15
DRUM UL MILITAR DE LA NOVIO DVNVM LA CALLA TIS IN LUMINA ITI NERARIILOR ANTlCE ANDREI ARICESCU Ne- am propus sa aducem in discutie datele pe care ni Ie of era izvoar ele an tice privind 0 parte din drumul strategic care in c onjura teritoriul de azi a1 Dobrogei , urmarind cursul Du narii litoralul IV Hirii Negre, anume) portiunea cup rinsa intre Noviod unu ln Callatis, deoarece tocmai pe aceasta ruta trans mise de principalele iti- nerarii, Tabula Peutingeriana 1 ltinerarium Antonini 2, si nt Inai putin concordante, aUt in ce prive9t2 mentionat e, elt distantele dintr e cele care apar in amb ele documente; pe de alta par te, pentru drw11ului care urmarea litoralul pontic, av e tTI posi b ilitatea com parari i ,+erificarii eli ajutorul datelor existente in aite s urse an- tice : scutul de 1a Dura-Europos 3, el indicind un itinerar mili - ta r, textele lui Straba I, Arrian 5, Fara indoiala, incercare a noastra nu constituie 0 nout ate in ce s ubiec tul ::j. les, de datele pe care avem int entia sa Ie discutam ocupindu-se atit editorii itiner ar iilor, ci t cerc et atorii ist 0riei romane a Dobr cgei, dirrtre care se cuvine sa amin- tim in primul rind pe V. Parvan 6, J. Weiss ' R. Vulp 2 8 ; un st udiu mai am anunti t al drumului de -a lungul coast21or maritime il datoram lui 1 K urt Miller Romana, Ri:imische Rcisewege an der Hand del" Tabula Peutingeriana , Stuttgart . 1916, col. 505-51 2; F.H.D.R., 1, 1964, p. 738. :? Otto Cuntz, Iti nerari a Romana, 1. Itineraria Antonini Augusti et Burdi- galense, Le ipzig, 1929, p. 32-33 ; F.RD.R. , I, 1964, p. 748. 3 Fr. Cumont, Fouilles de Doura-Europos Paris, 1926, p. 323- 334; 1. Miti- \elu, Itineraria Romana . Le bouclier de Dura-Europos, in B.S.N.R., 37, 1943, nr.91 . p. ; F.H.D.R., 1, 1964, p. , Geographi ca, VII, 6, 1 (in F.H.D.R., 1, 1964, p. 248). 5 II6 v"! oIJ, 20-24 (in F.H.D.R., 1, 1964, p. 588- 592). 6 Salsovia, Bucure$ti , 1906, p. 19--24 ; cf. referirile din Ulmetum, 1, in A.R.M.S.I .• s. 2, t. 34, 1912, p. 576 $i urm. 7 Die Dobrudscha im Alt ertum, Sar ajevo, 1911, p. 43 $i urm. tI H i stoi-re ancienne de la Dobroudja, Bucure$ti, 1938, p. 164-163 $i Din istoria Dobrogei, 2, 19 68, p. 204-206.

Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

A. Aricescu, Pontica 8, 1975, pp. 315-329

Citation preview

Page 1: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL MILITAR DE LA NOVIODVNVM LA CALLA TIS IN LUMINA ITINERARIILOR ANTlCE

ANDREI ARICESCU

Ne-am propus sa aducem in discutie datele pe care ni Ie of era izvoarele an t ice privind 0 parte din drumul strategic care inconjura teritoriul de azi a1 Dobrogei, urmarind cursul Dunarii ~i litoralul IVHirii Negre, ~i anume) portiunea cuprinsa intre Noviodunuln ~i Callatis, deoarece tocmai pe aceasta ruta ~tirile trans mise de principalele iti­nerarii , Tabula Peutingeriana 1 ~i ltinerarium Antonini 2, sint Inai putin concordante, aUt in ce prive9t2 a~ezarile mentionate, elt ~ i distantele dintre cele care apar in ambele documente; pe de alta parte, pentru cunca~terea drw11ului care urmarea litoralul pontic, avetTI posib ilitatea comparari i ~i ,+erificarii eli ajutorul datelor existente in aite surse an­tice : scutul de 1a Dura-Europos 3, el insu~i indicind un itinerar mili­tar , ~i textele lui Straba I, ~i Arrian 5, Fara indoiala, incercarea noastra nu constituie 0 noutate in ce prive~te subiectul ::j. les, de datele pe care avem intentia sa Ie discutam ocupindu-se atit editorii itinerariil or, cit ~i cercetatorii ist0riei romane a Dobrcgei, dirrtre care se cuvine sa amin­tim in primul rind pe V. Parvan 6, J. Weiss ' ~i R. Vulp2 8 ; un studiu mai amanuntit al drumului de-a lungul coast21or maritime il datoram lui

1 Kurt Miller !tine1'~r'ia Romana, Ri:imische Rcisewege an der Hand del" Tabula Peutingeriana, Stuttgart. 1916, col. 505-512; F.H.D.R., 1, 1964, p. 738.

:? Otto Cuntz, Itineraria Romana, 1. Itineraria Antonini Augusti et Burdi­galense, Leipzig, 1929, p. 32-33 ; F.RD.R., I, 1964, p. 748.

3 Fr. Cumont, Fouilles de Doura-Europos Paris, 1926, p. 323- 334; 1. Miti ­\elu, Itineraria Romana. Le bouclier de Dura-Europos, in B.S.N.R. , 37, 1943, nr.91 . p. 78~91 ; F.H.D.R., 1, 1964, p. 724~726.

, Geographica, VII, 6, 1 (in F.H.D.R., 1, 1964, p. 248). 5 II€p£T.:'(;O~ EO~£(')GU II6 v"!oIJ, 20-24 (in F.H.D.R., 1, 1964, p. 588- 592). 6 Salsovia, Bucure$ti, 1906, p. 19--24 ; cf. ~i referirile din Ulmetum, 1, in

A.R.M.S.I .• s. 2, t. 34, 1912, p. 576 $i urm. 7 Die Dobrudscha im Altertum, Sarajevo, 1911, p. 43 $i urm. tI H i stoi-re ancienne de la Dobroudja, Bucure$ti, 1938, p. 164-163 $i Din

istoria Dobrogei, 2, 1968, p. 204-206.

Page 2: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

31~ A. ARICESCU

1. Mititelu 9; CU toate acestea, consideriim cii reluarea discutiilor 'ii cer­cetarea amanuntita a datelor, ca !?i referirea la situatiile din teren, mai pot aduce c1arificari 'ii pot prilejui emiterea unOr ipoteze care ar avea darul sa inlature, macar in parte, nelamuririle inca existente ~i sa explice inconsecventele care apar in documentele respective.

Cit prive'ite insemniitatea strategica a drumului la care ne refe­rim, credem di nu mai incape indoiala di eI reprezenta principala cale de legiitura 'ii deplasare a unitatilor militare in partea rasariteanii a Dobrogei, pastrindu-~i totodata !:?i caracterul comercial, ca mijloc de comunicatie intre puternicele centre economice de pe litoral 'ii din nor­dul Scitiei Mici. Cil este yorba de un drum militar, ne-o dovede'ite atit Itinerarium Antonini, unde sint indicate etapele de mar'i 'ii punctele de aprovizional'e ale trupelor 10, cit !?i Tabula Peutingeriana, care marcheaza principalele a~ezari fortificate ale limesului scitic si de pe coastele Pon­lului Euxin. Scutul arca'iului din cohors XX Palmyrenorum nu face decit sa intareasca aceasta afirmatie. De altfel, pentru timpul in care au fost ,""catuite cele trei documente (in mare, secolul al III-lea "), avem 'ii dovezi epigrafice ale prezentei efective a armatei in zona litoralului, fie cil ne gin dim la interventia comandantului flotei militare de la No­viodunU1n in administrarea teritoriulul histrian 12, fie ca ne referim la citeva inscriptii care atesta prezenta unar unitati militare la T01nis, ca ala Gaetulorum 13 sau cohors I Cilicum g. Apare evident deci , ca in vremea respectiva, ora~ele pontice ~i intregul lit oral erau incadrate concret in sistemul defensiv al provinciei 15.

