Dubai Destinatie de Vis

7/21/2019 Dubai Destinatie de Vis

http://slidepdf.com/reader/full/dubai-destinatie-de-vis 1/64

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE MANAGEMENT

„IMI – NOVA”

CATEDRA „MARKETING ŞI REI”

TEZĂ DE LICENŢĂ

TEMA: „ DUBAI – METROPOLA ”.

A rea!"a#: studentul Malai Nichita, gr. T 21

secţia z

specialitatea Turis

/___________________________

C$$r%$&a#$r '#!!&(!)!*Lector superior. Nedelcov Mar

/__________________________



C+!'!&,- /01

CUPRINS:2a3.

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. E5!ra#ee Ara6e U&!#e %e7#!&a(!e #-r!7#!*, 2re)era#, 8

1.1. Date generale despre Emiratele Arabe Unite 8

1.2. Evoluţia Emiratelor Arabe Unite 08

1.3. Atracţiile şi obiectivelor turistice din Emiratele Arabe

Unite

09

CAPITOLUL II. D-6a! – U& 72a(!- a 5$%er&!#,(!! '! a !!#$r--! 0

2.1. Potenţialul turistic natural 0

2.2.

2.3.

Potenţialul turistic antropic

Structurile turistice ale Dubaiului

8

CAPITOLUL III. De"$#area '! 2r$5$area e*$#-r!75--! ;& Re2-6!*aM$%$a

<

3.1. Maretingul ca orientare de valori!icare şiorgani"are a activit#ţii de ecoturism

<

3.2. Potenţialul de de"voltare a ecoturismului $n

%epublica Moldova

41

3.3. &mplimentarea maretingului $n de"voltarea şi

promovarea ecoturismului $n %.Moldova

49

18CONCLUZII

1=RECOMANDĂRI

1<BIBLIOGRA>IE

ANE?E 8



INTRODUCERE

ezvoltarea e!ploziv" a u#ai$ului din ultimii ani %n turism %n special, &i %n domeni

a'acerilor imo#iliare este un permanent su#iect de analiz" &i discuţii pentru anali&tii economic(esursele petroliere ale ţ"rii care au constituit #aza #oom$ului economic de azi nu mai sunt la o

actual" principalul motor al economiei. )'acerile imo#iliare &i turismul %n special, preiau %ncet, %nc

conducerea.

*conomia ora&ului cre&te cu aproape 1+ anual, de dou" ori mai mult dec-t cea a hine

amenii de a'aceri &i companiile multinaţionale, de la Microso't la 0oldman achs, s

%m#ulzesc s" intre %n regiune vin pe urmele celor circa + milioane de turi&ti care viziteaz" annu

u#ai$ul. u mai multe mall$uri la suta de mii de locuitori dec-t orice ţar" din lume, u#ai$ul s

trans'orm" cu repeziciune %ntr$o destinaţie care %m#in", %n mod straniu, tr"s"turile Las 3egas$ului c

cele ale 4ong 5ong$ului. ac" u#ai$ul este luat separat de restul *miratelor )ra#e 6nite, lucruri

stau 'oarte #ine ora&ul e %naintea 8aponiei, a Marii 9ritanii &i chiar a 0ermaniei %n termeni de e'icien

guvernamentala &i competitivitate economica, potrivit unui raport %ntocmit de prestigioa

:nternational 9usiness chool din *lveţia. ;<ovestea u#ai$ului e povestea unei #un

guvern"ri=, spune >adi 0handour, un om de a'aceri iordanian care$&i petrece %n u#ai ?um"tate d

timp. ;9una guvernare nu presupune democraţie &i alegeri li#ere. * nevoie de un lider #un, cu viziun

iar u#ai$ul are un ast'el de lider %n persoana &eicului Mohammed=. u#ai$ul e #inecuv-ntat, dasemenea, %n termeni geogra'ici. @#ori mai puţin p-n" aici dec-t p-n" la Mum#ai sau la air

ra&ul trage 'oloase &i de pe urma capitalei iraniene, a comercianţilor indieni &i a 'orţei de munca d

sudul )siei, dar &i de pe urma vecinilor ara#i.

)st"zi se a'l" pe noul rum al M"t"sii coridorul tot mai aglomerat de comerţ &i a'ace

dintre rientul Mi?lociu &i )sia &i #ene'iciaz" de ascensiunea :ndiei, de incompeten

economic" a Teheranului &i de lichidit"ţile %n e!ces %n c"utare de investiţii disponi#ile %n state

#ogate %n petrol ale 0ol'ului.



CAPITOLUL I: EMIRATELE ARABE UNITE DESTINAŢIE TURISTICĂ PRE>ERATĂ

1.1. Date generale despre Emiratele Arabe Unite

1.2 De!"ltarea d#rabil$. C"n%ept &i strategii

ezvoltarea dura#il" nu este un concept nou. *ste cea mai recent" e!primare a unei eti

'oarte vechi, care implic" relaţiile oamenilor cu mediul %ncon?ur"tor, &i responsa#ilit"ţile generaţiilo

actuale 'aţ" de generaţiile viitoare.a o comunitate s" 'ie %ntr$adev"r dura#il" tre#uie s" adopte

a#ordare %n trei direcţii care ia %n considerare resursele economice, ale mediului %ncon?ur"tor &i ce

culturale. omunit"ţile tre#uie s" ia %n considerare aceste necesit"ţi nu numai pe termen scurt, ci &i ptermen lung.

=ezvoltarea dura#il" corespunde cerinţelor prezentului '"r" s" compromit" posi#ilit"ţi

generaţiilor viitoare de a$&i satis'ace propriile necesit"ţi B omisia Naţiunilor 6nite pentru Medi

Cncon?ur"tor &i ezvoltare.D7, pag.AEF

=ura#ilitatea se re'er" la capacitatea unei socie"ţi, ecosistem, sau orice asemenea siste

e!istent de a 'uncţiona continuu %ntr$un viitor nede'init '"r" a a?unge la epuizarea resurselor chei

(o#ert 0ilman, <resedinte :nstitutului onte!t.

=ura#ilitatea este doctrina de urgenţ" prin care dezvoltarea &i progresul economic tre#u

s" ai#" loc &i s" se menţin" de$a lungul timpului, %n limitele sta#ilite de ecologie %n sensul cel mai la

prin interdependenţa 'iinţelor umane &i slu?#elor lor, #ios'erei &i legilor 'izicii &i chimiei care

guverneaz". (ezult" c" protecţia mediului &i dezvoltarea economic" sunt %ntr$adev"r procese opus

Gilliam . (ucHelshaus, =ToIard a ustaina#le Gorld,B cienti'ic )merican, eptem#er 1JEJ.

=uv-ntul dura#il are r"d"cini %n lim#a latin", %nsemn-nd =a reţineB sau =a spri?ini de ?os

comunitate tre#uie s" 'ie spri?init" de ?os de c"tre locuitorii actuali &i viitori. 6nele locuri, pr

com#inarea speci'ic" a caracteristicilor 'izice, culturale &i poate spirituale, inspir" oamenii s" ai#" gri

de comunitatea lor. )cestea sunt locurile %n care dura#ilitatea are cele mai mari &anse de e!isten

Kmenţinere Muscoe Martin, =) ustaina#le ommunit <ro'ile,B 'rom <laces, Ginter 1JJ.

trategia de dezvoltare dura#ila a turismului %n (epu#lica Moldova are drept scop crear

unei #aze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern &i internaţional %n (epu#lica Moldova %ntr$u

mod integrat, echili#rat &i dura#il, ast'el %nc-t s" aduc" #ene'icii culturale &i socio$economi



considera#ile ţ"rii &i comunit"ţilor ei. trategia a 'ost ela#orat" de c"tre epartamentul ezvoltare

Turismului, cu asistenţa <roiectului Pezvoltarea dura#il" a turismuluiP, <N6 Moldova

con'ormitate cu prevederile Legii turismului Nr. 7JE$ Q:3 din 11 'e#ruarie 2RRR &i ale oncepţiei d

dezvoltare a turismului %n (epu#lica Moldova p-n" %n anul 2RR, apro#at" prin 4ot"r%rea 0uvernul

(epu#licii Moldova Nr. J12 din E octom#rie 1JJ7.D2,surse electroniceF Turismul este un sector important al economiei mondiale &i are o tendinţ" de cre&te

permanent" la nivel internaţional. :ndustria turismului cuprinde o gam" variat" de %ntreprinderi pu#li

&i private, generatoare de #ene'icii economice &i sociale, de noi locuri de munca pentru di'eri

categorii de anga?aţi, o'erind oportunit"ţi de anga?are mai cu seam" pentru 'emei.

(epu#lica Moldova tre#uie s" se promoveze e'icient ca o destinaţie turistic" pe pieţe

turistice internaţionale. :ndustria turismului este e!trem de 'ragmentat", 'iind constituit" din di'eri

%ntreprinderi mici &i mari, at-t din sectorul pu#lic, c-t &i din cel privat. *voluarea ei necesi

coordonare, investiţii, instruire &i marHeting, ceea ce determin" coordonarea dintre 0uvern, autorit"ţi

administraţiei pu#lice locale, %ntreprinderile comerciale &i comunitati.D1, surse electroniceF

Turismul constituie o activitate economic" ce se r"s'r-nge asupra ma?orit"ţii sectoarel

sociale. )cest moment urmeaz" a 'i constientizat de instituţiile vizate &i de %ntreaga populaţie.

devenit iminent 'aptul de a demonstra c" turismul nu se re'er" doar la unele persoane, care %&i petre

anual vacanţele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra %ntregii societ"

Necesitatea dezvolt"rii economice dura#ile relev" &i mai mult importanţa ela#orarii &i apro#"rii un

strategii, al c"rui o#iectiv 'inal rezid" %n 'aptul c" potenţialul turistic natural &i antropic al (epu#licMoldova s" nu 'ie a'ectat negativ de turism, ci s" 'ie prote?at spre #inele generaţiilor viitoare D1

pag.J2F. <rezenta trategie identi'ic" de'icienţele e!istente %n o'erta turistic" a (epu#licii Moldova

determin" direcţiile strategice de %nl"turare a lor, precum &i organizaţiile responsa#ile de realizare

scopurilor scontate. e'iniţia dezvolt"rii dura#ile a 'ost 'ormulat" la on'erinţa omisiei Mondia

pentru Mediul Cncon?ur"tor &i ezvoltare din anul 1JE7. *a a 'ost apro#at" de )genda 21 din cadr

ummitului Mondial privind ezvoltarea ura#il", care a avut loc la (io de 8aneiro, %n 1JJ2,

acceptat", de asemenea, la on'erinţa Mondial" privind Turismul ura#il, ce &i$a ţinut lucr"rile

Lanzarote, %n anul 1JJ.

rganizaţia Mondial" a Turismului a dat urm"toarea de'iniţie turismului dura#

Pezvoltarea dura#il" a turismului satis'ace necesit"ţile actuale ale turi&tilor &i ale regiunilor d

primire, prote?%nd &i sporind oportunit"ţile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor tre#uie s"

e'ectueze %ntr$un mod care ar permite s" 'ie satis'"cute necesit"ţile economice, sociale &i estetic

menţin%ndu$se integritatea cultural", procesele ecologice esenţiale, diversitatea #iologic" &i sistemele d



suport ale vieţiiP. ezvoltarea turismului tre#uie s" 'ie dura#il" su# aspect ecologic, via#il" &i renta#i

su# raport economic &i echita#il" din punct de vedere etic &i social pentru populaţia local".

La nivel de comunitate, turismul urmeaz" a se dezvolta %n conte!t cu turismul regiona

naţional &i internaţional. <entru ca turismul s" poat" contri#ui la o dezvoltare dura#il" a economiei,

tre#uie s" integreze mediul natural, cultural &i uman, s" respecte echili#rul 'ragil, caracteristic multdestinaţii turistice.

ezvoltarea dura#ila a turismului are urm"toarele aspecte

$ dura#ilitatea ecologic", care garanteaz" o dezvoltare adecvat" %n condiţii de respectare

diversit"ţii #iologice &i a resurselor #iologiceS

$ dura#ilitate social" &i cultural", care contri#uie la dezvoltarea &i prote?area valoril

culturaleS

$ dura#ilitate economic", ce garanteaz" o dezvoltare a societ"ţii %n condiţii de gestiun

adecvat" a resurselor cu o#ţinerea unor e'ecte economice at-t pentru prezent, c-t

pentru viitor.

(ealizarea prezentei trategii este posi#il" %n condiţiile respect"rii urm"toarelor princip

$ plani'icarea, amena?area &i e!ploatarea turistic", la nivel local, ca parte integrant"

strategiei dezvolt"rii dura#ile a turismului la nivel naţionalS

$ participarea di'eritelor autorit"ţi pu#lice, a sectorului privat, a asociaţiilor de protecţie

mediului &i a populaţiei la procesul de plani'icare a turismuluiS

$ gestionarea &i plani'icarea dura#il" a turismului, ţin%ndu$se cont de protecţia mediulnatural &i uman %n zonele de primireS

$ repartizarea echita#il" a avanta?elor &i a cheltuielilor %ntre promotorii turismului

populaţia din zonele de primireS

$ in'ormarea, educarea, %ncura?area &i atragerea populaţiei locale %n procesul de amena?a

turistic"S

$ $ evaluarea preala#il" a proiectelor de amena?are turistic" &i a eventualelor impacturi d

la derularea proiectelorS

$ participarea populaţiei locale la ela#orarea unor programe de cola#orare %n scop

optimiz"rii activit"ţii turistice.

Turismul dura#il poate 'i de'init ca un tip$model de dezvoltare economic" orientat" spre

$ ameliorarea calit"ţii vieţii %n regiunile receptoareS

$ prestarea unor servicii de prim" calitate vizit"torilorS

$ menţinerea calit"ţii mediului at-t pentru vizit"tor, c-t &i pentru comunitatea receptoare.



Turismul dura#il

$ 'avorizeaz" %nţelegerea &i con&tientizarea e'ectelor pe care le poate genera turism

asupra mediului natural, cultural &i umanS

$ asigur" o ?ust" repartizare a avanta?elor &i a cheltuielilorS

$ demonstreaz" importanţa resurselor naturale &i culturale pentru #un"starea economic" social" a comunit"ţii &i contri#uie la rezervarea acestor resurseS

$ supravegheaz", evalueaz" &i gestioneaz" propriile e'ecte, determin%nd ast'

responsa#ilii pentru mediu.

1.' E%"t#rism#l – m"del de !al"ri(i%are a res#rsel"r t#risti%e

E%"t#rism#l este o 'orm" de turism %n care principalul o#iectiv este o#servarea

con&tientizarea valorii naturii &i a tradiţiilor locale &i care tre#uie s" %ndeplineasc" urm"toare

condiţii D2, pag.2F

1. s" contri#uie la conservarea &i protecţia naturiiS

2. s" utilizeze resursele umane localeS

A. s" ai#" caracter educativ, respect pentru natur" $ con&tientizarea turi&tilor &i

comunit"ţilor locale, s" ai#" impact negativ nesemni'icativ asupra mediului natural

socio$cultural. 3alori'icarea cadrului natural reprezint" una dintre cerinţele 'undamentale a

ecoturismului. )cest enunţ las" de 'apt o u&" larg deschis" unei game variate de activit"ţi, cu condiţ

ca acestea s" respecte condiţiile enunţate mai sus. in aceast" perspectiv" ecoturismul se inter'ereaz

cu alte 'orme de c"l"torie #azate pe natur".

)st'el, %n cadrul activit"ţilor ecoturistice pot 'i incluse

tipuri de activit"ţi de aventur" Kde e!emplu ra'ting, canoeing, turism ecvestru pe trase

presta#ilite, schi de tur", e!cursii cu #iciclete pe trasee amena?ate etc.S

e!cursii / drumeţii organizate cu ghidS

tururi pentru o#servarea naturii K'lor", 'aun"S

e!cursii de e!perimentare a activit"ţilor de conservare a naturiiS

e!cursii %n comunit"ţile locale Kvizitarea de o#iective culturale, vizitarea 'ermelor tradiţional

vizionarea de mani'est"ri cultural tradiţionale, consumul de produse alimentare tradiţional

achiziţionarea de produse tradiţionale non alimentare etc..



)ctivit"ţile care, de&i se des'"&oar" %n natur", &i au un impact negativ evident asup

mediului natural sau socio$cultural Kde e!emplu activit"ţile o''$road nu pot 'i considerate activit"

ecoturistice. Locul ecoturismului %n cadrul pieţei turismului, apare ca o su#piaţ" a turismului %n ar

naturale, av-nd %n acela&i timp leg"turi puternice cu turismul cultural &i rural.

<rin ecoturism se %ncearc" minimizarea e'ectelor negative asupra mediului local &i natura precum &i asupra populaţiei. @onele %n care se practic" sunt considerate de interes ma?or, acest luc

permiţ-nd impunerea unor rigori deose#ite, cu e'ecte #ene'ice asupra stilului de viaţ" tradiţional

populaţiei locale. )cest tip de turism poate s" 'avorizeze o interacţiune %ntre populaţia local" &i turi&

ca &i un interes real pentru prote?area zonelor naturale, nu numai %n zonele receptoare, dar &i %n ce

emiţ"toare.

'urismul a devenit unul dintre sectoarele socio$economice ma?ore. *l a %nregistrat

e!pansiune constant" de$a lungul timpului, cu o rat" de cre&tere de circa $1R %n ultima ?um"tate d

secol. Turismul nu reprezint" numai o cre&tere a num"rului de turi&ti, el a ar"tat c" se trans'orm" %ntr$

activitate divers" &i comple!". u toate c" turismul de mas" r"m-ne 'orma predominant", al

tipuri de activit"ţi legate de cultur", mediu, educaţie, s"n"tate etc. au ie&it la iveal". )ceste

re'lect" pre'erinţele pentru calitatea mediului &i o 'orm" de recreere mult mai energic"

participativ". chiul, drumeţia, ciclismul, canoeingul etc. au devenit activit"ţi mult mai pl"cute dec

oric-nd, satis'"c-nd nevoia de a 'i aproape de natur", '"c-nd mi&care, e!plor-nd &i %nv"ţ-nd.

