bucure.sti, 2012, p. 9.2 http://dexonline.ro/definitie/concura3 htp://dexonline.ro/definitie/concurentaa Theodor Mrgieru, Dumitu Andreiu Pehe Florescq Regimul iuridic al conrurenlei. IXttvbm si jwisprudenld,
Ed. All Beck, Bucureqti,2003, p. l.5 clair wilcox, competition anrr Monopory in American Incrustry, Greenwood press l9?0, p. l g.
Considera{ii generale
intenfia ca, prin intermediul concurenlei cu ceilalli producdtori, si oblind maximizareaprofitului, prin minimizarea costului, prefului qi creqterea calitdlii bunurilor produse.
Economia de pia!5 liberd se identifici cu economia de pia!6 modernd gi se bazeazd pe
conservarea principiului libertd{ii de concurenfi. Aceasta este reglementatd printr-o serie de
acte normative care au ca efect reprimarea abuzurilor de la regulile normalitalii concurenJei.Concurenla, ca fenomen economic, se manifestd cu precddere pe pielele libere, in Jdrile
cu economie de piaji, descentralizatd.intr-o altd viziune, concuren{a este in cadrul unei economii de piafi un fenomen
spontan, care are loc in cadrul rela{iilor economice qi care produce la cea mai bunialocare a resurselor economice - materii prime, resurse financiare qi umane - qi la cea
mai optiml satisfacere a nevoilor consumatorilor (fiecare dintre noi). Concuren(a este
un fenomen spontan qi este bazatil pe legi economice, dintre cea mai importantl estecunoscuti qi acceptatl de tofi - legea cererii qi a oferteil.
Referitor la acest fenomen au apdrut mai multe teorii qi puncte de vedere prin care s-austabilit funcliile qi obiectul concuren,tei in domeniul economic gi comercial.
Mai mult decdt atdt, a apdrut ideea de a limita anumite practici abuzive, aceasta deoa-rece, la fel ca in orice competilie, existd anumili agenti economici care iqi doresc controlulpielei qi il oblin in moduri ilicite, ingrddind libertatea concurentei.
in ceea ce priveqte conceptul de ,,concurenld purd Si perfectd", modelul teoretic alconcurenfei, acesta comportd in doctrind mai multe definif,i, insd niciuna dintre ele nu este
unanim acceplatd.Din punct de vedere economic, concurenta prezinld o multitudine de definiliz, majo-
ritatea create de doctrinS.insd, intrucdt concurenla se manifesti la nivel mondial, am ales sd ne oprim asupra
modului in care aceasta a fost definitd qi reglementatd de citre Organiza\ia de CooperareEconomicd qi de Dezvoltare (OECD), organism interna,tional ce militeazd pentru crearea
unui climat economic qi de afaceri optim pentru statele membre gi nu numai, astfel:concurenla exprimd situalia de pe o piald in care firme sau vdnzdtori se luptd in modindependent pentru a cdstiga clientela cumpdrdtorilor, in scopul de a atinge un obiectiveconomic, de exemplu, profituri, vdnzdri Si/sau impdrlirea pielei. in acest context,
concurenla este adesea echivalentd cu rivalitatea, o rivalitate care poate sd se refere lapre[uri, celitate, servicii sau combinalii ale qcestor sau altor factori pe care clien[ii tipreguiesc.
Concurenla reprezintd un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizatede cdtre unii comercian{i, de a aloca resursele pentru anumite utilizdri necesare societdlii, de
a determina profesioniqtii sd producd bunuri de calitate la costuri reduse gi in cantitdlilesolicitate de consumatori, de a stimula introducerea inovaliilor tehnologice. De aceea,
concurenta trebuie privitd ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra vielii economiceqi sociale in ansamblul siu.
Din perspectiva juriqtilor, in principiq prin concuren{d se inlelege lupta dus6, atAt pe
plan nafional cAt qi internalional, intre firme capitaliste de produclie, comerciale, bancare
1 M. Bulancea, C. Butacu, A. Claici 9.a., Ghid pentru practicieni tn dreptul concurenlei, Ed. C.H. Beck,Bucuregti, 2014,p.7.