Revenind la documentele care ne intereseaza, vom reproduce, in primul rind, datele pe care Ie contin pentru portiunea de drum de care ne ocupam :

- Tabula Peutingeriana : Naviodunum - Salsavia = XL! m . p. = = 60,639 km; Salsovia - Ad Stoma = XXIV m.p. = 35,496 km; Ad Stoma - Histria = LX m.p. = 88,740 km; Histria - Tamis = XL m.p. = 59,160 km; Tamis - Stratoni = XI! m.p. = 17,748 km; Stratoni - Callatis = XXI! m.p. = 32,538 km.

9 Op. cit. (nota 3 de mai sus). 10 D.v. Berchem, Uannone militaire dans l'Empire Romai,n au lIIe sieele,

in Memoires de la Societe nationale des antiquaires de France, 80, 1937, 10, p. 117 ~i urm.

11 Pentru datarea prototipului ce a stat la baza formei in care ni s-a trans­mis Tabula Peutingeriana , d. C. Daicoviciu, Le probleme de Ia continuite en Dacie, in Revue de In Transylvanie, 6, 1940, p. 54 = Der.cica, ClUj, 1969, p. 486 ; cf. ~i F.H.D.R., 1, 1964. p. 737. Itinerarium Antonini a fost alcatuit, fiind com­pletat de-a lungul anilor, dupa un model din vremea lui Caracalla ~cf. D. v. Berchem, op. cit., p. 166-181). Scutul de la Dura-Europos dateaza din perioada 230-260 (cf. Fr. Cumont, op. cit. ; I. Mititelu, op. cit., p. 91).

12 1. 1. Russu, in S.C.I.V., 6, 1955, 1-2, p. 80. 13 A. Radulescu, in S.C.I.V., 14, 1963, 1, p. 90. nr. 10. 14 D. Tudor, in M.C.A., 2, 1956, p. 582-583, nr. 51-52. 15 A1. Suceveanu, in R.R.H., 13, 1974, 2, p. 217 ~i unn., crede Ca se poate

vorbi, mai ales pentru perioada respectiv<1, de un limes pontic.

Page 3: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL MILITAR DE LA NOVIODUNUM LA CALLATrS 311

Itinerarium Antonini: Noviodunum - Aegyssus XX IV m.p. = 35,496 km; Aegyssus - Salsovia = XVII m.p. = 25,143 km ; Salsovia - Salmorus (adica Halmyris 16) = IX m.p. = 13.311 km; Salmorus - Vallis Domitiana = X,TIJ m .p. = 25,143 km; Vallis Do­mitiana - A d Salices = XXV I m.p. = 38,454 km; Ad Salices -H istria = XXV m.p. = 36,975 km; Histria - Tomis = XXXVI m.p. = = 53,244 k m ; T omis - Callatis = XXX m.p. = 44,370 km.

- Scutum Durae-Europi repertum: Callat is - Tomis, prin Amlai­dina ~i Stratonus, = 33,400 m.p. = 49,399 km; Tomis - Halmyris = = 74 m.p .. = 109,H6 km; HaImyris - £luviul Istros = 44 m.p. = = 65,076 km ; flu,'iul Danubius - Tyros = 84,500 m.p. = 124,975 km 17.

Comparind Tabula Peutingeriana eli itinerarit17n Antonini, prima constatare pe care 0 putem face este ca in cel de al doilea document, intre N oviodunum ~ i Histria, apar localitati mai multe (Aegyssus, Sal­morus, Vallis Domitiana, Ad Salices) ~i in consecinta, dist"ntele sint mai scurte (intre IX $i XXVI m.p.) , adica in limitele pasibile pentru a fi parcurse intr-o zi de marli ; doar ultimele doua distante, intre Histria .oi Tomis ~i intre Tomis ~i Callatis, -de XXXVI ~i, respectiv, XXX m.p., fiind prea mari, probabil ca erau parcurse in cite doua etape fiecare, documentul neindicindu-ne punctele de oprire intermediare, oare nu vor fi fost centre fortificate demne sa fie mentionate sau nu vor fi con­stituit statii de aprovizionare a trupelor 1,. In Tabula Peutingeriana apar distante mult mai mari, de XL m.p. (Histria - Tomis), XLI m.p. (Noviodunum - Salsovia) ~ i LX m.p. (Ad Stom.a - Histria), care nil puteau constitui etape de mar~. Fata de Itinerarium Antonini, in Tabula Peutingeriana apar in plus doua puncte : Ad Stoma ~i Stratoni. Aceastil localitate din urma imparte in doua tocmai una dintre distantele lungi din ltinerarium Antonini.

Cercetarile de pina acum nu au dus la identificarea certa in te­ren a urmatoarelor locaJitati inregistrate de cele doua documente 19 :

Salmorus = Halmyris 20, Vallis Domitiana, Ad Sal ices (din I t inerarium Antonini) ~i Ad Stom.a, Stratoni (din Tabula Peuti ngeriana). Credem ca se mai pot face unele precizari in legiitura eu 0 parte dintre aeestea.

Ad St01na ne conduce spre una din gurile Dunarii ~i cutn itine­rariul treee prin Salsovia, care se afla pe bratul Sf. Gheorghe 21, evi-

16 v. Pan'an, Sal so via, Buc ure.$ti , 1906. p. 22; R. Vulpe, H.A.D., p. 301, 335; T.I.R. , L - 35, p. 63, s.\'.

17 Distantele de pe scut fHnd marcate eu litere grece~ti, Ie-am redat ell c ifre arabe, mai ales datorita diviziunilor. Cit prive.$te denumirile, Ie-am folosit pe cele considerate corecte (cf. T.I.R., L - 35, passim), lara a tine seama de for­mele pe care Ie au toponimele in cele trei documente.

lS Nu este exclus ca Si distantele de XXIV m.p. (Noviodunum - Aegyssus) , XXV m.p. (Ad. Salices - Histria) ~i XXVI m.p. (V allis Domitiana - Ad Salices) sa fi fost parCllrse in cite doua etape.

19 Propuneri de localizare au fost facute de V. Parvan, J. Weiss. R. Vulpe in lucr<'lrile citate la notele 6-8, fara insa a se depa.s i stadiul de ipoteza.

20 1. Mititelu, op. cit. , p. 86-87 ~i harta I , intelege di este vorba de dou;1 localitati diferite.

21 V. Parvan, Salsovirr" Bucure~ti, 1906, passim (in special p. 24-25).

Page 4: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

318 A. ARICESCU

dent ca denumirea se refera la gura acestui brat, cum de altfel ne-o sugereaza ~i geograful anonim din Ravenna 22, care, reluind eli citeva veacuri mai tirziu date din Tabula Peutingeriana 23, denume~te punctul respeetiv Stoma Peuci. Ineercarea de a identifica Ad Stoma cu ruinele de la Dunavatul de Sus 2", afiate Ja limita teritoriului solid de la sud de bratul Sf. Gheorghe, se love~te de nepotrivirea cu distan\a pe care ne-o da Tabula Pel(tingeriana intre Salsavia ~ i Ad Stoma (XXIV m.p. = ~ 35,496 km); dar intre Mahmudia ~i Dunava\ui de Sus sint pe uscat cel mult 18 km. Am putea erede ca ne aflam in fata unei erori a doeu­mentului, ceea ce ni se pare di nu este plausibil, avind in yedere exac­titatea distan\elor indicate intre localita\ile de pe ruta de care ne oeu­pam. Mai degraba, credem ca punctul numit Ad St01na, a~a cum ne-o indica ~i cuvintul insu~i , trebuie cautat la Jocul de contact al bratului Pellce eu marea, loc ce trebuie sa se afle astii2i in delta, poate pe la grindul Caraorrnan 2.j. In feluI acesta , ajungem 1a incheierea di drumul indicat de Tabula Peutingeriana nu se parcurgea pe uscat, ci pe apa, pentru ea aecesul in delta era altfel foarte difieil iar, pe de alta parte, ne punem de acord ~i cu distan\a notata in document intre Salsavi2 ~i Ad Stoma, distan\a sporita considerabil de meandrele bra\ului Sf. Gheor­ghe in compara\ie eu oriee drum de uscat ee s-ar fi indreptat de Ia l\1ahmudia spre mare, ]a nord de lacul Razelm. Aceasta parere credeln di este sustinuta ~i de aIte dovezi, de care ne vorn ocupa mai jos, oferite de campara rea celor doua itinerarii. Ad Sto1TUl era probabil un punct de aprovizionare ~i de transbordare de pe vasele fluviale pe cele marititne $i invers, cum pare sa rei.usa, rani \ireo precizare toponimidL dinlr-un pasaj al lui Zosimos 26. Faptul ca ilinerariu! marcal de Tabula Peuiingeriana era parcurs pe calea apelor, este sugerat ~i de impreju­rarea ca. din document este omisa 0 a~ezare atit de importanta $i de

2:! J. Schentz, ltineraria Romana. Ravennatis Anonymi Cosmographia et Guidonis Geographica, Leipzig, 1940, p. 47; F.H.D.R., 2, 1970. p. 580.

