Editoriol1- Curajul de a visa mdre!

Corstantin D. PaaelProzd SF

5 - Duh de abur qi fumAlexandru Lamba

40 - in derivdDdnu{ Ungurennu

44 - Noud viefiAnamaria Borlan

59 - Firul invizibilBogdan Mihdilescu

Vintoge SF73 -Nop$le albe ale Leningradului

Dodo NitdLiricd SF

93 - Ia niqtp apocalipsi, neamule!Julien Caragea

Sub lupo CSF96 - Bla-bla-bla, dom'General

Sersiu SomesanCriticd"SF

100 - Invazia zombiAdins Ailoaiei

Lumeo BD104 - Ultima cdlStorie

F. Purluca €t L. ButucL07 - ...irl cdutarea lui Ion Hobana

Dodo NitdScience

114 - Cui ii e fric5 de maginileautonome?

Pompilian TofilescuCriptozoologie

119 - Centaurul - InorogulAurel Cdrdsel

& nxili:''*',, ;.,r'it'ig:"#u!

PAVCON M.O. Grup SRL

Editor; Constantin D. Pavel - redactia@colectiasf.roRedactor-gef: Aurel Cirigel - redactorsef@colectiasf.ro

Redactori : Anamaria Borlan (Transilvania), Florin Purluca(Moldova), Daniel Timariu (Banaf Crigana), Florin Giurci

(Dobrogea), George Sauciuc (Republica Moldova, Bucovina),Boris Velimirovici (Voivodina, Timoc), Liviu Surugiu (Diaspora),Constantin Pavel (Bucuregti), Dodo Nifi (Ilustrafie, Graficd, BD)

Design & Grafic5: Andrei NicolescuCoperta: Laurentiu Butuc / Vignette rubrici: Marius Ghergu

CSF EJ

Curojul de q visq mdref

de Constantin D. Pnael

Daci ai inv[fat si citeqti, poli visa. $i nu mi refer aici la feno-menul oniric atAt de mult cercetat qi nicicAnd elucidat pe de-plin, ci Ia aisul acela cu ochii deschiq| la acel ois care te prindein vraja lui adAnci qi nu-{i mai di drumul, uneori, pentru totrestul viefii!

Am inceput cu adevdr at s5. aisez pe la vArsta de 9 ani, ascuns

printre rafturile inalte pAnd-n tavan ale unei librdrii de la !ari,pe genunchi cu niqte cdrli groase, cartonate, albe, cu copertecretate, care la atingere pireau o scoar{i fini de coPac, scrisede un francezbirbos, cu ochi atAt de calzi in desenul de pe pa-gina de inceput incAt chiar c[ pireau vii. il chema Jules Veme,insd tArziu am aflat cd trebuia sd-i pronun! doar primele jumi-tXfi ale numelui: lulVern... Citeam din cdrfile lui gi mX trezeamadesea plecat de pe pachetele nedesficute Pe care pedeam, ci-litorind in lumile pictate de el, completate atAt de frumos de

imaginafia mea. Iar unele c5litorii erau atAt de reale, de impre-sionante, incAt, cAnd mX readucea la viafi glasul libriresei, miscuturam ca trezit din somn qi reveneam cu greu la fantasmanumitd realitate, care deja incepea sd nu-mi mai placd, aga cumera cliditd gi zugriviti de adutgii din jurul meu.

- Visezi cu ochii deschiqi, CdtXline...ii apirea un surAs in col1ul gurii, privindu-md cu dragoste,

mulgumiti de ceea ce vedea. O chema Doamna Mdrioara. Fiica

csF 2.1 tr-

d)

)cE

2

tr

0T

=oJ

ei - nu-i mai gtiu numele - era in clasi cu mine. Iar mami-samd lisa sE. aisez in libriria ei, citindu-i tomurile necumpirateinc5, fiindci in felul acesta o imbiam qi pe colega mea si cerce-

teze mai in amlnunt lumea miraculoasd a cdrfilor. Nu de alta,dar mamaie mi,,inghiontise cu coada mdfurii" sd trvSl si citesc

incd dinainte de a merge la gcoal5, aga cd eram cel mai avansatla lecturi dintre tofi colegii mei de clasi.