Studiile de specialitate reali"ate de (M' au identi'icat principalele megatendinţe ce

%nregistreaz" %n domeniul turismului &i care se vor ampli'ica %n perspectiva anilor 2R2R. <rintre cemai semni'icative aspecte, sunt menţionate cre&terea num"rului turi&tilor preocupaţi d

pro#leme de mediu, cre&terea cererii pentru destinaţii noi, tendinţa de sporire a num"rului de vacanţe d

durat" mai scurt", cre&terea num"rului persoanelor de v-rsta a :::$a care sunt mai active

dornice de c"l"torii, turi&tii devin mai e!perimentaţi &i so'isticaţi, a&teapt" atracţii de #un

calitate, utilit"ţi &i servicii pe m"sur" &i tari'e adecvate calit"ţii %n c"l"toriile lor.

Cn anii care vor urma, calitatea mediului, lipsa polu"rii, cur"ţenia &i atitudinea populaţi

locale vor 'i mult mai importante pentru turi&tii potenţiali dec-t varietatea posi#ilit"ţilor pent

divertisment &i cump"r"turi. e&i vor 'i interesaţi de e!perienţe inedite, cei mai mulţi dintre turi&t

potenţiali vor dori s" %&i poat" continua stilul s"n"tos de viaţ" atunci c-nd vor c"l"torii. >acilit"ţi

pentru sport, alimentaţie &i accesul la in'ormaţie vor r"m-ne elementele motivaţionale importante.

lume, acest stil ino'ensiv de a c"l"tori a %nceput s" ai#" din ce %n ce mai mulţi adepţi.

*!ist" agenţii de turism specializate pe turismul verde, care implic" prote?area mediul

natural, 'olosirea resurselor naturale Khoteluri cu energie alternativ", panouri solare etc. precum



circuitele turistice care evit" impactul puternic asupra comunit"ţilor umane tradiţionale speci'ice un

anumite zone.

Cn urma %ntroducerii ecoturismului ca alternativ" la turismul de mas", a 'o

posi#il" realizarea unui pro'il relativ al persoanei care particip" la programele ecoturistice. )st'e

ecoturistul poate 'i descris ca 'iind o persoan" cu studii peste medie, de o#icei studii superioareS

iu#itore de natur", cu un simţ dezvoltat al aventurii, interesat" s" cunoasc" lucruri noi desp

cultura di'eritelor zone sau despre mediul %ncon?ur"tor &i s" ia parte la e!perienţe inediteS

sensi#il" la pro#lemele de mediu, sau cel puţin deschis spre implicare %

prote?area naturii. ei mai mulţi ecoturi&ti sunt susţin"tori sau mem#ri ai unor organiza

#azate pe natur"S

v-rsta medie %ntre A$O ani, variind %n 'uncţie de activit"ţile des'"&urate &i de alţi 'actori cum

'i costul c"l"toriei. Tre#uie totu&i avut %n vedere 'aptul c" odat" cu 'enomenul de %m#"tr-nire

populaţiei %n ţ"rile dezvoltate, v-rsta medie pentru acest segment este %n continu" cre&tereS

se!ul R 'emei &i R #"r#aţi, dar s$au constatat di'erenţe clare %n 'uncţie de tipul activit"

des'"&urate Kpentru ţara noastr" se constat" o proporţie mai mare a #"r#aţilorS

cu o situaţie material" peste medie, ţin-nd cont de 'aptul c" programe

ecoturistice o'er" o satis'acţie mult mai mare dec-t cele ale turismului de mas", dar sunt d

o#icei mai costisitoareS

cu o stare de s"n"tate #un", av-nd capacitatea de a depune e'ort 'izic. dat" cu cre&terea medi

de v-rst" a populaţiei ce practic" aceast" 'orm" de turism, scade cererea pentru activit"

solicitante &i cre&te interesul pentru activit"ţi cum ar 'i studiul naturii, o#servarea vie

s"l#aticeS

principalele motivaţii ale c"l"toriilor sunt o#servarea peisa?elor, o#servarea natur

s"l#atice &i realizarea de drumeţii.

<"rerea mea este c" *coturismul reprezint" de 'apt cea mai valoroas" 'orm" de mani'estare

turismului dura#il. )ceast" 'orm" de turism are ca scop principal conservarea mediului &i punaccent pe educaţia turi&tilor %n ceea ce prive&te prote?area.



CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI PE PIAŢA SERVICIILOR

TURISTICE @N REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Agen)ia de t#rism E*pl"re+t#r, %ara%teristi%i- "rganiare- ser!i%ii &i "(erte

)genţia de c"l"torii *!ploreU KVV*Q<L( T6(VV.(.L. a luat na&tere %n anul 2RR7 cagenţie de ticHeting Krezerv"ri &i v-nz"ri a #iletelor de avion, #az-ndu$se pe o e!perienţ" de mai mu

ani %n domeniu. Cn 2RRE a o#ţinut &i Licenţa pentru activitatea %n domeniul turismului, l"rgindu$

spectrul de servicii o'erite. Cn ianuarie 2R11 a o#ţinut acreditarea :)T) K:nternational )ir Transpo

)ssociation, 'aptul care demonstreaz" nivelul %nalt de pro'esionalism &i sta#ilitate al companie

=+##2:e2$re.5%r$a6$-#e2$re

atenţie deose#it" se acord" segmentului c"l"toriilor de a'aceri Kcorporate #usiness travel

peci'icul lucrului agenţiei cu clienţii corporativi are o a#ordare individual", com#inat" cu cele m #une preţuri. <rintre clienţi se num"r" mai multe organizaţii &i %ntreprinderi locale &i internaţionale.

Cn calitate de agen ie *!plore are rela ii cuț ț

$ 'urnizori de servicii turisticeS

$ alte agen iiSț

$ clien iiSț



$ prestatori de servicii de pu#licitateS

$ prestatori de servicii de transportS

$ 'urnizori Kservicii comunaleS

*!plore cola#oreaz" cu urm"toarele companii i organiza ii interna ionaleș ț ț

•

IATA )socia ia :nterna ional" a Transportatorilor )erieniSț ț• FVICTORIA ASIGURARIFS

• D$&ar!7 Gr$-2”S

Cntreaga activitate este orientat" spre o'erirea unor produse &i servicii competitive la standard

calitative irepro&a#ile, capa#ile s" r"spund" cerinţelor vitale ale oamenilor.

<artenerii agen iei *!ploreț

1. )irticHets.md

2. Tours.mdA. ruises.md

O. (eservations.md

. )partments.md

*!plore e'ectueaz" v-nz"ri de #ilete din numele a peste OR de companii aeriene

Moldavian )irlines, )ir Moldova, )ir9altic, )ustrian )irlines, TurHish )irlines, Lu'thans

arpatair, Tarom, )erosvit$6Hrainian )irlines, Meridiana, 7 )irlines, 6Tair etc.

S#r-*#-ra $r3a&!"a !$&a, a a3e& !e! %e #-r!75ț ț

Or3a&!3ra5a .0.

<rogramist

D!re*#$r 3e&era

3ice$director

e' ept.Ș 0ospodarie

e' ept.Șdecontari

#ilete

e' Ș ept.Turism

onta#il$ e' ș



ursa e!plore.md

S!7#e5e !&)$r5a !$&ae -#!!"a#e ;& *a%r- a3e& !e! %e #-r!75ț ț

E2$re %n activitatea sa zilnic" utilizeaz" internetul pentru a comunica cu 'urnizorii

clien ii.ț

<entru rezervarea #iletelor agen ia utilizeaz" ast'el de sisteme de rezerv"ri on$line caț

• )madeus

• 0a#riel

• 0alileo.

(ela ii cu parteneri se realizeaz" prin sisteme proprii de rezerv"ri i eviden ". (ela ii interne ț ș ț ț

realizeaz" prin sisteme de raportare i eviden " 1,*!cel,etc.ș ț

Ser!*!!e ! $)er#ee *$52a&!e!ș

)gen ia *!plore o'er" diverse servicii de turism i pachete turistice, at-t pentru odihnț ș

peste hotare c-t i vacan e locale. rganizeaz" e!cursii %n locurile istorice ale "rii, de vinuș ț ț

arheologice, etc. 'er" tururi de IeeHend, #usiness, cultural, tratament, e!cursii i cazare at-t ș

(epu#lica Moldova c-t i %n str"in"tate.<entru oaspe ii Moldovei agen ia o'er" di'erite 'orme dș ț ț

odihn", transport, hoteluri de toate categoriile.

Cn prezent agenţia o'er" urm"toarele servicii

• (ezerv"ri &i v-nz"ri #ilete de avion

onta#il

(es.6mane

eridicatoare

)gentiticHeting

)gentiturism

onta#il



• (ezerv"ri de hoteluri %n orice ţar" din lumeS

• (ezerv"ri croaziereS

• 3acanţe &i c"l"torii %n ţ"ri precum Turcia, 9ulgaria, 0recia, iru, (om-nia, )ustria, pani

*gpt, *)6, destinaţiile europene, destinaţii e!otice K:$le Maldive, Thailanda, Tunisia, etc.S

rganizarea e!cursiilor %n ţar" &i %n str"in"tate.• <achete turistice de IeeH$endS

• <achete de tratament %n cele mai cunoscute staţiuni #alneo$climaterice din (om-nia, 6crain

ehiaS

• ircuite cu autocarulS

• eservirea grupurilor de turi&ti str"iniS

• )sigur"ri medicaleS

• )sigur"ri autoS

• eservirea clienţilor corporativiS

• Turism de a'aceriS

• uport o#ţinere vize pentru c"l"torii de a'aceri &i odihn"S

• :n'ormaţii &i consultanţ" %n domeniul procur"rilor #iletelor de avion &i serviciilor de odihn".

T-r-r! $)er!#e %e E?PLOR TUR

E*-r7!! $)er!#e %e E2$re.

1. M"n"stirea aharnaS

2. oroca $ %ntre turci i t"tariSș

A. <urcari W istoria vinurilor de elit"S

O. ricova $ renumitul ora su#teran al vinului.ș

)genţia *!plore o'er" o varietate de itinerare prin (epu#lica Moldova at-t pentru turiș

autohtoni c-t i cei str"ini.ș

1. :tinerar la rheiul 3echi i turul ora uluiK)ne!a 1ș ș

2. Manastirea 4-ncu &i Mile&tii Mici

A. 3in"ria <urcari i turul ora ului hi in"uș ș ș

O. M"n"stirea "l"ra i i Milestii Miciș ș

. Tur la aharna i ricovaș

+. ipova i Mile tii Mici Ț ș ș



7. M"n"stirea "priana, oroca, rhei 3echi, Mile tii Miciș

E. M"n"stirea 4%ncu, ipova , rheiul 3echi i Mile tii Mici Ț ș ș

J.Turul *uropei 96)<*T) $ <()0) $3:*N) 9()T:L)3)

Pa*+e#e #-r!7#!*e $)er!#e )gentia *!plore o'er" si diverse servicii de turism si pachete turistice.

*Q<L(* organizeaz" vacan e de vis %n cele mai diverse destina ii ale lumiiț ț

X *uropa 9ulgaria, (om-nia, Turcia, )ustria, ehia, 0recia, Muntenegru etc.

X *!otica Thailanda, *gipt, *)6, Maldive, Tunisia, :ndonesia etc.

X )lte destina ii (usia, 6craina.ț

*!plore o'er" multiple pachete turistice pe placul 'iec"rui c"l"tor. 'ertele e!ist" pe parcurs

anului %ntreg i pre urile la pachete turistice variaz" %n dependen " de sezonul, perioada #ron"rii, o'erș ț ț

speciale.

O)er#e 72e*!ae 2e&#r- 2er!$a%a re*e&#, 7-&#:

$ 3acan a %n *)6, 9ulgaria, Turcia, etc.ț

*!plore este una din companii lideri %n domeniul turismuluiKv-nz"ri #ilete %n (epu#li

Moldova. *a a dovedit s" 'ie o companie sta#il" i de %ncredere.ș

6na din tr"s"turile importante ale agen iei *!plore este pro'esionalismul. Lucrulț des'" urș

este 'oarte #ine organizat, toate procese de deservire a clientului sunt e'ectuate la un nivel %nalt, tot

este '"cut pentru ca clientul s" r"m-n" satis'"cut de serviciile prestate.*!plore o'er" pachete turistice pentru orice tip de c"l"tor, orice persoan" poate g"si aici u

pachet turistic special pentru el. 6n avanta? ma?or este comple!itatea serviciilor o'erite i adaptarea lș

la cerin ele individuale ale clientului. )gen ii companiei asigur" calitatea serviciilor cea mai %naltț ț

)st'el am hot"r-t s" descriu o destinaţie turistic" ce intr" %n pachetele o'erite de ; *!plore TurB.

. Or+e!- e*+! H )r-5-7e(ea %e 2e 5ar3!&ea 2r,2a7#!e!.



)totcunoscutul comple! natural, arheologic &i turistic rheiul 3echi este situat %n al#

pitoreasc" a r%ului ("ut Kcare curge de$a lungul %ntregului raion rhei, pe teritoriul din apropiersatelor Tre#u?eni &i 9utuceni, unde r-ul trece printre &irurile de toltre &i are numeroase meandr

schim#-ndu$&i direcţia %n cele mai nea&teptate moduri. e a'l" nu prea departe de hi in"ș

apro!imativ la OA$O Hm dep"rtare, ceea e un stimul %n plus pentru organizarea numeroaselor e!curs

prin aceste locuri. <e teritoriul comple!ului se a'l" dou" muzee, o m"n"stire %n st-nc" deschis" pentr

vizitatori, dar &i c-teva hoteluri particulare, care se a'l" %n satele 9utuceni &i Tre#u?eni.

+##2:JJJ.$r+e!.&e#

*ste un monument de arhitectur" de tip or"&enesc, unde s$au p"strat multe construcţ

care prezint" un interes mare pentru istorici, arheologi, arhitecţi, dar &i turi&ti.

:storia rheiului cuprinde trei perioade. <rima perioada care a precedat 4oarda de )

Ks'-r&itul secolului al Q:::$lea prima ?um"tate a secolului al Q:3$lea.. rheiul %n aceast" perioad" e

ap"rat de un perete din #u&teni cu turnuri de paz". up" cotropirea ora&ului %n anii YOR ai secolului

Q:3$lea de c"tre t"tari a %nceput perioada 4oardei de )ur, pe parcursul c"reia %ntreaga construcţie

ducea su# conducerea me&terilor din orient. Cn ace&ti ani rheiul, care a primit denumirea hehr a

http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/113






http://www.orhei.net/








8adid Z are %n'"ţi&area unui ora& oriental, %n centrul s"u s%nt construite dou" caravan$seraiuri, mosche

%n partea de est Z #"i pu#lice &i alte 'acilit"ţi. <-n" %n zilele noastre s$a p"strat 'undamentul &i o par

din peretele unei #"i, care era utilat" cu calori'ere &i cu %nc"lzirea podelelor, cu ventilaţie, apa a?ung

aici prin ţevi de lut. ("m"&iţele de interior vor#esc s%nt dovezi incontesta#ile ale interiorului de lu! d

alt" dat" a #"ii.La s'-r&itul anilor +R ai secolului al Q:3$lea ora&ul hehr al$8adid a %ncetat s" me!iste. )proape ?um"tate de secol a z"cut %n ruine &i doar apro!imativ %n anii Y2R ai secolului al Q3$le

pe locul acesteia a ap"rut o localitate moldoveneasc" ast'el a %nceput cea de$a treia perioad" a istori

rheiului.

Cn a doua ?um"tate a secolului al Q3$lea au devenit mai 'recvente incursiunile t"tarilor asup

tatului Moldovenesc, 'apt care a demonstrat o dat" %n plus c%t de necesar este s" 'ie %nt"rite graniţe

de est ale ora&ului. )ceast" sarcin" era mai u&oar", dat 'iind 'aptul, c" condiţiile topogra'ice era

avanta?oase localitatea era %ncon?urat" din trei p"rţi de malurile a#rupte ale r-ului. etatea inaccesi#i

%n mod natural din cele trei p"rţi, la est era %nt"rit" cu dou" r-nduri de construcţii din p"m-nt &i #u&te

de lemn %n dou" r-nduri. <e 'lancul st-ng %n 'aţa &anţului ţi valului s$a %n"lţat un palat din piatr

%mpre?muit cu un zid rezistent cu turnuri.



Cncep-nd cu anii Y7R ai secolului al Q3$lea rheiul devine unul dintre cele mai importan

centre de ap"rare naţional", supra'aţa sa constituie mai mult de 7R de hectare. Cn aceast" perioad" a

'ost construite #iserici, o mulţime de cl"diri &i ateliere. )st"zi %n locul unde este ora&ul vechi pot

v"zute r"m"&iţe ale zidurilor de lemn ale cet"ţii, &anţurile &i valurile de ap"rare, #isericile, camerel

care %n perioada moldoveneasc" erau %ntre#uinţate ca locuinţe. tilul de construcţie al cet"ţii, ridicat"

anii de domnie ai lui [te'an cel Mare, erau tipice pentru arhitectura construcţiilor de 'orti'icaţ

moldovene&ti din aceast" perioad". etatea avea 'orma unui patrulater cu turnuri deasupra porţii &i prcolţuri, %n"untru se a'la palatul p-rc"la#ului 0angur.