2J F.H.D.R., 2, 1970, p. 579. 210 R. Vulpe, H.A.D., p. 301 ~i D.l.D., 2, 1968, p. 205; d. $i T.I .R., L - 35,

p. 21. J. Weiss, op cit, P 57, credea eft localitatea Ad Stoma trebuie cautata la Sulina

25 Cum reiese din cele mai autorizate cercetari asupra genezei $i evolutiei deltei, aceasta nu $i-a schimbat inHiti!',iarea prea mult de 1a !nceputu1 erei noa­stre pina astazi (d. D. M. Pippidi, ContributH la istoria veche a Romaniei 2.

Bucuresti, 1967, p. 367, unde este data $i bibliografia de specialitate). in oriee caz, Ad Stoma trebuie Sa se fi aflat pe un teren solid, in dreapta sau in stinga bra~ului Sf. Gheorghe.

26 Historta nova. IV, 10 (in F.H.D.R., 2, 1970, p. 30U). Daca urmarim cursu1 apei pe bra~ul Sf. Gheorghe, ajungem cu distanta indilcatil de Tabula Peutinge­riana intre SaZsovia Si Ad Stoma. la un punet aflat la cca 6 km (4 mii de pa~i)

in aval de Dunavfrtu l de Sus; aceastft cifra, destul de mica, ne face 53 nu con­sideram cu totul nejustificata ipoteza identificar ii acolo a sta~iunii Ad Stoma. eu condi~ia ca itinerariul sa fi fost parcurs pe calea apelor. Prin urmare, 0 even­tuala dovada viitoare di Ad Stoma se afla in adevar la Dunavatul de Sus, nu ar face altceva decit sa confirme parerea noastra ci'i drumul descris in 1'abu~a nu putea fi parcurs pe uscat.

Page 5: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL IIULITAR DE LA NOVIODUNU1\I LA CALLATIS 31 9l

bine cunoscuta cum era Aegyssus; aceasta inseamna, credem, ca cel putin de la Noviodununz, daca nu chiar de mai inainte 27, drumul de uscat era paras it, corabiile nefacind eseala pina la Salsovia, in t imp ceo oprirea la Aegyssus era obligatorie pentru cei ce parcurgeall aceea~i ruta in mar9, a9a cum reiese din Itinerariurrz. Antonini 28.

Halmyris, care apare in Itinerariu1n Antonini eu forma latina a nurnelui (S almorus), este 0 loeali tate atestata de mai multe izvoare antice .. cum sint seutul de la DW'a-Europ os 29, Hierocles 30, Procopius din Cae­sarea :::1', Notit ia Episcopat1Lun~ 32 etc. Comparind aeeste 9tiri, putem ajunge la 0 localizare aproximativa a a~ezarii, intr-W1 spatiu limitat. Insu~i numele ne ar ata. ea localitatea se afla pe malul golfului Halntyris (azi laeul Razelm 33) ; de la Proeopius aflam eli era eea mai indepiirtatii cetate a Seitiei Mici, dincolo de Aegyssus, deci catre gurile D unarii ; de~i nu er a situata pe malul f1uviului , din listele lui Hieroc1es 9i din Notitia Episcopatuu7n rezul ta ea se afla intr-o zona apropiata de Dunare 34; in sfir~it, distanta de IX 1n.p. pe care 0 da itinerarium Antonini intre' Salsovia ~i Salnwrus, ne indreapta, tinind cont ~i de 81nanuntele reie$ite din izvoarele abia citate, catre tinutul aflat pe rnalul Razelmului, intre DunaYatul de J os ~i Sarinasuf, astfel ea identificarea propusa eu rUl-·

nele de la "Cetatea Zaporojenilor " pare plausibilil 35.

'2"j Poate ca din acela$i mobv lipse::,te din Tabula ~i Dinogetia, lucru expli­cabil mai ales daca aceasta fortareata se aila 1a vremea aceea pe stinga fluviu­lui (ct. Gh . ,stefan, in Dacia, N. S., 2, 1958, p. 317 $i urm). Cercetatorii care s-au ocupat de acest drum, au inte1es ca toate izvoarele indica doar itinerarii pe uscat (d. V. Parvan, Salsovia, Bucure~ti, 1906, p. 25, care considera di d iferentele exis­tente in documente se datoreaza instabilit.atii drumului -din pricina navalirilor, fiecare restaurare a limesului aducind schimbari in ordinea ~i numarul castelelor; J. vVeiss, op. cit., p. 56-57, socotea ca de la lacu! Halmyris catre sud, izvoarele mentioneaza doua $osele diterite; L Mititelu, op. cit., ,cI'edea ca existau mai muJte variante ale drumului terestru intre Callatis ~i Tomis, de asemenea intre· Tomis $i Histria, fara sa observe insa ca deosebirile cele mai mari lntre i tine­rarii erau tocmai pe d istanta H istria - Salsovia).

28 V. Parvan, op. cit., p . 24, a subliniat coincidenta intre distantele date· de cele doua izvoare privind totalul lor de la Noviodunum la Salsov ia (XLI m .p.) . dar este de parere cEi. Aegyssus a fast ornis din Tabula datorita neglijentei copi­stului (ibidem, p. 22) .

~(l Vezi nota 3.

30 ::uvt~ ~1Iy.1)':;. 637, 15 (in F.H.D.R., 2, 1970, p. 352). 31 De aedifi ciis, IV, 7, 20 (in F.H.D.R. , 2, 1970, ·p. 470). 3'2 Carl de Boor, Nachtriige zu den Notitia Episcopatuum, in Zeitschrift fiii

Kirchengeschichte, 12,, 1891, 3-4, p. 531-532, nr. 688. ;13 Numele antic al lacului Razelm este cunoscut aUt din izvoare literare·

(Plinius, Naturalis Historia, IV, 12, 79), cit ~i epigrafic (Hotarnicia consularului La­berius Maximus - cf. D. M . Pippidi , ap. cit., .p. 353-357, unde este data cea rnai campI eta lectura a documentului).

:j.~ Em. Popescu. Contributi i Za geogmfia istorica a spatiului balcano-duna­rean in secoleZe V-VIII e.n. (razumatul tezei de doctorat), 1970, p, 18.

3.; R. Vulpe. DID., 2, 1968, p . 205 ; J. Weiss, op. cit., p. 56, 10caliza cetatea la Dunavat; V. Parvan, Ulmetum, 1, in A.R.M.S.I .• s. 2, t. 34, 1912, p. 597, nota 2r socote$te ca cetatea Halmyris trebuie sa se afle in zona Dunavat, Murighiol, Za­po~ojeni.

Page 6: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

320 A. ARICESCU

Localitatile asupra carOl'a ne-al11 opri t (Ad Stoma ~i Sal mar us ~ Halmyris), sint primele, plasate dupa Salsovia, care nu coineid in cele doua docurnente ; in timp ce Tabula Peutingeriana unneaza drumul pe apa., pina 1a gura bratului Peuce, Itinerariu1T~ ./tntonini ne indica un drum pe uscat, ditre malul nordic al lacului Razelln. Urmarind lnai departe cele doua itinerarii, obSerValn di diferentele dintre ele se men­tin. In Tabula Peutingeriana este lnaroat un drUln ditre Histria pe mare, de-a lungul litoralului, fara a patrunde insa in golful Halmyris, insu­mind LX m.p ., adica 88,740 km, in concordanta cu distanta, socotita evident tot de-a lungul tarmului, data de Stcabo 36 ~i de Arrian 37 :

500 de stadii, adica 88,800 km. Itinerarium Antonini descrie drumul pe uscat, oeolind pe 1a vest lacul Razelm, trecind prin Vallis D01nitiana f?i Ad Salices, insumind intre Sal1norus !li Histria un numat' de 68 mii de pa~i, adica 100,572 km. Ambele distante, ·atit cea data pe mare, cit f?i cea de pe uscat, sint reale. In ce prive!?te localizarea celor doua a~e­zari numite de Itinerariu1n Antonini, dintre care Vallis D01nitiana nu mai este atestata de vreun alt izvor, iar Ad Salices Inai apare doar la Ammianus Mareellinus (oppidunl SaUces 38) !?i, se pare, la Procopius din Caesarea (sub forma corupta T("crz)." ~9), este foarte posibil, linind seama de distantele date de document, ea ele sa se fi aflat, a~a cum s-a presupus, 1a Agighio1 40 ~i, respectiv, Canatnanchioi 41. In ansalnblu, drumul Salsovia - Histria este mai scurt pe uscat (LXXVII m.p. ~ _ 1'13,883 krn), ell; tot ocolul lagunelor, decit cel pe apa (LXXXII! m .p. ~ 124,236 km), care ave<a dezaV'antajul ca trebuia sa urmareasca numeroasele cotituri ale bratului Sf. Gheorghe.

