1 
Noiunea de proprietate intelectual are dou înelesuri:  
A.  Îneles obiectiv în sens de instituie juridic complex de drept privat  
B.  Îneles subiectiv în sensul de drept subiectiv civil  
A.  Proprietatea intelectual ca instituie juridic complex de drept privat  
Ca instituie juridic de drept privat , dreptul proprietii intelectuale  este
ansamblul normelor juridice care reg lementeaz relaiile sociale legate de realizarea i
utilizarea creaiilor artistice, literare, tehnice, tiinifice i a semnelor distinctive ale
activitii industriale. 
a.  Proprietatea literar i artistic 
 b.  Proprietatea industrial 
a.  Proprietatea literar i intelectual 
Proprietatea literar i artistic privete dreptul de auto r i drepturile conexe
acestuia. Obiectul proprietii literare i artistice îl constituie creaiile literare, muzicale,
tiinifice, de art plastic etc ., programele de calculator, antologiile, bazele de date, etc.
Toate aceste opere se definesc prin 3 note de coninut: creaii intelectuale ,  de
form i originale.
Creaii intelectuale –  întrucât sunt în principal rezultatul minii omeneti. Prin
aceasta se deosebesc de creaiile naturale i de creaiile manuale.  
Creaii de form – orice oper trebuie s îmbrace o form perceptibil simurilor
i ea este protejat doar în legtur cu acea form.  Forma nu se confund cu suportul.
 
2 
perceput în acelai fel, la diverse momente, de ctre diferite persoane. Unele suporturi
permit nu numai fixarea, ci i redarea direct a operei ctre simuri. Alte suporturi
permit exclusiv numai fixarea, urmând ca pentru redarea operei s fie necesar o
interevenie uman asupra suportului (ex: portativele).
Creaii originale  –  originalitatea reprezint amprenta personalitii autorului.
Aceasta nu se confund cu noutatea i n ici cu valoarea.
Noutatea este o noiune obiectiv, care presupune c o oper identic nu a existat
nicicând înainte ca ea s fi fost creat de autor. Originalitatea, în schimb, este o noiune
subiectiv i presupune ca în efortul su creator, autorul s îi fi exprimat pr opria
personalitate. Noutatea obiectiv face s se prezume relativ originalitatea, în timp ce
lispa noutii prezum tot relativ lipsa originalitii.  Originalitatea trebuie s priveasc
forma de exprimare, iar nu ideile exprimate (dreptul de autor nu protejeaz ideile, ci
forma de exprimare a ideii). Forma conine dou pri: structura i expresia. Tema ine
de idei, în schimb structura i expresia in de form, iar una dintre cele dou trebuie s
fie originale. Din punctul de vedere al originalitii, înt r-o oper tiinific, structura va
fi impus de obiectul studiat. În principiu, operele care întrunesc aceste 3 trsturi sunt
protejate prin drepturi de autor, care ofer autorului lor dou categorii de prerogative:
a.  Drepturi morale
 b.  Drepturi patrimoniale
Drepturile morale  sunt specii de drepturi personale nepatrimoniale care
protejeaz personalitatea autorului în relaia sa cu opera i includ, spre exemplu:  
-  Dreptul la paternitatea operei
-  Dreptul la integritatea operei
Drepturile patrimoniale  permit autorului s dobândeasc venituri prin
utilizarea economic a operei sale.  
Pe lâng drepturile de autor, proprietatea literar i artistic mai include i
drepturile conexe. Aceste drepturi sunt prevzute de lege în favoarea persoanelor care
contribuie la rspândirea operelor ctre public, i anume:  
-  În favoarea artitilor interprei i executani 
-  A productorilor de holograme 
 
3 
În ultimii 10 ani, ca efect al unei directive UE a fost creat i un drept sui generis al
productorilor de baze de date. 
Atât drepturile de autor, cât i drepturile conexe sunt prevzute de Legea 8/1996.  
b.  Proprietatea industrial 
sociale legate de crearea i utilizarea creaiilor intelectuale industriale i semnele
distinctive ale creaiilor industriale.  
Creaiile intelectuale industriale sunt:  
-  Inveniile –  Legea 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat în MO
541/2007 (sptmâna viitoare)  
-  Creaiile tehnice cu caracter de noutate relativ (Inovaii) –  art. 73 Legea 64/1991
-  Topografiile produselor semi-conductoare –  Legea 16/1995 privind protecia
topografiilor produselor semi-conductoare republicat  în MO 824/2006
-  Desenele i modelele – Legea 129/1992 privind protecia desenelor i modelelor
MO 876/2007
-  Secretele comerciale –  Legea 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale
modificat prin Legea 298/2001
-  Noile soiuri de plante –  Legea 255/1998 privind noile soiuri de plante MO
65/2007
-  Mrcile – Legea 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice MO 350/2010  
-  Taxe de provenien Codul consumului  
-  Indicaii geografice – Legea 84/1998 (Denumirile de origine)
-  Firmele i emblemele – Legea 26/1990 privind registrul comerului  
Proprietatea intelectual este o instituie   juridic complex de drept privat
pentru urmtoarele motive: 
-  Este o instituie de drept privat pentru c: 
o  Principalul instrument de protecie a creaiilor i semnelor  îl reprezint
drepturile subiective civile
4 
o  Exploatarea economic a acestor creaii i semne se realizeaz prin
intermediul contractelor de cesiune i licen care sunt contracte speciale,
varieti ale vânzrii, respectiv locaiunii 
o  Precum în cazul tuturor ramurilor de drept privat, dreptul proprietii
intelectuale este legat de principiul egalitii subiectelor de drept, spre
deosebire de dreptul muncii care este întemeiat pe principiul subordonrii 
-  Este o instituie juridic complex pentru c: 
o  pe lâng dreptul civil, care are instituiile sale specifice,   implic i alte
ramuri ale dreptului. Spre exemplu titlurile de proprietate industriale
(brevetele i certificatele de înregistrare) sunt acte administrative emise de
o autoritate a administraiei publice numit Oficiul de Stat pentru Invenii
i Mrci (OSIM), în urma unei proceduri de drept administrativ. Creaiile
intelectuale realizate în executarea unui contract de munc sunt supuse
unor reglementri specifice care aparin i dreptului muncii.  
o  Natura juridic a drepturilor de proprietate intelectual poate fi explicat
nu numai prin tehnicile dreptului civil, ci i pe temeiuri de drept
constituional, întrucât conform art. 135 alin. (2), litera c) din Constituie ,
“statul trebuie s asigure stimularea cercetrii tiinifice naionale  a artei i
 protecia dreptului de autor”. Acest articol sintetizeaz raiunea teleologic a
tuturor reglementrilor de drept al proprietii intelectuale. Aceast
ramur de drept urmrete s stimuleze realizarea i difuzarea în societate
a creaiilor noi atât prin rspltirea proceselor creative, cât i prin
stimularea inveniilor în industrie creative . De asemenea, dreptul
proprietii intelectuale încurajeaz progresul social prin creterea calitii
produselor i serviciilor comercializate ctre public i prin încurajarea
accesului la cultur.
a.  Coninutul dreptului de proprietate ca drept subiectiv
Principalul instrument de protecie a creaiilor i semnelor distinctive îl
reprezint drepturile subiective. Drepturile de proprietate intelectual se mai numesc
 
5 
utilizri economice a creaiilor protejate. Ca u rmare a reglementrii unor asemenea
drepturi, titularul este singurul care poate decide în legtur cu cele mai importante
forme ale exploatrii economice a   creaiilor/ semnelor protejate i el are dreptul s
interzic terilor oricare dintre aceste forme de exploatare economic ori s condiioneze
autorizarea lor de primirea unor beneficii economice (remuneraii). 
În mod tipic, dreptul de proprietate industrial îi confer titularului prerogativa
de a autoriza sau interzice fabricarea, folosirea, vânzarea, of erirea spre vânzare i
importul produselor care incorporeaz creaiile intelectuale industriale, precum i
comercializarea produselor sau servicii lor sub semne distinctive. În cazul proprietii
literar-artistice, pe lâng  drepturile morale, titularul dreptului de autor are dreptul
exclusiv de a autoriza sau interzice reproducerea (copierea), distribuirea, comunicarea
public, radiodifuzarea, retransmiterea prin cablu, locaiunea, împrumutul sau
adaptarea operei care face obiectul dreptului de autor.
 
6 
b.  Obiectul dreptului de proprietate intelectual
Fie c este vorba de proprietatea industrial, fie c este vorba despre proprietatea
artistic, proprietatea intelectual are ca obiect un   bun mobil necorporal. Astfel, creaiile
intelectuale industriale, însemnele distinctive ale activitii industriale i operele literar -
artistice sunt toate bunuri prin determinarea legii, în sensu l c ele nu pot face obiectul
unor drepturi patrimoniale, decât în msura în care legea prevede expres acest lucru.  
Pe când bunurile corporale sunt bunuri prin natura lor i fac obie ct al dreptului
de proprietate i al celorlalte drepturi patrimoniale , în toate cazurile în care nu au fost
excluse expres de lege, bunurile corporale, dimpotriv , sunt bunuri doar în virtutea
unei determinri prin lege în acest sens. Tot legea prevede expres i limitativ, condiiile
de fond i de form în care drepturile patrimoniale acestor bunuri se dobândesc, se
transmit, se apr i se sting.  
Toate bunurile care fac obiectul proprietii intelectuale se bucur de o
caracteristic comun, i anume aceea a ubicuitii  (ubicuu –  omniprezent). Aceast
caracteristic a ubicuitii se manifest sub dou aspecte relevante din punct de vedere  
 juridic:
-  Ubicuitatea din perspectiva apariiei  –  teoretic, un obiect al proprietii
intelectuale poate fi creat în mod concomitent i independent de dou sau mai
multe persoane în locuri diferite. Consecina este c, spre exemplu, dac o oper
este publicat mai întâi de un autor, un alt autor poate pretinde c a creat aceeai
oper în mod independent. Prezumia c autorul care publicat primul opera nu a
copiat-o, astfel c opera sa este original, iar acela care nu a apucat s o publice
sau care a publicat-o ulterior a copiat-o, dup ce a publicat anterior, nu este decât
relativ i poate fi rsturnat dac cel de-al doilea autor demonstreaz prin orice
mijloc de prob c a creat aceeai oper independent de primul.
-  Ubicuitatea din perspectiva folosinei obiectelor proprietii intelectuale – 
acelai obiect al proprietii intelectule poate s fie exploatat în mod concomitent
i independent de dou sau mai multe persoane. De exemplu, o invenie poate s
fie aplicat concomitent în dou sau mai multe fabrici fr ca aplicarea într -o
fabric s incomodeze în vreun fel aplicarea ei  î n alt fabric.  Din punct de
vedere juridic, rezult posibilitatea titularului unui drept de proprietate
 