<e st-ncile din al#ia ("utului erau s"pate o mulţime de pe&teri, multe dintre care s%nt 'oarvechi &i au apro!imativ 2 mii de ani. Trecutul acestor pe&teri este %nv"luit de legende, %n care 'apte

istorice se %mpletesc cu talentul artistic al povestitorilor. )st'el %ntr$una din legende se spune, c" c-ndv

%n 'runtea rheiului 3echi p-rc"la#ul 0angur. *l era #"tr-n &i putred de #ogat. Toate #eciurile palatul

sau erau pline de aur &i chiar careta era '"cut" din aur curat, iar roţile din argint. [i ţinea el careta as

%ntr$o %nc"pere cu porţi de 'ier &i ie&ea cu ea %n ora& odat" pe an la <a&ti. areta putea 'i urnit" din lo

doar de OR de cai, a&a era ea de grea. 0angurul era mai #ogat chiar dec-t [te'an cel Mare, omnitor

s"u, care %i cerea des a?utorul. ) a'lat %ns" sultanul de #og"ţiile p-rc"la#ului, &i$a str-ns oastea &i pornit cu oaste cu tot spre rhei.)u cucerit turcii ora&ul, s$au apropiat de palatul lui 3oievodei 0angu

iar pe el ia$l de unde nu$i. $a %ncuiat p-rc"la#ul cu toate #og"ţiile sale %n m"n"stirea din st-nc

)tunci ultanul a dat ordin s" ard" ora&ul da s"$l scoat" cu orice preţ pe 0angur din m"n"stire. <rint

oamenii de la m"n"stire era &i stareţul <aisie, care 'iind meschin &i lacom &i$a pierdut capul la vedere



aurului. [i a %nceput s" chi#zuiasc", cam cum ar putea avea m"car o parte din aceste #og"ţii enorm

D,surse electroniceF.

dat" %ntr$o noapte %ntunecoas" s$a dus el cic" dup" ap", dar de 'apt s$a dus %n tain" la sulta

Cn aceea&i noapte prin trecerea su#teran" au intrat %n m"n"stire &i au nimicit %ntreaga oaste a lui 0angu

[i$a primit <aisie aurul s"u, a luat o luntre ca s" plece departe de aceste locuri, dar apele ("utului s$a

%nvol#urat, s$au agitat pe nea&teptate &i au %nghiţit &i luntre, &i aurul, &i omul. parte din #unuri

p-rc"la#ului, turcii le$au luat cu ei, o parte au zidit$o %n pe&terile su#terane, inclusiv &i careta de aur, c

g-ndul s" se %ntoarc" s" le ia pe urm". )st'el, nu cunoa&te nimeni, a e!istat sau nu scoas" din ţa

aceast" #og"ţie sau se a'l" p-n" %n prezent undeva prin ascunzi&urile su#terane.

)cesta este un loc %ndr"git de numero&i turi&ti, dar &i de alpini&ti, care au o st-nc" pre'eradeasupra satului 9utuceni &i care %&i 'ac aici antrenamentele, %ntrecerile, %ntrunirile. Cn mod regulat

rheiul 3echi %&i dau %nt-lnire amatorii practicilor transcendentale, care consider", ca anume aici e!is

un centru energetic deose#it.[i %ntr$adev"r, 'iecare, dintre acei care a vizitat aceste locuri, are o stare d

spirit special" &i se p"trunde pe deplin de 'armecul acestor locuri. )matorii c"l"toriilor pedestre se p



#ucura de plim#area de$a lungul ("utului, prin al#ia r-ului 'oarte pitoreasc" %ntre satele Tre#u?eni

>urceni. <e un teren de pe acest traseu se organizeaz" anual 'estivaluri muzicale tradiţionale.

3reau s" menţionez c" rhei este <rimul traseu ecoturistic, care une&te asa$Muz

;)le!andru oniciP &i M"n"stirea urchi, a 'ost inaugurat %n spaţiul viitorului <arc Naţional rhei.

u spri?inul <rogramului Naţiunilor 6nite pentru ezvoltare K<N6, traseul a 'ost marcat c panouri in'ormative, care descriu valorile cultural$istorice &i harta acestui traseu, precum &i patrimoni

natural al primului <arc Naţional, transmite :n'o$<rim Neo.

<otrivit unui comunicat de pres" al <N6, anterior despre acest traseu se cuno&tea numai d

spusele localnicilor. Totodat", oamenii din aceste localit"ţi &i turi&tii vor #ene'icia de locuri speci

amena?ate pentru odihn", de unde vor putea admira priveli&tea naturii din aceast" zon".

2



;<e l-ng" #ene'iciile socio$economice &i ecologice, <arcul Naţional rhei va contri#ui

p"strarea patrimoniului natural &i cultural prin m"suri de rea#ilitare a monumentelor culturale, pr

organizarea 'estivalurilor 'olclorice &i altor activit"ţi culturaleP, a menţionat Laz"r hiric

viceministrul mediului, %n cadrul evenimentului de inaugurare a traseului.

rearea primului <arc Naţional 'ace parte din <lanul de acţiuni &i trategia naţional" d

conservare a diversit"ţii #iologice a (.Moldova. <arcul va #ene'icia de un regim special de ocrotire

conservare, pentru c" aici e!ist" specii de plante &i animale s"l#atice, elemente &i 'ormaţiuni cu valoaecologic", &tiinţi'ic" &i cultural" deose#it".;rearea <arcului Naţional va o'eri soluţii pentru pro#leme

sociale &i economice cu care se con'runt" comunit"ţile din acest spaţiu. ezvoltarea ecoturismulu

e!tinderea traseului ;rumul vinuluiP &i a posi#ilit"ţilor de cazare %n zona <arcului Naţional rhei v

spori atractivitatea zonei pentru turi&tiP, a spus )le!andru (otaru, manager de proiect la <N6

Moldova.

<roiectul ;>orti'icarea capacit"ţilor instituţionale &i a reprezentativit"ţii sistemului de ar

prote?ate din (. MoldovaP este implementat de <N6 %n parteneriat cu 0uvernul (epu#licii Moldov

cu spri?inul 'inanciar al >ondului 0lo#al de Mediu. 9ugetul total al proiectului constituie JJR mii dola

6).

)cest loc %ntr$adev"r miraculos va 'i pe placul at-t a amatorilor de monumente istorice, c%t &i

acelora care pre'er" doar peisa?ele naturii.

2



2



Mai multe creaturi misterioase au 'ost surprinse la rheiul 3echi. 6n 'otogra' a reu&it

imortalizeze un a&a$numit pe&te al cerului, %n satul 9utuceni. Cn timp ce unii savanţi cred c" sunt ni&

vieţuitoare preistorice, alţii a'irm" c" aceste creaturi au origini e!traterestre.

La prima vedere 'otogra'ia pare una o#i&nuit". ac" privim %ns" cu atenţie, deasupra '-nt-n

putem o#serva un o#iect straniu. 3ladimir <-rnov, cel care care a surprins imaginea, spune c" iniţial

crezut c" este vor#a despre un de'ect.9PUBLICA.MD

Cn concluzie pot a'irma c" Nici un alt raion din (epu#lica Moldova nu dispune de u

patrimoniu ecoturistic at-t de #ogat precum raionul rhei.

2



CAPITOLUL III:DEZVOLTAREA I PROMOVAREA ECOTURISMULUI @N REPUBLICAȘ

MOLDOVA

'.1 Mareting#l %a "rientare de !al"ri(i%are &i "rganiare a a%ti!it$)ii de e%"t#rism.

Cn prezent, Turismul reprezint",cel mai important &i dinamic sector al economimondiale, dezvoltarea turismului concentr-ndu$se %n a&ez"rile cele mai atractive, dar, %n acela&i tim

cele mai sensi#ile din punctul de vedere al 'actorilor culturali &i de mediu.

<rin ecoturism se %nţelege o e!plozie de interese, el 'iind privit ca un mecanism d

dezvoltare a industriei turistice, %n general, cu scopul de a corespunde modelelor de dezvolta

dura#il", %n primul r-nd, gener-nd &i atri#uind o valoare economic" protecţiei mediului %ncon?ur"to

precum &i evidenţiind valorile culturale &i naturale ale comunit"ţilor locale K'igura A.1.1.

*coturismul genereaz" #ene'icii economice at-t pentru ţ"rile &i regiunile d

destinaţie, c-t &i pentru ţ"rile emiţ"toare. ezvoltarea sectorului ecoturistic va antrena simulta

&i prosperitatea altor sectoare ale economiei Kindustria alimentar", comerţul,transportul etc

eoarece cererea pentru turismul ecologic este %n permanent" &i constant" cre&tere Kpe pla

mondial, ca o tendinţ" de menţinere a acestei in'luenţe pentru piaţa turismului &i

comunit"ţilor locale, prezint" interes continuitatea promov"rii modelelor de dezvoltare dura#il

<utem a'irma c" ecoturismul dispune de potenţial &i capacit"ţi de a 'i considerat un instrument pent

dezvoltarea dura#il" a unei regiuni.D12, p. 2AJ$2O1F

Cn vederea adecv"rii noţiunii la realitatea practic" a (epu#licii Moldova, cu privire des'"&urarea acestui gen de activitate, propunem urm"toarea de'iniţie

1. ecoturismul este o 'orm" de turism, #azat" pe cunoa&terea naturii, schim#ul cultural &i respect

'aţ" de mediul am#iental, des'"&urat %n concordanţ" cu principiile dezvolt"rii dura#il

contri#uind la conservarea #iodiversit"ţii, la p"strarea valorilor culturale &i sociale ale un

comunit"ţi, la asigurarea cu #ene'icii a comunit"ţii$gazd" &i satis'acerea cererii turi&tilo

)ceast" de'iniţie se re'er" la orice tip de activitate turistic", %ncep-nd cu simpla &edere

cadrul unei zone naturale &i s'-r&ind cu gri?a 'aţ" de mediu.

ezvoltarea ecoturismului depinde de anga?amentul %ntreprinz"torilor de a respecta criteriile de #az

re'lectate %n noţiunile de ecoturism. >aptul c" nu e!ist" un organism de reglementare la niv

internaţional, care s" determine strict conţinutul noţiunii de ecoturism, creeaz" di'icult"ţi

monitorizarea, de c"tre stat, a ecoturismului ca domeniu de activitate &i oportunitate de a'aceri.

2



E*$#-r!75- *a 5e*a&!75 %e %e"$#are %-ra6!,

>!3-ra 4.0.0

SUSŢINEREA ECOLOGICĂ

LIMITELEACCEPTABILE ALE

4:M9\(::

SITUAŢIA

MEDIULUI NATURAL

IMPACTULASUPRA MEDIULUI

CONTROLULupravegherea

mediului de c"tre0uvern &i alţi

reprezentanţi aiindustriei turismului

D!re*#$r!!$*a!

<entruzonele prote?ate &i

resurselenaturale.

Re3e5e&#aHrea

Teritoriile prote?ate &i aresurselor

naturale.

MANAGEMENTUL mediul %n industria

turismuluitructuri componenteSechipamente, tehnici, proceduri operaţionaleS programe de educare.

MARKETING)specte alemediului naturalca atracţiituristice.

SATIS>ACEREA

CLIENTULUI<rin atracţiinaturale sau per'ormanţeoperaţionale.

CLIENŢIu preocup"ri legate de

mediul %ncon?ur"tor sauinteresaţi de atracţiinaturale.

De7),'-rarea -&e!

a*#!!#,(! 2r$)!#a6!eA*$r%area %e %!!%e&%eRe!&e7#!rea 2r$)!#--!.

SUSŢINEREA ECONOMICĂ

2



in sumarea diverselor opinii re'lectate %n literatura de specialitate, menţion"m c

ecoturismul este &i o industrie %n cadrul pieţei turistice, menit s" satis'ac" necesit"ţi speciale d

c"l"torie. atorit" acestor a#ord"ri, ecoturismul poate 'i considerat drept un segment al pieţ

turistice, av-nd tangenţe cu turismul cultural &i rural.

onceput iniţial ca o alternativ" a turismului de mas", ecoturismul se materializeaz" ca soluţie %n com#aterea e'ectelor negative &i minimalizarea impacturilor asupra ecosistemel

naturale. a 'orm" de turism speci'ic" dezvolt"rii dura#ile, acesta cunoa&te unele tr"s"turi tot

di'erite de 'ormele turismului de mas". K'igura A.1.2

Cara*#er!7#!*! %!7#!&*#e ae #-r!75--! %e 5a7,

>!3-ra 4.0

2

1. )ctivit"ţi de marHeting turistic general

2. 0rupuri mari de vizitatori A. Mediu ur#anO. <reţuri medii cu scop de penetrare a pieţei. :mpact considera#il asupra mediului natural

+. <osi#ilit"ţi avansate de control 7. Management #azat pe principiile sistemelor macroeconomice E. (elaţii de anonimat %ntre vizitatori &i comunitatea$gazd" J. #iective de dezvoltare general"1R. omportament orientat spre activit"ţi de agrement / distracţii, oponenţ" la acţiunile de

educare &i instruire00. ezvoltare intensiv" a 'acilit"ţilor turistice



Cara*#er!7#!*! %!7#!&*#e ae e*$#-r!75--!

<ro#lemele mediului %ncon?ur"tor &i con&tientizarea pericolelor pe care le prezin

poluarea pentru viitorul omenirii, au impus reconsiderarea politicilor adoptate, %n sensul integr"

pro#lemelor de protecţie a mediului %n programele de dezvoltare economic".

Cn ţ"rile economic dezvoltate, mediul %ncon?ur"tor constituie o prioritate politic", 'iin

diri?at, prin mecanisme &i politici de promovare a dezvolt"rii dura#ile, cu o#iective ecologic

clar conturate pentru 'iecare domeniu de activitate economic". <e acest 'ond, s$a cristalizat &i a evoluconceptul de ;ecoturismB, %n paralel cu alte concepte, cum ar 'i ;ecodezvoltareaB, ;ecomarHetingu

&.a.

)st'el, ecomarHetingul turistic reprezint" un domeniu al marHetingului pent

orientarea, organizarea &i des'"&urarea activit"ţii turistice, concretizat" printr$un ansam#lu coere

de activit"ţi practice de ecoturism, programate &i des'"&urate printr$un instrumentar de marHetin

0rupuri reduse de vizitatoriMediu natural)ctivit"ţi de ecomarHeting turistic<reţuri ridicate cu scop de B'iltrareB a turi&tilor

:mpact minim asupra mediului natural<osi#ilit"ţi limitate de control Kcaracter li#ertilManagement #azat pe principiile economiei comunit"ţii locale(elaţii personalizate %ntre vizitatori &i comunitatea$gazd"#iective de dezvoltare local"Loialitate %n procesul de instruire &i educare pentru un comportament adecvat 'aţ"de mediul naturalezvoltare redus" a 'acilit"ţilor turistice

2



adecvat, %n scopul satis'acerii at-t a doleanţelor consumatorilor, a intereselor %ntreprinz"toril

turistici, c-t &i a intereselor comunit"ţii, ce vizeaz" protecţia mediului %ncon?ur"tor &i asigurar

#un"st"rii sociale pe termen lung D1A, p. 1AA $1AOF. hiar dac", pe parcurs, ecomarHetingul a 'o

supus unor con'uzii &i interpret"ri controversate, raportul dintre ;arta de a vindeB &i ecoturism s

a!at pe trei opţiuni strategice conservarea naturii, promovarea ariilor prote?ate, #ene'icii pentcomunit"ţile locale. (ezultatul asocierilor resurselor turistice, %n raport cu aceste opţiuni,

prezint" produsul ecoturistic o#iect al activit"ţii de marHeting &i 'orm" de comercializare

o'ertei turistice.

a 'orm" de comercializare a o'ertei turistice, produsul turistic constituie

categorie ?uridic" adoptat" de c"tre legiuitor prin Legea (M cu privire la organizarea &i des'"&urar

activit"ţii turistice %n (epu#lica Moldova nr. A2$Q3: din 2O.11.2RR+, potrivit c"reia produs

turistic este ansam#lul comple! de #unuri &i servicii o'erit consumatorilor Kvizitatorilor

onţinutul modest al noţiunii re'lectate %n actul normativ de ;c"p"t-iB al activit"ţii de turism din ţar

noastr" denot" necesitatea prelu"rii noţiunii &i a conceptelor de produs turistic din domeni

marHetingului, pentru o mai #un" %nţelegere &i trans'ormare a acesteia %n activitate turistic".

omple!itatea caracteristicilor a'erente produsului ecoturistic determin" e!istenţa un

diversit"ţi mari a produselor ecoturistice. Cn literatura de specialitate studiat" lipse&te

clasi'icare a produsului ecoturistic con'orm unor criterii speci'ice activit"ţii ecoturistice. )utor

'ace o %ncercare privind clasi'icarea produsului ecoturistic, av-nd %n vedere speci'ic

ecoturismului ca 'orm" de turism, precum &i criteriile generale re'eritoare la clasi'icare produsului turistic.

rearea produsului ecoturistic de calitate &i competitivitate adecvat" cerinţel

consumatorilor turistici necesit" implicarea acestor particularit"ţi &i trans'ormarea lor %n principii d

respectare necondinţionat". alitatea produsului ecoturistic e!prim" gradul de concordanţ" dint

a&tept"rile turi&tilor &i rezultatul prestaţiei, 'iind posi#il" evaluarea prin prisma unor caracteristi

su#iective &i o#iective

$ ale imaginii produsului, pornind de la modul %n care este perceput de c"tre turi&tiS

$ 'uncţionale, care %i con'er" produsului utilitate %n satis'acerea necesit"ţilor de consum turistic.