$i intre Histria ~i Tomis distan\ele date de cele doua doeumente diferii: XL m .p . (59,160 km) in Tabula Peutingeriana ~i XXXVI m.p. (53,244 km) in Itiner01'ium Antonini. Motivul este acela,i: drumul p" apa era mai lung, pentt·u ea ie~irea din golful Histriei se facea ocolind, probabil pe 1a nord, depunerile de aluviuni, care nu inchisesera inca definitiv accesul spre vechea colonie milesiana, in tiInp ce drumul pe uscat, de>;i este posibil sa fi fost necesarii ooolir"" Siutghiolului, era rnai direct. TIlstan\a din Itinerarium Antonini este foarte apropiata de cea data de Arrian 42 (300 de stadii ~ 53,280 km), pe vremea caruia pro­babU ca patmnderea spre HistTia mai era posibila si pe la sud de

'" VII, 6, 1. 37 Gp. cit., 24, 2. '3 XXXI, 7, 5 (i n F.H.D.R., 2, 1970, p. 144). 39 De aedificiis, IV, 11, 20. Parerea ea este vorba de 0 transcriere eronata

pentru Salices, 1a I Barnea, D.l.D., 2, 1968, p. 421. R. Vulpe, H.A.D., p. 330, ere-de di toponimul, a~a cum apare la Procopius, at' fi un cuvint de origine tradi .

40 R. Vulpe. D.l.D., 2, 1968, p . 203; J. \V"eiss, op. cit., p. 57, plaseaza Vallis Domitiana 1a Sarighiol, deci in aceea~i zona.

I,.! J . Weiss, loco cit. ; R. Vulpe. loe. cit. 42 Vezi nota 37.

Page 7: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL MILITAR DE LA NOVIODUNUM LA CALLA TIS 321

Chituc "". Cifra data de Strabo 4' (250 de stadii ~ 44,400 km) este fara indoiaJa. eronata, fiind mai mica !?i decit distanta in linie dreapta intre Histr-ia ~ i T01nis .

,1ntre T011~is ~i CallatisJ drumul indicat de ltinerariun~ Antonini apare de asemenea mai scurt (XXX m .p. ~ 44,370 km) fata de cel dat de Tabula Peutingeriana (XXXIV m.p. ~ 50,286 km). Distanta din T.abula coincide cu cifra data de Strabo 45 (280 de stadii ~ 49,628 km) ~l de scutui de la Dura-Europos (33,400 mii de pW;i ~ 49,399 km), care, datorita diviziunilor, pare cel mai precis dintre documente. Dadi dis­tanta din itine'rariurn Antonini este corect transmisa, inseamna ca inca din antichitate se putea circula pe istmul dintre Inare ~i Techirghiol, pentru ca ocolirea 1acului pe 1a vest ar fi dus la 0 distanta mai m·are dedt cea indicata in text '.6. Cit prive~te dl'umul de-a lungul coastelor,

43 Este foarte dificil sa fie puse de acord parerile arheologilor !?i geogra­filOl' privind inchiderea accesului in golful Histria. CUeva exemple: V. Piirvan, Zidul cetiitii 'l'omi, in A.R.M.S.I., s. 2, t. 37, 1915, p. 543, considera Ica procesul de iormare a! Chitucului a avut Ioc in veacul al III-lea e.n. (d. ~i Histria IV, in A .. R.M.S.I., s, 2, t. 38, 1916, p. 587) ; D. 1M. P~ppidi, op. cit., p . 36~38 ~i 196~197, aducind ca argumente un pasaj din Polybiu (IV, 41), ~i documente epigrafice care denota decadenta Histriei catre sfir~itul epocii elenistice ~i transfonnarea centrului comerclal intr -unul agricol, este de parere ca innisiparea golfului pe malul ·caruia fusese construita colonia mi1esiana, dateaza inca din veacul al III-lea i.e.n.; At. Suceveanu, op. cit., p . 226~227 ~i nota 49, sustine ca, in ciuda innisiparii, accesul in portul Histriei mai era posibil :;;i la m1jlocul secolului al III-lea e.n. ; M. Bleahu, in P1·obleme de geografie, 9, 1963, p. 45 ~i unn., emite teoria ca procesul de forma re al Chitucului a fost foarte .rapid (lOO~200 de ani) $i lea a avut loc in secolu1 al III-Ie e.n., in veacul al IV-lea e.n. el flind incheiat; p. Cote-t, in Histria, 2, 1966, p. 337 ~i urm., sustine ea tot sistemul de lagune ~i hmanuri litorale de pe tarmrul dobrogean al Marii Negre (inclusiv formarea Chi­tucului ) este de data foarte recenta , ulterior veacului a1 VI-lea e.n. (p. 350) ; d. ~i P. Ga~tescu, Lacurile din Romaia, Bucure~ti, 1971, p. 121 ~i urm., unde se face 0 sinteza a rezultatelor cercetarilor geografice :;;i geologice rprivind fOI1marea :;;i ca'racteristicile lagunelor :;;1 limanurilor de pe tannul dobrogean, faxa insa a se lua 0 pozitie ferma fata de diferitele ipoteze de datare a forrnarii ,cordoane­lor litorale. Tinind cont de aceasta stare de fapte inca neclara, putem adffiiite ca innisiparea golfului Histriei a inceput inca din epoca elenistica, dar ca accesul in port, anevoios $i eu riscuri, a fost posibil pin a la mijlocul veaeului al III-lea e.n., daca nu :;;i mai tirziu, ~i ca ultima cale de patrundere dinspre mare se va fi aflat in partea de nord a Chi tucului, unde acesta este mai in gust, in timp ce pe 1a sud, intrarea va fi fost barata ceva mai devreme.

1i1 Vezi nota 36. ~5 Ibidem.

4G Techirghiolul este un liman maritim, ea $i lacul T~aul (cf. P. Ga~teanu, op. cit., p . 135 :;;i 143) ; despre cordonul litoral al celui din unna $tim ca exista !?i Ica se rpu tea chlocula pe el in antichitate, dupa cum 0 dovedesc marturiile arheo­logice ~i epigraflce descoperite la Corbu (Gargalic), in special stilpii mili~ari (C.I .L., In, 7614 ~i 1446·2) ; nu vedem tie ce nu ar Ii existat aceea~i situatie Sl. la TeehirghioL L ipsa m aterialelor arheologice descoperite chiar pe eordoanele lIto­rale, care const ituie un argument perltru a ·considera formarea lor intr-o epoc~ tirzie (P. Cotet, op. cit.), nu ni se pare 0 dovada convingatoare in sprijinul acestel teorli. fiindca cei vechi nu si-au plasat constructiile pe aceste istmuri de nisip putin stabile, aride .o;;i poote inundabile; ca mijloc de comunicatie ins3, aseme­nea plaje puteau f1 folosite foarte bine. f:.1ra amenajari speciale, care Sa fi lasat urme.