$i ne lua Doamna Mirioara pe-amAndoi, cAnd n-avea clienf,de servit, gi ne povestea, cu glasul ei blAnd, cAt de importantera sd uisdrn cltrnd qi, mai ales, sd ne lisim in voia viselor noas-tre.

- Indiferent unde v-ar purt4 mergeti cu ele! ne spunea. C[cicdrfile bune n-au cum si vX ducX in alti parte decAt in locuribune. Citifi gi visafi, copii, fiindcd doar aqa putefi cregte cu ade-vXrat. VisAnd. lie de ce-!i place lul Vern, Citiline?

- Pentru cX md duce pAni la Lun[! rispundeam repede,cu inima bXtAndu.mi tare in piept. $i pAnd in fundul oceanului,intr-un submarin! $i prin vizduh, intr-o magind zburitoarecare mi poate face StdpAnul Lumii...

Ochii imi ardeau cAnd exprimam in cuvinte toati acea emo-

lie qi am rdmas cu ei arzAnd pAnn in ziua de azi, cAnd ?fi scriuaceste rAnduri, dragul meu cititor care tocmai ai deschis revistaCSF. CAteva mii de cir{i qi alte mii de pagini de reviste qi alma-nahuri mi-au linut visele vii, iar acum i1i diruiesc, din adAnculinimii mele pasionate de SF qi qtiinli, hrani proaspdti pentruoisele tale.

Citegte minunatele povegti qi articole din CSF qi viseazi!Dar nu oricum, ci miref! Ai curajul de a visa mdref! CautdadAnc in tine qi descoperi copilul acela cu ochi mirili de sur-prizl.qiincAntare, uluit de ceea ce citeEte gi fascinat de posibili-tifile pe care ideile scriitorilor i le dezvdluie. Ai curajul de apdgi pe poarta acelor vise gi de a merge pAni la cap[tul dru-mului de dincolo, adundAnd in tolba-fi incipitoare tot ce fi se

util pentru tine qi pentru semenii t5i, pentru noi to{i.pare

"s csF 2.1 csF 2.1

Iar cAnd te intorci aici, in lumea noastrS, pune visele in apli-care, treci la actiune, miqci lucrurile, transformi aceasti reali-tate intr-una de vis! Ia jocul vielii in serios qi, dupi ce te intrebi,,Ce-ar fi dacd...?", du-l la un nivel superior. Uneqte-te cu noi,unegte-te cu prietenii tii, cu toli ceilalli pasionali de viitor, qi

pune umirul la crearea unei realitXli mirefe.Cdci noi, aici, in lumea CSF, visim in fiecare zi! Visdm in

primul rAnd la tine, copilul de orice vArsti care inci mai are

curajul de a citi literaturi pe hArtie gr, mai mult decAt atAt, lite-raturi romAneasc6,izvoritil din suflet, inimX gi minte de scrii-tor romAn. Visdm la tine ca la un partener de c5idtorie pe dru-mul lung al zilei de azi, ca la un prieten cXruia ii putem impir-tiqi ndzuinfele, planurile gi visele noastre fdrd a fi luafi in tir-baci pentru curajul nebunesc de a visa intr-o lume in care totulpare ci se pribuEegte. Visim ci ceea ce publicdm gi ifi oferimin revista CSF va rodi in sufletul qi mintea ta, ci te vom inspirasd pui mAna pe stilou gi si scrii tu insufi, si ne oferi pldcereacle a-fi citi lucririle. Visim ci vei lua revista CSF, dupi ce o veiciti, qi o vei prezenta plin de entuziasm prietenilor Ei colegilortii, oferindu-le qi lor sansa de a face parte din clubul pasionafi-lor de SF gi popularizare gtiin{ificX desfiEurat sub egida revis-tei CSF, in colaborare cu Cenaclul Planetar*. Vis[m cX te veimolipsi de Colecfia Science-Fiction qi vei lua sub oblXduireata un copil, pe care il vei inifia in tainele SF-ului qi ale qtiinfei;