*la#orarea strategiilor %n domeniul dezvolt"rii sectoarelor economice a devenit

activitate primordial" %n ma?oritatea ţ"rilor lumii, indi'erent de nivelul de dezvoltare a acestor

<reocup"rile pentru gestiunea strategic" se datoreaz" 'aptului c" strategiile sunt acele instrumente pr

care se administreaz" acţiunile %n dezvoltarea sectoarelor economice &i prin care se asigu

e'icienţ" %n valori'icarea potenţialului economic al ţ"rii, ramurii sau %ntreprinderii.

2



trategia de marHeting este o component" principal" a politicii de marHeting, prin care 'irm

sta#ile&te modalit"ţile &i c"ile concrete de atingere a o#iectivelor pe care &i le$a 'i!at. #iectivele

direcţia de dezvoltare propuse vizeaz" un anumit orizont de timp. <erioada care se asociaz" strategiei

re'er" la o lungime varia#il" de timp de circa A$ ani &i mai mult, la s'-r&itul c"rora vor 'i realiza

o#iectivele scontate.up" p"rerea autorului, strategiile de marHeting pentru ecoturism tre#uie s" '

ela#orate %n raport cu domeniile de aplicare ecoturismul ca domeniu sector sau antreprenorial

economiei naţionale. >undamentarea strategiilor de marHeting privind dezvoltarea

promovarea ecoturismului este condiţionat" de sistemul decizional al plani'ic"rii strategice. <rocesul d

plani'icare &i implementare strategic" const" dintr$o succesivitate de etape #ine socotit %n scop

gestion"rii corecte a timpului &i atingerii o#iectivelor.

<entru ecomarHetingul turistic, demersurile strategice %ntreprinse pentru o destinaţ

ecoturisic" sunt acelea&i cu un speci'ic ecologic, deoarece tre#uie parcurse &apte etape

1. analiza$diagnostic a mediului intern &i e!tern,

2. 'ormularea o#iectivelor de ecomarHeting,

A. 'ormularea strategiei generale,

O. alegerea mi!ului de marHeting speci'ic,

. ela#orarea strategiilor 'uncţionale,

+. implementarea strategiilor,

7. controlul demersurilor strategice K'igura A.2.1.<oziţionarea o#iectivelor prestatorilor ecoturistici, ecomarHetingul poate 'i utilizat ca u

instrument pentru direcţionarea dezvolt"rii viitoare a ecoturismului %n conte!tul dezvolt"r

dura#ile.

'.2 P"ten)ial#l de de!"ltare a e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!a

Natura #ogat" %i atrage pe meleagurile noastr" pe amatorii turismului ecologic. )rii

naturale prote?ate din (epu#lica Moldova sunt prezentate %n calitate de rezervaţii &tiinţi'ice Kc

o supra'aţ" total" de apro!imativ 1J,O mii ha, +A de rezervaţii natural$silvice, de plante medicinale

mi!te Kpeste ERRJ ha, O1 de rezervaţii peisagistice KAO,2 mii ha, 1A rezervaţii de resurse, A2 de ar

cu management multi'uncţional Kpeste 1RRR ha, 1AR de monumente ale naturii, 2R de monumen

de arhitectur" peisagistic", o gr"din" #otanic" K1R ha, dou" gr"dini dendrologice &i una zoologi

K2R ha, precum &i rezervaţii %n curs de ela#orare K<arcul Naţional de la rhei, Nistrul de 8o

2



<"durea omneasc", (ezervaţia 9ios'erei de la Lozova. Cn ţar", e!ist" OAA de ar#ori seculari, lua

su# ocrotirea statului &i 2+J de specii de animale &i plante, incluse %n artea (o&ie a (. Moldova.

>ondul natural 'ormat din o#iectivele #otanice p"durile &i rezervaţiile silvic

parcurile din localit"ţi, gr"dinile #otanice &i dendrariile, copacii seculari Ksituaţi %n p"du

parcuri, sectoarele de p"dure sau '-&iile 'orestiere cu copaci meli'eri, parcelele cu 'lor" de step" altele, reprezint" resurse turistice impun"toare %n des'"&urarea activit"ţii de ecoturism.

)naliza structurii 'uncţionale a ariilor naturale prote?ate de stat indic" 'aptul c" cea mai ma

pondere din supra'aţa total" a acestora o constituie rezervaţiile peisagistice cu o cot" de R, &i ce

&tiinţi'ice 2J,O. Cn ultimii 2R de ani, supra'aţa ariilor naturale prote?ate a crescut considera#il Kd

circa 12 ori, constituind, actualmente, 1,J+ din supra'aţa ţ"rii cu perspective de cre&tere pe viito

)riile naturale prote?ate de stat, de interes naţional &i internaţional, sunt supuse un

planuri de gestiune, sta#ilite prin regulamente &i planuri proprii, av-nd la #az" o#iective de protecţie

conservare. *le pot intra %n circuitul ecoturistic numai dac" corespund condiţiilor de amena?are

teritoriilor &i de organizare a activit"ţii ecoturistice. mai #un" des'"&urare a sarcinilor de #az

reglement"rilor &i activit"ţilor ecoturistice posi#ile %n spaţiul zonelor prote?ate sunt descrise

reglement"rile$cadru ale ariilor naturale prote?ate.D1, p. 1RJ$111F

iversitatea resurselor naturale reprezint" un potenţial su'icient de valoros pent

dezvoltarea ecoturismului %n (epu#lica Moldova. <otrivit metodologiei &tiinţi'ice de cercetar

drept o#iect al gestiunii strategice de marHeting pot 'i preluate doar unele unit"ţi ta!onomic

regiune, su#regiune, localitate sau centru turistic. rept o#iect al investigaţiilor au 'ost preluaurm"toarele unit"ţi ta!onomice

$ (egiunea de Nord, inclusiv raionul 0lodeniS

$ (ezervaţia [tiinţi'ic" ;<"durea omneasc"B.

(egiunea de Nord 'ace parte din cadrul a dou" euroregiuni, prin care menţine un cadr

propice de cooperare trans'rontalier" cu (om-nia &i 6craina. Cn componenţa *uroregiunii ;<rut

de usB K'ormat" la 22.RJ.2RRR, intr" regiunile ern"uţi &i :vano$>ranHovsH din partea 6craine

?udeţele 9oto&ani &i uceava din partea (om-niei, raioanele >"le&ti, *dineţ, 0lodeni, cniţa, (-&cani

9riceni din partea Moldovei.

(ezervaţia ;<"durea omneasc"B este cea mai mare rezervaţie &tiinţi'ic" din (epu#lic

Moldova &i se g"se&te %n lunca <rutului de Mi?loc. (ezervaţia a 'ost 'ondat" prin 4ot"r-rea de 0uve

nr.ORJ din 2.R7.1JJA, pentru conservarea unui comple! natural silvic de lunc" reprezentativ, situ

%n al#ia <rutului de Mi?loc.D1JF

A



M$%e- %e 2a&!)!*are 7#ra#e3!*, a a*#!!#,(!! %e e*$5are#!&3 #-r!7#!* *a

%$5e&!- a&#re2re&$r!a

>!3-ra 4..

A



Cn cadrul rezervaţiei, s$au p"strat 7AR de specii de plante din cele 12RR ale 'lor

%nregistrate %n repu#lic", dintre care peste 7J de specii de plante rare, iar 'auna naţional" es

reprezentat" de 1+R de specii, inclusiv specii rare de p"s"ri de #alt" le#"da cucuiat

I.)6:T6L *M)(5*T:N0 )L

M*:6L6: *)>)*(:

II. T)9:L:(*) <@:]:*:T()T*0:*

III.>(M6L)(*)9:*T:3*L(

T)9:L:T*

IV.*L)9()(*

)T()T*0:*:0*N*()L*

V. ELABORAREA MI?ULUI DEECOMARKETING TURISTIC

S#ra#e3!! %e 5are#!&3a)ere&#e 2$!#!*!! %e

%!7#r!6-(!e

S#ra#e3!! %e 5are#!&3a)ere&#e 2$!#!*!! %e 2r$%-7

S#ra#e3!! %e 5are#!&3a)ere&#e 2$!#!*!! %e

2r$5$are

S#ra#e3!! %e 5are#!&3a)ere&#e 2$!#!*!! %e 2re(

VI. :M<L*M*N

T)(*)T()T*0:*

:

VII.NT(L6L

*M*(6(:L(T()T*0:*

A



cioc"nitoarea neagr", lop"tarul, #arza neagr". (ezervaţia este renumit" prin prezenţa unei colon

unice de p"s"ri de #alt" Kpeste 1RRR de cui#uri ;]ara 9-tlanilorB. (ezervaţia [tiinţi'ic

;<"durea omneasc"B imprim" unicitate &i prin prezenţa zim#rilor. <utem a'irma c" %n (egiunea d

Nord e!ist" condiţii propice pentru o relansare a economiei localit"ţilor, precum &i o gam" d

posi#ilit"ţi distincte &i #ine de'inite de atragere a investiţiilor concrete. (ealizarea analizGT a (egiunii de Nord ne$a permis identi'icarea avanta?elor comparative ale regiunii

atragerea turi&tilor &i des'"&urarea activit"ţii de ecoturism, precum &i determinarea direcţiil

strategice, demne de urmat, pentru valori'icarea &i dezvoltarea potenţialului natural &i orientare

investiţiilor directe spre dezvoltarea regional". portunit"ţile &i punctele 'orte, a'erente (egiunii d

Nord, pentru dezvoltarea ecoturismului servesc drept #az" %n ela#orarea &i implementar

direcţiilor strategice destinate valori'ic"rii potenţialului turistic natural, dezvolt"rii

promov"rii ecoturismului ca sector al economiei la nivel naţional &i regional. Cn urma studiul

e!perienţei internaţionale au 'ost identi'icate unele practici ce ţin de dezvoltarea &i promovar

ecoturismului, via#ile de implementat &i %n ţara noastr" D1+, p. 1$1+F

0. <"strarea 'ormelor tradiţionale de utilizare a p"m-ntului terenuri ara#ile, livezi &i v

ast'el echili#r-ndu$se 'olosirea resurselor naturale din cadrul ariilor naturale prote?ate &i a cel

cultivate.

. ezvoltarea in'rastructurii ecoturistice &i a turismului rural, lu-nd %n considerare norme

privind capacitatea 'izic" de primire a teritoriului &i ;pragul de toleranţ"B, dar totodat" evitare

construcţiilor e!cesive, prin respectarea planurilor arhitecturale capa#ile s" p"streze armondintre mediul natural &i dot"rile arhitecturale.

4. rearea cadrului instituţional, destinat s" gestioneze &i s" organizeze ariile natura

prote?ate %n conte!tul cerinţelor de dezvoltare &i practicare a ecoturismului. Cn acest sens, menţion"

e!perienţa 6ngariei, unde omisia pentru ezvoltare ura#il", prin 'uncţiile &i activitatea s

contri#uie la susţinerea &i dezvoltarea ecoturismului prin coordonarea programelor investiţiona

naţionale &i internaţionale %n domeniu.

1. rearea unor colective de pro'esioni&ti pentru administrarea proprie a ariil

naturale prote?ate %n scopul cercet"rii &tiinţi'ice a #iodiversit"ţii, silviculturii, pescuitulu

'inanţ"rii &i organiz"rii activit"ţilor ecoturistice etc. 6na dintre 'uncţiile principale a

administraţiei ariilor naturale prote?ate tre#uie s" 'ie reglementarea activit"ţilor turisti

re'eritoare la

$ delimitarea accesului %n parc pe regiuni &i monitorizarea e'icient" a 'lu!ului turisticS

$ o#ligaţiile turi&tilor pe tot parcursul e!cursiei %n parcS

A



$ activit"ţile permise &i restricţionate %n zonele special amena?ate de pe l-ng" ca#aneS

$ utilizarea resurselor hidrogra'ice %n vederea sc"ldatului &i altor activit"ţi ce pot genera impacturi d

poluare a apelorS

$ aplicarea amenzilor privind utilizarea am#arcaţiunilor %n lacurile pentru pescuit &i agrement etc.

8. )tragerea investiţiilor &i implementarea unor programe de 'inanţainternaţional", menite s" spri?ine consolidarea ariilor naturale prote?ate. 6nele acţiuni comune d

importanţ" ma?or" sunt %ntreprinse %n domeniul valori'ic"rii rezervaţiilor trans'rontaliere, propu

%nc" prin )cordul ;elta un"rii &i zona in'erioar" a r-ului <rutB. )cţiunile au 'ost realizate d

comun acord cu 6craina &i (. Moldova. oridorul 3erde al un"rii este un alt acord de coopera

%n domeniul valori'ic"rii rezervaţiilor trans'rontaliere, pus %n aplicare de c"tre (om-nia prin acţiu

de parteneriat cu 9ulgaria, 6craina &i (. Moldova, care a creat o reţea ecologic" de nivel regional

Lunca un"rii.

. :mplementarea managementului calit"ţii &i respectarea principiilor &i normelor d

ospitalitate pentru asigurarea competitivit"ţii o'ertelor ecoturistice. Cn acest sens este necesa

implementarea sistemului de certi'icare a serviciilor ecoturistice. istemul de certi'icare

ecoturism este reprezentat de un document care atest" nivelul ridicat al serviciilor unui operat

turistic, ce des'"&oar" activit"ţi responsa#ile %n mi?locul naturii, cu tururi de ma!imum 1

turi&ti, cu ghizi specializaţi pe zona respectiv". 6nit"ţile turistice tre#uie s" includ" ma!imu

2 de camere de cazare. onservarea naturii tre#uie s" 'ie principiul de #az" al activit"ţil

ecoturistice, operatorii nu tre#uie s" promoveze activit"ţi d"un"toare naturii.=. rearea &i menţinerea imaginii destinaţiilor ecoturistice la nivel internaţional pr

participarea la t-rguri &i e!poziţii naţionale &i internaţionale, precum &i promovarea destinaţiilor pr

mass$media. <otrivit practicilor din Marea 9ritanie, 0ermania, )ustria, uedia, presa &i audiovizual

s$a dovedit a 'i un mi?loc e'icient pentru in'ormarea %n mas" a pu#licului despre potenţialul d

primire al unei ţ"ri.

9. *la#orarea &i implementarea strategiilor de dezvoltare %n domeniul ecoturismulu

6na din recentele strategii de dezvoltare, adoptate de <olonia, a 'ost #azat" pe cinci domenii esenţial

in'rastructur" &i coordonare internaţional"S activit"ţi economice &i populaţieS protecţie &i evaluar

educaţie &i promovareS suport pentru implementare.

<. rganizarea activit"ţilor de ecoturism prin des'"&urarea unor activit"ţi #ene'ice su

'orma unor e!cursii &i c"l"torii, %n special cu scopul de a studia #iodiversitatea. "l"toriile d

aventur", participarea la unele lucr"ri #iologice privind valori'icarea &i protecţia spaţiilor verz

precum &i la cultivarea plantelor medicinale /speciilor de plante, sunt elemente constitutive a

A



produselor ecoturistice o'erite vizitatorilor, reprezent-nd practicile de dezvoltare a ecoturismului

ehia.

Cn concluzie pot menţiona c" ariile naturale prote?ate 'avorizeaz" diversi'icarea a'aceril

mici &i mi?locii pe plan economic &i permit asigurarea echit"ţii economico$sociale &i repartiţ

echili#rat" a veniturilor %ntre mediul ur#an &i rural. <entru realizarea acestor #ene'icii, (epu#licMoldova dispune &i de arii naturale, &i de cadru legal %n domeniul protecţiei mediului, 'apt care serve&

drept #az" a dezvolt"rii ecoturismului.

'.' Implimentarea mareting#l#i /n de!"ltarea &i pr"m"!area e%"t#rism#l#i /n R.M"ld"!a.

a una dintre cele mai tinere ramuri ale economiei naţionale, industria turismului naţion

mani'est" unele tendinţe pozitive, o'erind noi avanta?e pentru antreprenoriatul din domeniu &i d

sectorul terţiar. 3arietatea resurselor turistice naturale &i cultural$istorice disponi#ile constituie

motivaţie sigur" %n e'orturile %ntreprinse privind dezvoltarea activit"ţii ecoturistice.

<entru selectarea oportunit"ţilor &i a de'icienţelor activit"ţii ecoturistice %n ţara noastr

%n procesul investigaţiei teoretico$practice a tezei, a 'ost realizat" o cercetare de piaţ" privin

tendinţele de %ncadrare a produsului ecoturistic %n cadrul turismului receptor al (. Moldov

<entru colectarea datelor primare, a 'ost utilizat" metoda anchetei pe un e&antion de R de agen

de turism naţionale.0= 2. 4<H10

)st'el, rezultatele studiului elucideaz" urm"toarele

0. Ma?oritatea agenţiilor de turism presteaz" activitate %n turismul emitent, doar ARau activitate de turism receptor &i 12 $ de turism intern.

. Cn aprecierea nivelului de practicare a 'ormelor de turism %n crearea o'ertei d

turism receptor al (epu#licii Moldova, con'orm opiniei managerilor din domeniul turismului d

ţar", turismul viti$vinicol ocup" o poziţie ierarhic superioar" tuturor celorlalte 'orme de turism

dator-ndu$se nivelului s"u %nalt de practicare, 'iind remarcat cu O,++ puncte medii din ma!imum

puncte atri#uite. a rezultat al investigaţiei s$a constatat c" turismul ecologic particip" cel m

puţin la crearea o'ertei de turism receptor al ţ"rii noastre $ cu respectiv 2,AO puncte med

ituaţia actual" %n domeniu poate 'i argumentat" prin lipsa acţiunilor statului %n vederea promov"

acestei 'orme de turism. ezechili#rul #ugetului repartizat pe 'orme de turism, insu'icien

proiectelor investiţionale %n domeniu &i lipsa motivaţiilor pentru populaţia autohton" %n valori'icar

resurselor naturale ale mediului ecologic %n care tr"iesc constituie unele din #arierele m

'recvent %nt-lnite %n dezvoltarea acestei 'orme de turism.

