Dreptul Penal Partea Speciala Lucrare

8/18/2019 Dreptul Penal Partea Speciala Lucrare

1/27

Cuprins

Infracţiunile Contra Patrimoniului...........................................................2

Art.186 Furtul………………………………………………………………3

Art.187 Jaful………………………………………………………………..9

Art.188 !l"#ria…………………………………………………………….1$

Art.192 Pun%#&ia…………………………………………………………...22

Art.193 ul'urarea (e posesie………...………………………....……….2)

*i'lio%rafie………………………………………………………………….27

Infracţiunile Contra Patrimoniului

1


2/27

Infracţiunile contra patrimoniului reprezintă grupul de infracţiuni prevăzute în Capitolul VI al

Părţii speciale a Codului penal al Republicii Moldova, fiind fapte prejudiciabile, săvr ite cuș

intenţie sau din imprudenţă, care vatămă ! în mod e"clusiv sau în principal ! relaţiile sociale cu

privire la patrimoniu# $n terminologia legii penale, noţiunea de patrimoniu are e"act acela i în% ţelesș

ca i în terminologia dreptului civil& 'totalitatea drepturilor i obligaţiilor patrimoniale (care pot fiș ș

evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active i pasive, strns legate între ele, aparţinnd unor ș

persoane fizice i juridice determinate* # Referitor la caracterizarea rolului i locului patrimoniului,ș ș

privit, în primul rnd, ca valoare socială fundamentală, acesta reprezintă o condiţie de participare la

raporturile juridice de ordin patrimonial# +unurile i drepturile ce constituie obiectul acestor ș

raporturi permit persoanei să% i îndeplinească obligaţiile cu caracter economic# $n această ipostază,ș

patrimoniul apare ca o condiţie a capacităţii juridice a persoanei i deci ca o valoare socială careș

trebuie să fie apărată prin toate mijloacele juridice, inclusiv cele de drept penal# $n al doilea rnd,

patrimoniul este o emanaţie a personalităţii, deoarece drepturile i obligaţiile patrimoniale suntș

caracteristice subiectelor de drept# părarea persoanei ca subiect de drept înseamnă i apărareaș

acesteia ca titulară a unui patrimoniu# $n fine, dar nu în ultimul rnd, sub unul dintre elementele

patrimoniului, i anume& dreptul de proprietate, un drept real tipic, este recunoscut ca dreptș

fundamental al omului, prevăzut în tratatele i convenţiile internaţionale# stfel, de e"emplu,ș

conform art# -. al /eclaraţiei 0niversale a /repturilor 1mului, nimeni nu va fi lipsit în mod

arbitrar de proprietatea sa# /e asemenea, potrivit art#- din Protocolul nr# - adiţional la Convenţia

pentru apărarea drepturilor omului i a libertăţilor fundamentale, orice persoană fizică sau juridicăș

are dreptul la respectarea bunurilor sale2 nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dect pentru

cauză de utilitate publică i în condiţiile prevăzute de lege i de principiile generale ale dreptuluiș ș

internaţional#

Art.186 Furtul

2


3/27

+efiniţia Infracţiunii, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane. 3urtul

constituie astăzi forma cea mai tipică i, totodată, cea mai frecventă de încălcare a relaţiilor socialeș

cu privire la patrimoniu# $n irul infracţiunilor săvr ite prin sustragere, furtul este cea mai desș ș

întlnită, dar i cea mai puţin periculoasă din punct de vedere social& făptuitorul tinde să ia bunurileș

'fără a se întlni* cu persoana care l%ar putea împiedica s%o facă#

-'iectul uri(ic, General rela iile sociale privind asigurarea ordinii de drept#ț Generic rela iileț

patrimoniale e"istente în societate# Special rela iile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor#ț

-'iectul material, îl formează bunurile care au fost sustrase dispun de valoare materială i costș

determinat, fiind bunuri mobile i străine pentru făptuitor#ș

/atura o'iecti0#, a acestei infrac iuni are următoarea formă,ț fapta prejudiciabilă& care semanifestă prin ac iune 4i anume sustragere a bunurilor unei alte persoane, 'sustragere* se înţelegeț

luarea ilegală i gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciuș

patrimonial efectiv acestuia, săvr ită în scop de cupiditate2ș urmarea prejudiciabilă: prejudiciul

patrimonial cauzat victimei acestei infracţiuni2 legătura de cauzalitate: se stabile te dintre luareaș

ilegală a bunurilor 4i prejudiciul patrimonial cauzat victimei2 momentul consumării& din momentul

cnd infractorul obţine posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria

sa dorinţă2 componenţa infracţiunii: materială2 trăsături facultative& mod ascuns# 5pecificul furtului,în raport cu celelalte infracţiuni săvr ite prin sustragere, constă în modul ascuns (clandestin) deș

comitere a faptei#

Pentru a stabili modul ascuns de comitere a faptei de sustragere, este necesar a ine seama att deț

criteriul obiectiv, ct i de criteriul subiectiv, la rîndul său criteriul obiectiv îl găsim în momenteleș

cînd sustragerea este săvîr4ită

a) în lipsa posesorului sau a oricăror altor persoane (cea mai des întlnită ipoteză, cnd

făptuitorul tinde să evite oricare contact vizual cu alte persoane care l%ar putea împiedica să

săvr ească infracţiunea sau să%l demasc6eze ca martori oculari)2ș b) în prezenţa altor persoane, dar pe neobservate pentru acestea (în asemenea caz, făptuitorul

trebuie să depună mai multe eforturi, deoarece trebuie să se apropie imperceptibil de victimă

sau să ia bunurile în a a mod înct să rămnă neremarcat, sau să se retragă neobservat cuș

bunurile sustrase)2c) în prezenţa altor persoane, care observă luarea bunurilor, dar care nu con tientizeazăș

caracterul infracţional al celor comise (caz în care fie aceste alte persoane nu cunosc cui

aparţin bunurile luate (admiţnd că acestea ar putea să aparţină făptuitorului), fie făptuitorul