* Cenaclul Planetar a fost fondat in anti1992 de scriitorul Constantin D.Pavel, impreunX cu Codru Piun Ei Traian Bidulescu, la Observatorul Astro-nomicAmiral Vasile (Jrseanu, din Bucuregti. Actualmente, cenaclul func{io-neazi in cadrul Universitdlii Creqtine Dimitrie Cantemir, cu intAlniri siptS-mAnale, transmise live pe intemet. De asemenea, in larX au fost infiinfatemai multe cenacluri Planetar Satelit, in qcoli, licee qi biblioteci. Pentru a par-ticipa la intAlnirile cenaclului sau Pentru a deveni membru al unui cenacluPlanetar, scriefi-ne un e-mail pe adresa redac,tiei - redactin@colectiasf.ro - gi

vi vom indruma spre cel mai apropiat cenaclu.ln cazul in care dorifi sb infiin-tafi un cenaclu Planetar Satelit in localitatea dumneavoastrS, trimitefi-ne oscrisoare de intenlie pe aceeagi adresi de e-mail gi vefi fi contactat de parte-nerii nogtri.

...t[U

a-

oz;z<{ts6zOU

{)

:cE

o!so

"o

=:

iar daci gtii vreunul care nu igi permite si se aboneze la revistaCSF, fe-i tu abonament gi spune-i ci ii diruiegti revista, de fie-care dati cAnd apare, din dorinla de a-i salva viala de adult!Povestegte-i cAt de frumos este sd visezi, si afli misterele Iumii,ale Universului, si invefi despre ele gi si i1i faci un crez din acregte intelectual qi sufletegte.

Aurel Cirigel (redactor-qefl, Anamaria Borlan (redactor Tran-

silaania), Florin Purluca (redsctor Moldoaa), Daniel Timariu (re-

dactor Banat - Criqana), Florin Giurci (redactor Dobrogea), GeorgeSauciuc (redactor Republica Moldozsa - Bucoaina), Boris Velimi-rovici (re dact or Voia o dina - Timo c), Liviu Surugiu (r e dact or dias-

pora romdnd), Dodo Nlld (redactor specialist BD, ilustralie, artdgraficd),Andrei Nicolescu (designer), gi semnatarul acestor rAn-duri, Constantin D. Pavel (editor fondator), arn format o echipide visitori qi ifi intindem cu bucurie mAna, invitAndu-te innava noastrX, pentru a cilitori cu tofii printre stele, citre viitor.Biletul de imbarcare e dorinfa ta de u lritu mire{. AtAt. in rest,i1i vei gisi cu siguranfi un loc la o vAsli gi ifi vei aduce contri-bufia la inaintarea cu succes a navei CSF prin universul vastal cunoaqterii.

Pas cu pas, pagini dupi pagini, numir dupi numf,r, copiii,elevii, liceenii, sfudenfii, tinerii de orice vArstd care vor cu ade-vdrat si realizeze ceva important in viald, ne vor descoperi gi

se vor implini alituri de CSF, a9a cum cei de generafia mea audescoperi! in copiliria lor, celebra revisti CP$F - Coleclia dePovestiri Stiintifico-Fantastice, cea care ne-a modelat spiritelepentru a visa frumos gi a ne implini vie{ile.

Daci citeqti, atunci cu siguranfi ci !i-ai dezvoltat minunatacapacitate de a visa. Iar daci tot visezi, atunci ai curajul, copilede orice vArstd, si visezi mire!!

Te asigur - privind cu gratitudine gi recunogtinli inapoi, lascriitorii gi popularizatorli de gtiinfd care m-au invi{at pe minesd fac asta - ci meritd din plin!