A



6nii respondenţi consider" c", la momentul actual, printre 'ormele tradiţionale de turis

practicate, %n (. Moldova, e!ist" perspective de dezvoltare a turismului de s"n"tate &i d

'rumuseţe, graţie nivelului %nalt al competitivit"ţii serviciilor medicale &i al celor de medicin" estetic

%n raport cu cele din alte state din *uropa.

4. :nvestigaţia practic" e'ectuat" ne$a demonstrat c" de'inirea &i perceperea conceptulde ecoturism di'er" de la un respondent la altul. )st'el, cel mai 'recvent respondenţii perce

ecoturismul ca ;o 'orm" a turismului orientat" spre cunoa&terea naturii &i conservarea e

KOA. )ceast" pondere o#ţinut" pentru de'inirea ecoturismului se datoreaz" prezenţei acesteia

Legea (M cu privire la organizarea &i des'"&urarea activit"ţii turistice. >apt ce demonstreaz

importanţa cadrului legal %n de'inirea noţiunilor$cheie din domeniul turismului &i cunoa&ter

aspectelor ce ţin de organizarea pro'esional" a activit"ţii din domeniu.

1. in totalul agenţiilor intervievate, EE nu ela#oreaz" pachete ecoturistice %n cadr

o'ertei lor. Ma?oritatea respondenţilor, cu r"spuns a'irmativ %n acest conte!t, realizeaz" m

mult o activitate pentru satis'acerea turi&tilor interni. tructura r"spunsului nu re'lect" grad

de practicare a ecoturismului de 'acto, acesta se practic" 'iind a'erent turismului intern neorganiza

)cest 'apt contravine normelor de dezvoltare a ecoturismului, sta#ilite %n e!perienţa internaţional"

domeniu. Cn ma?oritatea ţ"rilor dezvoltate, ecoturismul deţine un rol semni'icativ %n valori'icarea

conservarea ariilor naturale prote?ate, 'iind o 'orm" a'erent" turismului organizat, destin

turi&tilor cu un grad sporit de inteligenţ".

8. @onarea turistic", ca aspect important %n gestiunea 'ondului de arii naturale &i a altresurse turistice de ordin antropic &i cultural, a 'ost supus" opiniei managerilor %n vederea ierarhiz"r

acesteia pentru crearea o'ertei de ecoturism %n cadrul turismului receptor al (epu#licii Moldov

<otrivit opiniei respondenţilor, cele mai importante zone %n crearea o'ertei de ecoturism sunt

$ zona turistic" hi&in"u cu ora&ul hi&in"u capitala repu#licii, 3adul lui 3od", "priana etc., c

respectiv 7,O puncte mediiS

$ zona turistic" ;odruB cu (ezervaţia [tiinţi'ic" ;odriiB, (ezervaţia [tiinţi'ic" ;<laiul >agului

rezervaţiile peisagistice Tre#u?eni , :vancea etc., cu 7,EE puncte medii din ma!imum E puncteS

$ zona turistic" *dineţ$cniţa cu <e&tera de la riva, <arcul de la ]aul, Toltrele <rutului, heile de

9ute&ti etc., evaluat" cu +,7O puncte medii.

$ zona turistic" 9"lţi cu (ezervaţia [tiinţi'ic" ;<"durea omneasc"B, <arcul de la u#olta, rezervaţ

peisagistic" :zvoare$(isipeni etc., cu respectiv 7,A2 puncte mediiS

A



. @& e%erea %e#er5!&,r!! 7e"$&--! $2#!5 2e&#r- %e"$#area a*#!!#,(!$r e*$#-r!7#!

;& Re2-6!*a M$%$a ma?oritatea respondenţilor +R$7R $ consider" c" lunile mai, august

septem#rie sunt cele mai optime pentru des'"&urarea acestuia.

=. Cee 5a! a#ra*#!e a*#!!#,(! 2e&#r- %!er7!)!*area $)er#e! %e e*$#-r!75 %n (. Moldov

sunt e!pediţiile de aventur", pescuitul &i v-n"toarea, urmate de studierea 'lorei &i 'aunei terestr'otogra'ierea &i ciclismul, plim#"rile cu am#arcaţiuni pe ap", activit"ţile ecvestre Kplim#"rile p

cai, studierea 'aunei %n mediul acvatic. )lte activit"ţi menţionate de respondenţi su

organizarea unor mese tradiţionale ecologice &i culesul 'ructelor. 6n e!emplu elocve

poate servi organizarea culesului merelor din livezi sau al strugurilor, proces 'oarte captivant pentr

turi&tii str"ini, %n special din ţ"rile nordice.

9. @& e%erea ea-,r!! 3ra%--! %e e#er$3e&!#a#e a $)er#e! e*$#-r!7#!*e actuale

(epu#lica Moldova, patrimoniul natural &i antropic, %n viziunea respondenţilor, permi

dezvoltarea ecoturismului. ar, totodat", unele elemente privind eterogenitatea o'ert

ecoturistice actuale au 'ost remarcate de c"tre respondenţi printr$un grad sc"zut de satis'acere

necesit"ţilor turi&tilor. )st'el, pot 'i considerate ca impedimente %n dezvoltarea ecoturismului

$ nivelul sc"zut de dezvoltare economic" &i social".

$ in'rastructura general" &i turistic" sla# dezvoltat" &i diversi'icat"S

a de'icienţe au 'ost marcate lipsa in'orm"rii privind turismul ecologic &i 'acilit"ţi

reduse pentru accesul %n zonele turistice, menţionate de E2 &i, respectiv, E+ din e!per

intervievaţi. )lţi O2 dintre respondenţi consider" c" mediul %ncon?ur"tor degradat constituie uimpediment care, nemi?locit, contri#uie la reducerea des'"&ur"rii activit"ţii ecoturistice %n (

Moldova. e 'apt, a'acerile %n domeniul ecoturismului implic" &i alte lacune, precum lipsa un

imagini a zonei naturale ca destinaţie pentru o vacanţ" ecoturistic" &i depopularea satelo

pro#lem" economico$social" primordial" %n dezvoltarea ţ"rii.

<. Ma$r!#a#ea &$r5e$r 2r$2-7e %n vederea cre"rii produselor ecoturistice su

acceptate &i marcate cu importanţ" ma?or". )cest 'apt ne demonstreaz" nivelul %nalt de con&tientizar

de c"tre respondenţi, a asigur"rii calit"ţii &i competitivit"ţii o'ertelor ecoturistice, mai ales pent

crearea o'ertei de turism receptor, supus" concurenţei internaţionale cu statele 6niunii *uropen

specializate, ca >ranţa, :talia, <olonia, *lveţia, av-nd &i su'icient" e!perienţ" %n activitatea d

ecoturism.

0/. =/ %!& a3e&(!!e %e #-r!75 re72$&%e&#e 7-&# %!72-7e 7, !&e7#ea7*, ;

%!er7e 2r$!e*#e ce ţin de crearea &i promovarea o'ertelor pentru turismul ecologic %n (epu#li

Moldova. rept argumente la r"spunsul negativ al celorlalţi respondenţi, poate 'i considera

A



insu'icienţa mi?loacelor 'inanciare, survenit" din renta#ilitatea sc"zut" a a'acerilor %n domeni

turismului pentru multe agenţii turistice din ţara noastr". <osi#ilit"ţile limitate de creditare

parteneriat 'inanciar din partea statului &i a #"ncilor comerciale reprezint" o #arier" 'undamenta

privind investiţiile %n domeniul ecoturismului %n etapa actual". Cn procesul de investigaţie practic

pentru ela#orarea unui produs ecoturistic, a 'ost luat" drept destinaţie (ezervaţia [tiinţi'ic" ;<"duromneasc"B. trategiile &i acţiunile de marHeting propuse %n vederea organiz"rii e'iciente a activit"

de ecoturism %n cadrul acestei rezervaţii sunt adecvate a#ord"rilor teoretice re'lectate %n tez". 01

01 H0

)st'el, au 'ost propuse unele o#iective de marHeting ecoturistic pentru valori'icare

(ezervaţiei [tiinţi'ice ;<"durea omneasc"B

1. <romovarea activ" pe piaţa regional" %n calitate de destinaţie ecoturistic",

2. 3alori'icarea non$poluant" a potenţialului ecoturistic din zon",

A. iversi'icarea economiei locale prin ecoturism.

<rodusul ecoturistic, %n cadrul (ezervaţiei [tiinţi'ice ;<"durea omneasc"B, tre#u

s" 'ie clar de'init, a!at pe un set de servicii de satis'acere a necesit"ţilor consumatorilor cu u

interes sporit 'aţ" de valorile naturale, amatori de peisa?e, cu o atitudine serioas" 'aţ" d

protecţia resurselor naturale &i nepoluarea acestora.

hestionarea managerilor agenţiilor naţionale de turism ne$a permis s" identi'ic"

a&tept"rile c"l"torilor %n ariile naturale terenuri verzi amena?ate, spaţii special dotate pent

agrementul ecoturistic speci'ic, o#iective ecologice accesi#ile &i trasee captivante spre acestea, precu&i cazarea con'orta#il" &i o alimentaţie naturist".

]in-nd cont de pre'erinţele consumatorilor, autorul tezei a ela#orat un proiect d

produs ecoturistic, %n componenţa c"ruia sunt propuse un set din 21 de servicii, care pot 'i o'erite

diverse com#inaţii ecoturi&tilor. <rin conţinutul produsului propus, sunt realiza#ile

implementa#ile strategiile de diversi'icare a produsului ecoturistic.

iversitatea mare de servicii propuse are menirea s" asigure un grad %nalt d

eterogenitate &i comple!itate produsului turistic din cadrul rezervaţiei, 'apt ce genereaz" &i oportunit"

de integrare, pe orizontal" &i vertical", a activit"ţilor ecoturistice.

trategia de e!tindere va 'i implementat" %n limita sta#ilit" de indicatorii ;pragului d

toleranţ"B al destinaţiei, pentru a minimaliza impactul negativ asupra #iodiversit"ţii &i cultur

comunit"ţii$gazd".

Cn opinie, %nnoirea produsului ecoturistic propus se va realiza %n mod ciclic,

concordanţ" cu aspectele de uzur" &i cu doleanţele consumatorilor, o#servate &i determinate p

A



parcursul prestaţiei perioadelor de plani'icare strategic" Kminim ani. <reţurile la gama variat" d

servicii sunt sta#ilite %n con'ormitate cu politicile de reglementare a 'lu!ului de vizitatori %n arii

prote?ate. La sta#ilirea preţurilor, tre#uie s" lu"m %n considerare 'actorii ce vor determin

competitivitatea produsului pe plan naţional &i internaţional preţurile o'ertelor ecoturistice

ţ"rile concurente din ud$*stul *uropei, preţurile o'ertei ecoturistice din destinaţiile naţionaconcurente, di'erenţierea tari'elor %n 'uncţie de gradul de con'ort al unit"ţilor de cazare, alimentaţie &i

mi?loacelor de transport .

peci'icul ecoturismului nu admite preţuri sc"zute %n scopul penetr"rii pieţei turistic

<entru menţinerea mediului natural &i ecologic la standardele prev"zute prin cadrul legal naţional

internaţional, este important s" atragem segmentul de turi&ti cu putere decump"rare medie

%nalt". trategia preţului ridicat, %n viziunea autorului, nu poate 'i implementat" %n 'aza de lansar

&i promovare a produsului ecoturistic, pe m"sur" ce turistul tre#uie s" #ene'icieze de oportunitate

de a cunoa&te ;'armeculB destinaţiei. Cn plus, destinaţia necesit" realizarea unui 'lu! intens d

turi&ti pentru a garanta recuperarea investiţiilor &i acumularea de 'onduri pentru valori'icar

resurselor ecoturistice disponi#ile. Cn cazul rezerv"rii preala#ile, preţurile %nalte se pot practica pent

garantarea turi&tilor privind disponi#ilitatea locurilor. atorit" caracterului sezonier al produsul

ecoturistic, pot 'i implementate strategii de di'erenţiere a preţului. 0= 2. 90H9

trategia di'erenţierii preţului poate 'i realizat" &i %n 'uncţie de segmentul de turi&ti

'ormatori ai cererii. )st'el, copiii, studenţii &i vizitatorii de o zi sunt %ncura?aţi s" c"l"toreasc" pe trase

e!cursioniste, inclusiv %n grupuri mai mari de 2R persoane su# %ndrumarea unui ghid$instructor, preţuri accesi#ile, aplic-ndu$se tari'e modeste.

timularea v-nz"rilor prin politica de preţ poate 'i realizat" prin acordarea de #ene'ic

&i de 'acilit"ţi pe trasee tematice, popasuri turistice, servicii adiţionale la preţuri accesi#il

omercializarea produsului ecoturistic din cadrul (ezervaţiei [tiinţi'ice ;<"durea omneasc"B tre#u

s" ai#" la #az" o segmentare clar" a pieţei de consum cu interes sporit 'aţ" de valorile natur

<ropunem o divizare a pieţei de consum ecoturistic cu 7 ;segmente de consumB, 'undamentate p

motivele de c"l"torie &i pe potenţialul rezervaţiei de a asigura dura#ilitatea %n a'aceri. Cn 'uncţ

de criteriul de segmentare propus, din categoria strategiilor de comercializare &i distri#uţie, poate

implementat" strategia de specializare /adaptare pe clientel".

Totodat", pentru 'iecare categorie identi'icat", se impun c-teva game speci'ice de servic

pentru a putea 'i mai u&or percepute &i comercializate. egmentele de consumatori tre#u

stimulate spre consum %n scopul echili#r"rii cererii, realiz-ndu$se, ast'el, una din principale

A



necesit"ţi ale rezervaţiilor naturale distri#uirea %n timp &i spaţiu a 'lu!urilor de vizitatori pent

diminuarea impactului antropogen asupra naturii.

<entru 'iecare grup de vizitatori potenţiali tre#uie s" se sta#ileasc" modul de in'ormare &i d

organizare a e!cursiilor %n cadrul destinaţiei ecoturistice respective. <romovarea activ" a produsul

ecoturistic, din cadrul (ezervaţiei [tiinţi'ice ;<"durea omneasc"B, este necesar" pentru stimularconsumului printr$o in'ormare corect" &i e'icient". <entru aceasta se vor 'olosi at-t pu#licitatea

mass$media, c-t &i acţiunile de <u#lic (elation. )ceste m"suri vor conţine mesa?e clare, %nsoţi

de e!plicaţii privind valoarea ecoturismului pentru re'acerea s"n"t"ţii, precum &i genuri de activitate

pot 'i des'"&urate %n cadrul destinaţiei ecoturistice.

peci'icul mi!ului de marHeting ecoturistic presupune &i implementarea unor strateg

privind gestiunea e'icient" a personalului %n prestaţie, pentru a realiza ;r"spunsul e'icie

consumatoruluiB %n pre'erinţele sale de ecoconsum.

6na din contri#uţiile practico$&tiinţi'ice ale acestui capitol const" %n identi'icare

pro#lemelor de dezvoltare a ecoturismului, precum

$ lipsa 'acilit"ţilor legale pentru iniţierea a'acerilor ecoturisticeS

$ in'rastructura ecoturistic" sla# dezvoltat" &i motivaţiile reduse pentru investitorii str"iniS

$ imper'ecţiunea sistemului in'ormaţional privind potenţialul de dezvoltare a ecoturismuluiS

$ insu'icienţa instruirii pro'esionale a prestatorilor de servicii ecoturistice &i ruraleS

$ lipsa unor programe speciale pentru promovarea potenţialului ecoturistic al ţ"riiS

$ lipsa unor norme destinate ghid"rii activit"ţilor de ecoturismS$ cola#orarea ine'icient" a )<L, N0$urilor, structurilor private, rezervaţiilor naturale

comunit"ţilor localeS

$ lipsa unor programe$suport, precum &i a unor investiţii %n susţinerea rezervaţiilor naturaleS

$ devalorizarea mediului antropic &i cultural din pro!imitatea destinaţiilor ecoturisticeS

$ con&tiinţa redus" privind valori'icarea cadrului natural &i e'icientizarea consumului d

resurse naturale, care pot constitui valori importante %n organizarea activit"ţii ecoturismulu

&.a.

$ lipsa interesului din partea populaţiei$gazd", precum &i a autorit"ţilor locale privind iniţier

unor a'aceri %n domeniuS

Dire% ii strategi%e pentr# pr"m"!area e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!aț

0. A*#-a!"area '! *$52e#area 7!7#e5--! !&)$r5a(!$&a e!istent privind disponi#ilitatea resursel

naţionale ale ţ"rii noastre pe site$ul specializat http//III.turism.md/ prin

O



$ crearea unui linH III.turism.md/ecoturismS

$ antrenarea speciali&tilor la studierea &i analiza potenţialului natural pentru colectar

in'ormaţiei necesareS

$ ela#orarea unor sarcini la nivel de stat pentru administraţiile pu#lice locale %n vederea acumul"rii

transmiterii in'ormaţiilor necesare privind disponi#ilitatea &i localizarea resurselor naturale ce pcontri#ui la lansarea unor destinaţii ecoturisticeS

$ stimularea tineretului pentru culegerea &i cunoa&terea legendelor, tradiţiilor etc. prin iniţierea un

programe la nivel de &coal" &i liceu, cu scopul con&tientiz"rii importanţei valorilor naţionale pent

dezvoltarea turismului ca domeniu de activitate economic" &i social" %n plan strategic.