7 
intelectual de a acorda mai multe licene neexclusive asupra acelui drept pentru
perioade care se suprapun total sau parial i pentru modaliti de exploatare
care se suprapun total sau parial.  
c.  Caracterele juridice ale dreptului subiectiv de proprietate intelectual:
o  Este un drept absolut , opozabil erga omnes.
o  Este un drept exclusiv , în sensul c titularul su este îndreptit s
exclud orice alt subiect de drept de la exploatarea creaiei sau însemnului
care face obiectul dreptului, prin modalitile pe care legea le prevede ca
intrând în coninutul dreptului. 
o  Este un drept patrimonial , în sensul c prin mecanismul exclusivitii,
exploatarea bunului dobândete valoare economic i îi permite
titularului ca prin aceast exploatare s obin venituri i a vantaje
concureniale în raport cu terii. 
o  Este un drept transmisibil , ca orice drept patrimonial.
o  Este un drept temporar. Aceast trstur  se aplic mai ales proprietii
intelectuale industriale asupra creaiilor intelectuale industriale i
proprietii intelectuale literar-artistice. În schimb, în cazul propr ietii
industriale asupra semnelor distinctive, aceast caracteristic fie lipse te,
fie este puternic estompat în msura în care chiar atunci când legea
prevede un termen pentru care dreptul de proprietate industrial este
conferit asupra semnelor distinctive, ea permite i reînnoirea dreptului de
proprietate industrial pentru perioade succesive, dar fr limit  în timp.
De exemplu, dreptul asupra mrcii este conferit pentru o perioad de 10  
ani, dar se poate reînnoi pentru perioade succesive în numr nelimitat. În
schimb, în cazul creaiilor intelectuale, caracterul temporar este de esena
dreptului de proprietate. Ar fi contrar progresului economic i cultural, ca
autorul sau succesorul su în drepturi s beneficieze in perpetuu  de un
monopol de exploatare asupra unei invenii sau asupra unei opere. Pentru
o perioad titularul poate fi singurul care poate exploata creaia.  
o  Caracterul teritorial. Presupune c în fiecare stat dreptul de proprietate
intelectual se obine în condi iile pe temeiul titlurilor i în limitele
 
8 
drept, de a fi bunuri prin determinarea legii. Acest caracter teritorial exist
i în cazul proprietii literare i artistice, dar este cu atât mai frapant în
materia proprietii intelectuale  industriale, materie în care dreptul
subiectiv se nate dintr-un titlu emis de autoritatea naional competent
(ex: un brevet pentru invenii au certificat de înregistrare naional pentru
mrci). Este posibil ca o invenie s fie brevetat în România, iar nu i în
alte ri. 
d.  Prerogativele pe care le confer dreptul de proprietate intelectual 
Într-o opinie, se susine c dreptul de proprietate intelectual ofer prerog ative
similare dreptului de proprietate obinuit. Astfel, se susine c proprietatea intelectual  
confer titularului su ius posidendi , ius utendi , ius fruendi i ius abudendi , dar care au îns
un sens specific imprimat de caracterul necorporal al obiectului dreptului de
proprietate. Astfel, ius posidendi  ar fi dreptul titularului de a cunoate opera sau
 însemnul i de a dispune în legtur cu exploatarea sa. Ius utendi ar fi prerogativa care îl
 îndreptete pe titular s foloseasc opera sau însemnul pentru sine ( ex: titularul de
 brevet s aplice invenia brevetat în fabrica lui, titularul mrcii s aplice marca pe
propriile sale produse, autorul s îi citeasc opera etc.).  Ius fruendi i-ar oferi titularului
posibilitatea de a pretinde i de a percepe venituri în urma exploatrii de ctre alii a
obiectului proprietii sale. În consecin în virtutea lui ius freundi , titularul ar avea
dreptul al fructele civile. Ius abutendi nu ar putea s comporte dispoziia material, în
schimb s-ar reduce la prerogativa dispoziiei juridice, în  sensul c titularul ar fi
 îndreptit s îi înstrineze dreptul i în cazul proprietii industriale, s renune la ele. 
DINC rezerve:
-  Nici mcar dreptul de proprietate din dreptul comun nu este un fascicul de
prerogative enumerate limitativ de lege. Chiar dac NCC prevede expres c
dreptul de proprietate confer posesia, folosina i dispoziia, în aceeai  definiie
se prevede i c proprietatea este un drept absolut, exclusiv i perpetuu. Or, ceea
ce difereniaz   dreptul de proprietate de toate celelalte drepturi reale este
caracterul absolut i perpetuu, în sensul c proprietarul are dreptul la toate
avantajele economice pe care bunul le poate oferi dac legea nu le -a îngrdit i
dac el nu a renunat la acele avantaje. Chiar dac legea ar fi îngrdi t anumite
 
9 
unele dintre avantajele pe care le confer dreptul, aceste îngrdiri i renunri au
caracter excepional i accidental, proprietarul pstrând vocaia de a redobând i in
 perpetuu avantajele pierdute. În consecin, în privina dreptului de proprietate,
regula este c proprietarul are toate prerogativele care nu au fost excluse prin
dispoziia expres a legii sau  prin voina sa. Dimpotriv, în materia proprietii 
intelectuale, regula este invers: titularul dreptului de proprietate intelectual are
numai acele prerogative pe care legea le prevede expres ca intrând î n coninutul
dreptului. Astfel, titularul proprietii  industriale asupra unei creaii  intelectuale
industriale are doar dreptul de a interzice terilor fabricarea, folosirea, vânzarea,
oferirea spre vânzare sau importul produselor care î ncorporeaz creaia sa. În
schimb, spre exemplu, nu are dreptul s interzic o utilizare experimental.
Titularul dreptului de proprietate industrial sau a unei mrci are doar dreptul
de a interzice terilor comercializarea unor produse similare sub o marc identic
sau similar cu aceea asupra creia poart dreptul su . În schimb, spre exemplu,
nu are dreptul de a interzice o simpl utilizare a mrcii (ex: tapetarea peretelui cu
Coca-Cola). Titularul dreptului de proprietate intelectual literar i artistic are
dreptul de a interzice copierea, operei, distribuirea operei, distribuirea copiilor,
comunicarea public, importul copiilor, locaiunea, împrumutul, radiodifuzarea,
retransmiterea prin cablu i adaptarea copiilor . În schimb, spre exemplu, nu
poate interzice lecturarea unei opere literare, ascultarea unei opere muzicale.
-  Definirea conceptului de ius posidendi. Se spunea c ar fi dreptul de a cunoate
creaia intelectual sau însemnul i de a dispune asupra utilizrii   sale. De fapt,
creaia sau însemnul nu este cunoscut num ai titularului dreptului de
proprietate. Atunci când opera sau însemnul au fost publicate, teoretic, orice
subiect de drept poate s îl cunoasc, fr a deveni prin acesta titularul vreunei  
prerogative pentru posesie. Mai mult, î n virtutea libertii persoanei, oricine
poate decide cum folosete ceea   ce cunoate fr s fie titularul unui drept de
proprietate intelectual. În consecin, aa-zisa prerogativ ius posidendi este de
fapt independent de dreptul de proprietate intelectual.  
-  Ius utendi  (dreptul de a folosi creaia pentru sine). Aparine   de fapt oricrei
persoane care cunoate acea crea ie, independent de calitatea sa de titular al
dreptului de proprietate intelectual. 
-  Ius abutendi (dispoziia juridic). Exist ca prerogativ  în coninutul dreptului de
 
10 
drept patrimonial, întrucât drepturile patrimoniale sunt, în principiu,
disponibile, în sensul c titularul lor poate dispune de ele, ceea ce este valabil i
pentru dreptul de proprietate i pentru drepturile reale principale i pentru
drepturile reale accesorii i pentru drepturile de crean. În consecin, ceea ce
este specific dreptului de proprietate intelectual este aa-zisa prerogativ ius
 fruendi  care confer titularului dreptul de a pretinde venituri în urma oricreia
dintre exploatrile  obiectului dreptului de proprietate intelectual  pentru care
legea îi confer exclusivitate. Dac exploatarea în cauz a fost încuviinat de
titular, veniturile pot fi stabilite cu titlu de redeven prin contractul care
marcheaz acordul titularului la exploatarea dreptului su de ctre un ter,
contract care se numete contract de licen. Dac exploatarea a fost svârit
fr acordul titularului, atunci ea reprezint o înclcare a dreptului su, înclcare
numit, de regul, contrafacere , iar veniturile în urma acestei exploatri se
percep cu titlu de despgubiri în temeiul rspunderii   civile delictuale pentru
delictul civil de contrafacere. În consecin , dreptul de proprietate intelectual
are drept specific aspectul c el confer titularului vocaia de a deveni creditor al
oricrui ter care exploateaz obiectul dreptului. Fiecare exploatare genereaz un
drept de crean, iar aceast  crean este fruct civil al dreptului de proprietate
intelectual , drept care confer tocmai vocaia de a primi ansamblul fructelor
civile ale obiectului su. 
Principalele clasificri sunt:  
o  din punct de vedere al obiectului - dreptul de proprietate intelectual
este un drept real asupra unui bun mobil necorporal.
o  din punct de vedere al coninutului – drepturile patrimoniale se clasific
 în:
Din perspectiva acestei clasificri dreptul de proprietate intelectual este
un drept sui generis , întrucât este un drept cu realizare mediat, dar
mediat de un subiect nedeterminat. Cât vreme nimeni nu exploateaz
 