10 Dreptul european al concurentei . Note de curs. practicdjudiciard
1 A se vedea art 3. alin. (2) Cod civil: ,,Sunt considerali profesionigti to,ti cei care exploateazd ointreprindere".
, - .2 E' Radu, Definilia, funcliile $i instrumentele concurenlei, http://eugenradu2.blogspot.ro/2011/01/definirea-functiile-si-instrumentele.html
etc', in scopul tealizdrii unor profituri cdt mai mari, ca urrnare a acapardriiunor segmentetot mai largi, pe pia
Consideralii generale
vor fi noile dorinte ale consumatorilor sau care tehnologie de fabricalie va conduce laminimalizarea costurilor pentru unitatea de produs. intreprinzdtorii sunt liberi sd introducdin fabricalie un nou produs sau sd foloseascb o tehnologie de fabricalie mult maipromildtoare decdt cele utilizate p6ni in prezent, insd au nevoie de sprijinul investitorilorcare doresc sb le pund la dispozilie fondurile necesare. in economia de piafd func{ioneazdlibertatea de a alege atdt a intreprinzdtorilor, c6t qi a celor care ar putea sd-i suslini.Concurenla conqtientizeazd pe intreprinzdtori, cdt gi pe investitori, cd trebuie sd-qi asume
responsabilitatea aducerii pe pia!6 a produselor respective, de a le oferi la prefulfundamentat (de oferta), in raportul cu cerinlele reale ale piefei.
Pentru un agent economic producdtor, condilia de a reuSi pe o piald concurenliald oconstituie anticiparea, identificarea Si rapida adaptare a ideilor novatoare. Prin competifiacontinud intre agenlii economici, concurenla deschide perspective de profituri pentru toliparticipanlii la jocul pie,tei, favorizdndu-i pe cei buni qi foarte abili qi izolAndu-i pe cei slabi,pe cei care nu reuqesc sd se adapteze la cerinlele pie1eil.
3. Concuren{a economici qi sociali are un rol important in ajustarea autonoml acererii qi ofertei in toate domeniile economice qi comerciale. Comercianfii potinfluenfa, prin produsele oferite, cererea pe piafn. Concurenla stimuleazd preocupdrilepentru creqterea, diversificarea, imbundtSlirea calitblii ofertei de mdrfuri, pentru adaptarea eila dinamica cerinfelor piefei. Pe pielele dominate de ofertd (,,pia!a vdnzdtorilor"), strategiacompetilionald determind firmele sd se particularizeze fa15 de rivali. Pe pielele dominate decerere (,,pia!a cumpdrltorilor"), in relaliile cu clienlii potenfiali, se urmdreqte specializareaintr-un sector individualizat al cererii. Concurenla regleazd piala prin mecanismulpreJurilor, orientdnd fluxurile de factori de produclie qi ini{iativa privatd spre acele ramuri qi
sectoare ale economiei care produc utilitd! recunoscute social2.
4. Concurenfa economici gi sociald influenteazi prelul mirfurilor determinindu-isciderea, propor,tional cu creqterea volumului de produse similare sau, dimpotrivdmajorarea in ca;z de lips[ a produsului. Aceasta se poate explica prin faptul cd un pre!rezonabil atrage o masd mare de clienfi, ajungdndu-se astfel la un volum mai mare aldesfacerii pentru cd un pre! mai mic, accesibil celor multi, sporeqte cererea, creeazdcondiliile pentru o produc,tie de serie maret.
1.3. Factorii fundamentali implicati in organizarea gi desfiEurareaconcurentei
Abordarea problematicii concurenlei presupune trasarea unor repere definitorii pentru
acest domeniq atdL din punct de vedere terminologic cdt qi din punct de vedere al
r E. Radu, Definilia, funcliile Si inslrumentele concurenlei, http://eugenradu2.blogspot.rol2011/01/defrnirea-firnctiile-si-instrumentele.html
2 E. Radu, op. cit.,httplleugenradu2.blogspotnl20lll0lldefrnirea-functiile-siinstrumentele.html3 Lazdr Valericd, Concurenla neloiald. Rdsrynderea juridicd pentru practicile anticoncurenliale din
domeniul economic Si faptele abtuive de concuenld comerciald care se sdvdrSesc pe teritoriul Romdniei,Ed. UniversitarS, Bucuregti,2008, p. 18.