Page 8: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

322 A. ARlCESCU

cifrele notate in Tabula !?l In celelalte doua izvoare mai SUS amintite coincid cu realitatea . Dar in afara de aceasta distanta, intre Tabula Peutingeriana !?i scutul de 1a Dura-Europos mai exista 0 asemanare ~i anum", prezenta localitiltii StTatoni sau Stmtonus, atestata doar de aceste daua documente. In privint;.a acestui toponim, s-a facut presupu­nerea, \inindu-se seama de forma inregistrata in Tabula PelLtingeriana, ca ar fi v~rba de un genitival unui nume propriu !1i ca ar trebui sa ne gindim la 0 formula de tipul Turris Stratonis 47; mai degraba insa, credem ca este vorba de un ablativ, caz in care apar mai multe loca­litiiti indicate in Tabula (DuTosteTo, CaTsio, Arubio, Histriopoli etc.), de La un toponim Cli forma de plural, pentru ca acela~i caz apare ~i pe scutul de la Dura-Europos, de data aceasta la singular (Stmtono), a~a ca n:i se pare m ai plausibil ca statiunea sa se fi numit Stl'atoni sau Stratonus (eventual StTatonum) 48

Coincidentele, abia semnalate, intre Tabula Peutingeriana ~i scutul de la Dura-Europos par sa arate ca ~i itinerariul desenat pe acest din urma document a fast parcurs tot pe mare, fapt subliniat, credem noi, ~i de cele doua corabii cu pasageri infa\i~ate pe scut 49. Cit despre StTatonus, ca ~i Almaidina, plasate la nord de Callatis pe scut, deoa­rece nu este indicata nici 0 distanta referitoare 1a aceste a1?ezari, credem ca ele nu constituiau esca le, ci erau doar puncte de reper, vizibile pentru cel ce calatorea pe mare. A~a se poate expJica ~i prezenta localitatii Sh·atoni in Tabula Pelltingeriana, de,,; distante1e date sint neobi"nuit de Inici in raport ell altele din aeela~i document ~i, n1ai mult, nici nu eoincid ell realitatea din teren, pentru ca a~ezarea ar trebui plasata pe la Eforie-Sud, unde nu sint urme antice; nefiind vorba de un punet de escaHi, ei dear de W1 rep?r de pasaj, probabil ea cele doua distante, Tomis - Stmtoni (XII m .p . ~ 17,748 km) ~i Stmtoni - Callatis (XXII m.p . ~ 32,538 km), au fost date cu aproximatie, iar statiunea respec­tivii trebuie cautatii in adevar la farul Tuzla sau chiar mai la sud, la Schitu - Costine~ti 50. Cit despre .Amlaidina, toponimul este cunoscut .i dintr-o inseriptie din teritariul tomitan, de la Urluchioi (la vest de Teehirghiol), uncle apare denumirea vicus Amlaidina 5 l; nu exista nici

l,i J. Weiss, op. cit., p. 69. "8 1. Mititelu, op. cit., p. 85 Si harta 2, considera ca erau doua aSezari:

Stratones (?) 1a vest de Techirghiol .si St1'atonis Turris 1a capul Tuzla. Credem ca aeeasta i'potezil este inacceptabil il, pentru ca este greu de admis ea doua loealitilti eu nume foarte asemanatoare sa se fi aflat aUt de aproape.

I,a Fr. Cumont, op. cit.; 1. Mititelu, op. cit., p. 91; ct. $i F.fI.D.R., 1, 1964; p. 725. N. Gostar este de pin'ere ca scutul reprezinta 0 hartil a Marii Negre ~i decl e de acord cu parerca ea ,avem de a fa ce cu statiuni aflate pe litoral (ii multumim pentru informatie) ; ct. ~i Gr. Webster, The Roman Imperial Army. New York,

1969, p. 164 ; R. Vuipe, in Studii clasice, 11, 1969. p . 169. 50 8-a presupus ca aici se afla vechea Parthenopolis (R. Vulpe, D.I.D., 2,

1968, p. 26, nota 5, unde se fae ~i al te tr:imHeri), dar nu exisUi niei 0 dovada eon­creta si sigura a acestei identifidiri.

51 A.E.M., 19, p. 93, nr. 37 = C.IL .• Ill, 13743. Tn legatura cu faptul eil des­eoperirea inscriptiei 13. Urluchioi nu dovedeste ell vicus Amlaidina se afla in acel loc (este yorba de 0 inscriptie funerara unde este indicata originea defunctului), vezi R. Vulpe, op. cit., p. 206.

Page 9: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL MILlTAR DE L..~ NOVIODUNUM LA CALLATIS 323

o dovada hotiiritoare ea a~ezarea s-ar fi aflat la loeul deseoperirii docu­mentului epigrafic ci, mai degraba, credem ca este plausibila locali­zarea satului in apropierea litoralului, a~a cum pare sa reiasa ~i din datele oferite de scutul de la Dura-Europos, adica, probabil, pe linga lacul Tatlageac (Neptun - 23 August) 52, un de a fost descoperit un mil­liariu1Y1.- din vremea lui Marcus Aurelius ':>3, document care s-ar parea ca indica distanja de la Callatis (VII m.p.) pina la respectiva a~ezare rurala. Conditi a Cil ViClLS Amlaidina sa se fi aflat in aceasta zona este ca localitatea sa Ii fast vizibila pentru cei care ciHiHoreau pe mare de-a lungul coastelor, perrtru ca numai astiel putem intelege existenta topo­nimului pe scut,

Credem ca inca 0 dovada a faptului ca pe scutul de la lJur,,­Eurapas este marcat un itinerar maritim 0 constituie $i urmatoarea etapa a calatoriei cMre nord, Tomis - Halmyris; distanta de 74 mii de pa~i (109 ,446 km) este reala daca drumul merge direct spre malul de miaza-noapte al Razelmului, fara a se abate, ocolind Chitucul, pe la Histria; arca~ul din cohors XX Palmyrenorum deci nu s-a oprit la Histria, nici n-a vazut-o macar !?i de aceea , pe scutul sau intilnim aceasta lacuna. Urmatoarea distant;; este data de la Halmyris la fluviul Histros (44 mii de pa~i = 65,076 km) , care coincide cu bratul Sulina, iar eeea ce apare pe scut sub denumirea de fluviul Danubius nu poate fi dedt braWl Chilia, de unde distanta data pina la Tyras (84,500 mii de pa~i ~ ~ 124,975 k m) este reala . Nu credem ea Istras patamas a fost notat din gre~eala in loc de !strop:Jlis, cum sugereaza Fr. Cumont 5\ deoa­rece denumirea este plasata 1a nord de Halmyris, iar distanta indicata nu 3r avea nici 0 noima. iDe altfel, comparatia Cli date1e dIn alte texte care se refera Ja gurile Dunarii 55, ne duce 1a aceea9i parere, ca pe scutul de 1a Dura-Europos cele doua denumiri ale fluviului reprezinta de fapt doua dintre gurile sale ;"SU .

Se cuvine aeum sa mai zabovim putin asupra drumului terestru, acela despre care sintem informati prin Itin era.riu111 A.ntonini, deoarece unele date in legatura cu aceasta ~osea ne sint cunascute ~i datarita stilpilor miliari deseoperiti de-a lungul litoralului . In afara d~ a ce!e documente de acest fel gasite in ora~ele pantice, la Histria 07, To-

52 Ibidem; d . $i 1. Mititelu, op. cit., p. 83 $i 86. ~3 C.IL., III, 7616. 5t, Op. cit., p. 327 j de aceea~i parere, R. Vulpe, in Studii clasice, 11, 1969,

p . 169. i)j Plinius, Natura-lis Histo1'ia, IV, 12, 79; Ptolemaeus, Geographia. III, 10,

2 ; Arrianu5, lac. cit. ;)6 Distanta data pe scurt intre Halmyris $1 Istws potamos ar putea parea,

la prima vedere, mult prea mare, dar trebuie sa tinem seama de ocolul pe care era obligat sa-l faca un itinerariu marin, plecind din nordul Razelmului, intii catre sud-est. pentru a ie~i din golful pe cale sa se inchida, si apoi ditre nord, prin fata bratului Peuce $i a deltei, pina la una din gurile bratului Sulina. 1. Mititelu, op. cit., p. 83-84, este de aceea~i parere, ca cele deua denumiri ale fluviului reprezinta deua dintre bratele sale.

57 D, M. Pippidi, in Studii clasice, 8, 1966, p. 58 (probabil din vremea lui Marcus Aurelius).

Page 10: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

324 A. ARICESC U

1nis 58, Cnllatis 59, care nu ne sint de folos pentru a stabili traseul drwTIu­lui roman de pe tarmul marii, exista ci\iva stUpi miliari proveniti din puncte aflate in spa~iile din afara marilm" ora~e; asemenea docU!nente care ne dau pretioase informatii pentru a putea u rmal'i ruta respectiva J

au fast descops rite in urmatoarele loealitati, pe care Ie enumeram de la n ord spre sud: Sinoie 60 (la nord de Histria) , Sacele fil ~i Corbu de Sus 62 (intre Histria ~i Tomis) , Tatlageac 63 (intre Tomis ~i CaLlatis) , 2 Mai 04 ~i Vama Veche W (la sud d<: Callatis) ; putem adauga ~i mil i­ariul de la Mihai Viteazu Gil, provenit, probabil, tot din vecinatatea li to­ralului, in apr opiere de Histria 67 Dintre toti ace~ti stilpi miliari mai sus notati, doar pe trei gasim indicate dIre care sa marcheze distan­tele: cel de la Tatlageac ~i doi dintre cei gasiti la Sinoie .