3


4/27

creează, prin în elăciune, caracterul aparent legitim al luării bunurilor, fie făptuitorul profităș

de situaţia că alte persoane nu sunt în stare să con tientizeze obiectiv caracterul infracţionalș

al celor comise de el (din cauza vrstei fragede, a ebrietăţii, a somnului, a bolii psi6ice ori a

unei alte stări specifice în care se află aceste persoane))2d) în prezenţa altor persoane care urmăresc luarea bunurilor i con tientizează caracterulș ș

infracţional al celor comise (urmărind luarea bunurilor, aceste persoane insuflă încredere

făptuitorului că nu%i vor crea impedimente în procesul săvr irii sustragerii, în virtuteaș

calităţii de soţ, a relaţiilor de rudenie, a raporturilor afective etc#)#

adar, criteriul obiectiv este e"terior în raport cu făptuitorul, întruct se caracterizează fie prinș

lipsa martorilor oculari ai faptei, fie prin prezenţa altor împrejurări în care cei de faţă la fapta lui nu

con tientizează sau nu au posibilitatea de a con tientiza caracterul infracţional al celor comise, fieș ș

aceste persoane au interesul de a nu%i crea piedici în săvr irea sustragerii ! împrejurări de careș

profită făptuitorul# /ar numai criteriul obiectiv este insuficient pentru stabilirea, în cazul furtului, a

modului ascuns de comitere a faptei# Pentru calificarea faptei ca furt, mai este necesară prezenţa

criteriului subiectiv de stabilire a modului ascuns# 7"istă însă i cazuri de coliziune, cnd cele douăș

criterii nu concordă# Mai precis, criteriul subiectiv este prezent, iar criteriul obiectiv lipse te# $nș

asemenea cazuri, pentru a califica fapta ca furt, va fi suficientă prezenţa criteriului subiectiv# /e

aceea, în cazul în care făptuitorul consideră că săvr e te sustragerea pe ascuns, iar, în realitate,ș ș

acţiunea de luare i%a fost observată sau înţeleasă adecvat de alte persoane, nu e"istă temeiuri de a%i

califica fapta ca sustragere desc6isă# ceasta deoarece făptuitorul, innd seama de circumstanţeleț

concrete, nu a con tientizat faptul descoperirii sale i considera că acţionează pe ascuns#ș ș

/impotrivă, sustragerea nu este ascunsă atunci cnd făptuitorul este convins că acţiunile lui sunt

evidente pentru cei din jur, de i în realitate ele au rămas neobservate sau nu le%a fost înţeleasăș

semnificaţia juridică# $n practică sunt cunoscute i situaţii cnd persoana care încearcă săș

săvr ească sustragerea pe ascuns e surprinsă la locul faptei, nereu indu%i pnă la capăt acţiunea deș ș

luare (de e"emplu, au apărut pe nea teptate careva persoane străine sau a revenit stăpnul locuinţei,ș

pentru a% i lua bunul uitat etc#)# Care trebuie să fie calificarea în asemenea situaţii8ș

$n funcţie de posibilul comportament ulterior al făptuitorului, pot fi specificate patru răspunsuri

la întrebarea de mai sus&

-# dacă făptuitorul înţelege că a fost descoperit, încetează realizarea sustragerii i încearcă săș

fugă, abandonnd bunurile, atunci cele comise formează tentativa de furt (art# 9. i art# -:;ș

din CP al RM)2

4


5/27

9# dacă, în pofida faptului că a fost surprins în procesul sustragerii neconsumate, făptuitorul

continuă realizarea sustragerii, atunci sustragerea începută ca furt se transformă în jaf (art#

-:. din CP al RM)2 implicit, intenţia iniţială (de a săvr i furtul) se transformă în intenţiaș

supravenită (de a săvr i jaful)2ș, ->-%->> din CP al RM etc#

/atura su'iecti0#, se manifestă prin vinovăţie sub formă de intenţie directă2 motivul: nu este2

scopul: de ob inere a unui profit#ț

u'iectul infracţiunii, este persoana fizică responsabilă, care la momentul săvr irii infracţiuniiș

a împlinit vrsta de -= ani#

La fel pentru această infracţiune întâlnim şi modurile agravant la care caracterizarea juridico

penala se deosebe te puţin de caracterizarea simplă a infracţiunii. ș

Articolul 186 alin. 2,

a a fost e4clus#5

' (e (ou# sau mai multe persoane, circumstanţa agravantă analizată operează în oricare din

următoarele trei ipoteze& a) coautoratul (inclusiv coautoratul cu repartizarea rolurilor)2 b)

săvr irea infracţiunii de către o persoană care întrune te semnele subiectului infracţiunii, înș ș

comun cu o persoană care nu întrune te aceste semne2 c) săvr irea infracţiunii de către oș ș

persoană care întrune te semnele subiectului infracţiunii, prin intermediul unei persoaneș

care cu bună% tiinţă nu este pasibilă de răspundere penală#ș 5ustragerea se consideră săvr ităș

de două sau mai multe persoane att în cazul participaţiei simple, ct i în cazul aceleiș

participaţii comple"e care presupune realizarea laturii obiective a sustragerii de doi sau mai

mulţi autori# Cu alte cuvinte, se are în vedere ipoteza cnd la săvr irea sustragerii auș

participat în comun doi sau mai mulţi autori în lipsa unei înţelegeri prealabile între ei sau în

5


6/27

prezenţa unei asemenea înţelegeri# /e i e"istenţa sau lipsa în% ţelegerii prealabile întreș

coautori nu are nici un impact asupra calificării faptei de sustragere, săvr ite de două sauș

mai multe persoane, această împrejurare trebuie luată în calcul la individualizarea pedepsei2

c prin p#trun(ere !n !nc#pere !n alt loc pentru (epoitare sau !n locuinţ#, aici dejaîntlnim careva deosebiri 4i anume la obiectul infrac iunii general 4i generic fiind acela4i caț

la forma simplă pe cnd special se mai adaugă unul secundar 4i anume rela iile socialeț

privind inviolabilitatea domiciliului care este anume pătrunderea în încăpere sau în alt loc

pentru depozitare sau locuinţă prin care se înţelege acţiuni de penetrare, de răzbatere în

locurile nepermise sau străine# Pentru a incrimina făptuitorului circumstanţa agravantă

analizată, este necesară prezenţa cumulativă a următoarelor trei condiţii& -) să fie săvr ită oș

pătrundere2 9) această pătrundere să fie ilegală2


7/27

asemenea împrejurare, pentru a săvr i sustragerea, evidenţiază o lipsă evidentă deș