11 
exploata obiectul dreptului, dintr-o astfel de exploatare se nate dreptul
de crean al titularului de a pretinde venituri în urma exploa trii. De
aceea, î n urma naterii sale, dreptul de proprietate intelectual nu are un
subiect pasiv determinat (cum este cazul creanei care are un debitor
determinat), ci are un subiect pasiv nedeterminat, subiect ce de
individualizeaz tocmai în procesul de realizare a dreptului, pe msur ce
terii îi exploateaz obiectul.  
f.  Comparaie între dreptul subiectiv de proprietate industrial  i dreptul de
proprietate literar-artistic. 
Dreptul de proprietate literar i artistic se nate prin simplul fapt al creaiei  (pe
msur ce creaia se realizeaz exist un drept asupra ei care îi schimb obiectul) . În
cursul creaiei, dreptul îi schimb obiectul . În cazul dreptului subiectiv de proprietate
industrial,  dreptul subiectiv se dobândete printr-un act administrativ (brevet de
invenie  sau certificat de înregistrare care este emis în urma unei proceduri
administrative). Ca o consecin, pe când proprietatea literar i artistic   nu este
condiionat înregistrare sau de vreo alt formalitate, proprietatea industrial   se
dobândete doar în urma efecturii formalitilor prevzute de lege .
A doua diferen, spre deosebire de proprietatea industrial , care protejeaz
noutatea ca trstur obiectiv, proprietatea literar-artistic protejeaz originalitatea, ca
expresie subiectiv a personalitii autorului. Din aceast diferen de condiii de
acordare a drepturilor, decurge o diferen de coninut al drepturilor. Dreptul de
proprietate literar i artistic comport foarte important e prerogative personal
nepatrimoniale, numite drepturi morale i care vizeaz tocmai protecia legturii dintre
personalitatea autorului i opera pe care o exprim.  Dimpotriv , dreptul de proprietate
industrial comport prerogative morale foarte limitate asupra creaiilor intelectuale
industriale i nu comport nicio prerogativ moral  î n cazul proprietii industriale
asupra însemnelor distinctive.
În al treilea rând, durata dreptului proprietii industriale este diferit în funcie
de categoriile de obiecte protejate. De regul, durata dreptului de proprietate literar-
artistic este mult mai lung decât durata dreptului de proprietate intelectual  asupra
creaiilor intelectuale industriale (brevetul de invenie are o durat de 20 de ani,
 
12 
obiecte ale proprietii industriale). În schimb dreptul   de autor este protejat pe toat
perioada vieii autorului i , în prezent,  înc 70 de ani de la moartea sa. Dreptul
proprietii intelectuale asupra creaiilor industriale are vocaia la perpetuitate în urma
reînnoirii succesive a titlului.
A patra diferen este aceea c dreptul de proprietate literar-artistic nu confer
decât o protecie numit subire care este limitat la forma de exprimare a unei idei sau  
a unei teme, fr a viza însi ideea sau tema. Practic, autorul unei opere este protejat
doar împotriva copierii expresiei acelei opere i dac este original, a structurii acelei
opere , dar ideile rmân libere. Dimpotriv, proprietatea industrial confer o protecie
adânc ce vizeaz însi ideea tehnic, soluia.  
Invenia (Legea 64/1991 privind protecia brevetelor de invenie) 
Cadru conceptual. Ca orice creaie industrial, obiect al proprietii industriale,
invenia este protejat printr-un drept ce se nate dintr-un titlu de protecie. Titlul de
protecie al inveniei se numete brevet, care are natura juridic a unui act administrativ
emis de ctre OSIM care are  natura juridic a unei autorit i administrative specializate
a administraiei specializate.  
Brevetul de invenie , ca act administrativ, este supus condiiilor generale de fond
i de form ale actului juridic, respectiv ale actului administrativ. În plus este supus i
unor condiii specifice de validitate. Aceste condiii sunt de dou categorii: 
I.  Condiii de fond:
a.  Condiii de fond ale obiectului proteciei  (ce trsturi trebuie s
 îndeplineasc o anumit soluie pentru a fi protejat prin brevet):  
i.  S fie o invenie 
ii.  S aib trstura noutii 
iii.  S comporte activitate inventiv  
iv.  S fie susceptibil de a fi aplicat în industrie  
v.  S nu fie exclus de la brevetare 
Spre deosebire de legea anterioar, Legea 62/1974 privind inveniile i
inovaiile, actuala lege nu mai cuprinde o definiie a noiunii de invenie,
limitându-se la a enumera condiiile speciale de brevetabilitate. Pentru ca
o invenie s fie brevetat este necesar întrunirea a 6 condiii, dintre care
4 pozitive i 2 negative: 
 
13 
  Noutatea –  definit de art. 10 din Lege i presupune ca
invenia s nu fie cuprins în stadiul tehnicii. Acesta din
urm cuprinde toate cunotinele care au devenit accesibile
publicului pân la data depozitului cererii de brevetare. În
raport de formularea art. 10 (2), care utilizeaz sintagma
toate cunotinele,  noutatea cerut este una mondial sau
absolut în timp i spaiu. Aceeai concluzie se desprinde i
din art. 38 (2), din regulamentul de aplicare al Legii, potrivit
cu care, în aplicarea art. 10 din Lege, cunotine accesibile
publicului înseamn toate informaiile la care acesta are
acces oriunde în lume. Atunci când exist anterioriti,
noutatea este viciat. Anterioritatea reprezint publicarea
acelei soluii în ar sau în strintate inclusiv prin brevetare.
Reprezint anterioritate i situaia în care invenia a fost
 brevetat fr a fi fost publicat de înscrierea prealabil. Dei
reprezint astfel de situaii, cazurile prevzute de art. 11 din
Lege, nu sunt anterioriti de natur a vicia noutatea. Acest
articol reprezint transpunerea în dreptul intern a art. 55 din
Convenia pentru eliberarea brevetelor europene i întrucât
el reprezint o excepie de la regula noutii, este de strict
interpretare i aplicare. Prin derogare de la art. 10 (3), dac o
cerere este retras sau respins înainte de publicare, ea nu
reprezint anterioritate. 
tehnicii pentru o persoan de specialitate. Astfel, Legea
folosete criteriul profesionismului a celui care deine toate
cunotinele necesare, dar care nu are capacitatea de a le
combina în mod creativ. Acest criteriu este definit de art. 47
(3) din Regulament. (Dac o soluie nu este nou, ea nu
poate implica activitate inventiv). Pentru a aprecia aceast
cerin, se au în vedere numai soluiile accesibile, nu i
cererile nepublicate înc.  
14 
Aplicarea trebuie s fie doar posibil. Nu este obligatorie
aplicarea imediat brevetrii, fiind încurajate i soluiile
 brevetate în scopuri experimentale. Termenul industrie are
un sens larg, incluzând aici comerul, agricultura,
transporturile, orice activitate a omului în relaiile sale cu
exteriorul
  Noiunea de invenie – pentru ca o invenie s fie brevetat,
mai întâi de toate, ea trebuie s fie o invenie. Aceast cerin
rezult din reglementarea de ansamblu a materiei i
presupune existena unei creaii intelectuale, adic o creaie
a minii omului. 
  Cerine negative: 
  Soluia s nu fie una dintre situaiile enumerate de art. 8 din
lege, excluse de la brevetare.
  Soluia s nu se încadreze într-una dintre situaiile
enumerate de art. 9 din Lege. În legtur cu art. 9 (1), litera
a), trebuie ca acea invenie a crei exploatare este contrar
ordinii publice i bunelor moravuri, s fie în mod obiectiv
duntoare. Pentru art. 9 alin. (1), litera b), soiurile de plante
sunt reglementate prin Legea 255/1998 privind soiurile de
plante, Lege care confer productorului un drept exclusiv
de cultivare i multiplicare fr ca acestea s aib natur de
invenie. În aplicarea art. 9 (1), litera c) i a textului similar
din Convenia pentru eliberarea brevetului european, Curtea
de Justiie a UE a decis c utilizarea celulelor stem în
anumite scopuri comerciale este imoral, o soluie bazat pe
acest procedeu fiind exclus de la brevetare.  
 b.  Condiii de fond ale subiectelor proteciei (ce trsturi trebuie s
 îndeplineasc o anumit persoan pentru a deveni titular de drept).
Pentru eliberarea unui brevet care s produc efecte pe teritoriul României pot fi
parcurse 3 ci procedurale: 
15 
-  Pe calea unui brevet naional ca urmare a depunerii unei cereri la OSIM i
parcurgerii unei proceduri prevzute de Legea 64 
-  Pe calea unui brevet internaional ca urmare depunerii unei cereri internaionale
la un oficiu internaional care funcioneaz pe lâng OMPI (organizaia mondial
a proprietii intelectuale) cu sediul la Geneva, cu condiia ca acea cerere s
desemneze statul român
-  Pe calea unui brevet european ca urmare a depunerii unei cereri la Oficiul
European pentru Eliberarea Brevetelor cu sediul la Munchen, în baza Conveniei 
 brevetului european. Acest brevet produce efecte în toate statele parte la
convenie. 
16 
-  Natura obiectului:
o  Invenii de produs. Au ca obiect dispozitive, echipamente, substane,
compui etc. caracterizate prin elementele lor componente, precum i
relaiile dintre aceste elemente, relaii care pot fi de poziie, de natur
funcional, de cantitate i calitate. Exemplu: caloriferul, aparatul de aer
condiionat, neonul, creta 
o Invenii de procedeu. Au ca obiect activiti, metode, procese care   se
caracterizeaz printr-o succesiune de etape prin parametrii iniiali i prin
condiii de desfurare a acelor etape. Sunt invenii de procedeu: metodele
terapeutice sau chirurgicale, metodele de optimizare industrial, procesele
de elaborare a anumitor compui etc. 
Aceast clasificare are importan juridic din mai multe puncte de
vedere:
  Inveniile de procedeu nu pot fi protejate decât prin brevet, pe când
inveniile de produs pot fi protejate, de regul, i prin model de
utilitate
  Inveniile de procedeu sunt supuse în cadrul aciunilor în
contrafacere unor condiii de prob a contrafacerii mai favorabile
reclamantului care în anumite condiii se bucur de o serie de
prezumii privind înclcarea brevetului su  
-  Raportul de invenie:
o  Invenii principale. Din punct de vedere tehnic, o invenie A este invenie
principal în raport cu o alt invenie B, care se numete invenie de
perfecionare, dac invenia B nu poate fi folosit decât prin folosirea
inveniei A. 
o  Invenii de perfecionare. Ceasul este o invenie de perfecionare a roii
zimate. Din punct de vedere juridic, o invenie care este de perfecionare
din punct de vedere tehnic, în raport cu o invenie brevetat este aceea
care nu poate fi folosit decât prin exploatarea brevetului asupra inveniei
principale. De aici decurg o serie de consecine:  
 