1t
t2 Dreptul european al concurentei . Note de curs. Practicd judiciard
elementelor esenfiale, sine qua non, pentru existen{a concuren.tei qi a rela{iilorconcurenliale.
1.3.1. Profesionigtii - qctori Aft desfdgurarea concuren[ei
in prezent, atdt la nivel national cdt gi la nivel internalional, se observl o practic[neunitard in ceea ce privegte utilizarea no,tiunilor de ,,comercianti", ,,intreprinderi",,,companii",,,firme",,,agen!i economici" sau,,operatori economici".
in legislalia intemd actual5, la nofiunile de ,,profesionist" qi ,,intreprindere", consacratede codul civil in vigoare, se adaugd qi cele de ,,operatori economici", ,,intreprinz6tor" gi
,,perso anb ftzic6, autor izat6" .
Astfel cum am ar[tat qi mai sus, Codul civil defineqte nofiunea de ,profesionist" prinpersoana care exploateazd o intreprindere. intrucdt s-a statuat cd intreprinderile se clasificdin intreprinderi civile qi respectiv, economice, urmeazd sd ne referim la notiunea de,,intreprindere economic6".
Aceasta a fost definitb prin prevederile Ordonantei de urgenld rr. 4412008 privinddesfrqurarea activitililor economice de cdtre persoanele fizice autorizate, intrepnnderileindividuale qi intreprinderile familiale, ca fiind activitatea economicb desligurati in modorganizal, permanent qi sis{ematic, combindnd resurse financiare, fo(a de muncd atras[,materii prime, mijloace logistice qi informalie, pe riscul intreprinzbtorului, in cazurile qi incondiliile prevdzute de leger.
Din insdqi denumirea OrdonanJei de urgenld nr.4412008, se observd cd legiuitorul maireglementeazd gi alte categorii de entitSli participante la viala comerciald, respectivpersoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale qi intreprinderile familiale. inconformitate cu dispoziliile arl. 2lit. e), prin intreprinzdtor se in,telege ,,persoana fizic6. carcorganizeazd, o intreprindere economic6". intreprinderea individuald este definitd la acelaqiarticol, lit. g) ca fiind ,,intreprinderea economici, ftrd personalitate juridicd,, organizatl deun intreprinzdtor persoand, frzicil' .
Prin ,,intreprindere familialS", se inlelege intreprinderea economicd firb personalitatejuridicd, organizatd,de un intreprinzdtor persoand fizicd impreund cu familia sa2.
Prin ,,persoand frzicd autorizatil', legiuitorul definegte persoana fiztcd autorizat1conform legii sd desftqoare orice formd de activitate economicd permisd de lege, folosind inprincipal forla sa de muncb3.
Cu referire la modalitatea in care no,tiunea de ,,intreprindere" este definiti de dreptuleuropean, comunitar, poate cel mai bine regisim aceasti noliune prin precizilile rcalizatede cdtre Curtea de Justilie in catza Hohner & Elser. Potrivit hotdrdrii Cur,tii de Justilie incatza datd,, intreprinderea este orice entitate care desfrqoard activitate economic5, indepen-dent de statutul ei juridic ai de modul in care este finantata.
1 Conform art.2Lit. f) din OUG nr. 4412008.2 Att.2lit. h) din OUG nr. 4412008.3 Aft.2Lit.I) din OUG nr. 4412008.a A se vedea Hotdrdrea Klaus Hdfner and Fritz Elser v Macrotron GmbH din 23.04.1991.
http://eurJex.europa.et/lega.1-contentEN/TXT/?uri:CElEX%3,{61990CJ0041