solidaritate umană i o periculozitate deosebită care justifică agravarea răspunderii penale,ș

prin 'calamitate* se are în vedere situaţia de fapt determinată de un eveniment nea teptatș

care poate provoca urmări grave pentru o anumită colectivitate sau pentru un grup de

persoane, prin 'colectivitate* se înţelege totalitatea locuitorilor unei localităţi, raion sau

c6iar ţări, prin 'grup relativ numeros de persoane* se are în vedere& totalitatea lucrătorilor

unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii2 totalitatea persoanelor care locuiesc într%un bloc

de locuit2 totalitatea pasagerilor unui avion, tren, autobuz etc2

' (e un %rup criminal or%aniat sau (e o or%aniaţie criminal#, dacă între participanţii la

sustrageri sunt stabilite raporturi infracţionale durabile, a căror prezenţă le acordă

posibilitatea de a elabora i a realiza în detaliu planurile sustragerii, participaţia între ace tiaș ș poate îmbrăca forma grupului criminal organizat# 5ăvr irea sustragerii de un grup criminalș

organizat are loc în cazul în care această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane

care s%au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni# 5pre

deosebire de două sau mai multe persoane, care s%au înţeles în prealabil despre săvr ireaș

sustragerii, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin

prezenţa în componenţa lui a unui organizator i printr%un plan dinainte elaborat al activităţiiș

infracţionale comune, precum i prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membriiș

grupului criminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii# 5pre deosebire de grupul

criminal organizat, organizaţia criminală se caracterizează, în special, prin consolidare,

printr%un grad înalt de organizare i prin scopurile specifice ale activităţii acesteia#ș

'Consolidare* înseamnă mai mult dect 'stabilitate*, presupunnd coeziune i solidaritateș

social%psi6olo gică a membrilor organizaţiei criminale# ?radul înalt de organizare a

organizaţiei criminale presupune e"istenţa unui sistem, care constă din subsisteme sub forma

ctorva grupuri criminale organizate# # /atorită înaltului grad de organizare, între structurile

superioare, medii i inferioare ale organizaţiei criminale se atestă legături ierar6iceș

comple"e, în conformitate cu un 'cod de conduită* nescris#

Articolul 186 alin. $, acţiunile pre0#ute la alin. 12 sau 3s#0!r&ite !n proporţii mari,

se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse,

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei

pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîr4irii infracţiunii,

respectiv 9#>@@ unităţi convenţionale de amendă#

7


8/27

Articolul 186 alin. ), acţiunile pre0#ute la alin.1 2 sau 3 s#0!r&ite !n proporţii

(eose'it (e mari, se consideră proporţii deosebit de mari, valoarea bunurilor sustrase, dobîndite,

primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la

momentul săvîr4irii infracţiunii, depă4e4te >#@@@ de unităţi convenţionale de amendă#

Art.187 Jaful

+efiniţia Infracţiunii, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane. 5pre

deosebire de făptuitorul furtului, cel al jafului se bizuie nu pe absenţa martorilor oculari sau pe

necunoa terea de către ace tia a caracterului faptei, ci pe cu totul alte împrejurări& fizicul slab alș ș

victimei (în majoritatea cazurilor, victime ale jafului sunt femeile, iar făptuitori ! bărbaţii)2

caracterul inopinat i impertinent al acţiunilor sale2 dezorientarea, surprinderea i ovăialaș ș ș

martorilor oculari2 teama martorilor oculari de o eventuală aplicare a violenţei2 dispariţia rapidă afăptuitorului de la locul infracţiunii etc#

8


9/27

-'iectul uri(ic, General: rela iile sociale privind asigurarea ordinii de drept#ț Generic: rela iileț

patrimoniale e"istente în societate# Special & rela iile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor#ț

-'iectul material, , îl formează bunurile care au fost sustrase dispun de valoare materială iș

cost determinat, fiind bunuri mobile i străine pentru făptuitor#ș

/atura o'iecti0#, fapta prejudiciabilă& constă în acţiunea de sustragere ilegală a bunurilor unei

alte persoane ce se manifestă prin acţiune 'sustragere* se înţelege luarea ilegală i gratuită aș

bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia,

săvr ită în scop de cupiditate2ș urmarea prejudiciabilă: constă în prejudiciul patrimonial cauzat

victimei2 legătura de cauzalitate: dintre ac iunea de luare a bunurilor unei alte persoane 4iț

prejudiciul patrimonial cauzat2 momentul consumării& din momentul luării bunurilor unei alte

persoane 2 componenţa infracţiunii: materială2 trăsături facultative& modul desc6is# Arăsătura de

bază care deosebe te jaful de furt este modul desc6is de comitere a sustragerii# Ca i furtul,ș ș

sustragerea sub formă de jaf are loc dacă sunt întrunite criteriul obiectiv i criteriul subiectiv# $nsăș

conţinutul acestor criterii este altul dect în cazul furtului& criteriul obiectiv se e"primă în aceea că

ac%ţiunea de luare se realizează în prezenţa posesorului bunurilor luate sau a altor persoane care

con tientizează semnificaţia juridică a celor comise, fără a face parte din categoria de persoane careș

insuflă încredere făptuitorului că nu%i vor crea impedimente în procesul realizării sustragerii2

criteriul subiectiv se e"primă în convingerea făptuitorului, bazată pe premise obiective, că el

acţionează în mod manifest (vădit) pentru cei din jur, care percep semnificaţia juridică a faptei lui,

fără a face parte din rndul persoanelor de încredere, care nu%i pot crea piedici în realizarea

sustragerii#

/atura su'iecti0#, vinovăţia: sub formă de intenţie directă2 motivul: nu se găse4te2 scopul: de

cupiditate, de obţinere a unui profit#

u'iectul, este persoana fizică responsabilă, care la momentul săvr irii infracţiunii a împlinitș

vrsta de -= ani#




a a fost e4clus#5

9


10/27

' (e (ou# sau mai multe persoane, circumstanţa agravantă analizată operează în oricare

din următoarele trei ipoteze& a) coautoratul (inclusiv coautoratul cu repartizarea

rolurilor)2 b) săvr irea infracţiunii de către o persoană care întrune te semneleș ș