La mil iariul de la Tatlageac (23 August - Neptun) ne-am referi t mai sus, el indicind distantele de V II m.p . intre Calla tis ~i, probabil. vicus Anllaidina. 68, a !:?a di nu vom n1ai insista asupra lui ~i asupra aces­tei parti din drumullitora!ului .

Pe ambi i miliari de la Sinoie (unde a fast identificat v i cus Quin­tionis 09), unul din anul 159 70, celalalt din 162 71• pe care este indicatA a cifra, apare distanta de XVIIlI m.p., adica 28,101 km, fara sa fie pre­ci zatii l ocal itatea de la care era socotita. Sintem de parere ca, facind eompara~ie eli ;;tirile transmise de itinerariu1n Antonini, am putea hanui care era aceasta locali tate; documentul noteaza la nord de Histria, de bun a seama pe malul vestic al Razelm ului , statiunea ... 1d Salices, aflata

58 C.IL., III, 7613 (Hadrian) :;; i 12517 (Aurelian); D. M. Teodorescu; in B.C.M.I., 8, 1915, p. 86, nr. 65 (p rima inscript ie din secolele II-III , a doua, su­prapusa, din vremea lui Constantin :;;i a fiilo r sai) ; doi stilpi militari inediti la Muzeul de arheologie din Constanta, in studiu la A. V. R iidulescu (unul dm anlll 200, al doilea din Empul lui Constantin :;;i Licinius} .

59 S. Lambrino, in R.1.R.. 5-6, W35-1936, p. 327, nota 1 (anul 162); N. Gostar, in Studii claske, 5, 1963, p . 301 (prima inscriptie din timpul lui Ca­racalla, a dou::!. .din anii 293-305) ; eventual 1;li miliarul publicat de D. Tudor, in M.C.A. , 2, 1956, p. 620, nr. 159 (Marcus Aurelius .$i Lucius Verus); inca un miZiarium inedit, din vremea lui Constantin :;;i Lic inuis, in studiu la A. V. Ra ­dulescu.

00 CLL., Ill, 12513 (.nul 159). 12514 (.nul 162) .i 12515 (primul text ned.ta­bil, al doilea de la Decius).

61 C.I.L., III, 14461 (.nu1200) . 62 C.I.L., III, 7614 (prima inscriptie din vremea tetrarcniei, a doua din

timpul lui l ulian) :;;i 14462 (anul 237). 63 C.I.L., Ill. 7616. 6'j A. RAdulescu, in Pontice, 1, 1968, p. 323 (din anul 163). 65 C.I.L., III, 14215, 2 (din 313-315). 66 C.l.L., III. 14463 (primul text d,in vremea tetrarchiei, al doile.i de la

Constantin $i fiii SEd). 67 De fapt, la nord de Sinoie; daca drumul nu trecea chiar prin Mihai

Viteazu, el se afla insa in apropiere (3-4 km) de aceasta localitate. 6S Vezi supra .$i nota 52. 69 V. Parvan, Histria IV. in A.R.M.S.I., s. 2, t. 38, 1916. p. 617, nr. 24;

idem, Histrb VII, in A .. R.M.S.l., s. 3, t. 2. 1923, p. 53. 62, 67, 71, 74, n r. 46, 49, 50, 51. 52.

70 C.I.L" III, 12513, 11 C .I.L., 1II, 12514.

Page 11: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

r::RUMUL MILITAR DE LA l'!OVIOD UNU:\l LA CALLATIS 325

1a XXV 1n.p. de colonia milesiana; claca scadem din aceasta cifr a cei XViIII m.p. de pe miliarii de la Sinoie, ne ramln VI m.p. (8,874 km), distanta care coincide Cll departarea 1a care 5e afla vicus Qtdntionis de Histria;· in consecinta, putem emite ipoteza, care ne pare sa aiba ~anse a fi justificata, ea cei doi stilpi miliari nsupra carora n0-am oprit, indica, pe drumul litoralului, distanta de 1a v ic us Quintionis la A d SalicesJ a~ezare despre care, cu ajutorul acestei precizari, putem spune eli mai ITIulta siguranta ca se \"a Ii aflat in zona Caramanchioi Enisala 12.

Un alt document epigrafie care ar putea fi pus in legatura eu drumul de pe malul marii este stilpul miliar din \Tell1ea lui Hadrian, descoperit la Tonlis , pe care est~ notata distanta de XXVII nt.p . de la localitatea numita Tres Protomae I:~ . V. Parvan a considerat ea aceasta a!?2Zare t rebuie cautata pe drumul T01nis - Axiopolis ;; i a propus iden­tificarea ipotetica eu unul dintre castrele de la J'vl ircea Voda 71,; parerea aceasta, tot ca ipoteza, a fost acceptata "i de R. Vulpe "'. Singur 1. Mi­titelu ili a considerat ca nu era necesar ca Tres Protorn,'1~ sa se Ii aflat pe rl.i.ta catre AxiopolisJ ci , mai de grab.~i , pe drumul eati~e HistriaJ lnai ales ca descoperirea miliariului la Constanta nu dadea nici un indiciu a1 directi ei in care trebuia sa fie e3utata localitateu i 7. Credem eft aeeasta parere este justit icata din doua moth·e: in primul rin d, castrul de 1a Tvlircea Veda, ca ~i valurile d intre Constanta ~i Dunare, nu cbteaza din epoca ramana, ci sint Inai tirzii 78, a~a di nu ~tim deocamdata .pe unde trecea in Eleele parti drumul roman din interior; i ll a1 doilea rind. pe teri toriul Dobrogei, strabatut In nntichitate de la sud la nord de t rei drumuri princip::lle (pe malu1 mari1. de-a lungul Dunarii !:?i prin interior, pe ruta Tropq.€wn Traiani - Vl1netum, - Nov iodu,nU1n 79), nu au fast descoperiti pina aeum dedt shipi miliari de pe aeeste ;;osele principale S{); Cll 0 ~ingura exceptie, a caii de legatun1 intre li t'Jral ~i importantele centr~ urbane din sud, Tropae1.on Traiani ~i DurostorU1n, traseu de pe care

7::! Vezi nota 41. N u putem a vea 0 mai mare siguranta a identifidirii, p ina nu se VOl' descoperi $i documente locale.

;::: C.I.L., III, ';61 3.

;" Ulmetum, 1. in A.R.M.S.I., s. 2, t., 34, 191Z, p. 58I. 75 H.A.D., p . 166, 167. 171. 175 $i D. I.D., 2, 1968, p . 137. 7(; Op. cit., p . 88. 77 Cf. R. Vulpe, H.A.D., p. 166, r.ota 1. i8 1. Barnea, D.I.D .• 3, 1971, p. 64, 69, 103 (nota 88). 113-117. i!l V. P arvan, op. cit., p. 576 $i urlTI. 80 Stilpii mili ari de pe drumul li toralului c.u fost citati 101 notele 57-65;

cei de .pe drumul dun arean au fast descopel'iti astfel: trei Ia Rasova (C.1.L. , III. 1.2512, . 13755 ; A. Radulescu, in Revista muzeelor, 6, 106!). 4, p. 350 = A. Aricesc.~ in Dacia, N .S., 14, 1970, p . 297), un111 1a Cernavoda (C.I.L" U I, 7602), doi Ia sei­menii Mari (Gr. Flores2u, in B.C.MJ., 17. 1924, p . 88, 89), r;;ap ie la H1r$ova (c.r.L., II I, 7603-7609), unul Ia Macin. (C.IL., III, 7610), trei la Garva n (C. lVIoi ­sil, in RCM.I. , 3, 1910, p . 1{2-143 ;: Gh. ~te (an, in Dacia, N .S., 1, 1937, p. 224). ; p~ drumul din interior avem descoperiri la Dorobantu (C.l.L., III, 12516), Slava Rusa (C.I.L., Il l , 7612) $i Nicl1li tel (C.1.L., IU, 7tH!) .