CSF 2.1 CSF 2.1

Duh de qbur si fum

de Alexanilru Lamba

I

Tempoul ropotului de copite scXdea din ce in ce, iar odati cucl Ei ribdarea nefericifilor cilitori care, la r5stimpuri, igi ridicauochii cltre drumul rimas ?n fafi qi stAlceau intre buze cAte-o in-juriturd, pe care apoi o inibugeau cu cAte-o cruce scurti qi-unsirut pe degetul mare. Nu mai incipea nicio indoiald, trebuiasi se opreasci din nou. Nu-i mai lineau armisarii nici micarpentru jumdtate de zi. $i erau atAt de aproape!AtAt de aProapeincAt puteau deja zkrila orizont partea de sus a caruselului ru-giciunilor. Enervant de-a dreptul, dar n-aveau ce face. Cu voialui Dumnezeu, vot avea curAnd nigte armisari mai buni, cidoar pentru asemenea revelalii biteau ei an de an drumul deIa Bilbao la Santiago de Compostela. Dar, deocamdat5...

- gtii ce mai zice Christiaan Huygensl? spuse Ruy Corren-balde, cel mai tAnir qi mai sprinten dintre ei, descilecAnd. Cicdar fi descoperit el ceva ca un fum, sau aEa ceva, in jurul lui Sa-

turn!

1 Christiaan Huygens: proeminent matematician gi om de gtiinli olandez.Cunoscut ca astronom qi fizician, el a proiectat, in secolul al XV[-lea un dis-

1'rozitiv pebazi,de praf de puqcd, pentru a angrena o pompi de apd (pentrugridinile palatului Versailles), creAnd astfel prima idee a unui motor cu com-bustie interni. Munca sa include, de asemenea, studii astronomice asuPra

inelelor lui Saturn. El este cel creditat pentru descoperirea satelitului Titan,precum gi pentru invenlia ceasului cu pendul5.

XVII,

-€

! Alfonso Bemaldus, celdlaltbArbat, se apleci peste capul ca-f

; lului gi-gi trecu piciorul stAng, gros ca un butuc, prin spate,

l" apoi se lSsX qi el sd se scurg5 de pe cal.

; - Ciii... ciii... Pfuu, of, Doamne! Cine-i Christiaan Huygens" dsta? gdfii, incercAnd sd prindd breteaua stAngd a ranifei cu; mAna dreaptd, dar fdrd succes.

: - Ah, nu {i-am spus? E primul prezentator. Un olandez. Ain sd-l cunoqti mAine. A mai venit, ultima dati, acum cAliva ani,fu nu erai, cu o cutie care proiecta imagini pe perefi. ,,LanternaMagic62" a numit-o nebunul. Ca prin urechile acului l-am sal-vat de-un interogatoriu numai bun! Auzi la el, cu ce nume a

fost in stare sd vin[ in fafa noastrd.

- Aha! $i... pfuu, nu era nimic magic in ea?Era rAndul mAinii drepte si caute neputincioasd breteaua

stAng5.

- Nu, vai, Doamne iartd{! O cutie cu o oglind5 gi-o lentil[.$i-o picturi pe sticld. Bagi o lumAnare induntru, pui pictura infald qi fi-o proiecteazdpe perete.

- Nimic dricesg si-nfeleg? Aee... auzi? Nu-mi scofi si miecheia din desagi?

- Nimic mai dricesc ca soarele prin vitralii. Uite-o, poftim!Dar tintildul i-a zis cum i-a zis! Altu-n locul meu il anatemizaurgent. Eu insi il qtiam, ci mai fusese qi altXdati in fafa mea,cu un ceas cu pendul5. DeEtept bdiat, altfel!

- Atunci... eee... si-i mullumeascd Atotputernicului! Cdte-a scos pe tine-n calea lui.

Cei doi ridicarX cozile armisarilor giEi potrivird cheile ingdurile lor din spate.