. I&#e&7!)!*area e)$r#-r!$r %e 5are#!&3 2e&#r- !&)$r5are '! 2-6!*!#a#e 2r!!&%

a*#!!#a#ea %e e*$#-r!75. <u#licitatea tre#uie creat" &i derulat" av-nd la #az" a&a o#iectiv

precum

$ crearea imaginii (epu#licii Moldova ca destinaţie ecoturistic" de %nalt" atractivitateS

$ promovarea ecoturismului ca 'orm" de turism dura#il, cu contri#uţii %n dezvoltar

economic" &i social" a ţ"riiS

$ atragerea de investiţii pentru dezvoltarea in'rastructurii ecoturistice %n cadrul ariilor naturaleS

$ atingerea unui grad de popularitate a destinaţiilor ecoturistice la nivel naţional &i internaţiona

precum &i menţinerea acestuia %n plan strategicS

$ raţionalizarea #ugetului prin repartiţia echili#rat" a cheltuielilor de pu#licitate prin intermedi

mass$media.Mesa?ele pu#licitare pentru promovarea pachetelor ecoturistice comple!e tre#uie s" se #azeze pe tr

argumente$cheie pentru a in'luenţa decizia de cump"rare a consumatorilor preţ, conţinut

imaginea de marc". :ndividualizarea &i personi'icarea ariilor naturale ca destinaţii ecoturisti

tre#uie s" 'ie realizate prin atri#uirea imaginii de marc" acestora.

4. P$"!(!$&area 2r$%-7--! e*$#-r!7#!* 2e 7e35e&#e %e *$&7-5a#$r!. Cn acest scop, este necesa

diversi'icarea resurselor peisagistice pentru odihn" &i recreere. )mena?area destinaţiilor pentr

diversi'icarea o'ertelor tre#uie realizat" %n #aza studiului &i a consultanţei de specialitate at-t la niv

naţional, c-t &i internaţional.

1. C$a6$rarea '! rea!"area 2ar#e&er!a#--! ;& )$r5area '! ee*-#area 6-3e#e$r

%e 2r$5$are !&7#!#-(!$&a, a a*#!!#,(!$r %e e*$#-r!75. 9ugetele campaniilor de pu#licitat

destinate promov"rii destinaţiilor ecoturistice, tre#uie ela#orate &i realizate %n comun acord cu to

;actoriiB pieţei ecoturistice #ene'iciari %n urma comercializ"rii produselor respective.

8. Par#!*!2area a %!er7e e2$"!(!! 6-r7e #r3-r! )e7#!a-r! *$&)er!&(e

O



)$r-5-r! %e 2r$)!. <entru realizarea o#iectivelor ce ţin de dezvoltarea &i promovar

ecoturismului %n (epu#lica Moldova, este necesar" organizarea unei e!poziţii specializate

cadrul Mold*!po, cu participarea at-t a ţ"rilor cu o e!perienţ" #ogat" %n domeniu, c%t &i a celor a'late

etapa de iniţiere a activit"ţii de ecoturism. )cest 'apt va permite preluarea e!perienţel

internaţionale %n amena?area ariilor naturale prote?ate, crearea parcurilor naţionale &i promovaracestora ca destinaţii ecoturistice.

. S!52!)!*area )$r5a!#,(!$r re%-*erea #ae$r '! a 6ar!ere$r %e !&#rare ;& (ar,'apt care va genera intensi'icarea circulaţiei turistice &i va stimula consumul %n cadrul destinaţiecoturistice.

Dire%)ii strategi%e pentr# de!"ltarea e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!a

1. Crearea *$&%!(!!$r )a$ra6!e 2e&#r- %e"$#area 5!*--! 6-7!&e77 ;& *a%r- 5e%!-

r-ra. ezvoltarea ecoturismului este o alternativ" sigur" pentru dezvoltarea micului #usiness

mediul rural, care poate 'i stimulat prin

$ scutirea de impunerile 'iscale pentru perioada de iniţiere &i recuperare a investiţiilorS

$ micro'inanţarea rezervaţiilor naturale &i a gospod"riilor rurale cu potenţial de prestaţie

domeniuS

$ suportul administraţiei pu#lice locale pentru in'ormarea &i comunicarea prestatorilor de servic

ecoturistice.

M"surile menţionate vor contri#ui la eliminarea #arierelor %n iniţierea &i organizarea a'acerilor

domeniul ecoturismului, precum &i la reducerea s"r"ciei &i a 'lu!ului migraţional din mediul rura. A5e!$rarea 6a"e! #e+&!*$H5a#er!ae 2e&#r- 2re7#a(!a e*$#-r!7#!*,.

<entru realizarea acestei direcţii, este important ca

$ dotarea unit"ţilor de cazare &i alimentaţie s" 'ie realizat" %n raport cu cerinţele de %ncadrare a acesto

%n peisa?ul natural &i %n cadrul elementelor topogra'iceS

$ asigurarea calit"ţii c"ilor de acces &i a parc"rilor auto s" 'ie realizat" prin reducer

impactului vizual %n peisa?, 'iind construite %n #aza unor soluţii alternative ale as'altuluiS

$ utilizarea resurselor energetice solare &i regenera#ile %n procesul de prestaţieS

$ reducerea iluminatului la limita necesar" securit"ţii &i vizi#ilit"ţii antura?ului, a semnelor

a'i&elor.

ezvoltarea in'rastructurii ecoturistice va stimula diversi'icarea serviciilor &i va contri#ui

'ormarea caracterului comple! &i complet al produsului ecoturistic autohton, av-nd e'ecte pozitiv

asupra sporirii consumului turistic.

4. I&7#r-!rea '! 2er)e*(!$&area 2er7$&a--! %e7#!&a# 2re7#,r!! 5-&*!! ;&

O



a*#!!#,(!e %e e*$#-r!75. >ormarea &i per'ecţionarea pro'esional" a cadrelor %n domeniu reprezint" u

imperativ %n garantarea calit"ţii produselor ecoturistice. (ealizarea acestui o#iectiv impune eliminar

sau reducerea personalului necali'icat ce des'"&oar" activitate %n domeniul ecoturismului. )st'e

tre#uie acordat" prioritate anga?aţilor care sunt mem#ri ai comunit"ţilor locale, ce tre#uie s" '

stimulaţi s" urmeze cursuri de cali'icare. >uncţiile administraţiilor pu#lice locale tre#uie 'ie orientate spre cola#orarea cu organismele internaţionale pentru acordarea de asisten

tehnic" &i 'inanciar", destinat" 'orm"rii &i per'ecţion"rii cadrelor %n domeniu.

<rintre e'ectele pozitive ale implement"rii direcţiei strategice propuse, pot 'i evidenţiate urm"toarel

con&tientizarea localnicilor vis$̂ $vis de avanta?ele dezvolt"rii ecoturismuluiS instruirea

per'ecţionarea prestatorilor de servicii turisticeS %m#un"t"ţirea calit"ţii serviciilor prestateS crear

locurilor noi de munc" %n mediul rural.

1. Ea6$rarea *a%r--! e3a 2r!!&% a*#!!#a#ea e*$#-r!7#!*, '! $)!*!a!"area 2re7#a(!e!

e*$#-r!7#!*e. tandardizarea &i legislaţia reprezint" dou" pro#leme di'erite %n a#ordar

o'icializ"rii &i garant"rii prestaţiei ecoturistice. e aceea, sunt necesare licenţierea &i autorizar

a'acerilor turistice, ela#orarea normelor legale pentru ghidarea activit"ţilor %n domeniu. )ce

lucru va permite evidenţa strict" a %ntreprinz"torilor respectivi &i depistarea prestaţiilor ilegale, ca

contri#uie %n ma?oritatea cazurilor, la degradarea mediului natural &i devalorizarea patrimoniul

antropic cu destinaţie turistic". 'icializarea a'acerilor poate 'i realizat" prin certi'icare

serviciilor ecoturistice &i a #unurilor destinate consumului ecoturistic. Cn acest sens, aplicare

conceptului de ecola#eling a #ene'iciat de o atenţie special" %n ţ"rile cu o industrie ecoturistidezvoltat". )st'el, unit"ţile prestatoare Kcerti'icate tre#uie s"$&i ghideze activitatea %n #a

urm"toarelor principii limitarea consumului de ap" &i energie, a producerii de de&euri, 'olosir

resurselor regenera#ile cu impact minim asupra mediului, precum &i promovarea educaţiei

comunic"rii de mediu. ac" pentru (epu#lica Moldova conceptul de eco$etichet" este unul relat

nou, atunci pentru occidentali aceasta reprezint" o garanţie a calit"ţii %n consum, inclusiv pent

produsul turistic.

8. S#a&%ar%!"area a*#!!#,(!$r %e e*$#-r!75 2e&#r- a5e!$rarea *a!#,(!! 2r$%-H

7--! e*$#-r!7#!*. 0lo#alizarea prin prisma dezvolt"rii turismului impune uni'icarea standardiz"

serviciilor din cadrul industriilor turistice naţionale. tandardele reprezint" documente o'iciale ce o'e

soluţii la pro#lemele tehnice %n asigurarea calit"ţii prestaţiei.

:ntenţia de aderare a (epu#licii Moldova la omunitatea 6niunii *uropene impune preluar

unor standarde de calitate, care s" ia %n considerare ghidurile de #un" practic", codurile ela#orate d

organizaţiile implicate %n turism, standardele #enevole. )st'el, pentru ameliorarea &i garantare

O



calit"ţii prestaţiilor ecoturistice, pot 'i preluate standardele 6niunii *uropene %n domeniu ca

sta#ilesc tehnologii prin care se asigur" protecţia mediuluiS de management al mediuluiS care determin

metode de testare pentru respectarea condiţiilor de mediu etc.

CONCLUZII

1. up" p"rerea mea *coturismul este cea mai important" 'orm" de turism, %ntruc-t practicarea

asigur" prote?area mediului &i spaţiilor naturale ale vieţii. *coturismul deţine un r

semni'icativ %n dezvoltarea economic" a unei zone sau regiuni de atractivitate turistic

ele mai importante e'ecte pozitive se re'er" la contri#uţiile %n veniturile statului, generate d

cheltuielile turistice &i e!portul/importul de #unuri complementare pentru ţ"rile receptoare,

la stimularea investiţiilor %n diverse sectoare, ast'el prin e'ectul multiplicator al turismul

contri#uind la cre&terea economic" a ţ"rii.

O



2. <racticarea ecoturismului reprezint" o posi#ilitate pentru des'"&urarea at-t a activit"ţil

turistice, c-t &i a celor economice %ntr$un cadru nepoluat, cu priveli&ti nemaipomen

de 'rumoase .

A. Turismul ecologic poate 'i considerat drept o 'orm" de turism #azat" pe cunoa&ter

naturii, schim#ul cultural &i respectul 'aţ" de mediul am#iental, des'"&urat %n concordanţ" c principiile dezvolt"rii dura#ile, contri#uind la conservarea #iodiversit"ţii, la p"strar

valorilor culturale &i sociale ale unei comunit"ţi, la asigurarea cu #ene'icii a comunit"ţii$gazd

&i satis'acerea cererii turi&tilor. *coturismul se des'"&oar" %n spaţii a'late departe de centre

turistice principale, precum sunt pensiunile turistice &i agropensiunile, gospod"riile ţ"r"ne&

'ermele ecologice, %n cadrul c"rora se pot practica ast'el de activit"ţi, ca studierea natur

K'lorei &i 'aunei, 'otogra'ierea naturii, traversarea pe ?os a zonelor vizitate, activit"ţile d

ciclism, alpinism, speologie, canota?, schi, echitaţie, v-natul &i pescuitul sportiv, vizitar

ecomuzeelor %n cadrul zonelor prote?ate, precum &i a o#iectivelor culturale &i istorice d

apropiere, participarea la diverse activit"ţi legate de me&te&ug"rit &i tradiţii naţionale etc.

O. (epu#lica Moldova, ţar" mic" din sud$estul *uropei, dispune de un potenţial turistic destul d

%nsemnat din punctul de vedere al variet"ţii monumentelor naturale &i valorii istoric

culturale &i estetice, care permit dezvoltarea cu succes a ecoturismului. <e teritoriul (. Moldov

se a'l" c-teva sute de amplasamente, puncte sau concentr"ri de monumente, d

importanţ" ecoturistic" &i &tiinţi'ic", precum lanţul de st-nci calcaroase de reci'e cu de'ileu

pitore&ti, care se %ntind %n lunca <rutului de la satul Teţcani p-n" aproape de localitat9alatina $ sistem deose#it de interesant, %n care se reg"sesc st-ncile &i grotele de la or?eu

Trinca, 9uzdu?eni, 9r-nzeni, uruitoarea, 9ute&ti &i o#ani. >ondul natural 'ormat d

o#iectivele #otanice p"durile &i rezervaţiile silvice, parcurile din localit"ţi, gr"dinile #otanic

&i parcurile$dendrarii, copacii seculari Ksituaţi %n p"duri, parcuri, pe marginea str"zilor

sectoarele de p"dure sau de '-&ii 'orestiere cu copaci meli'eri, parcelele cu 'lor" de step"

altele reprezint" resurse turistice impun"toare %n des'"&urarea activit"ţii de ecoturism

<anoramele unor localit"ţi, speci'ice datorit" contrastului amplitudinilor de %n"lţimi

'ormelor de relie', constituie o valoare turistic" de unicat pentru (epu#lica Moldova. >ructel

strugurii, vinul, mustul de vin &i de 'ructe, mierea de al#ine, produse delicioase cu calit"

gustative de e!cepţie, necesare pentru ducerea unui ;mod s"n"tos de viaţ"B 'iind produ

ecologic pure, pot 'i cu adev"rat apreciate de c"tre ecoturi&tii str"ini. in cele menţiona

mai sus, (. Moldova poate 'i considerat" o destinaţie de re'ugiu pentru ecoturi&tii d

ţ"rile emiţ"toare din *uropa, cu un grad sporit de ur#anizare. in diversitatea &i multitudine

O



o#iectivelor naturale, ce sunt atractive pentru des'"&urarea ecoturismului %n ţara noastr", n

toate sunt declarate monumente ale naturii &i luate su# ocrotirea statului.

. *ste important" valori'icarea zonelor turistice de importanţ" ecoturistic". Cn lucrare a 'o

studiat at-t potenţialul de dezvoltare a activit"ţii de turism al (egiunii de Nord, c-t &isituaţ

actual" privind des'"&urarea acesteia %n zona respectiv". (esursele turistice naturale din cadr(egiunii de Nord 'ormeaz" cadrul general de dezvoltare a ramurii turistice &i se %nscriu %n lis

celor mai valoroase monumente %n conte!t naţional.

)st'el, aici, se g"se&te cea mai mare rezervaţie &tiinţi'ic" din (epu#lica Moldov

;<"durea omneasc"B, comple!ul geo$paleontologic ;Toltrele <rutuluiB, pe&terile de la 9ute&

o#ani, uruitoarea, 3"ratic, colonia de p"s"ri de #alt" ;]ara 9-tlanilorB, monumentul natur

;uta de movileB etc. La acestea se al"tur" &i peisa?ele pitore&ti ale <rutului &i a'luenţilor s"i, precum

peste 2AR de %ntinderi de ape lacuri &i iazuri.

RECOMANDĂRI

1. rearea condiţiilor 'avora#ile pentru dezvoltarea micului #usiness %n cadrul mediului rura

(ealizarea o#iectivului va contri#ui la eliminarea #arierelor %n iniţierea &i organizar

a'acerilor %n domeniul ecoturismului, precum &i la reducerea s"r"ciei &i a 'lu!ul

migraţional din mediul rural.

2. *la#orarea cadrului legal privind activitatea ecoturistic" &i o'icializarea prestaţiei ecoturistic

<entru %ndeplinirea acestei recomand"ri, sunt necesare licenţierea &i autorizarea a'aceril

ecoturistice, precum &i ela#orarea normelor legale privind ghidarea activit"ţilor %n domeni

O



'icializarea a'acerilor poate 'i realizat" prin certi'icarea serviciilor ecoturistice &i

#unurilor destinate consumului ecoturistic, organizarea e'icient" a certi'ic"rii 'iind posi#i

prin crearea unei )sociaţii de *coturism &i transmiterea c"tre aceasta a 'uncţiilor d

management al sectorului ecoturistic.

A. :ntensi'icarea e'orturilor de marHeting pentru in'ormare &i pu#licitate privind activitatea decoturism prin

$ realizarea unor campanii pu#licitare %n pres", radio, televiziune, a'i&a?, internet,

organizarea de con'erinţe de pres"S

$ realizarea de materiale de in'ormare &i promovare turistic"S

$ crearea #irourilor de in'ormare &i promovare a o'ertei ecoturistice naţionale at-t %n cadr

ţ"rii, c-t &i %n str"in"tate.

Mesa?ele pu#licitare pentru promovarea pachetelor ecoturistice comple!e tre#uie s"

#azeze pe trei argumente$cheie pentru a in'luenţa decizia de cump"rare

consumatorilor preţ, conţinut &i imaginea de marc".

O. <articiparea la diverse e!poziţii, #urse, t-rguri, 'estivaluri, con'erinţe, 'orumuri de pro'il.

9ursele &i e!poziţiile sunt mai mult dec-t un instrument de marHeting %n

promovare.)vanta?ul organiz"rii &i particip"rii la t-rguri, e!poziţii, 'estivaluri, 'orumuri

de pro'il etc. este generat &i de posi#ilitatea de iniţiere &i %ntreţinere a relaţiilor

contractuale, de determinare a nivelului de preţ optim %n #aza preţului pentru destinaţiile

concurente din ţ"rile vecine.. <oziţionarea produsului ecoturistic pe segmente de consumatori. Cn acest scop, este

necesar" diversi'icarea resurselor peisagistice pentru odihn" &i recreere. )mena?area

destinaţiilor pentru diversi'icarea o'ertelor tre#uie realizat" %n #aza studiului &i a

consultanţei de specialitate at-t la nivel naţional, c-t &i internaţional.