17 
trebuie notificat i titularul brevetului asupra inveniei principale. 
  Odat ce s-a eliberat un brevet asupra unei invenii de
perfecionare, titularul acestuia nu îl poate exploata decât cu
acordul titularului asupra inveniei principale.  
  Dac titularul brevetului asupra inveniei principale refuz s
consimt la exploatarea brevetului asupra inveniei de
perfecionare, atunci titularul brevetului aupra inveniei de
perfecionare poate s obin împotriva celui dintâi o licen
obligatorie, dar numai cu condiia ca invenia sa de perfecionare s
reprezinte un progres tehnologic important fa de invenia
principal.   O licen obligatorie de perfecionare  nu se poate
transmite decât împreun cu brevetul de perfecionare în favoarea
cruia a fost acordat. De asemenea, titularul brevetului asupra
inveniei principale împotriva cruia s-a decis acordarea unei
licene obligatorii de perfecionare, are posibilitatea de a pretinde o
licen reciproc care are tot caracter obligatoriu i se dispune
 împotriva titularului brevetului de perfecionare. 
-  În raport de criteriul noutii:
o  Invenie mijloc nou –  este situaia tipic în care   noutatea const în
structur, form sau orice combinaie a acestor trsturi.  
o  Invenia nou de mijloace cunoscute. Spre exemplu, laserul utilizat în
tierea metalelor a fost brevetat ca mijloc utilizat în chirurgie pentru
eliminarea calculilor renali.
o  Invenie combinaie nou de mijloace cunoscute –  o reunire a unor
soluii deja existente care conduce la un rezultat nou superior. Spre
exemplu: o main agricol complex care reunete în structura sa mai
multe utilaje. Aceast ultim form nu trebuie confundat cu
 
18 
Examinarea condiiilor de fond ale subiectelor proteciei în cadrul procedurii de
brevetare
În principiu, OSIM nu examineaz condiiile de fond ale subiecilor, astfel,
potrivit art. 14 (5) din Lege, în toate procedurile  în faa OSIM,  solicitantul este
considerat a fi persoana îndreptit la acordarea brevetului.
Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii, atunci când solicitantul nu se
prezint el însui inventator, el trebuie s depun în cazul procedurii de brevetare,
dovada privind modul în care a dobândit dreptul la eliberarea brevetului (fie c este  
vorba despre un contract de cesiune, un contract de munc din care rezult invenia de
serviciu, fie c este vorba despre un contract de comand). Pe baza acestei dovezi, în
 brevet se va face meniune cu privire la temeiul pentru care acel brevet a fost eliberat
titularului (art. 3-6 din Lege).
Potrivit art. 66 (2), dac înainte de acordarea de ctre OSIM a brevetului de
invenie, printr-o hotrâre judectoreasc se constat c dreptul la brevet aparine unei
alte persoane decât solicitantul, persoana creia acest drept i -a fost recunoscut, are la
dispoziie 3 mijloace alternative de continuare a procedurii în legtur cu care trebuie s
opteze într-un termen de 3 luni de la rmânerea definitiv a hotrârii. Din acest text
rezult c prezumia prevzut la art . 14 alin. (5), potrivit creia solicitantul se consider
persoana îndreptit la eliberarea brevetului, poate fi rsturnat   înainte de hotrârea
de acordare a brevetului numai dac o alt persoan obine în contradictoriu cu
solicitantul o hotrâre judectoreasc din care s rezulte calitatea sa de persoan
 îndreptit. 
Potrivit regulamentului de aplicare a Legii, pe perioada litigiului cu privire la
calitatea de persoan îndreptit, procedura de brevetare se suspend. De regul,
reclamantul din acel litigiu, cel care se pretinde îndrept it i nu este solicitant, are
interesul de a solicita OSIM s dispun suspendarea.  
Cele 3 mijloace aflate la dispoziia terului care a obinut împotriva solicitantului
hotrârea prin care i se recunoate calitatea de persoan îndreptit sunt urmtoar ele:
a.  S continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depus de
acesta ca pe o cerere proprie. În acest caz procedura de brevetare va continua din
stadiul procedural în care se afla în urma aciunilor primului solicitant.  
 b.  S depun o nou cerere de brevet pentru aceeai invenie. În acest caz, pentru
 
19 
considerat retras, astfel încât data de prioritate a noii cereri va fi în principiu
data depunerii acesteia de ctre terul cruia i s-a recunoscut calitatea de
persoan îndreptit. 
c.  S solicite respingerea cererii depuse de solicitantul iniial.
Dac expir termenul de 3 luni fr ca persoana declarat îndreptit prin hotrâre
 judectoreasc s opteze cu privire la continuarea procedurii. În aceast situaie,
 întrucât termenul de 3 luni este de decdere, terul care a câtigat procesul nu mai poate
interveni în procedura de brevetare, pân la data hotrârii privind acordarea brevetului.
În consecin, OSIM va continua procedura cu solicitantul iniial. Totui, dac în urma
acestei proceduri, se emite o hotrâre de acordare a brevetului, înainte de comunicarea
acesteia, OSIM trebuie s fac aplicarea art. 29 (2) din Lege care prevede c dac OSIM
constat pe baza unor dovezi temeinice c solicitantul, altul decât inventatorul, nu este
 îndreptit la acordarea brevetului de invenie, se poate proceda la amânarea
comunicrii hotrârii luate, fr a depi un termen de 6 luni de la data acestuia. În
cazul în care în acest termen, solicitantul nu poate dovedi c are calitatea de persoan
 îndreptit la acordarea brevetului, hotrârea de acordare se revoc, potrivit alin. (1) i
cererea de brevet se respinge.
II.  Condiii de form. Condiiile de form desemneaz  procedura de acordare a
 brevetului aceast procedur are 4 etape majore: 
o  Înregistrarea cererii de brevet.  
o  Publicarea cererii de brevet.
o  Examinarea condiiilor brevetrii. 
o  Hotrârea cu privire la acordarea/ neacordarea brevetului. 
În principiu aceste etape dureaz aproximativ 4 ani i prezint o suit de acte
procedurale, care unele se desfoar la cererea solicitantului de brevet, pentru care
legea prevede anumite termene obligatorii pentru acesta. De asemenea, OSIM este inut
potrivit legii de respectarea anumitor termene, care de cele mai multe ori au caracterul
unor termene de recomandare. O simpl depire a termenelor prevzute de lege sau
auto-asumate de OSIM nu antreneaz, în principiu, invalidarea actelor sale i nici
rspunderea acestuia.
20 
Totui termene de recomandare pot servi ca referin pentru aprecierea
caracterului vdit nerezonabil al duratei unor proceduri. Iar dac se demonstreaz
caracterul nerezonabil, OSIM poate rspunde pentru prejudiciile cauzate.
Deoarece unele dintre actele procedurale se elibereaz la cererea solicitantului de
 brevet, iar acesta este inut de anumite termene maxime cu caracter obligatoriu, exist
posibilitatea ca solicitantul s nu atepte expirarea acestor termene i s depun unele
cereri cu mult înainte de aceast expirare.  
Din acest mecanism se ajunge la ceea ce se numete în doctrin procedura
excepional accelerat  care are ca efect ca în loc s fie eliberat dup 4 ani, cum este
regula, brevetul este eliberat chiar mai repede, chiar i un an. Ceea ce este specific
procedurii excepional accelerate este c publicarea cererii de brevet se va face odat cu
publicarea hotrârii de acordare a brevetului, ceea ce implic o necesitate c publicitatea
cererii are loc dup hotrârea de acordare. Procedura excepional accelerat are aceleai
etape ca i procedura de drept comun.  
Înregistrarea cererii de brevet. Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea 34, cererea de
 brevet de invenie redactat în limba român trebuie s cuprind solicitarea acordrii
unui brevet, datele de identificare a solicitantului, o descriere a inveniei, una sau mai
multe revendicri, desenele la care se face referire în descriere sau revendicri. Desenele
explicative sunt facultative. De regul îns, sunt desene. Mai exist i o rubric numit
rezumat.
Rezumatul inveniei cuprinde o descriere cât mai accesibil a problemei tehnice
pe care o vizeaz invenia i a principalelor elemente a acestui mod de soluionare.
Rezumatul nu are, în principiu, efecte  juridice, ci numai efectul practic al uurrii
informrii terilor cu privire la coninutul inveniei. Teri –   inclusiv industria relevant
care ar putea s se întrebe ce nouti au aprut  î n domeniul su (echivalentul OSIM-ului
 în toat lumea). 
Descriere i revendicri. Descrierea (art. 18) –  (cea mai important condiie de
fond, care este sancionat cu nulitatea brevetului de invenie) este acea parte a cererii
de brevet de invenie care trebuie s fie suficient de detaliat i complet pentru a
permite realizarea inveniei de ctre o persoan de specialitate, fr ca aceasta s fac un
efort creativ. Brevetul este foarte adesea explicat un schit între societate i inventator.
Ceea ce inventatorul d societii în schimbul dreptului exclusiv de exploata re este
informaia (descrierea). Chiar dac descrierea iniial nu este complet, ea trebuie s
 