subiectului infracţiunii, în comun cu o persoană care nu întrune te aceste semne2 c)ș

săvr irea infracţiunii de către o persoană care întrune te semnele subiectuluiș ș

infracţiunii, prin intermediul unei persoane care cu bună% tiinţă nu este pasibilă deș

răspundere penală# 5ustragerea se consideră săvr ită de două sau mai multe persoaneș

att în cazul participaţiei simple, ct i în cazul acelei participaţii comple"e careș

presupune realizarea laturii obiective a sustragerii de doi sau mai mulţi autori# Cu alte

cuvinte, se are în vedere ipoteza cnd la săvr irea sustragerii au participat în comun doiș

sau mai mulţi autori în lipsa unei înţelegeri prealabile între ei sau în prezenţa unei

asemenea înţelegeri# /e i e"istenţa sau lipsa în% ţelegerii prealabile între coautori nu areș

nici un impact asupra calificării faptei de sustragere, săvr ite de două sau mai multeș

persoane, această împrejurare trebuie luată în calcul la individualizarea pedepsei2

c (e o persoan# mascat# (e%"iat# sau tra0estit#, , prin care se înţelege ac iunea deț

sustragere 4i de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea victimei sau ameninţarea

cu aplicarea a unei asemenea violenţe de o persoană care î4i acoperă faţa sau o parte a ei

cu o bucata de stofă, mătase, dantelă etc#, sau o oarecare altă modalitate de mascare

pentru a nu fi recunoscut în urma săvr irii infracţiuniiș Ba calificarea sustragerii

săvr ite de o persoană mascată, deg6izată sau travestită trebuie de luat în conside raţieș

că cele trei procedee ! mascarea, deg6izarea sau travestirea ! au, în principiu, aceea iș

esenţă& disimularea (ascunderea) identităţii făptuitorului pentru a nu fi recunoscut# /iferă

doar nuanţele care, de altfel, sunt nesemnificative& în cazul mascării, făptuitorul î iș

acoperă faţa sau o parte din ea cu o mască (cagulă, improvizaţie din ciorap de mătase

etc#)2 în cazul deg6izării, făptuitorul se masc6ează sau î i aranjează altfel e"teriorul (î iș ș

pune mustaţă, barbă, perucă etc#)2 în cazul travestirii, făptuitorul se deg6izează într%un

reprezentant al se"ului opus2

( prin p#trun(erea !n !nc#pere !n alt loc pentru (epoitare sau !n locuinţ#& aici deja

întlnim careva deosebiri 4i anume la obiectul infrac iunii general 4i generic fiind acela4iț

ca la forma simplă pe cnd special se mai adaugă unul secundar 4i anume rela iileț

sociale privind inviolabilitatea domiciliului care este anume pătrunderea în încăpere sau

în alt loc pentru depozitare sau locuinţă prin care se înţelege acţiuni de penetrare, de

răzbatere în locurile nepermise sau străine# Pentru a incrimina făptuitorului circumstanţa

10


11/27

agravantă analizată, este necesară prezenţa cumulativă a următoarelor trei condiţii& -) să

fie săvr ită o pătrundere2 9) această pătrundere să fie ilegală2


12/27


a !n timpul unei calamit#ţi, prin care se înţelege săvr irea acţiunilor date în timpul unor ș

dezastre naturale indiferent că sunt naturale sau provocate de om, creează în plan social o

amplă tulburare, controlul social fiind diminuat# $n plan subiectiv, cel care profită de oasemenea împrejurare, pentru a săvr i sustragerea, evidenţiază o lipsă evidentă deș






unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii2 totalitatea persoanelor care locuiesc într%un blocde locuit2 totalitatea pasagerilor unui avion, tren, autobuz etc2

' (e un %rup criminal or%aniat sau (e o or%aniaţie criminal#, intelegem svîrlirea

acţiunii de furt de un grupul criminal sau o organizatie criminală cînd este o reuniune stabilă

de persoane care s%au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni#

Articolul 187 alin. $, a fost e4clus.






12


13/27

Art.188 !l"#ria

+efiniţia Infracţiunii, tîlhăria, adică atacul săvâr it asupra unei persoane în scopul ș

sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei

agresate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe# Al6ăria este considerată, pe

bună dreptate, cea mai periculoasă infracţiune săvr ită prin sustragere i una dintre cele maiș ș

periculoase infracţiuni în genere# Aratamentul sancţionator pe măsură se justifică întru totul, de

vreme ce luarea bunurilor altuia se dore te a fi realizată nu pe orice cale, ci tocmai pe calea agresăriiș persoanei, agresare care comportă un real pericol pentru viaţa sau sănătatea acesteia# /e i att furtulș

sau jaful, ct i violenţa sau ameninţarea cu violenţa, sunt incriminate distinct, totu i, atunci cndș ș

violenţa sau amenin% ţarea cu violenţa avnd intensitatea corespunzătoare au fost aplicate în vederea

comiterii sustragerii, între sustragere (de regulă, sub formă de infracţiune fapt tentat) i violenţă sauș

ameninţarea cu violenţă e"istă o strnsă cone"iune# Aocmai aceasta l%a impulsionat pe legiuitor să

alcătuiască din aceste două acte de conduită de sine stătătoare o unitate infracţională#

13


14/27


patrimoniale e"istente în societate# Special & rela iile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor, 4iț

pe lngă obiectul dat principal special mai întlnim în cadrul infracţiunii date 4i obiectul special

secundar: care îl constituie relaţiile sociale cu privire la sănătatea persoanei asta în cazul aplicării

unei violenţe periculoase pentru viaţa 4i sănătatea persoanei însă în cazul ameninţării cu aplicarea

unei asemenea violenţe obiectul secundar: îl constituie relaţiile sociale cu privire la libertatea

morală a persoanei#

-'iectul material, la această infracţiune avem două obiecte materiale Principal: care este ca 4i

la celelalte infracţiuni de acest tip obiectele 4i bunurile materiale sustrase, pe cnd Secundar: este

corpul uman în cazul aplicării violenţei periculoase pentru viaţa 4i sănătatea persoanei, nu 4i în

cazul ameninţării cu aplicarea unei asemenea violenţe#

/atura o'iecti0#, fapta prejudiciabilă& se caracterizează prin ac iune, avnd următoareaț

structură a) acţiunea principală& care este sustragerea si b) acţiune adiacentă& care constă în atacul

săvr it asupra persoanei care este însoţit de -) violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătateaș

persoanei 4i 9) ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe2 urmarea prejudiciabilă:

legătura de cauzalitate: momentul consumării& din momentul săvr irii atacului asupra uneiș

persoane care se materializează în aplicarea unei violenţe periculoase pentru viaţa 4i sănătatea

persoanei sau ameninţarea cu aplicarea a unei asemenea violenţe& componenţa infracţiunii: formală

sau formal%redusă2 circumstanţe facultative& nu găsim#

/upă cum rezultă din dispoziţia art# -:: din CP al RM, atacul asupra victimei este săvr it înș

scopul sustragerii# /eci, o dată cu săvr irea atacului, începe realizarea scopului de sustragere#ș