Si crrrrr-t, crrrrr-f crrrrr-t.

- Daaa. Eu mai sunt qi pasionat de ocheane gi-altele.De-aia-l Ei urmiresc, inci de cAnd erezia protestantX a fostinibugiti. Ah, da, cum ifi spuneam, zice c6. avdzut el cu o lu-neti de-a lui rotocoale de fum in jurul lui Saturn.

Lanterna Magicd: tip rudimentar de proiector de imagini, din secolulcare folosea picturi pe sticld. Ii este atribuit tot lui Christiaan Huygens.

CSF 2.1 csF 2.1

- Cine-i Saturn dsta?

Oprindu-se pentru o clipd din invArtit cheia, Ruy Corren-balde il privi pe tovardgut siu de judecXfi. Ce ignorant! Dar, indefinitiv ca simplu alguacils ce se afla, nu trebuia decAt s5-ipuni lui in aplicare hotirArile. La ce i-ar fi trebuit si qtie toatealea? Poate era mai bine aga cici Alfonso Bernaldus nu-i pu-nea niciodatX la indoiali judecata de calificadof, iar aceasta era

o calitate pe care o aprecia nespus la el.O alti asemenea calitate - qi cu aceasta ne apropiem foarte

mult de sfArgitul listei - era totala discrefie. Dacd nu-i rispun-dea, nu insista niciodatd, ci schimba subiectul.

- Creee... auzi? Creee... of, pfuuu... crezi cX ila... cum ilchema oare?... a fdcut-o inadins? fdcu un semn cu birbia sprefundul calului. Ca sd-gi bati jbc de noi?

invArtind cheia de zor, Ruy Correnbalde ridici din umeri.

- Stiu gi eu? Acum ce importanfi mai are? Argumentul luianatomic a fost acceptat. Nu mai avem nimic de ficut. $i doarnu suntem noi singurii cil5reli. Dacd gi-a b5tut joc, qi-a betutjoc de-ntreaga Europi civilizati.

Dupi cAteva zeci de minute qi o cantitate insemnati de su-doare scursd pe spinarea lui Alfonso Bernaldus, cArAitul se

transformi intr-un tic-tic-ticXit molcom, semn ci arcurile se

impotriveau ceva mai tare, iar cheilor le era tot mai greu si lecomprime.

- Cred c-ajunge, spuse, spre uSurarea gr5sanului, RuyCorrenbalde. Or si ne ducd pAnX la Santiago de Compostela.l.as5-l pe grdjdar si mai tragi de ele.

- Tragi pe mum5-sa!Are piatra rotitoare. Scoase cheia Ei-giintinse mAna dreapti spre breteaua stAngi a desXgii: Aee...mm.... m-ajufi un pic?

3 Alguacil: inchizitor, echivalentul unui executor judecitoresc. Responsa-

bil cu detenfia acuzatului gi cu punerea in aplicare a sentin.tei.a Calificador: inchizitor, teolog. Cel care decidea daci acuzafiile care i se

aduceau inculpatului constifuiau sau nu un act impotriva credinlei.

d:J

f&r]zx

<{

E:;:-co$(,

.c:'ti

+++Bineinfeles cX armisarii mecanici nu erau singurul mod de

a cilitori in Europa civilizati si mecanizat5. Eficientele cdrulecu arcuri sau chiar cu pedale, ieftine gi ugor de intrelinut, eraula mare ciutare, dar acestea erau pentru oamenii de rAnd, nici-decum pentru inchizitori. De aceea, ele se dideau imediat la o

parte, eiiberAnd drumui pentru cei doi distingi oaspefi. insi re-

veneau de indati ce-gi dideau seama ci acegtia nu se grdbeaudeloc. De ce s-ar fi grdbit, cAnd seara era minunatil, iar brizaricoroasd le mAngAia frunfile asudate?

Forfota era pe sfArEite. Puterile citadinilor, de asemenea.