21 
noutate menionate în revendicri. Dac acest progres nu este suficient d e clar explicat
 în raport cu o persoan de specialitate, atunci OSIM poate cere ca solicitantul s
completeze descrierea pe parcursul procedurii de brevetare. Aceast completare, îns,
nu trebuie s conduc la extinderea proteciei, adic nu trebuie s i permit
solicitantului s obin protecia prin brevet a unei soluii mai largi/ e xtinse în raport cu
cea descris iniial. În principiu, în descriere trebuie s figureze problema tehnic
soluionat, stadiul tehnicii relevant pentru acea problem, aspectel e de noutate ale
inveniei fa de acel stadiu i modalitile de realizare a elementelor noi. De regul,
solicitanii de brevet au tendina s realizeze descrieri sumare întrucât acestea servesc
intereselor lor comerciale. Acest fenomen poart numele de opacitate a brevetelor.
Descrierea inveniei se public odat cu coninutul cererii de brevet. Ea se mai
numete din acest motiv i dezvluire sau învtur a inveniei. Aceast denumire de
 învtur este menit s ilustreze faptul c invenia trebuie s fie suficient de clar.  
Revendicri. Revendicrile reprezint enumerarea pe puncte a elementelor de
noutate pe care le aduce invenia în raport cu stadiul tehnicii. Aceast enumerare pe
puncte este important  întrucât invenia este protejat prin brevet în limita revendicrii
(doar pentru ceea ce s-a revendicat). Pentru stabilirea întinderii proteciei, revendicrile
se interpreteaz în lumina descrierii.  
Revendicrile sunt de dou categorii: 
o  Revendicri principale. 
22 
o  Revendicri dependente 
Un brevet trebuie s aib cel puin o revendicare principal. El poate avea oricâte
revendicri dependente, dup cum acestea pot i lipsi. În orice caz, revendicrile trebuie
s fie legate între ele din punct de vedere tehnic, iar revendicrile dependente nu pot fi
folosite decât prin aplicarea uneia dintre revendicrile principale.  
Invenia trebuie s aib caracter unitar ceea ce înseamn c revendicrile fie ele
principale sau dependente trebuie potrivit art. 19 alin. (1) din Lege s formeze un singur
concept inventiv general. Aceasta înseamn , în principiu, c toate revendicrile trebuie
s soluioneze aceeai problem tehnic sau probleme tehnice foarte apropiate prin
acelai mecanism sau prin mecanisme similare. În cazul în care revendicrile nu
reprezint un concept inventiv unic, OSIM îi solicit celui care a cerut brevetul s îi
divid cererea în mai multe cereri divizionare. Fiecare cerere divizionar corespunde
unui singur concept inventiv, dar are data de prioritate a cererii iniiale. 
Data de prioritate a unei invenii  este data în raport cu care se apreciaz
noutatea acesteia. De regul, data de prioritate a inveniei este data de depozit a cererii.
Potrivit art. 15 alin. (1) din Lege, data de depozit a cererii de brevet de invenie este data
la care au fost înregistrate urmtoarele: 
a)  O indicaie explicit sau implicit  c se solicit acordarea unui brevet de invenie 
 b)  Indicaii care s permit stabilirea identitii solicitantului sau care s îi permit
OSIM contactarea acestuia
c)  O parte care, la prima vedere, s par a fi o descriere a inveniei 
La data de depozit, de regul, se nate dreptul de prioritate. Dreptul de prioritate
 îi permite solicitantului s se opun oricrei cereri având o dat ulterioar care are ca
obiect aceeai soluie. Pentru cererile ulterioare, soluia respectiv nu va mai fi nou
astfel încât ea nu va putea fi brevetat de solicitanii din acele cereri.  
Dac de regul, data de depozit este data de prioritate, iar prin excepie data de
depozit poate fi o dat anterioar datei de prioritate, ceea ce poate fi în avantajul
solicitantului pentru c el devanseaz   astfel momentul în raport de care se apreciaz
noutatea inveniei sale. Dou prioriti excepionale sunt prevzute de legea naional:  
 
23 
Prioritatea unionist presupune urmtorul mecanism: în cazul în care o cerere de
 brevet se depune într-un stat membru al Conveniei de la Paris privind protecia
proprietii industriale sau a Organizaiei mondiale a Comerului, el poate invoca data
acestui depozit ca dat de prioritate pentru orice cerere ulterioar depus într -un alt stat
membru al Conveniei de la Paris sau al Organizaiei Mondiale a Comerului, cu
condiia ca de la data primului depozit s nu fi trecut mai mult de 12 luni.
În principiu, data prioritii unioniste trebuie s fie invocat odata cu depunerea
cererii de brevet împreun cu actele doveditoare ale depozitului anterior. Prin excepie,
prioritatea unionist poate fi invocat i ulterior d epunerii cererii la OSIM în cel mult
dou luni de la aceasta. Actele doveditoare ale prioritii pot fi depuse pân la expirarea
unui termen de 16 luni de la data primului depozit anterior invocat. Potrivit art. 20 alin.
(7), invocarea unei prioriti unioniste dup expirarea termenului de 12 luni, care este
termenul de prioritate, nu se poate face decât în maximum 2 luni de la aceast expirare
i trebuie s prezinte motivele pentru care prioritatea nu s -a invocat la timp.
-  Prioritatea intern.
Are în vedere situaia în care se depun dou cereri succesive la OSIM având ca
 
24 
este mai mare de 12 luni, data de prioritate a celei de-a doua cereri va putea fi
considerat ca fiind data de depunere a primei cereri. De asemenea, în acest caz, prima
cerere va fi considerat retras.  Logica este urmtoarea: este posibil ca prima cerere s
fie prost redactat  sau descrierea este prea vag.  Prima cerere are avantajul c se
pstreaz data de depozit a acelei cereri.  
 
25 
a.  Expirarea 
Potrivit art. 31 alin. (1), durata brevetului de invenie este de 20 de ani cu
 începere de la data de depozit. Este modalitatea obinuit , din punct de vedere juridic,
 în care înceteaz brevetul ,  îns incidena sa practic este unicat din cauza operrii
celorlalte modaliti (doar 1/3 din brevete expir dup 20 de ani).  
Caracterul temporar al drepturilor conferite de brevet este esenial pentru
funciile economice ale brevetului. Pe de-o parte, el permite exploatarea liber a
inveniei de ctre teri dup o durat îndestultoare în care titularu l a fost recompensat
pentru contribuia lui la crearea ei, printr-un monopol temporar. Pe de alt parte,
cunoscând c monopolul su este limitat în timp, titularul va fi stimulat s introduc
invenia în circuitul economic, cât mai curând posibil i cu randamentul optim, pentru a
putea profita în mod maximal de monopolul legal care îi este acordat.
Exist anumite creaii tehnice în legtur cu care se poate acorda o protecie
suplimentar (art. 31 (3)). Exist dou categorii de asemenea creaii tehnice în legtur
cu care regulamente ale UE de direct aplicare în România prevd posibilitatea
acordrii unui certificat suplimentar de protecie i anume: medicamentele de uz uman
i produsele fito-sanitare (protecia plantelor împotriva duntorilor). De ce aceste
produse? Pentru aceste produse reglementrile europene i cele naionale nu permit
comercializarea decât pe baza unei autorizaii de punere pe pia. Aceast autorizaie
de punere pe pia poate fi emis în funcie de alegerea solicitantului, fie de autoritile
naionale, fie de o autoritate centralizat la nivel european , producând efecte pe
teritoriul naional, iar pe teritoriul european în cel de -al doilea caz. Indiferent de
organul care emite autorizaia, aceasta nu este eliberat decât în urma parcurgerii unei
proceduri extrem de laborioase în care solicitantul trebuie s prezinte studii
aprofundate cu privire la impactul utilizrii produsului pentru care se solicit
autorizarea. În privina medicamentelor aceste studii includ teste de laborator chimice
i biologice i presupun efectuarea de studii clinice pe pacieni uman i (voluntari).
Studiile clinice mai ales presupun evaluarea eficacitii i a securitii medicamentelor
pentru pacienii tratai, urmrindu-se în special reaciile adverse i interaciunea cu alte
 
26 
terapeutice administrare concomitent. Efectuarea studiilor clinice presupune o
supraveghere îndelungat a pacienilor tratai, pe o perioad care , de regul , depete
3 ani. Mai mult, efectuarea tuturor testrilor presupune investiii majore, investiii p e
care companiile care produc medicamente noi din punct de vedere tehnic, nu i le -ar
asuma dac durata de exploatare a brevetului ar fi insuficient pentru amortizare a
respectivelor investiii. 
Aceeai este i situai produselor fito -sanitare, care pe lâng testele chimice i
 biologice, sunt supuse unor studii de impact asupra mediului, studii a cror elaborare
necesit adesea investigaii îndelungate.  
Din acest motiv, procedura de eliberare a autorizaiei de punere de pia a
medicamentelor i produselor fito-sanitare este extrem de îndelungat, cel puin 5 ani.
Cum data unui brevet obinuit este de 20 de ani de la data depozitului (i depozitul  
trebuie s precead data cererii de punere pe pia) înseamn c pentru acest timp de
produse, perioada de exploatare economic, comercial a produsului în regim de
monopol este mai scurt decât durata necesar pentru autorizaie.  
Potrivit Regulamentului 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecie a
produselor medicamentoase i a Regulamentului  1610/1996 privind certificatul
suplimentar de protecie a produselor fito-sanitare, titularul unui brevet asupra unui
produs din domeniul de aplicare a Regulamentului poate solicita acordarea unui
certificat suplimentar de protecie a crui durat începe   s curg  de la data expirrii
 brevetului iniial , este egal cu durata procedurii de autorizare cu cea a punerii pe pia
din care se scad 5 ani i nu poate fi mai lung de 5 ani.  
b.  Renunarea 
Potrivit art. 39 alin. (1), titularul poate renuna în tot sau  în parte la brevet pe
 baza unei declaraii scrise înregistrare la OSIM. Din acest text rezult c renunarea este
un act juridic civil unilateral i solemn. Este solemn deoarece validitatea sa este
condiionat de înregistrarea la OSIM a declaraiei de renunare. E ste unilateral,
 întrucât, el presupune doar manifestarea în forme legale a voinei titularului de brevet,
iar,  în consecin, odat ce declaraia de renunare a fost înregistrat la OSIM, ea
produce efecte pentru viitor, iar titularul nu mai poate reveni a supra declaraiei sale
pentru a înltura acel efect (actele unilaterale sunt, în principiu, irevocabile). În anumite
situaii speciale, validitatea declaraiei de renunare este condiionat de manifestarea
de voin prealabil a unor teri.  
 