Realizarea acestui scop nu poate avea loc dect prin luarea ilegală i gratuită a bunurilor mobile dinș

posesia altuia# $nsă, pentru calificarea tl6ăriei, nu se cere ca acţiunea de luare să fi avut loc în

întregime# 7ste suficient ca doar să înceapă e"ecutarea ei# ?radul de e"ecutare a acţiunii date

(victima încă nu a fost deposedată2 victima a fost deposedată2 victima a fost imposedată) contează la

individualizarea pedepsei, nu i la calificarea faptei# /e aceea, sustragerea consumată, realizată înș

conte"tul tl6ă% riei, nu necesită o calificare suplimentară, prin 'sustragere* se înţelege luarea

ilegală i gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonialș

efectiv acestuia, săvr ită în scop de cupiditate#ș $n continuare, ne vom concentra atenţia asupra

analizei acţiunii adiacente din cadrul tl6ăriei#

Prin 'atac* se înţelege acţiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare pentru victimă, care esteînsoţită de violenţa periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ameninţarea cu

14


15/27

aplicarea unei asemenea violenţe# /upă cum se poate observa din această definiţie, în conte"tul

tl6ăriei, no% ţiunea de atac dobnde te semnificaţie juridică numai în corelaţie cu noţiunileș

'violenţa periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate* i 'ameninţarea cu aplicareaș

violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate*# Cu alte cuvinte, tl6ăria

presupune nu oricare violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate nu oricare

ameninţare cu aplicarea unei asemenea violenţe, ci doar acea care este legată de atac asupra unei

persoane#

/upă cum a fost specificat, atacul asupra unei persoane trebuie să fie însoţit de oricare din

următoarele două componente alternative ale acţiunii adiacente& -) violenţa periculoasă pentru viaţa

sau sănătatea persoanei agresate2 9) amenin ţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe#

Prin 'violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate* se înţelege aplicarea

intenţionată a violenţei care s%a soldat cu vătămarea gravă, medie sau u oară a integrităţii corporaleș

sau a sănătăţii, ori care, de i nu a cauzat aceste urmări prejudiciabile, constituie la momentulș

aplicării ei, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viaţa sau sănătatea persoanei

agresate# $n ce prive te partea finală a definiţiei noţiunii ! 'violenţă periculoasă pentru viaţa sauș

sănătatea persoanei agresate*, putem observa că sub inciden% ţa acestei noţiuni se află i cazurile deș

aplicare intenţionată a violenţei care constituie, la momentul aplicării ei, datorită metodei de

operare, un pericol real pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate (de i această violenţă nu s%aș

soldat cu vătămarea gravă, medie sau u oară a integrităţii corporale sau a sănătăţii)# ici se au înș

vedere cazurile de& compresiune a gtului victimei cu minile sau cu ajutorul unui nur, de ţinereș

îndelungată a capului victimei sub apă, de îmbrăcare pe capul victimei a unei pungi de polietilenă,

de aruncare a victimei de la înălţime ori dintr%un mijloc de transport aflat în mi care etc#ș

Prin 'ameninţarea cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau să% nătatea persoanei

agresate* se înţelege efectuarea de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei temerea că

va fi supusă, în mod real i imediat, violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea ei, act care oș

pune în situaţia de a nu mai avea resursele psi6ice necesare pentru a rezista constrngerii# Ba

calificare, nu are relevanţă forma e"teriorizării ameninţării# /e cele mai multe ori, ea se e"primă

prin cuvinte, dar nu se e"clude nici e"teriorizarea prin gesturi sau acţiuni concludente (pe baza

cărora se poate trage o concluzie)# 7ste important ca ameninţarea, e"pusă într%o formă evident clară

victimei, să fie percepută de aceasta ca fiind reală i imediată# $n virtutea acestui fapt, ameninţareaș

trebuie să creeze convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvr irii infracţiunii, vaș

întmpina careva rezistenţă din partea victimei, ameninţarea va fi realizată de îndată /e regulă, în

15


16/27

cazul tl6ăriei, ameninţarea cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei

agresate poartă un caracter determinat i se e"teriorizează într%o formă a cărei semnificaţie esteș

absolut evidentă i univocă pentru victimă# /ar ameninţarea poate avea i un caracter nedeterminat,ș ș

fiind e"teriorizată în a a mod, înct poate fi interpretată de victimă în mai multe feluri# Conformș

regulii generale, survenirea prejudiciului patrimonial efectiv nu contează la calificarea tl6ăriei#

/atura su'iecti0#, vinovăţia: sub formă de intenţie directă2 motivul: nu e"istă unul concret2

scopul: la calificare, este obligatorie stabilirea scopului special de sustragere, prin care se e"primă

scopul de cupiditate#

u'iectul infracţiunii, e este persoana fizică responsabilă, care la momentul săvr iriiș

infracţiunii a împlinit vrsta de -= ani#




a a fost e4clus#5' (e (ou# sau mai multe persoane, circumstanţa agravantă analizată operează în oricare din


săvr irea infracţiunii de către o persoană care întrune te semnele subiectului infracţiunii, înș ș

comun cu o persoană care nu întrune te aceste semne2 c) săvr irea infracţiunii de către oș ș









mai multe persoane, această împrejurare trebuie luată în calcul la individualizarea pedepsei2

c (e o persoan# mascat# (e%"iat# sau tra0estit#, prin care se înţelege ac iunea deț

sustragere 4i de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea victimei sau ameninţarea cu

aplicarea a unei asemenea violenţe de o persoană care î4i acoperă faţa sau o parte a ei cu o

bucata de stofă, mătase, dantelă etc#, sau o oarecare altă modalitate de mascare pentru a nu fi