Page 12: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

326 A. ARICESCU

provin inscriP1iile miliare de la Miri~tea 81 ~i Plopeni 82, .;i care trebuie sa fi avut 0 insemnatate mai mare ~i sa fi fost mult mai circulat dedt celelalte semitae 83. 1. Mitetelu, calculind distantele pe harta St', a consi­derat ca Tres Protomae trebuie sa se fi ailat la Vadu 85, dar 'itim ca in acest punet, care nici nu se afla pe distanta cea mai scurta dintre Tomis ~i Histria 86, exista un vicus, a1 carui nume il cunoa~tem 87. In conse­cintil, credem ca Tres Protomae s-ar fi putut afla in regiunea Corbu de Sus - Sacele, ambele localitati fiind sigur plasate pe drumul roman, dupa cum ne-o arata stilpii miliari descoperiti acolo 88; mai mult, exista informatia cil la nord de Corbu de Sus (Gargalicu Mare), puteau fi observate, acum mai bine de un secol, importante ruine antice !iii mai 'itim ca tot de acolo provin 'ii alte documente epigrafice 89. A'ia dar, tinind cont de datele din Itinerarium Antonini .;i de cifra indicata de miliariul in discutie, propunem ipotez3 ca Tres Protomae sa fie consi­derata 0 localitate aflata pe drumul Tomis - Histria, la IX m.p. (13,311 km) la sud de aceasta din urma (XXXVI m .p. intre Histria 'ii Tomis in Itinerarium Antonini, din care scadem XXVlJ m.p. de pe miliariul tomitan); ar fi vorba poate tocmai de acele vestigii aflate la nord de Corbu de Sus, ,a diror cercetare nu s-a invrednicit inca nimeni sa 0 faca pina acum 90.

81 C.IL., III, 12518 (de la Valens, .peste 0 inscriptie mai vecheL 82 MiUiarium inedit din timpul lui Septimius Severus, in studiu la A. V. Ra­

dulescu. 83 tn aceea$i regiune de sud a Sdtiei Mid se afla ~i importantul centru de

la Abtat (probabil Zaldapa - d . R. Vulpe, in S.C.l.V., 6, 1955, 3-4, p. 939 ; idem. in Pontica. 5, 1972, p. 210- 211) ; ~oseaua dinspre ora~ele pontice ditre aceste localitati din interior trebuie sa fi avut 0 pondere mai mare in sistemul rlrumurilor romane din Dobrogea orientate est-vest, pentru ea. in partea de nord, cele mai importante a$ezari se aflau pe Duna.re, unde se putea ajunge mai lesne pe calea apelor, iar pina la vici din interior (Pantelimon, S1ava Rusa etc.), dis­tanta de la tarmul marH era mai mica decit pina la a$ezarile mult mai insem~ nate din sud, pe ruta catre care se afia $i eentrul de la Plopeni (Cavaclar).

8\ XXVII m.p. = 39,933 km. 85 Loc. cit. B6 Ibidem; numismatul roman considera cEi Vadu se afla pe una din va­

riantele drumului terestru de~a lungul litoralului, inregistrata de Tabula Peutin~ geriana, -ceea ce nu se poate confirma daca admitem ca documentul reda 0 rota maritima.

87 Fie vicus Celeris (C.I.L., III, 7526, 7527; V. Parvan, Histria VII, in A.R.M.S.l., s. 3, t. 2, .p. 79, nr. 53; R. Vulpe, H.A.D., p. 194), fie unul dintre cei doi vici atestati de inscriptia C.I.L, III, 12488, dar al diror nume s-a pastrat in­complet.

88 C.I.L., III, 7614, 14462 (Corbu) ~i 14461 (Sace!e). 89 D. M. Pippidi, in Studii clasice, 9, 1967, p. 230-232, aduee in discutie

aceasta a$ezare uitata. din Dobrogea antica, enumerind ~tiri1e transmise de E. Desjardins ~i amintind inscriptiile descoperite acolo.

00 Cercetarile in necropola de inhumatie datata in secolele VI~V Le.n. au avut loe in partea de sud, linga lacul Navodari (M. BucovaHi $i M. Irirnia, in Pontrica, 4, 1971, p. 41 ~i urm.) ~i nu s-au ocupat de vestigiile de la nord de Corbu de Sus. D. M. Pippidi, op. cit., p. 332, arat a necesitatea macar a unor sondaje preliminare.

Page 13: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

PRUMUL MILITAR DE LA NQVIQDUNUM LA CALLATIS 327

Din cele discutate mai sus, credem cel se pot desprinde unele in­cheieri care merita sa fie luate in considera\ie :

- Pentru por\iunea de drum de care ne-am ocypat, Itinerarium Antonini inregistreaza a ~osea terestra, in timp ce Tabula Peutingeriana ,prezinta 0 ruta pe apa.

- Drumul pe apa, mai rapid, necesita escale mai rare ~i de aceea .distan\ele din Tabula sint mai mari decit in Itinerarium Antonini, unde punetele de oprire ~i de aprovizionare sint Inai numeroase. rn acela~i fel se explicii omiterea din Tabula a unei 'a~ezari atit de importante cum era AegysslLs, deoarece nu numai de-a lungul coastelor marii, ci inca -de 1a Noviodunum drumul nu mai era pareurs pe useat ~ i deci nu mai era neeesara 0 eseaUi pina la Salsovia.

- Punctul de trecere din Dunare in mare era la gura bra\ului Sf. Gheorghe (ad Stoma Peuci), unde se putea face transbordarea, de~i era posibila continuarea calatoriei ell acelea~i vase, daca ne gindim di avem atestata la Noviodunum prezen\>a unor corabii maritime (Liburna armata 91).

- Pe scutul de la Dura-Europos este de asemenea marcat un itinerar maritim, dupa cum a arata coinciden\ele cu Tabula Peutinge­riana; pentru strabaterea mai rapida a distan\ei dintre Tomis ~i gurile Dunarii, se evita oprirea 1a Histria, care ar fi necesitat un oeol consi­·derabil ~i devenise primejdioasa datorita posibilitii\ilor de impotmolire a vaselor.

Credem ca discu\iile mai sus purtate ~i ipotezele propuse dau POSl­

bilitatea in\elegerii mai clare ,a datelor, uneori aparent contradictorii, din itinerariile antice, care constituie cele mai de seama izvoare pentru cunoa~terea importantului drum str.ategic ce inconjura teritoriul Do­brogei, oa ~i a varLantelor sale provoeate de modul In care epa parcurs, Trebuie sa a~teptam insa descoperirile epigrafice vi itoare pentru a mai buna c1arificare a acestor probleme ~i pentru 0 eventual a certificare a ipotezelor propuse.

LA ROUTE MILITAIRE NOVIODUNUM-CALLATIS DANS LA LUMIERE DES ITINERAIRES ANTIQUE

Resume

On discute les donnees offertes par les principaux itineraires concernante :chemin strategique qui entourait Ie territoire de la Dobroudja, Tabula Peutin­~geTiana et Itinerarium Antonini, lSur la distance comprise entre Noviodunum et Callatis, justement parceque sur cette partie de la route les noveIles transmises s'accordent moins tant en ce qui concerne les etablissements mentionnes, que les distances qui apparaissent dans les deux documents. Pour connaitre Ie chemin

!:Il Gr. Florescu, in R.l.R., ]6, 1946. I, p. 13 (unde este emendata prima lec­tura a documentului epigrafic facuta de Gh. $tefan, in Dacia, 9-10, 1946- 1947, p. 475),

Page 14: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

328 A. ARICESCU

qui longeait le littoral pontique, il y a aussi la possibilite de comparer ave-: d'autres sources anciennes: Ie bouclier d e Doura-Europos et les tex tes apparte­nant a Strabo et Arrian .

En comparant Tabula Peutinge1"iana avec It'inerarium Antonini, 0>1 pe.ut cons tater du second document qu'entre Noviodunum et Histriu, aparaissent plu­sieurs localites (Aegyssus, SalmoTus, Vallis Domitiana, Ad Satices) et que par consequent les distances en sont plus courtes (entre IX et XXVI m.p.), c'est a di re dans les limHes possibles pour qu 'on put les parcourir dans une journee de marche; il est probable que les deux distances, entre HistJ'ia ei Tomis et entre Tomis et Callatis (XXXVI et XXX m.p.) fussent parcourues en deux etapes cna­cune, etant trop gran des, mais Ie document n'en indique pas les pOints d 'arn?ts intermediai res, qui probablement n'avaient pas ete des centres fortifies. Dans Ta. bula. Peutingeriana apparaissent des distances encore .plus grandes (de X~ jusqu'a LX m .p.), qui ne pOl1vaient pas cons"bituer des etapes dans Ie marche; deux points y apparaissent enc:ore : Ad Stoma et Stratoni, la del'niere localite divisant justement· l'une des longues distances de I'ltine1·a1"ium Antonini .