27 
În calitate de agent public care instrumenteaz sol emnitile prevzute de lege în
legtur cu actul de renunare, OSIM trebuie s verifice cerinele legate de aceste
manifestri  de voin ale terilor i s ia act de renunare i s publice cererea de
renunare în cazul  în care aceste cerine nu sunt îndeplinite. Astfel, potrivit art. 38 (2), în
cazul inveniilor de serviciu stricto sensu , al inveniilor de comand i al inveniilor de
serviciu lato sensu  în legtur cu care unitatea i-a exercitat dreptul de preferin pentru
 încheierea unui contract de cesiune cu inventatorul titular al unui brevet, unitatea care
este titular al brevetului asupra unor asemenea invenii este obligat s îi comunice
inventatorului intenia sa de renunare. La cererea  inventatorului, unitatea titular este
obligat s îi comunice acestuia dreptul asupra brevetului. În principiu, comunicarea
inveniei de renunare reprezint i o ofert de transmitere a brevetului ctre inventator,
iar cererea acestuia de transmitere a brevetului reprezint acceptarea ofertei unitii.  
Transmiterea brevetului ctre inventator întemeiat pe intenia de renunare a unitii  
este cu titlu gratuit întrucât presupune executarea unei obligaii legale care se nate ,
potrivit art. 38 alin. (2), din faptul juridic al comunicrii inteniei de renunare. 
Deoarece presupune executarea unor obligaii care, dei act cu titlu gratuit, actul
de transmitere nu este o donaie. El vizeaz executarea unei obligaii, iar nu gratificarea
inventatorului. În principiu, pentru a evita consecinele obligaiei legal menionate,
unitatea va proceda,  în practic , la o ofert de contract de cesiune cu titlu oneros,
neînsoit de comunicarea inteniei de renunare i  numai dac inventatorul i ali teri
sunt dezinteresai de o asemenea ofert unitatea îi va forma i exprima voina de a
renuna la drept. Legea nu prevede termenul  în care inventatorul cruia i s-a comunicat
intenia de renunare trebuie s opteze pentru transmiterea brevetului.
În principiu, potrivit dreptului comun, ar trebui ca oferta de transmitere inclus 
 în comunicarea inteniei de renunare   s fie pentru un termen rezonabil în care
inventatorul s se poat decide într-un mod avizat cu privire la preluarea brevetului.
Deoarece la expirarea termenului inventatorul este deczut din dreptul de a pretinde
transmiterea gratuit, în caz de îndoial, termenul trebuie interpretat ca având durata
mai lung. Pentru a aprecia ce durat este rezonabil pentru   a lua în considerare
preluarea unui brevet, Legea 64 furnizeaz dou indicii:  
-  Termenul de 60 de zile în care unitatea trebuie s cear brevetarea a unei invenii
de serviciu sau a unei invenii de comand  
 
28 
-  Termenul de 3 luni în care unitatea trebuie s opt eze pentru exercitarea dreptului
de preferin la încheierea unui contract în legtur cu invenia de serviciu lato
sensu 
Dintre cele dou termene, termenul de 3 luni este mai lung, i de vreme ce legea l-a
apreciat rezonabil pentru o unitate, care, pe de-o parte, are un proces decizional mai
complicat, dar pe de alt parte are posibilitatea de a dobândi cu mai mare uurin
informaii tehnice i economice relevante, acest termen ar putea fi considerat rezonabil
i pentru inventatorul care îi exercit dreptul prevzut de art 38 (2).  Prin urmare, în
cazurile prevzute de acest text, unitatea care renun la brevet, trebuie s depun la
OSIM pe lâng declaraia de renunare , dovada comunicrii ctre inventator a inteniei
de renunare cu cel puin 3 luni în urm. 
Art. 38 alin. (3) prevede c dac brevetul  a fcut obiectul unui contract de licen,
renunarea este posibil numai cu acordul beneficiarului licenei. Contractul de licen
este o specie a contractului de locaiune privind bunuri mobile incorporale care este
invenia. Ca i locatorul de drept comun, liceniatorul trebuie s îi asigure liceniatului
folosina inveniei la adpostul exclusivitii pe care brevetul o ofer. De aceea,
locatorul (liceniator) titular de brevet are fa de liceniat  obligaia de a nu svâri acte/
fapte care s împiedice folosirea inveniei în regim de brevet. Cum renunarea   ar
conduce la încetarea brevetului, titularul de brevet este, în principiu, obligat fa de
liceniat s se abin de la renunare pe durata contractului de licen. Potrivit dreptului
comun, liceniatul poate ierta pe titular de aceast datorie, iar acordul   su pentru
renunare are natura juridic a unei asemenea iertri. Atunci când acordul este cu titlu
oneros el are natura unei renunri la drept cu titlu oneros, dar în ambele cazuri odat
ce s-a dat acordul, titularul este liber s depun declaraia de renunare.  
Întrucât art. 38 transform acest acord i în condiie de vali ditate a declaraiei de
renunare, condiie care protejeaz interesul privat al liceniatului, sanciunea
nerespectrii lui este nulitatea relativ a declaraiei de renunare ca i în cazul art. 38 (2).
Potrivit art. 38 (5), la un brevet acordat pentru inveniile clasificate ca secret de stat,
titularul poate renuna numai în urma declasificrii, i a publicrii cererii de br evet.
Sanciunea nerespectrii alin. (5) este nulitatea absolut a declaraiei de renunare. 
În toate cazurile, renunarea se înregistreaz la OSIM i fa de teri produce
efecte de la data la care invenia cade în domeniul public, în sensul c monopolul  de
exploatare al titularului înceteaz.  
29 
c.  Decderea 
Potrivit art. 43 din Lege, un brevet este meninut în vigoare numai sub condiia
ca titularul su s plteasc anual ctre OSIM taxa de meninere în vigoare a brevetului.
Aceast tax este cu atât mai mare cu cât durata care a rmas pân la expirarea
 brevetului este mai lung. Aceste taxe se numesc anuiti.
În cazul neplii taxei de meninere în vigoare a brevetului, opereaz sanciunea
decderii din drepturile decurgând din brevet , potrivit art. 43 (3) din Lege. Decderea
opereaz numai pentru viitor de la data la care în mod cumulativ hotrârea de decdere  
este înregistrat în Registrul Naional al Brevetelor de Invenie i se public în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrial.
În mod excepional, titularul care demonstreaz c neplata taxelor a fost cauzat
de motive justificate, el poate cere revalidarea brevetului într-un termen de cel mult 6
luni de la data publicrii hotrârii de decdere. 
Motive justificate:
-  Insolvena ar fi un caz fortuit (aberaie). Argumente: genera non pereunt (bunurile
de gen nu dispar).
-  În sensul regimului decderii, cazul justificat nu se refer la un caz fortuit sau de
for major, ci se refer la dificulti economice obiective ori la probleme de
organizare scuzabile în structura entitii care este titular de brevet. Dac este
persoan fizic i a fost bolnav/ în concediu în strintate.  
Hotrârea de revalidare se ia în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii de
revalidare sub condiia ca aceasta s fi fost însoit de plata taxei i de plata anuitii
datorate. Meniunea revalidrii brevetului se public în Buletinul Oficial de Proprietate
Industrial î n termen de 30 de zile de la rmânerea definitiv a hotrârii.  
Dac între data publicrii  hotrârii de decdere i data publicrii hotrârii de
revalidare, un ter folosete cu bun-credin invenia considerând ca ea a czut în
domeniul public sau ia msuri serioase i  efective pentru o asemenea folosire, atunci
legea îi recunoate un drept patrimonial specific care se numete drept de   folosin
personal ulterioar. În virtutea acestui drept, dei dup revalidare, brevetul intr în
vigoare iar titularul su beneficiaz de monopolul legal de exploatare, terul de bun -
credin poate i el s continue exploatarea, cu condiia s nu depeasc volumul
existent la data publicrii meniunii de revalidare. Acest drept nu poate fi cedat decât  în
cadrul patrimoniului de afectaiune pe care titularul dreptului de folosin l -a atribuit
 