16


17/27

recunoscut în urma săvr irii infracţiuniiș Ba calificarea sustragerii săvr ite de o persoanăș

mascată, deg6izată sau travestită trebuie de luat în conside raţie că cele trei procedee !

mascarea, deg6izarea sau travestirea ! au, în principiu, aceea i esenţă& disimulareaș

(ascunderea) identităţii făptuitorului pentru a nu fi recunoscut# /iferă doar nuanţele care, de

altfel, sunt nesemnificative& în cazul mascării, făptuitorul î i acoperă faţa sau o parte din eaș

cu o mască (cagulă, improvizaţie din ciorap de mătase etc#)2 în cazul deg6izării, făptuitorul

se masc6ează sau î i aranjează altfel e"teriorul (î i pune mustaţă, barbă, perucă etc#)2 înș ș

cazul travestirii, făptuitorul se deg6izează într%un reprezentant al se"ului opus2

( prin p#trun(erea !n !nc#pere !n alt loc pentru (epoitare sau !n locuinţ#& aici deja

întlnim careva deosebiri 4i anume la obiectul infrac iunii general 4i generic fiind acela4i caț

la forma simplă pe cnd special se mai adaugă unul secundar 4i anume rela iile socialeț privind inviolabilitatea domiciliului care este anume pătrunderea în încăpere sau în alt loc

pentru depozitare sau locuinţă prin care se înţelege acţiuni de penetrare, de răzbatere în

locurile nepermise sau străine# Pentru a incrimina făptuitorului circumstanţa agravantă

analizată, este necesară prezenţa cumulativă a următoarelor trei condiţii& -) să fie săvr ită oș

pătrundere2 9) această pătrundere să fie ilegală2


18/27

folosite în calitate de armă, asupra sferei fizice a organismului victimei, sub formă de

aplicare a loviturilor cu arma albă, de tragere a unui foc din arma de foc etc# $n cel de%al

doilea caz, o astfel de aplicare constă în influenţarea e"ercitată asupra sferei psi6ice a

victimei, sub formă de provocare a temerii prin demonstrarea armei sau a altor obiecte

folosite în calitate de armă, prin 'arme* se au în vedere instrumentele, piesele sau

dispozitivele astfel declarate prin dispoziţii legale# 1 asemenea dispoziţie legală se conţine

în Begea cu privire la arme& 'rma individuală este un dispozitiv (mijloc material), destinat

(adaptat) prin construcţie i util din punct de vedere te6nic pentru vătămarea unei persoane,ș

a unui animal, pentru apărarea contra unui atac sau pentru imitarea proprietă% ţilor sale de

luptă*# Prin alte obiecte folosite în calitate de armă se înţeleg orice obiecte care pot cauza

daune considerabile sănătăţii sau vieţii persoanei (topor, cuţit, brici, coasă, furcă sau orice

obiect metalic etc#)# Prin aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă se

înţelege utilizarea lor în timpul actelor de violenţă fizică sau ameninţarea cu aplicarea

acestor arme, care creează un pericol real pentru viaţa sau sănătatea persoanei#

f cu cauarea (e (aune !n proporţii consi(era'ile, caracterul considerabil al daunei cauzate

se stabile4te lundu%se în considerare valoarea, cantitatea 4i însemnătatea bunurilor pentru

victimă, starea materială 4i venitul acesteia, e"istenţa persoanelor întreţinute, alte

circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul

prejudicierii drepturilor 4i intereselor ocrotite de lege ! gradul lezării drepturilor 4i

libertăţilor fundamentale ale omului#


a !n timpul unei calamit#ţi, prin care se înţelege săvr irea acţiunilor date în timpul unor ș

dezastre naturale indiferent că sunt naturale sau provocate de om, creează în plan social o

amplă tulburare, controlul social fiind diminuat# $n plan subiectiv, cel care profită de o

asemenea împrejurare, pentru a săvr i sustragerea, evidenţiază o lipsă evidentă deș






unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii2 totalitatea persoanelor care locuiesc într%un bloc

de locuit2 totalitatea pasagerilor unui avion, tren, autobuz etc2

18


19/27

' (e un %rup criminal or%aniat sau (e o or%aniaţie criminal#, dacă între participanţii la

sustrageri sunt stabilite raporturi infracţionale durabile, a căror prezenţă le acordă

posibilitatea de a elabora i a realiza în detaliu planurile sustragerii, participaţia între ace tiaș ș

poate îmbrăca forma grupului criminal organizat# 5ăvr irea sustragerii de un grup criminalș

organizat are loc în cazul în care această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane

care s%au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni# 5pre

deosebire de două sau mai multe persoane, care s%au înţeles în prealabil despre săvr ireaș

sustragerii, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin

prezenţa în componenţa lui a unui organizator i printr%un plan dinainte elaborat al activităţiiș

infracţionale comune, precum i prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membriiș

grupului criminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii# 5pre deosebire de grupul

criminal organizat, organizaţia criminală se caracterizează, în special, prin consolidare,

printr%un grad înalt de organizare i prin scopurile specifice ale activităţii acesteia#ș