+. impli'icarea 'ormalit"ţilor, reducerea ta!elor &i a #arierelor de intrare %n ţar", 'apt care

va genera intensi'icarea circulaţiei turistice &i va stimula consumul %n cadr

destinaţiei ecoturistice.

O



BIBLIOGRA>IE

1. 9()N >., :N6 :. Ecologie general# şi protecţia mediului, *ditura )..*., 9ucure&ti, 1JJE

2. 9()N >., :MN T., N:T(*)N6 <.) Ecoturism, *ditura *conomic", 9ucure&ti, 2RRR.

A. 9()N >., :MN T.,N:T(*)N6 <. Ecoturism, *ditura )..*., 9ucure ti, 2RRA.ș

O



O. M*6 :. 'urismul* +enomen comple, contemporan, *ditura *conomic", 9ucure&

1JJE.

. M*6 :. Economia serviciilor , *ditura 6niversit"ţii =Lucian 9lagaB din i#iu, 1JJJ.

+. )>T (. T. (rgani"ation t-eor and desing , MN Gest, t. <aul, 1JEJ.

7. De"voltarea durabil# şi ecoturismul $n ariile prote/ate * &.0.'., 9ucure&ti, 1JJE.

E. *0L* <. Ecotourism)Principles Practices and Polices !or Sustainabilit &nternation

Ecotourism Management , 1JJ7.

J. N:T(*)N6 <. Ecoturism şi turism rural , *ditura )..*.,9ucure ti, 1JJJ.ș

1R. N:T(*)N6 <. 'urismul rural o a!acere mic# cu perspective mari, *ditura idactic"

<edagogic", 9ucure&ti, 1JJJ.

11. N:T(*)N6 <. Managementul $n turism, *ditura )*, 9ucure&ti, 2RR2.

12. ( ) ., T6(3 *., L:3)N34: (.Ș Evaluarea sistemului de coordonare

politicii turistice a statului, Analele Academiei de Studii Economice din Moldova olumul

*ditura )*M, hi&in"u, 2RR1.

1A. ( ) .Ș An assesment o! ecotourism and sustainable practices in protected area

0on!erinţa ştiinţi!ic# internaţional#) 4Politici economice de integrare european#5 *ditu

)*M, hi&in"u, 2RR.

1O. ( ) .Ș Aspecte ale administr#rii turismului ecologic $n Europa 0entral# şi de Est

0on!erinţa ştiinţi!ic# internaţional#) 4Politici economice de integrare european#5 *ditu

)*M, hi&in"u, 2RR.

O



1. ( ) .,T6(3 *.Ș alori!icarea şi amena/area turistic# a ariilor prote/ate 6 direcţie d

de"voltare a ecoturismului $n %epublica Moldova Economica %evist# ştiinţi!ico6didactic

*ditura )*M, hi&in"u, 2RR.

1+. ( ) .Ș Aspecte ale managementului ariilor naturale prote/ate Economica %evis ştiinţi!ico6didactic#, *ditura )*M, hi&in"u, 2RR+.

17. ( ) .Ș Aspecte de mareting $n ecoturism Economica %evist# ştiinţi!ico6didactic

*ditura )*M, hi&in"u, 2RR7.

1E. The *cotourism ociet, *cotourism 0uidelines 'or Nature Tour perators, 1JJA.

1J. Legii turismului Nr. 7JE$ Q:3 din 11 'e#ruarie 2RRR &i ale oncepţiei de dezvoltare a turismul

%n (epu#lica Moldova p-n" %n anul 2RR, apro#at" prin 4ot"r%rea 0uvernului (epu#lic

Moldova Nr. J12 din E octom#rie 1JJ7.

6(* *L*T(N:*

1. http//III.tur.md/rom/section/27/

2. http//turism.gov.md/inde!.phppag`secid`+Rbtop

A. http//ru.scri#d.com/O. III.ecotourism.org.au/neap.c'm

. http//III.moldovenii.md/md/neIs/vieI/ta!on/11A/id/1E1O

+. http//III.orhei.net

7. http//III.e!plore.md/

E. http//III.pu#liHa.md/

ANE?A

Pr$)!- %e 2!a(, a #-r!7#--! ;& ar!! &a#-rae

Cara*#er!7#!*! 7$*!$%e5$3ra)!*e:

http://www.tur.md/rom/section/257/

http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=60#top

http://ru.scribd.com/

http://www.ecotourism.org.au/neap.cfm

http://www.moldovenii.md/md/news/view/taxon/113/id/1814


http://www.explore.md/

http://www.publika.md/

http://www.tur.md/rom/section/257/

http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=60#top

http://ru.scribd.com/

http://www.ecotourism.org.au/neap.cfm

http://www.moldovenii.md/md/news/view/taxon/113/id/1814


http://www.explore.md/

http://www.publika.md/



3-rsta A$O ani, variind %n 'uncţie de activit"ţile des'"&urate &i de alţi 'actori cum ar

costul c"l"toriei.

e!ul R 'emei &i R #"r#aţi, dar s$au constatat di'erenţe clare %n 'uncţie de activit"ţi

des'"&urate.

*coturi&tiiX tind s" ai#" un nivel al venitului mai ridicat dec"t cel al turi&tilor %n general. *ducaţia nivel ridicat de educaţie, E2 'iind a#solvenţi de studii superioare

)'iliere mulţi ecoturi&ti sunt suporteri sau mem#ri ai unor organizaţii #azate pe natur".

<u#licaţii ecoturi&tii sunt interesaţi de pu#licaţiile orientate spre natur" &i activit"ţi %n a

li#er

Cara*#er!7#!*! ae *,,#$r!e!:

urata c"l"toriei variaz" %n 'uncţie de destinaţie, activit"ţi des'"&urate, dar durata pre'erat" d

R dintre turi&tii e!perimentaţi Kcare au 'ost %n cel puţin o c"l"torie ;ecoturistic"B este de E$1O zile .

heltuieli *coturi&tii tind s" cheltuiasc" mai mult dec-t turistul mediu, pl"tind sum

considera#ile pe echipamente, cotizaţii, reviste, donaţii. 2+ dintre ei au declarat c" ar 'i dispu&i

cheltuiasc" 1RRR 1RR 6 pentru o c"l"torie %n care s" #ene'icieze de servicii de calitate.

omponenţa grupului o ma?oritate de +R dintre turi&tii e!perimentaţi au declarat c" pre'e

s" c"l"toreasc" %n cuplu, 1 cu 'amilia, iar 1A pre'er" s" c"l"toreasc" singuri.

urse de in'ormare *coturi&tii acord" mare %ncredere recomand"rilor celorlalţi Kprieten

'amilie, dar &i di'erite 'orme de materiale scrise reprezint" surse importante d

in'ormaţii. e asemenea, e!perienţa proprie din c"l"torii anterioare ?oac" un rol decisiv alegerea destinaţiei. :nternetul devine tot mai utilizat pentru plani'icarea vacanţel

ecoturistice,dar mulţi ecoturi&ti sunt su'icient de e!perimentaţi pentru a$&i organiza singu

c"l"toria.

M$#!a(!! '! 2re)er!&(e:

Motivaţiile c"l"toriei Natura K'lora, 'auna, relie'ul este principala motivaţie a ecoturi&tilor. *i n

vor numai s" o vad", ci &i s" o e!perimenteze &i s" %nveţe despre ea. *i sunt interesaţi &i de istorie, d

alte culturi, le place s" participe la diverse activit"ţi %n aer li#er &i apreciaz" oportunitatea de a %nt-l

oameni noi.



)ctivit"ţi pre'erate *coturi&tii particip" la o gam" 'oarte larg" de activit"ţi, de la o#servarea

%nţelegerea naturii Kvizitarea parcurilor naţionale, o#servarea vieţii s"l#atice, la activit"ţi orientate m

mult sau mai puţin spre aventur" &i activit"ţi cu speci'ic cultural $ istoric. *i sunt %n c"utarea noului,

unor e!perienţe care s" le %m#og"ţeasc" viaţa

Modalit"ţi de cazare *coturi&tii pre'er" 'acilit"ţi de cazare cu con'ort mediu sau chiar de #azcum sunt cortul, ca#ana, motelul, pensiunea sau hanul.

X *coturismul a 'ost de'init %n acest studiu ca 'iind c"l"toria orientat" spre natur", aventur",

cultur". tudiul a avut %n vedere at-t turismul intern c-t &i cel internaţional.

ursa 4L) and )() onsulting, *cotourism Nature/)dventure/ulture )l#erta

and 9ritish olum#ia MarHet emand )ssessment, 1JJO .

C$% %e *$52$r#a5e&# a e*$#-r!7#--!

Pre3,#!rea $!a--!:

$ alegerea unui agent de turism sau a unei organizaţii care se preocup" de minimizare

impactului activit"ţii turistice asupra mediului.

$ alegerea unui promotor sau a unei agenţii de turism care o'er" o &edinţ" de preg"ti

despre modul cum tre#uie s" se comporte la locul de destinaţie sau s" 'oloseasc" echipamentele

vederea prote?"rii mediului %ncon?ur"tor.

$ in'ormarea %n leg"tur" cu ha#itatul natural &i cu valorile culturale ale zonei.

$ adaptarea comportamentului propriu &i a codului de conduit" la valorile zonei vizitate.

Re72e*#area -r5,#$are$r re3-!:

$ interdicţia accesului %n zone nepermise pu#licului

$ respectarea marca?elor

$ in'ormarea tour$operatorilor, autorit"ţilor &i vizitatorilor asupra %nc"lc"rii oric"rei reguli ca poate a'ecta ha#itatul natural &i cultural.

Re72e*#area )$re! )a-&e! '! a +a6!#a#--! $r:

$ deplasarea cu calm, '"r" a se pertur#a mediul natural

$ p"strarea unei distanţe considera#ile 'aţ" de animale pentru a nu le deran?a

$ evitarea hr"nirii animalelor



$ neintervenirea %n ha#itatul natural

$ evitarea zonelor %n care se g"se&te un num"r mare de animale

$ interzicerea ruperii plantelor sau mut"rii animalelor

$ evitarea cump"r"rii de plante sau animale care sunt pe cale de dispariţie sau se g"sesc %

num"r mic %ntr$un anume areal.Re%-*erea 2r$2r!--! !52a*# a7-2ra 5e%!--!:

$ adoptarea unui comportament care vizeaz" reducerea tuturor tipurilor de poluare Kchimic

#iologic", vizual", ol'activ" &i sonor"

$ 'avorizarea deplas"rilor %n grupuri mici

$ con&tientizarea impactului acţiunilor proprii asupra mediului

$ menţinerea echipamentului motorizat %n stare #un"

$ utilizarea unui echipament nepoluant sau sla# poluant

$ alegerea unor produse dura#ile, #iodegrada#ile &i reutiliza#ile

$ depozitarea reziduurilor %n zone strict amena?ate pentru acest scop

$ 'avorizarea transportului cu mi?loace care nu au sau au un impact minim asupra mediului

Re72e*#area *$5-&!#,(!$r $*ae:

$ aprecierea unicit"ţii populaţiei din zona vizitat"

$ respectarea cutumelor, tradiţiilor locale &i di'erenţelor culturale

$ deschiderea spre %nv"ţare

$ susţinerea economiei locale prin achiziţionarea de produse &i servicii$ respectarea intimit"ţii oamenilor &i a propriet"ţii private

$ adaptarea la cultura local"

$ adoptarea unui comportament respectuos 'aţ" de ceilalţi vizitatori

ursa Tourisme u#ec, III.#on?ouru#ec.com

ANE?AA52a7a5e&#--! a3e& !e! %e #-r!75 ;& #er!#$r!-ț

<entru comoditatea clienţilor agenţia activeaz" %n o'iciu situat %n zona central" a hi&in"ului.

)genţia P*Q<L(P

str.olumna 1RA, nr.1 hi&in"u,



M 2R12 (. Moldova

Ore %e -*r-:

Luni 3ineri RJRR 1JRR

-m#"t" RJRR 1RRuminic" @i li#er"

Ore %e -*r-:

Luni 3ineri RJRR 1JRR

-m#"t" RJRR 1RR

uminic" @i li#er"

C$&#a*#e:

KfA7A 22 EOO 111 #ilete de avion

KfA7A 22 EOO AAA turism

KfA7A +E EOO 111 range

KfA7A 7E EOO 111 Moldcell

'a! KfA7A 22 EOO111, 2+R+RE

e$mail in'o e!plore.md

I#!&erar T-r!7#!*

hi&n"u aharna ]ipova hi&in"u

1. 4arta

2. <lan metodic

A. :n'ormaţie de ghida?

O. >i&a tehnic"



. alcularea preţului

1. 4arta

ANE?APa& 5e#$%!*

egment de turi&ti turi&ti ce c"l"toresc cu dorinţa de a vizita o#iective naţionale de inter

turistic &i de a petrece #ine tipmul, turi&ti de di'erite v%rste.



Num" de turi&ti 2R persoane

urata e!cursiei 1R.A ore

>orma de turism turism religios, de recreere, cognitiv.

>orma c"l"toriei %n grup.

istanţa 2OR Hm Kdus$intors.Mi?loc de transport autocar, mers pe ?os.

Tipul de drum drum naţional.

<reţ total 1E lei

@& 2re( 7e !&*-%e:

Transport

ervicii de ghid

<reţ pentru program

Pr$3ra5- e*-r7!e!:

ERR Cnt%lnirea grupului %n <iaţa Marii )dun"ri Naţionale.

EAR <lecarea spre aharna.

EO J1 )ducere la cuno&ninţ" de locurile care vor 'i vizitate &i de normele care tre#uie respecta

%n timpul c"l"toriei.

J2 osirea %n satul aharna.JOR 12AR 3izitarea ghidat" m"n"stirii rupestre aharna.

12R 1OAR<icnic %n p"dure.

1OAR 1OO eplasarea spre ]ipova.

1O1 17RR 3izitarea m"n"stirei rupestre ]ipova.

17RR 17AR Timp pentru 'otogra'iere &i necesit"ţi personale.

17AR 17O )dunarea l%ng" autocar &i pornirea spre hi&in"u.

17O 1J1R eplasarea spre hi&in"u.

ANE?A

I&)$r5a(!e %e 3+!%a

M,&,7#!rea Sa+ar&a



M"n"stirea aharna, %n %ntregul ei ansam#lu, este unul din cele mai vechi a&ezaminte monahale d

cuprinsul 9isericii rtodo!e din (epu#lica Moldova. )nsam#lul monastic este compus din dou

m"n"stiri una rupestr", 9unavestire, &i alta terestr", '-nta Treime.

:storia m"n"stirii rupestre se cunoa&te 'oarte puţin, ne&tiindu$se data precis" a "ntemeierii &i cin

sunt %ntemeietorii. Nici chiar cercetatorii din domeniu n$au a?uns %nca la o p"rere unanim" privin perioada %ntemeierii acestei chinovii.

M"n"stirea terestr", 'iind o ctitorie calug"reasc", a 'ost %ntemeiat" %n anul 177+ de c"t

chimonahul 3artolomeu iungu K17AJ$17JE. -te ceva despre viaţa staretului 3artolomeu a'l"m d

inscripţia, ce insoţea portretul lui, descoperit %n trapeza m"n"stirii '-nt" Treime de c"tre ingineru

arhitect Nicolae Tiganco.

*!ista unele momente, care ne permit s" presupunem c" p-n" a %ncepe construcţia noii m"n"stir

3artolomeu cu o mica comunitate de calug"ri tr"iser" %n m"n"stirea din st-nc". Cns" viaţa %n acel loc e

'oarte anevoioas" &i p"rintele 3artolomeu hot"r"&te construcţia unei m"n"stiri terestre, care ar 'i 'ost

aproape de c"ile de comunicare din localitaţile apropiate, &i a&ezat" %ntr$un loc unde lini&tea c"lug"ril

nu avea s" 'ie tul#urat".

*ra destul de di'icil s" g"se&ti un asemenea loc &i dup" cum spune tradiţia c" se cuvenea unui #u

c"lug"r &i cre&tin, %nainte de %nceperea lucr"rilor, 3artolomeu tr"ie&te OR de zile de post &i rug"ciun

pentru a milostivi pe umnezeu &i s'%nţii, ca s" 'ie a?utat %n alegerea c-t mai reu&it" a unui loc pent

construcţia m"n"stirii.

Legenda spune, ca %n ultima zi de rug"ciune, el a avut o revelaţie. : s$a ar"tat <reas'anta >ecioarMaria, Nascatoarea de umnezeu, care era %ncon?urat" de 'oc ceresc &i i$a ar"tat locul, unde, dup" vo

elui <reainalt, tre#uia s" construiasc" locasul monahal inchinat '%ntei Treimi.

)cest loc era colina de la poalele celor trei dealuri. Minunea a avut loc pe st-nca cu nume

0rimidon &i, ca dovada a alegerii divine, Maica omnului a l"sat incrustat" %n piatra urma piciorulu

*i. )ceasta urma se poate vedea &i ast"zi %n capela, ce este construita %n cinstea acestui 'apt pe st-nc

0rimidon.

<"rintele 3artolomeu a %nceput construcţia m"n"stirii &i a chivernisit$o pana in anul 17JE, cand

conducerea ansam#lului chinovial i$a urmat *gumenul <aisie.

<rima atestare documentara este din 2O ianuarie 1OJ, cand te'an cel Mare intareste prin ur

imparteala intre urmasii lui ima (ugina, printre care si satul aharna, mentioneaza istoricul 3ladim

Nicu. )poi timp de peste o suta de ani istoria nu ne lasa nici o marturie despre aceasta localitate.