30 
d.  Revocarea.
Este încetarea brevetului ca efect al unei decizii luate de OSIM pentru
neîndeplinirea condiiilor referitoare la eliberarea lui valabil. Tocmai deoarece se
 întemeiaz pe neîndeplinirea condiiilor de eliberarea, revocarea are efect retroactiv.
Exist dou categorii de revocare, i anume: 
-  Revocarea din oficiu.  Reglementat de art. 29 din Lege i are loc atunci când
 între momentul în care luat o decizie de eliberare a brevetului i momentul în
care comunic acea decizie, OSIM constat c nu erau îndeplinite condiiile
pentru eliberarea valabil a brevetului. Acest mod de revocare este din oficiu în
sensul c pentru validitatea revocrii nu este necesar ca aceasta s fie precedat
de o cerere a unui ter. OSIM este considerat autosesizat cu privire la verificarea
tuturor condiiilor de eliberare a brevetului, pân   la data comunicrii hotrârii
privind acordarea lui. Cu toate acestea, din punct de vedere practic este posibil
ca revocarea din oficiu s produc în urma sesizrii unui ter, întrucât în virtutea
art. 47 din Constituie, orice persoan are dreptul de petiionare fa de
autoritile publice, iar OSIM, în calitate de autoritate public, este obligat s
rspund inclusiv sesizrilor cu privire la validitatea brevetelor pe care a decis s
le acorde. Revocarea din oficiu poate fi decis atât pentru neîndeplin irea
condiiilor de fond ale obiectului/ subiectelor proteciei, cât i pentru
neîndeplinirea condiiilor de form ale proteciei. În schimb, în cazul în care
hotrârea de acordare a brevetului conine simple erori materiale, sanciunea
acestora nu va fi revocarea, ci rectificarea erorilor din hotrâre.  
-  Revocarea la cerere. Aceasta este prevzut de art. 52-53, 56-57 din Lege. Cererea
de revocare poate fi adresat de orice persoan interesat în termen de 6 luni de
la data publicrii meniunii de acordare a   brevetului. Cererea se soluioneaz de
o comisie de reexaminare din cadrul OSIM. Hotrârea comisiei de reexaminare
poate fi atacat cu contestaie la Tribunalul Bucureti în termen de 30 de zile de
la comunicare, iar hotrârea Tribunalului Bucureti cu privire la contestaie poate
fi atacat numai cu apel la Curtea de Apel Bucureti, nu i cu recurs. Motivele
pentru care se poate dispune revocarea la cerere sunt strict i limitativ prevzute
de lege. Acestea sunt în numr de 4: 
 
31 
o  Neîndeplinirea condiiilor de fond ale obiectului proteciei  
o  Descrierea inveniei, astfel cum a fost inclus în cererea iniial i precizat
pe parcursul procedurii de brevetare, nu este complet, în sensul c nu
dezvluie invenia într-o msur suficient pentru ca o persoan de
specialitate s realizeze invenia potrivit revendicrilor exclusiv pe
temeiul informaiilor cuprinse în descriere i fr a fi necesar s depun
efort creativ.
o  Situaia în care potrivit art. 52 (2) lit. c) obiectul brevetului depete
coninutul cererii, aa cum a fost depus. Exprimarea legii este obscur,
dar prin raportarea la legislaia european, se poate considera c se are în
vedere ipoteza în care descrierea iniial nu permitea realizarea integral a
inveniei în forma revendicat, iar o asemenea realizare este permis prin
adugirile aduse de solicitant la descrierea iniial pe parcursul procedurii
de brevetare. Ca rezultat se acord protecia pentru soluii care nu au fost
dezvluite la data de prioritate, ceea ce contravine principiului conform
cruia  brevetul se acord numai pentru ceea ce este nou i complet descris
la data de prioritate a cererii. Din acest motiv, un astfel de brevet poate fi
revocat parial, în sensul reducerii obiectului proteciei la ceea ce s-a
descris prin cererea iniial, cerere pe temeiul creia s -a acordat data de
prioritate.
o  Art. 56 din Lege –  neîndeplinirea cu intenie a uneia sau mai multor
condiii de form privind cererea de brevet. Întrucât textul nu distinge în
funcie de persoana a crei intenie frauduloas trebuie s fie determinat,
se poate deduce c sanciunea se aplic atât în cazul în care intenia
frauduloas aparine solicitantului, cât i atunci când aceasta aparine
membrilor personalului OSIM care sunt însrcinai s efectueze operaiuni
administrative legate de îndeplinirea condiiilor de form ale brevetrii.  
În funcie de ponderea pe care a avut -o condiia de fond sau de form
nerespectat, revocarea poate fi total sau parial.  
Procedura de soluionare a revocrii este o procedur contradictor ie în care
persoanei care a solicitat revocarea i titularului brevetului i se d posibilitatea de a îi
preciza punctele de vedere i de a administra dovezi în faa comisiei de reexaminare a
 
32 
aplicare a Legii 64 i în completare regulile prevzute de Codul de Procedur Civil.
Hotrârea cu privire la revocare luat de comisia de reexaminare are în consecin,
natura juridic a unui act juridic administrativ jurisdicional. Regula constituional
conform creia jurisdiciile administrative sunt facultative este respectat întrucât
pentru toate motivele pentru care se poate cere revocarea brevetului, se poate cere i
anularea acestuia, astfel încât folosirea de ctre persoana interesat a cii administrativ -
 jurisdicionale a revocrii nu este obligatorie pentru a obine desfiinarea brevetului.
e.  Anularea
 în urma neîndeplinirii unora dintre condiiile pentru eliberarea sa valabil. Pentru a
soluiona o cerere de anulare, legea 64 prevede competena material exclusiv a
Tribunalului Bucureti. Hotrârile Tribunalului Bucureti pot fi atacate cu apel la
Curtea de Apel Bucureti într-un termen derogatoriu fa de dreptul comun, în 30 de
zile de la comunicare. Raiunea acestui termen mai lung decurge din faptul c motivele
anulrii presupun prin natura lor un nivel ridicat de tehnicitate, astfel încât pregtirea
unei ci de atac cu privire la aceste motive necesit, de regul, o perioad de timp mai
 îndelungat decât în situaiile obinuite. Hotrârile Curii de Apel Bucureti pot fi
atacate cu recurs la ICCJ pentru care de asemenea se prevede în art. 55 (2) un termen
derogatoriu de 30 de zile de la comunicare.
Anularea brevetului poate fi cerut numai pentru motivele expres i limitativ
prevzute de art. 54 (1) i de art. 56 din Lege. Motivele de anulare sunt urmtoarele: 
-  Invenia nu îndeplinete condiiile de fond ale obiectului proteciei. Anularea
pentru acest motiv are natura juridic a unei nuliti absolute, astfel încât ea
poate fi invocat de orice persoan interesat i nu poate fi acoperit   prin
confirmare. Raiunea soluiei rezid în faptul c prin condiiile de fond ale
obiectului proteciei se urmrete protecia unui interes general, i anume
interesul terilor de a folosi în mod liber i neîngrdit soluiile cuprinse în stadiul
tehnicii sau care rezult cu eviden din acesta.  
-  Caracterul incomplet al descrierii. Obiectul brevetului nu dezvluie invenia
suficient de clar i complet pentru ca o persoan de specialitate s o poat realiza
pe baza descrierii. i anularea pentru acest motiv are natura juridic a nulitii
 
33 
societatea s beneficieze de toate cunotinele disponibile referitoare la soluiile
tehnice noi în legtur cu care se acord brevet de invenie.  
-  Obiectul brevetului depete coninutul cererii aa cum a fost depus. Anularea
pentru acest motiv are natura juridic a unei nuliti absolute, întrucât cerina de
form înclcat urmrete protecia interesului general al societii de a nu se
limita libertatea terilor de exploatare a soluiilor tehnice decât cu privire la
soluii tehnice noi complet descrise de titularul de brevet la data aprecierii
noutii care este data de prioritate. 
-  Protecia conferit de brevet a fost extins. Formularea art. 54 (1) lit. d) care
prevede acest motiv este extrem de obscur, dar se pare c se are în vedere
ipoteza în care modificându-se formularea revendicrilor pe parcursul
procedurii de brevetare, se ajunge la acordarea unui brevet care confer protecia
asupra utilizrii unor soluii tehnice care nu au fost cuprinse în obiectul cererii
iniiale la data de prioritate a acesteia fie pentru c descrierea nu includea acele
soluii, fie pentru c revendicrile de la data de prioritate nu le viza. În
consecin interesul ocrotit prin aceast cauz de nulitate este acelai ca i pentru
cauza anterior analizat, i anume protecia libertii terilor de a exploata toate
soluiile tehnice disponibile exceptându-le numai pe cele noi i complet descrise
la data de prioritate a brevetului. Ca urmare, anularea pentru acest motiv are tot
natura juridic a unei nuliti absolute.  
-  Titularul de brevet nu era îndreptit la acordarea de brevet. Acest motiv vizeaz
protecia condiiilor de fond ale subiectelor proteciei prin brevet, i în consecin
ocrotete un interes de natur privat al persoanei îndreptite de a obine
 brevetul ce i se cuvine. Ca urmare, anularea pentru acest motiv, are natura
 juridic a unei nuliti relative cu consecina c ea nu poate fi cerut decât de
persoana al crei interese este ocrotit de lege i a fost înclcat la eliberarea
 brevetului, i anume de persoana îndreptit la brevet, iar nu i de ali ter. Tot
ca urmare a regimului de drept comun a nulitii relative, persoana îndreptit
la eliberarea brevetului poate renuna la dreptul su de a cere anularea prin
confirmarea brevetului eliberat unei alte persoane. De regul, anularea pentru
acest motiv este parial i vizeaz numai meniunea cu privire la titular din
 brevetul acordat. În urma admiterii aciunii în anulare OSIM rectific aceast
meniune, acord brevetul persoanei îndreptite i public schimbarea
titularului.
34 
-  Art. 56 –  neîndeplinirea cu intenie frauduloas a unei condiii de form a
 brevetrii. Are natura juridic a unei nuliti absolute întrucât condiia
neîndeplinit urmrete interesul general ca persoanele implicate în eliberarea
 brevetului s acioneze cu bun-credin pentru respectarea condiiilor legale
menite s restrâng posibilitatea de acordare a unor monopoluri tehnologice
temporare.
Prin derogare de la dreptul comun referitor la termenele de prescripie pentru
invocarea nulitii relative, respectiv imprescriptibilitatea nulitii absolute, anularea
 brevetului poate fi cerut numai pe durata de valabilitate a acestuia. Dac s -a dispus
anularea, ea are efect retroactiv.
Atât anularea, cât i revocarea pot avea caracter parial. La o desfiinare parial a
 brevetului, se poate ajunge în 3 feluri:
o  Reclamantul cere desfiinarea total i organul decident admite în parte
aceast cerere 
o  Reclamantul cere doar desfiinarea în parte i cererea sa este admis  
o  Reclamantul cere desfiinarea  în tot sau în parte, iar titularul de brevet
pârât cere el însui restrângerea brevetului la o parte pe care el o conferea
la data introducerii aciunii. O asemenea cerere poate fi formulat de
titular pe cale reconvenional sau pe cale de excepie (aprare) în prim
instan atât în procedurile de revocare, cât i în cele de anula re. În ceea ce
privete restrângerea pe cale de excepie a propriului brevet. Titularul o
poate invoca ca aprare i în cile de atac, îns, în acest stadiu procesual,
el nu mai poate formula cerere reconvenional.  
Aprarea drepturilor nscute din brevet 
Mijloacele administrative, penale i civile de aprare a drepturilor nscute din brevet –  
note de curs.
35 
Modelele de utilitate
Acestea reprezint un titlu de proprietate industrial care are ca obiect la fel ca i
 brevetul o soluie tehnic nou aplicabil industrial. De aceea, ca regul, modelele de
utilitate sunt concepute ca un mijloc de protecie alternativ la brevet.  
În ceea ce privete condiiile proteciei, exist îns 4 deosebiri între modelele de
utilitate i brevet, deosebiri care fac ca în anumite cazuri inventatorul sau succesorul
su în drepturi s nu poat dispune decât de una dintre cele dou forme de protecie,
fr a avea un drept de opiune. 
Sediul materiei pentru modelele de utilitate este Legea 350/2007.
Diferenele dintre modelele de utilitate i brevete cu privire la condiiile de fond
ale obiectului proteciei (4 diferene):  
-  Pe când invenia brevetabil presupune activitate inventiv, modelul de utilitate
poate fi acordat i pentru o invenie care depete numai nivelul unei simple
 îndemânri profesionale. Potrivit Regulamentului de aplicare al Legii 350/2007, o
soluie tehnic depete nivelul simplei îndemânri profesionale dac aduce un
avantaj fa de soluiile din stadiul tehnicii, indiferent de natura acestui avantaj.
Se exemplific posibile avantaje: o mai mare uurin în utilizarea unei soluii
cunoscute, un randament mai bun pentru o soluie anterioar , inclusiv un
consum de resurse mai redus etc. În practic, condiia depirii stadiului simplei
 îndemânri profesionale este prezumat odat ce s -a stabilit noutatea soluiei
tehnice.
-  Un model de utilitate nu poate fi acordat pentru un material biologic, indiferent
de natura acestuia.
-  Nu se pot proteja prin modele de utilitate substanele chimice i nici compoziiile
farmaceutice
-  Un model de utilitate nu poate fi acordat pentru invenii de procedeu, ci numai
pentru invenii de produs. 
Legea 350/2007 prevede prin dispoziii de trimitere c acordarea modelelor de
utilitate i regimul acestora urmeaz în principiu, aceleai reguli ca i brevetul de
invenie cu privire la condiiile de fond ale subiectelor proteciei, examinarea de ctre
OSIM a condiiilor de form, coninutul drepturilor conferite cu titlu de protecie,
transmiterea, încetarea i aprarea acesto r drepturi.
 