Din loc in loc, cAte un grup de voluptameci ticiiau gesticulAndsacadat sau risfoind cdrfi, agezafi la marginea drumului. Lu-crurile mergeau bine, viafa era blAndi in micul arhiepiscopat,sub obliduirea Sfintei Biserici Catolice gi sub veghea neobositia tribunalului permanent al Sfintei Inchizilii5.

CAnd ajunseri in piafa Obradorio, mArloagele mecaniceabia de-gi mai migcau picioarele. Dupi ce descllecard qi iqi scu-

turari robele de colb, cei doi le purtar5 de c5pdstru citre harymai mult tArAndu-le dupi ei. Era ora la care umbrele lisate de

Torre das Camp6s Ei Torre da Carraca" tumurile catedralei SfAn-

tului Iacov cel Mare, fiul tunetului, erau perfect inconjurate de

cea inelari a caruselului rugiciunilor. Nici nu se putea mai bine,cici cina avea sd fie abia scoasi din cuptor cAnd ei se vor fi pri-menit dupi drum. Dar, toate la timpul lor.

- Fifi binevenifi, Excelenfele Voastre, in umila mea chilie!le ieqi hangiul in intdmpinare.

- Bine te-am gdsit... iiX... hangiule! Sper cd n-a dat nipastapeste tine, ci... anul trecut... nu era umili deloc! Alfonso Ber-naldus ii intinse cipistrul qi intrebd: Ai pregitit camerele?

1.574existd un tribunal permanent al inchizifiei la Santiago de Com-sDin

postela.

A{7 csF 2.1r]SF 2.1

Acesta era cel de-al treilea Ei ultimul lucru pe care Ruy Cor- ffrenbalde il aprecia la alguacilul sXu. $i care, in problemele ud- :ministrative, il fXcea de neinlocuit. r

- Desigur, doud camere cu vedere lapial6,,cu l5mpi gi melci. ?

- Cu melci care funcfiotteazd, sper! Nu ca data trecutd... z

- Fifi fdrdgrijd,am schimbatpiatra de moar5. Vefi avea "t"r- I

gie pAnX dimineafa! iIntrar5 in curtea interioard, iar grdjdarul iqi lui treaba in pri-

rnire. CAliva servitori mimau preocupare prin acarefuri, iar dinbucitirie r1zbiltea zvon de veseld mAnuitX in grabi qi iz deccapd prijiti.

Sub un umbrar, vreo duzinX de voluptameci igi f5cineauciclurile de relaxare. Megtequgarul trebuie cX era un mare ar-tist, cdci, dintr-o singuri privire, Ruy Correnbalde ii gi atribuipe fiecare servitorului pe careJ reprezenta. Buni treab5!

+++DupX ce-qi primi camera, imbXiat Ei improspitat, cu roba

schimbat5, Ruy Correnbalde cobori la cind, alituri de celilaltmare inchizitor. Se aqezard la masd, iqi impreunari mAinile inrostirea mulfumirilor, apoi mAncard, cumpitat Ei politicos, tott'c li se aduse.

Cu foamea astfel astAmpdratl, califlcadorul gisi de cuviin!5si se retragd din salon. Ag5!d o singuri sticlS de vin de Galicia

i;i urci incet scirile spre odaia sa. Oboseala drumului incepeasir-l ajungi, iar trincXneala lui Alfonso Bernaldus cu servitoa-rca cea mignond il cam indispunea. Nu-i era el pirinte-confe-s<lr fratelui sdu, dar... uneori se intreba daci grisanul avea ideenricar ce insemna cuvAnful ,,castitate", pe care se jurase s-o pX-zcascd. ,,Dar te pot absolvit" rnai auzi inainte si inchidd uEa inrurma sa. Ei, sufleful lui, treaba lui!

Aprinse lampa Ei aruncd o privire mai atenti prin cameri.Avea un pat, un dulap qi o masd de lucru. Dar cel mai impor-lant, cam la o palmi deasupra mesei, intr-o nisX mici, un melc

6-