'Consolidare* înseamnă mai mult dect 'stabilitate*, presupunnd coeziune i solidaritateș

social%psi6olo gică a membrilor organizaţiei criminale# ?radul înalt de organizare a

organizaţiei criminale presupune e"istenţa unui sistem, care constă din subsisteme sub forma

ctorva grupuri criminale organizate# # /atorită înaltului grad de organizare, între structurile

superioare, medii i inferioare ale organizaţiei criminale se atestă legături ierar6iceș

comple"e, în conformitate cu un 'cod de conduită* nescris#

c cu 0#t#marea %ra0# a inte%rit#ţii corporale sau a s#n#t#ţii, circumstanţa agravantă

analizată operează în cazurile în care a fost săvr ită vătămarea intenţionată gravă aș

integrităţii corporale sau a sănătăţii, în scopul de a facilita comiterea sustragerii sau în

procesul deposedării bunurilor prin înfrngerea rezistenţei victimei, sau nemijlocit după

deposedarea bunurilor în vederea reţinerii lor#

( cu (eose'it# cruime, caracteristic pentru modalitatea agravată analizată e că acţiuneaadiacentă din cadrul tl6ăriei este săvr ită prin oricare din următoarele patruș

metode&-)sc6ingiuire2 9)tortură2


20/27

pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l%a comis ori este bănuită că l%a

comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau de a face

presiuni asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de

discriminare, oricare ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau astfel de suferinţe sunt

aplicate de către un agent al autorităţii pub lice sau de orice altă persoană care acţionează cu

titlu oficial sau la instigarea ori cu consim ţă mntul e"pres sau tacit al unor asemenea

persoane# cest termen nu se referă la durerea ori suferinţele rezultnd e"clusiv din

sancţiuni legale, inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele# Prin 'tratament inuman*

trebuie de înţeles orice tratament, altul dect tortura, de natură să provoace intenţionat grave

suferinţe fizice ori psi6ice, care nu pot fi justificate# Prin 'tratament degradant* trebuie de

înţeles orice tratament, altul dect tortura, care umile te în mod grosolan individul în faţaș

altora sau îl impune să acţioneze împotriva voinţei i con tiinţei sale, sau este de natură săș ș

producă victimei sentimente de teamă, de inferioritate, de îngrijorare, în stare să o înjosească

i să%i înfrngă rezistenţa fizică i morală#ș ș

Articolul 188 alin. $, acţiunile pre0#ute la alin. 12 sau 3s#0!r&ite !n proporţii mari,

se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse,

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei

pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîr4irii infracţiunii,respectiv 9#>@@ unităţi convenţionale de amendă#






20


21/27

Art.192 Pun%#&ia

+efiniţia Infracţiunii, pungăşia, adică acţiunea în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane din buzunare, genţi sau din alte obiecte prezente la persoană. 3aptul că

legea penală incriminează pungă ia măre te mult eficacitatea legii penale în ce prive te apărareaș ș ș

patrimoniului în situaţiile în care se prefigurează doar pericolul vătămării acestuia# 5pecificul

acestei incriminări constă în aceea că, dacă, spre e"emplu, după reţinerea făptuitorului se va

constata că în minile acestuia a nimerit o simplă foaie de 6rtie, dar, în momentul săvr irii faptei,ș

acesta urmărea scopul sustragerii, el trebuie tras la răspundere pentru pungă ie#ș

-'iectul uri(ic, General rela iile sociale privind asigurarea ordinii de drept#ț Generic rela iileț

patrimoniale e"istente în societate# Special rela iile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor#ț

-'iectul material, al infracţiunii formează bunurile care au o e"istenţă materială, sunt create

prin munca omului, dispun de valoare materială i cost determinat, fiind bunuri mobile i străineș ș

pentru făptuitor# /e regulă, în calitate de obiect material al pungă iei apar banii, titlurile de valoare,ș

bijuteriile, obiectele preţioase de dimensiuni mici etc# ceste obiecte pot fi lăsate temporar fără

supraveg6ere, fără a ie i definitiv din posesia altuia# stfel, bunul abandonat i bunul găsit nu potș ș

forma obiectul material al pungă iei# Du se poate aplica răspunderea în baza alin#(-) art#-E- CP RMș

4i nici în cazurele însu4irii bunului găsit sau ajunse diin eroare în posesia făptuitorului#

/atura o'iecti0#, fapta prejudiciabilă& fapta prejudiciabilă care se e"primă în acţiunea de

sustragere, 'sustragere* se înţelege luarea ilegală i gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia,ș

care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvr ită în scop de cupiditate2ș urmarea

prejudiciabilă: 2 legătura de cauzalitate: 2 momentul consumării& din momentul începerii acţiunii de

21


22/27

sustragere c6iar dacă făptuitorul nu a obţinut posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de

bunurile victimei la propria dorinţă2 componenţa infracţiunii: formală2 trăsăturile facultative& locul

săvr irii infracţiunii& buzunare, genţi sau alte obiecte prezente la victimăș # $n fond, pungă ia este nuș

altceva dect un furt săvr it în împrejurări speci fice i incriminat sub forma infracţiunii fapt tentat#ș ș

5ustragerea fapt tentat reprezintă condiţia necesară i suficientă pentru între girea fapteiș

prejudiciabile în conte"tul pungă iei#ș stfel, pentru a ne afla în pre zenţa pungă iei fapt consumatș

este necesară i suficientă comiterea tentativei de sustragere# 5ustragerea reu ită a bunurilor vizateș ș

nu se ia în consideraţie la calificare, dar se ia în calcul la individualizarea pedepsei# 5ub aspectul

locului de săvîr4ire a infracţiunii presupune încercarea de luare a bunurilor nu din orice locuri ci

numai din buzunare genţi 4i alte obiecte prezentate la victimă , Prin alte obiecte înţelegem obiecte

care se află asupra acesteeea#

/atura su'iecti0#, vinovăţia: intenţia directă2 motivul: nu e"istă unul stabilit de lege scopul: la

calificarea faptei, este obligatorie stabilirea scopului de cupiditate (profit)#

u'iectul infracţiunii, este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii

a împlinit vrsta răspunderii penale -; ani# $nsă circumstanţa agravantî al alin#(9) lit#b vîrsta

necesară este de -= ani#

La fel pentru această infracţiune întâlnim şi modurile agravant la care caracterizarea juridico penala se deosebe te puţin de caracterizarea simplă a infracţiunii. ș


a a fost e4clus#5

' (e (ou# sau mai multe persoane, circumstanţa agravantă analizată operează în oricare din


săvr irea infracţiunii de către o persoană care întrune te semnele subiectului infracţiunii, înș școmun cu o persoană care nu întrune te aceste semne2 c) săvr irea infracţiunii de către oș ș








22


23/27


mai multe persoane, această împrejurare trebuie luată în calcul la individualizarea pedepsei#

Articolul 192 alin. 3, acţiunile pre0#ute la alin. 1 sau 2s#0!r&ite !n proporţii mari, se

consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate,transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de

o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîr4irii infracţiunii, respectiv 9#>@@

unităţi convenţionale de amendă#

Articolul 192 alin. $, acţiunile pre0#ute la alin.1 sau 2 s#0!r&ite !n proporţii (eose'it