36 
Diferenele fa de regimul brevetului sunt urmtoarele: 
-  În cadrul procedurii de eliberare a modelului de utilitate, OSIM nu procedeaz la
examinarea condiiilor de fond ale obiectului proteciei. Spre exemplu, nu se
verific condiia noutii. Titlul de protecie este emis în urma examinrii
condiiilor de form i în aceleai limite ca i pentru brevet a condiiilor de fond
ale subiectelor proteciei. Examinarea condiiilor de fond ale obiectului proteciei
se va face numai dac în urma eli berrii modelului de utilitate, un ter va
contesta îndeplinirea acestor condiii fie pe calea unei cereri de revocare, fie pe
calea unei cereri de anulare. În consecin, prezumia de validitate a unui model
de utilitate este mai slab decât prezumia de validitate a unui brevet, întrucât în
cazul condiiilor de fond ale obiectului ea se întemeiaz pe o simpl declaraie
din partea titularului. În cursul procedurii de brevetare, solicitantul poate cere
transformarea cererii de brevet într-o cerere de model de utilitate. Aceast
transformare poate opera pentru motive de oportunitate la aprecierea
solicitantului oricând pe durata procedurii de brevetare . Mai mult, chiar i dup
eliberarea brevetului, solicitantul devenit titular poate cere transformarea cererii
de brevet într-o cerere de model de utilitate, dac brevetul acordat este anulat
sau revocat pentru neîndeplinirea condiiei activitii inventive. În toate cazurile,
 în urma transformrii cererii de brevet în cerere de model de utilitate, data de
prioritate a cererii de brevet va fi meninut i pentru cererea de model de
utilitate. Tot în toate cazurile, transformarea nu poate avea loc dup împlinirea
unui termen de 10 ani de la data de prioritate. Invers, o cerere de model de
utilitate poate fi transformat într-o cerere de brevet cu pstrarea datei de
prioritate, numai dac transformarea este cerut înaintea hotrârii de acordare a
modelului de utilitate sau de respingere a modelului de utilitate solicitat. Durata
modelului de utilitate este de 6 ani i ea poate fi prelungit cel mult de dou ori
cu durate succesive de câte 2 ani (6+2+2 =10 ani). Rezult c durata   maxim a
unui brevet este de 10 ani. În practic, modelul de utilitate este folosit de ctre
solicitani pentru a evita consecinele negative ale prelungirii procedurii de
 brevetare. Astfel, deoarece procedura de brevetare presupune examinarea
condiiilor de fond ale obiectului, ea are o durat medie de 5 ani, timp în care
 
37 
Dimpotriv, deoarece acordarea unui model de utilitate nu presupune
examinarea condiiilor de fond ale proteciei, durata de acordare a acestuia este
de circa 1 an. De asemenea, dac invenia este un produs, altul decât un material
 biologic sau o substan chimic ori farmaceutic, dac ea îndeplinete condiia
activitii inventive, atunci este îndeplinit a fortiori  i condiia îndeplinirii
simplei îndemânri profesionale. În consecin solicitanii pot alege s cear în
acelai timp, cu aceeai dat de prioritate atât acordarea unui brevet de invenie,
cât i acordarea unui model de utilitate, ei obinând în felul acesta mai rapid
aceleai drepturi pe care le ofer i brevetul i meninând modelul de utilitate
pân la acordarea brevetului. Chiar i dac nu au cerut acordarea modelului de
utilitate odat cu cererea de brevet, solicitanii brevetului pot depune ulterior o
cerere de acordare a modelului de utilitate care s fie admis înainte de cerea de
acordare a brevetului. În acest caz, pentru cererea de model de utilitate, soluia
nu mai este nou, îns cu toate acestea, solicitantul va beneficia de exclusivitate
pe temeiul modelului de utilitate acordat, pân la desfiinarea acestuia prin
revocare sau anulare la cererea unui ter interesat s se   constate lipsa noutii
sau, dup caz, pân la acordarea brevetului. De aceea, protecia prin model de
utilitate este adesea conceput ca fiind complementar proteciei prin brevet.  
Protecia creaiei tehnice cu caracter de invenie 
Potrivit art. 73 din Legea 64, autorul unei soluii tehnice care este nou pentru o
anumit unitate i util acestei uniti are dreptul personal nepatrimonial de a pretinde
unitii eliberarea unui certificat care s ateste calitatea sa de autor al acestei soluii i
dreptul patrimonial de crean de a pretinde unitii  încheierea unui contract prin care
s se stabileasc o remuneraie suplimentar.  
Acest drept de crean este supus dreptului comun al prescripiei extinctive, ceea
ce presupune c se prescrie în termen de 3 ani de la data la care autorul a cunoscut c
soluia pe care a propus-o este util unitii. 
În cazul nerespectrii de ctre unitate a acestui drept de crean, autorul poate
solicita executarea creanei prin echivalent, solicitând despgubiri pentru neîncheierea
contractului, despgubiri care se stabilesc în funcie de rezultatele economice ale
 
38 
CURS VI – 11.11.2013
Desene i modele = desene i modele industriale, dar denumirea nu e pe placul
legiuitorului european.
Modele industriale  (noiune folosit în practic) –   reglementate de Legea
129/1992 privind protecia desenelor i modelelor, modificat prin Legea 280/2007, iar
art. 53 modificat în 2012 prin Legea de punere în aplicare a CPC.
Art. 2 litera d) –  desenul sau modelul  este definit ca aspectul exterior al unui
 produs sau a unei pri a acestuia, redat în 2 sau 3 dimensiuni, rezultat din combinaia dintre
 principalele sale caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, form, textur, i/sau materiale
ale produsului în sine i/sau ornamentaiile acestuia.
Din definiie rezult c tot ceea ce condiioneaz aspectul exterior al unui produs,
fie c este vorba de produsul în sine, fie c este vorba de ambalajul su, poate fi impus
noiunea de desen sau model. 
Desenul sau modelul pot privi produsul în ansamblu ori numai o parte a
aspectului sau exterior.
În cazul în care aspectul exterior protejat este bidimensional  (cazul cel mai
frecvent al etichetelor), obiectul proteciei este un desen , eventual industrial. Dac este
tridimensional , obiectul proteciei este un model.
Desenul i modelul intr împreun în coninutul noiunii de design. Ca i marea
majoritate a celorlalte obiecte a proprietii industriale, designul este protejat prin titlul
de protecie, act administrativ emis de OSIM, care se numete certificat de înregistrare.
Certificatul de înregistrare este supus condiiilor generale ale actului juridic de
validitate, precum i unor condiii specifice. Acestea din urm de clasific în condiii
de fond ale obiectului proteciei , condiii de fond ale subiectelor proteciei i
condiiile de form ale proteciei.
Condiiile de fond ale obiectului proteciei 
Aceste condiii ocrotesc interese generale i sanciunea   nerespectrii lor este
nulitatea absolut  a certificatului de înregistrare, nulitate care se constat   fie pe calea
administrativ- jurisdicional a opoziiei, urmat de contestaie, î n cursul procedurii de
emitere a certificatului, fie pe calea judiciar   a aciunii în anulare, dup  finalizarea
procedurii de emitere a certificatului. Acestea sunt:
 
39 
1.  Designul este o creaie intelectual – este produs de mintea ome