Ad Stoma nous conduit a rune des bouches du Danube et comme Ie che­min passait par Salsovia. situee sur Ie bras Saint-Georges, il est evident que la denomination se rapporte a l'embouchure de ce bras du · fleure (Stoma. Peud. chez l'anonyme de Ravenne). On peut supposer que l'endroit respectif se soit trouve au poin t de jonction du bras Peuce avec. la mer, situe probablement au­·jourd'hui dans Ie delta : nous arrivons de cette maniere a conclure d'une par t Qu'on ne parcourait pas Ie chemin indique par Tabula Peutingerian1. sur terre, mais sur la voie des eaux, et d'autre part nous arrivons a 1a concordance avec la distance notee dans Ie document entre Salsovia et Ad Stoma., agrandie consi­derablement par les meandres du bras Saint-Georges, distance plus grande e.n comparaiSon avec: tout chemin terrestre qui aurait mene de Mahmudia vel's· la mer, au nord du lac Razelm. Le fait que l' itineraire marque dans T abu.la. Peutin­gerian-a fut parcouru sur Ia voie des eaux parait clre suggere aussi par l'omis5io71 du document d'une localite si importante et si bien connue comme AerlYssus: eela signifie qu'au moins de Noviodunum la route terrestre etait abandonnee e't les navires ne faisaient pas halte jusqu'a Salsovia, tandis que s'arrcter it Aegys­SUs etait obligatoire pour ceux qui parcQuraient cette route e.n marche, fait n~­sultant de l'ItineJ·arium Antonini.

Halmyris (qui appal'ait dans l'itinerarium An.tonini, SOliS la forme latine de Salm01·uS) peut etre approximativement localise dan s la zone du Nord du la'c au meme nom, entre Dunava"tul de Jos et Sarinasuf, eventuelement it In .,Cite des Za~orojeni" .

Ad Stoma ct Halmyris (Salmorus) sont les premieres localites qui r.e coincident pas dans les deux documents, placees apres Salsovi!l. Tandis q ue Tabub Peutingeriana suit Ie chemin sur la voie de~ eaux, jusqu'a l' embouchure du bras Peuce, l ' Itinerarium Antoni ni nous indique u ne route terre-stre, vel'S Ie r ivage nord du lac Razelm. En suivant plus loin les deux itinerail'es 0:1 obser­vent q ue les differences persistent. Dans Tabula Peutingel·iana est marque un chemin sur mer, vel'S Histria, longeant Ie littoral , sans penetrei' dans Ie golfe Halmyris , de LX m .p., tandis que l' Itinerarium Antonini decrit Ie chemin ter­rcstr z. faisant detOUr a l'ouest du lac Razelm, passan t par Vallis Dom"itb.na et Ad Salices. et s'etendant entre Sa~morus et Histria sur LXVIII m.p. Le, del,x distances, celie maritime et ceUe terrestre sont n~elles . En tout, Ie chemin Sal­soda - Hishia est plus court sur terre, malgre Ie detour par les Ia;unes. ·que celui sur la mer, qui d'aflleurs etait desavan tageux en ce qu'il devait suivre Ie.s· nombreuses me-andres ell! b ras Saint-Georges. Y

Entre Histria et Tomis les distances donnees par les deux document, dif­feren t aussi. Le chemin maritime etai t plus long (Tabula Peutingerian!l = X L m.p.), parceque l 'issuc du golfe de Histria se faisait au detou r des depots d·allu­vions qu i n'avaient pas d efin iti vement ferme la vo:e par laquelle on acceder a l'ancienne ('olonie m ilesienne, tandis que la·- route terreslre (Itine rar ium A nro­nini = XXXVI m.p.) etait plus direc te.

Page 15: Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice

DRUMUL l\DLIT AR DE L.o\ NOVIODUNUM LA CALI.ATIS 329

Entre Tomis et CalZati,s Ie chemin indique par Tabula Peutingeriana eta it aussi plus long (XXXIV m.p.) et il correspond a Ia distance rE~elle, Ie long des cOtes, de meme qu'aux donnees issues de plusieurs sources (Ie boucHer de Doura­Europos et Ie tex te de Straba) , Itinerarium Antonini indique de nouveau nne· p lus courte distance, ce qui demontre que des l'antiquite on pouvait circule r sul" J'isthme compris entre 1a mer et Tel~irghiol.

En dehors de la coincidence entre les distances notees entre Tomis et Cal­latis. sur Ie bouclier de Doura-Eul'opos apparait encore une ressemblance avec Tabula Peutingeriana, notamment 1a presence de Ia l~alite Stratonus (eventuel­lement Stratonum) eu Stratoni (dans les deux documents Ie toponyme se trouve a l'ablatif, une fOis au singulier et une autre au pluriel). Cette localite, corume Am!aidina (celIe du boucHer), eiaient des points de reperage in termediares et non pas des points d'escale; c'est pourquoi sur le bouclier de Doura-Europos les distances ne sont point indiquees, tandis que sur Ia Tabula Peutingeriana elles sont donnees approximativement. En considerant tout cela, on arrive a Ia con­clusion que sur Ie bouclier de Doul'a-Europos aussi , on indique un itinerai re ma­ritime, ce qui parait &tre confirm& pal' l'absence sur le document de la localite Histria, eu ceux qui voyageaient sur mer, se dirigeant de Tomis au delta, n'eta­ient pas obliges de s'arreter, cctte escale aurait exige un de!our considerable, en tenant compte de retat avan::e de sablagz du golfe situe devant la cite; d'ail -· leurs la distance indiqu~e sur Ie boucli er de DOUl'a-EUl'opOS de Tomis a Halmy­ris (au nord du lac Razelm), ou l'acces etait probablement moins difficile, eEe· est rE~el1e. En ce qui concerne les de"J.x denominations du Danube qui apparais­sent sur Ie boucHer (lstros pot::z.mos et Danubius). eUes representaient pl'obable­ment deux des principaux bras du delta (selon les distances indiquecs, il serait question des can<lU X Sulina et Chilia) .

Quand iJ.'J. chemin terrestre decrit par ltinerarium Antonini, on peut faire' encore certaines cons!deratoins en etablissant une liaision avec Ies donnees 1n­scrites sur quelques bornes milliaires decouvertes dans la region du littoral. Le' milliaire de Tatlageac indique la distance de VII m .p, ent.re CaILatis et probable­ment vicus .4.mlu-idina. Deux milliaires decouverts pres du v i cus QUintionis (Si­noie) indiquerait Ia d ista:1ce d:= XVIIII m.p. de cette Io:alite, s ituee it neuf km environ au nord d·Histria. jusqu'a Ad Salices. correspondant au chiffre donne pal' ltinerarium Antonini (XXV m.p. entre Ad SaUces et Hist1'i a s1 l'on en prend XV !III m.p. des milliaires. il nous reste V I m.p. , c'est a dlre environ 9 k m ). Un milliaire de Tomis pourrait encore etre mis en discution, sur Jequel on indique la distance de XXVII m.p. de Ia localite Tres P)'otomae. On a suppose que cett.e 10calite fut situee sur Ia route Tomis - A.xiopolis (V. Parvan, R. Vulpe), mais il n'y a aUCi.in indice dans oCe sens, de sorte qu'on puiss~ admettre qu'eHe se trouvat sur Ie chemin du littoral, ent:oe Tomis et Histr ia, notamment it Corbu de Sus (Gargalicu Mare) ou a Sacele, des points qui se trouvaient surement sur la route romaine, comme les bornes milliaires y decouvertes nous l 'indiquent.

Nous estimons oue tes discussions ci-presentes et les hypotheses proposees con ie-rent Ia possibilitc' d ·une plus claire comprehension des donnees, en apparence souvent C'ontradktoires. des itinerai res antiques qui constituent les meillew·es sources pour Ia connaissance du plus important chemin strategique qui entourait Ie territoire de 1a Dobroudja.