)#ia la 2O 'e#ruarie 1+R2, voievodul :eremia Movila, dupa moartea vornicului 9ucium, apro#a c

satul aharna si o treime din mosie sa ramana in posesia vaduvei )ntemia si a 'eciorilor ei.



La 2A martie 17AA aharna devine proprietatea #oierului onstantin 4risoverghi. :n anul 17E

#aneasa Maria alimah daruieste de zestre mosia aharna nepoatei sale, maranda, 'iica lui *nach

4risoverghi, danie ce a 'ost intarita cu carte domneasca in anul 17E de catre )le!andru :oa

Mavrocordat.

Cn 17J stolnicul *nache 4risoverghi inzestreaza schitul aharna cu 12R desetine de pamant, csunt daruite nelegal si din care pricina, credem, s$a iscat o mica neintelegere intre comunitatea condu

de 3artolomeu si posesoarea de drept a mosiei, adica maranda. )ceasta mica neintelegere se intares

si mai mult cand, in 17JE, sotia lui 4risoverghi, spatareasa )ncuta, 'ace o daruire repetata a mosi

aharna, care de data aceasta este daruita de zestre surorii mai mici a marandei, Marioara.

<entru rezolvarea acestor mici con'licte in care erau implicati 'amilia 4risoverghi si staret

3artolomeu, in anul 1ERR are loc o ?udecata, care o 'ace pe maranda posesoarea mosiei aharna.

Cn anul 1E1E se incep lucrarile de constructie a #isericii de vara, devenita mai tarziu #iseri

centrala, care se incheie in 1E21, de?a su# conducerea *gumenului Tarasie. 9iserica este s'intita i

acelasi an in cinstea 'intei Treimi, se presupune ca de catre Mitropolitul 3eniamin ostachi.

Cn anul 1EA7, in timpul staretiei *gumenului nisi'or, s$a renovat catapeteasma #isericii, care

stie ca era si ea 'oarte 'rumoasa, impodo#ita cu icoane valoroase Kla inchiderea manastirii din 1J+

aceste icoane au disparut 'ara urma. Tot in acelasi an se mai construieste un corp de case din piatra.

<rintr$o directiva din 11 octom#rie 1EAE, egumenul Tarasie, care timp de 1J ani 'usese staret

manastirii aharna, a trecut pe un an la manastirea 4ar#ovat, pentru a Porandui lucrurileP.

Cn anul 1EO2 decedeaza su#it egumenul nisi'or si dupa regula se 'ace un act de transmitere patrimoniului urmatorului ales pentru a 'i superiorul manastirii, anume parintele Tovie.

in ne&tiinţa &i posi#il &i negli?enţa c"lug"rilor localnici, in anul 1EOA manastirea a trecut pr

pericolul de a 'i saracita de o#iectele vechi si de mare pret, de care dispunea, de catre niste anticari d

<odolia 6crainei. ) 'ost salvata de agentul 'inanciar )le!ie 5liuceariov din 5amenet, care, la A

martie 1EOA, a e!pediat pe numele guvernatorului 9asara#iei, <avel >odorov, o scrisoare, in care

povesteste despre ?osniciile puse la cale de niste 'unctionari din guvernamantul <odoliei. 0uvernator

>odorov trimite, la randul lui, aceasta scrisoare arhiepiscopului imitrie ulima, care a luat masuri

cuvenite, ca nimic din lucrurile manastirii sa nu se instraineze.

Cn anul 1E7, su# conducerea parintelui$staret era'im, se restaureaza manastirea rupestra, ca

a?unsese intr$o stare avansata de deteriorare. La 21 decem#rie 1E+J, staretul 3ladimir adreseaza

scrisoare onsistoriului, rugand sa i se permita taierea si comercializarea a +R desetine de padure d

mosia manastirii, pentru a im#unatati situatia 'inanciara.



<entru ca in manastiri slu?#ele se o'iciaza in 'iecare zi, iar #iserica de vara nu avea, si nici nu ar

un sistem autonom de incalzire, s$a hotarat constructia unei #iserici de iarna. Lucrarea se in'aptuieste

anul 1EEA. $a construit o #iserica nu prea mare, su# 'orma patrata, in stil arhitectural moldovenes

*ste s'intita in cinstea Nasterii Maicii omnului.

Cn anul 1JRR s$a renovat manastirea rupestra de catre locuitorii aharnei :polit TerletHi si 3asiorneanu, renovare, care a a'ectat aspectul interior si cel e!terior al manastirii. )tunci a 'ost demol

peretele natural dintre #iserica si chiliile ce ii erau alaturate, ridicandu$se pereti noi din PcotiletiP

#locuri de piatra calcaroasa de 'orme regulate.

upa anul 1J1E manastirea si$a schim#at statutul, devenind Pde maiciP. and manastirea a av

acest statut, a avut$o ca stareta pe maica 3alentina, care din cauza provenientei sale conduce c

comunitatea nu prea multa vreme, 'iind mai apoi nevoita sa paraseasca 9asara#ia si sa se re'ugieze

(omania impreuna cu cele doua nepoate ale sale, care 'acusera noviciatul in manastire.

<rin anul 1JR manastirea a?unsese la in'lorire ma!ima, 'iind una din cele mai #ine amena?ate

cuvios impodo#ite lacasuri de cult monahale din tara noastra, dar nu pentru mult timp, pentru ca

1J+O, in timpul regimului sovietic, manastirea este inchisa si trans'ormata intr$un spital de psihiatri

Tot avutul si podoa#ele manastirii sunt devastate si nimicite 'ara mila. hiliile calugaresti su

amena?ate ca saloane de spital, #iserica de vara este trans'ormata in depozit, iar cea de iarna $ in casa d

cultura.

(edeschiderea manastirii a avut loc la 1J aprilie 1JJ1. u #inecuvantarea :nalt <rea 'intiei a

3ladimir, Mitropolitul hisinaului si al intregii Moldove, manastirea isi reincepe cu greu, dar si cu pasiguri, activitatea misionara si pastorala.

oncomitent cu slu?#ele si rugaciunile savarsite de doua ori pe zi, calugarii vietuitori, 'oarte puti

la numar, munceau mult pentru a se putea intretine si pentru a ridica din ruini si dezastru manastirea, c

'usese pangarita timp de aproape trei decenii.

e 'ac lucrari de restaurare mai intai in #iserica de iarna pentru o'icierea serviciilor divine zilnic

)ceasta #iserica nu are pictura interioara si nu demult i s$a construit o ane!a, un mic paraclis in care

pastreaza racla cu moastele uviosului Macarie pe durata iernii.

oncomitent s$a restaurat si #iserica de vara K1JJ2$1JJE. u regret nu a 'ost posi#ila pastrarea

conservarea picturii vechi, care era intr$un grad avansat de deteriorare, asa ca pe peretii #isericii s

aseaza chipuri noi de s'inti pictati in stil realist de catre pictorul 3ladimir Lazar din (ezina.

Tre#uie sa mentionam, ca in interior, #iserica este pictata in intregime ast'el ca incepand de

catapeteasma clasica in cinci randuri mesterita din lemn de paltin in (omania, de$a dreapta si de

stanga, in primul registru sunt pictati s'intii cuviosi parinti, care au pus temeliile monahizmul



contemporan uviosii )ntonie si Teodosie din Lavra 5ievo$<ecersHa, era'im al arovului, ilua

)thonitul, <aisie 3elicicovsHi, Macarie *gipteanul, <araschiva de la :asi, )m#rozie de la ptin

)ntonie cel Mare, 0herasim de la :ordan s.a..

e&i nu e!ist" nici o marturie scrisa sau documente autentice, traditia spune ca Manastir

aharna, dupa traditia timpurilor voievodale, a 'ost inchinata de catre intemeietorii si ctitorii ei 9iseric'antului Mormant din :erusalim.

in relicvele, pe care le detine manastirea in prezent mentionam moastele <reacuviosului *gume

Macarie Tincu, iscusit duhovnic al sec. QQ, precum si icoana cu chipul >ericitei Matrona de

Moscova, in care se mai pastreaza si mici particele din moastele mai multor s'inti uviosii parinti di

Lavra 5ievo$<ecersHa, cuviosul era'im de la arov, s'anta Mare Mucenita 3arvara, doi mucenici d

aucaz, o #ucatica din piatra de pe Mormantul omnului si o #ucatica din te?arul Mamvri.

Cn prezent comunitatea de calugari numara 2R de persoane, dintre care 1R s'intiti slu?itori

altarului. erviciile religioase sunt savarsite de doua ori pe zi, dimineata si eara, in lim#ile romana

rusa, iar la sar#atorile mari si in greaca.

Cn 'iecare zi dupa 'anta Liturghie rugaciune la racla cu moastele 'antului uviosului Macarie.

'iecare zi de vineri )catistul uviosului Macarie. am#ata, dupa '. Liturghie, )catistul la icoan

Maicii omnului <otir Nesecat, care are dar de la umnezeu de a vindeca patimile #etiei, 'umatului

narcomaniei. 8oi seara, la miezul noptii, se savarseste Taina 'antului Maslu cu (ugaciunile 'antul

3asile cel Mare pentru oamenii, care su'era de duhuri necurate.

I"$r- *- a2a #,5,%-!#$are

Nu departe de m"n"stire, paralel cu c"rarea, care duce spre m"n"stirea rupestr", puteţi g"si izvor

cu ap" tamaduitoare. )cest izvor a 'ost construit chiar l-ng" locul unde, dup" cum spun #"tr-nii, er

P:zvorul lui 3avilaP, izvor, care iarna avea ap" 'oarte cald".

)pa :zvorului Minunilor de azi, %n mod miraculos a?uta multor oameni, vindecand #oli su'letesti

trupesti. in aceasta cauza langa izvor a 'ost construit un #azin special pentru scaldat. i pentru ca es

un izvor, care aduce oamenilor tamaduire si mari sperante, scaldatul in el presupune niste reguli apart

)st'el, 'emeile se scalda im#racate in camasi lungi sau halate, iar #ar#atii se scalda in chiloti sa

sorti. :m#racamintea, in care va scaldati tre#uie sa 'ie noua sau cel putin curata.

>iindca apa este 'oarte rece, copiii si #atranii isi pot spala numai 'ata, mainile si picioarele, i

inainte de a intra in apa se rostesc rugaciuni Tatal nostru.., Nascatoare de umnezeu >ecioara

)paratoare oamna.. sau altele. )'undarile se 'ac pana peste cap de A, 7, J, 12 sau OR de ori.

+



M,&,7#!rea Ţ!2$a

ituat" %n apropierea satului ]ipova, m"n"stirea cu acela&i nume este una din cele mai vec

a&ez"ri monahale de pe teritoriul Moldovei. M"n"stirea este sapat" %n st%nca de pe malul drept Nistrului.

)nsam#lul monastic ]ipova reprezint" un impresionant muzeu. <e piscul situat %ntre rap

9lanaritei &i 3alea$atului se p"streaz" ruinele unui ora&el mort, populat p-n" la era noastr" de tri#u

getice. (ausorul ]ipova, co#orand spre Nistru, 'ormeaza numeroase cascade cu o inaltime de 1R$1

metri.

M"n"stirea este alcatuita din trei comple!e monastice. <rimul comple!, include #iserica cu hram

'intei ruci si cateva chilii, este eel mai departat si greu accesi#il. e presupune ca a 'ost in'iintat

veacurile Q:$Q::. )l doilea comple! include #iserica 'antul Nicolae, sapata in stanca in veacuri

Q:3$Q3, iar al treilea comple! W dateaza din secolele Q3:$Q3::: si cuprinde 1E incaperi, care su

unite prin treceri interioare.

<otrivit unei legende aici, in aceasta manastire, si$a s'arsit viata poetul mitologic grec r'eu, i

mormantul lui se a'la intr$o nisa de la poalele cascadei si$l poti recunoaste dupa o lespede cu sap

gauri.

)rhimandritul 3isarion <uiu mentioneaza intr$o lucrare editata in 1J1J Pand si de cine a 'o

in'iintat acest schit, nu se stie. e presupune ca acest schit, ca si toate pesterile sapate in maluri Nistrului, a slu?it crestinilor ca re'ugiu de 'rica tatarilor inca de prin veacul al Qlll$lea. upa ce vremi

s$au linistit, monahii au intemeiat schitul cu gospodaria de astazi, indeose#i dupa 17+, cand pamant

schitului a 'ost daruit de catre (adu (acovita manastirii o#rovat din ?udetul 3aslui.P :n 177+ schitul

'ost reinnoit de monahul 3artolomeu, intemeietorul manastirii aharna, care, gasindu$1 para sit,

reparat chiliile si #iserica.

chitul a 'ost des'iintat in 1EO2. <amantul ii este luat si trecut manastirii apriana, iar schitul

alipit la manastirea aharna.

:storicul @am'lr )r#ore, in 9asara#ia in secolul Q:Q, editata in 1EJE la 9ucuresti, relateaza ca p

atunci schitul Tipova. avea o #i#lioteca #ogata in carti romanesti din veacurile Q3::$Q3:::. #stea e

compusa din 1+ calugari, toti romani. Mosia schitului numara O2R desetine de pamant, din care num

2R desetine erau cultivate, restul era padure si piatra.

+



in 1EO2 p-n" %n 1J1J schitul Tipova a 'ost administrat de manastirea aharna. 9iserica din deal

'ost reinnoita in 1J12 de ieromonahul :nochentie. :n 1J1J, su# conducerea arhimandritului mitro'

o'ronie Neaga, venit de la aharna., schitul Tipova devine independent.

Cn 1JOJ ansam#lul monastic a 'ost inchis si deposedat de pamant. alugarii s$au re'ugiat la al

manastiri. omple!ul monastic din deal a 'ost preluat de gospodoria agricola din localitate. 9iserica'ost trans'ormata intr$un depozit de tutun, iar schitul a 'ost ?e'uit si distrus.

Cn 1JJR o grupa de arheologi din anct$<eters#urg, in urma unor sapaturi e'ectuate la schit

rupestru, au descoperit un schelet care dateaza de la s'arsitul veacului al Q3$lea. :storicii mentioneaz

'aptul ca te'an eel Mare si 'ant de multe ori a vizitat aceste meleaguri, in timpul campaniilor sa

impotriva tatarilor. legenda a'trma ca marele domnitor s$a cununat in aceasta manastire cu una d

sotiile sale, care dupa moarte a 'ost ingropata in acest loc s'ant.

Cn 1JJO manastirea a 'ost rein'iintata.

9iserica )donnirea Maicii onmului a 'ost restaurata numai in e!terior. *a are dimensiu

mi?locii. <lanul este dreptunghiular, avand a#sidele laterale in 'orma patrata si 'lind putin evidentiat

)#sida altarului este, de asemenea, patrata. 9iserica are o tinda, deasupra careia se inalta clopotnit

<eretii pe alocuri pastreaza 'resca veche, evidentiind ornamentele 'lorale.

ANE?A

Ca*-area 2re(--!

1. Transportul

X autocar de O stele

2. 0hidul

+



*lemente de cheltuial" uma %n lei pentru 2R participanţi la e!cursieTransport 2ORHm X 1R ̀ 2ORR Klei0hid 1zi X ORR ` ORR KleiTotal parţial 2ERR Kleiomision 1R X 2ERR ` 2ER

T3) 2R X 2ERR ` +RTotal A+OR

<reţul e!cursiei A+OR2R` 1E Kleipersoana

TURUL EUROPEI 96)<*T) $ <()0) $3:*N) 9()T:L)3) 22.11.2R1R$ 27.11.2R1R

<lecare din hisinau la ora 1RR de la 9d.te'an cel Mare 2RR,

@:6) 1 osire .azare 9udapest.Timp li#er.4otel 2$AX.

@:6) 2 Mic de?un. Mic de?un. Tur de oras 9udapesta, unde puteti admira cele mai deose#imonumente <odurile peste unare, etatea, <alatul (egal, atedrala (egala de :ncoronare KMatorvin, <arlamentul, itadella, Monumentul Li#ertatii, :nsula Margareta, <alatele medievale care gasesc pe am#ele maluri ale unarii. azare in 9udapest, hotel de 2$AX.

@:6) A Mic e?un. <lecare spre 3iena.Tur de ras de unde se pot admira <od)spern,#servatorul )stronomic ,,6rania,, asa de *conomii a <ostei,(esedinta 0uvernamentala

tatuia (adetsHi,pera,Muzeul National de :storie,<alatul 4o'#urg si atedra'.te'anKpietonal.<lecare r.9ratislava.azare 4otel 2$AX .

@:6) O Mic de?un. Tur de oras <raga pentru a admira 3echea <rimarie si Turnul cu ea<alatul 5insH, 9iserica Tn, Teatrul, asa Municipala, 9ulevardul Genceslas, pera, 4radcanKprintre cele mai vechi 'ortarete din *uropa pentru a admira $ astelul, atedrala '. 3it, trada d)ur apoi 9iserica '. Nicolae, <odul arol. <lecare r.9ratislava.azare 4otel 2$AX. @:6) Mic e?un.Tur de oras$9ratislava pentru a admira centrul orasului vechi si cele mimportante monumente atedrala '. Martin Kloc de incoronare a Mariei Theresa, <alat0rassalHovich Kresedinta presedintelui lovaciei.<lecarea spre asa.

<ret 2R *6(/pers.

Ser!*!! !&*-7e

$ cazare la hoteluri de 2$ AX cu mic de?un O noptiS$ transport cu autocarS$ ghidS

+



$ asigurareS

N- 7e !&*-%e !& 2re#:

$#iletele de intrare la muzeie care sunt de la 1R$2R euro.

$ta!a consular$A euro

Documents

Dubai Destinatie de Vis