(e mari, se consideră proporţii deosebit de mari, valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală,

valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîr4irii

infracţiunii, depă4e4te >#@@@ de unităţi convenţionale de amendă#

23


24/27

Art.193 ul'urarea (e posesie

+efiniţia Infracţiunii, ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia

altuia cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării violenţei ori prin distrugerea sau strămutareasemnelor de hotar . vnd scopul protecţiei penale a proprietăţii asupra bunurilor imobile, legiuitorul

a prevăzut, în art# -E< din CP al RM, răspunderea pentru ocuparea bunurilor imobile străine#

ceastă faptă penală comportă similitudini cu infracţiunile săvr ite prin sustragere# 1bservăm,ș

totu i, că, dacă în cazul ocupă% rii bunurilor imobile străine se e"ercită o influenţare nemijlocităș

infracţională asupra unor bunuri imobile, atunci în cazul infracţiunilor săvr ite prin sustragereș

această influenţare poate fi e"ercitată doar asupra unor bunuri mobile#


patrimoniale e"istente în societate# Special & rela iile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor ț

imobile, privire la substanţa, integritatea, potenţialul de utilizare sau poziţia de fapt a semnelor de

6otar ori, respectiv, obiectul secundar relaţiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea

sau libertatea morală a persoanei#

-'iectul material, al infracţiunii analizate este format din bunurile care au o e"istenţă

materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială i cost determinat, fiindș

bunuri imobile i străine pentru făptuitor (de e"emplu, casă, teren funciar, dependinţe etc#), pe cîndș

obiectul material secundar îl constitue corpul persoanei# $n cazul în care acţiunea adiacentă ia forma

distrugerii sau strămutării semnelor de 6otar ale unui imobil aflat în proprietatea altuia, atunci

obiectul material secundar îl formează semnele de 6otar distruse sau strămutate#

/atura o'iecti0#, fapta prejudiciabilă& constă în acţiunea de ocupare, în întregime sau în parte,

fără drep, ce se manifestă prin acţiune, acţiunile adiacente ale acestei infracţiuni sunt aplicaea

violenţei sau ameninţarea cu aplicarea violenţe, prin distruerea sau stramutarea semnelor de 6otar2

urmarea prejudiciabilă: prejudiciu patrimonial cauzat victimei2 legătura de cauzalitate: dintre

24


25/27

acţiunea de ocupare 4i dintre prejudiciul material cauzat victimei, momentul consumării& din

momentul cnd infractorul are posibilitatea reală de a se folosi sau dispune deja de bunul imobil

străin la propria dorinţă2 componenţa infracţiunii: este o infrac iune materială2ț trăsăturile

facultative& nu sunt# Prin 'ocupare* se înţelege pătrunderea în imobil, cu intenţia de a rămne în el,

de a%l poseda# Ba calificare nu contează dacă ocuparea prive te imobilul în întregime sau numai înș

parte# Ba fel, nu importă dacă ocuparea a putut sau nu dura# /e asemenea, nu interesează dacă

ocuparea a fost însoţită de aducerea unor bunuri personale în imobilul ocupat sau dacă din acesta au

fost îndepărtate bunurile victimei# 1cuparea trebuie să fie efectuată fără drept, adică să aibă un

caracter ilegal#

Prin ' strămutarea semnelor de hotar * se înţelege mutarea acestor semne înăuntrul terenului

asupra căruia se efectuează acţiunea de ocupare, a a înct o parte din acest teren să facă obiectulșocupării# 5trămutarea poate fi efectuată i de o altă persoană dect făptuitorul acţiunii de ocupare,ș

însă la îndemnul sau la solicitarea acestuia# cea persoană va avea rolul juridic de coautor, complice

sau autor imediat#

' Distrugerea* înţelegem aducerea într%o stare de neîntrebuinţare a unui bun imobil sau

deteriorarea parţială a unor componente ale lui

'plicare a violenţei* trebuie de înţeles vătămarea intenţionată medie sau u oară a integrităţiișcorporale sau a sănătăţii ori maltratarea intenţionată, alte acte de violenţă#

'meninţarea cu aplicarea violenţei* constă în acţiuni care în sine intrunesc o intenţie vădită

victimei că va putea fi aplicată violenţa#

/atura su'iecti0#, vinovăţia: sub formă de intenţie directă sau indirectă2 motivul: pot fi dintre

cele mai diverse& interesul material, răzbunarea, năzuinţa de a efectua unele săpături ar6eologice etc

scopul: scopul de cupiditate (profit) este de neconceput& făptuitorul î i dă seama că, datorităș

specificului bunurilor imobile (dictat mai ales de necesitatea înregistrării dobndirii dreptului de

proprietate asupra lor), nu va putea trece aceste bunuri în stăpnirea sa definitivă#

u'iectul infracţiunii& este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii

a împlinit vrsta de -; ani#

25


26/27

*i'lio%rafie

1. /rept Penal Patea 5pecială# 5ergiu +RFDGH, enofon 0BID1V5CJI, Vitalie 5AAI,Vladimir ?R150, Ion 0RCD0# 7ditura Cartier, 5RB, str# +ucure ti, nr# ;:, C6i inău,Ț ș șM/9@-9# I5+D EE.>%.E%%:# :@> p#

2. Indicaţii Metodice Ba /isciplina /rept Penal Partea 5pecială#V5IB1I /K0BI7ACJILIDH0, 9@-=# -@; p#

3. 6ttp&le"#justice#mdinde"#p6p8actionNvieOvieONdocidN=#

$. 6ttp&legeaz#netcod%penal%actualizat%9@--art%9-.%cpen Vizitat pe 9>#@=#9@-; 6#99&>=#

). 6ttps&de"online#rodefinitie Vizitat pe 9>#@=#9@-; 6#99&>=#

26

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268http://legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011/art-217-cpen%20%20%20Vizitat%20pe%2025.04.2016https://dexonline.ro/definitie/https://dexonline.ro/definitie/http://legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011/art-217-cpen%20%20%20Vizitat%20pe%2025.04.2016https://dexonline.ro/definitie/http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268


27/27

Documents

Dreptul Penal Partea Speciala Lucrare