Dulce-amar. Povestea unui refugiat din . Povestea unui refugiat diآ  in inchipuire un soare de-a purure

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Dulce-amar. Povestea unui refugiat din . Povestea unui refugiat diآ  in inchipuire un soare de-a...

  • Coleclie iniliati 9i coordonatl de Furp-Lucmx Ionce

    SERGIU FLONDOR

    DULCE-AMAR Povestea unui refugiat

    din Cernau{i

    Prefagd, de Filip-Lucian Iorga

    /rrl-G.,/ rtrtlu'l \

    tul\=,/ ConIxr

  • 186 SERGIU FLONDOR

    Arte Plastice Bucuregti). A devenit un foarte cunoscut arheo- log cu cercetlri importante inzona Histria.

    Jbpa, Ovidr profesorul (n. 7 mu 1 891 Raranc ea - d. 797 4 Bucuregti). Profesorul meu de istorie la Liceul comercial din Cernluti. A fost dirigintele clasei gi am amintiri pllcute des-

    .pre el deoarece era o personalitate blajini, dar care impunea respect in acelagi timp. A avut doi fii, pe cunoscutul scriitor bucovinean Tudor Top, ;i pe Dimitrie Jopa care a reugit sI publice memoriile tatdlui siu, scrise in anii 1950, Amintiri din'7, ara Fagilor, trei volume, Editura Tracus Arte, Bucuregti, 20tt-20L4.

    Vasilco, Alenandru (Wassilko de Serecki; 1843-1920). Om politic 9i patriot romin din Cernlufi, cIs[torit cu Ecaterina de Flondor. Au avut patru fii. Strada Alexandru Vasilco nr. 8 a fost ultima noastri a&es[ in Cerniuli, inainte de refugiul &n7944.

    E--y,ffi"*-S

    CUPRINS

    PnerelAdeFilip-Lucianlorga ....... 5 CuvAxtrNrnooucrlv.... 13

    CnnNIulr. Pnrvra eARTE e copulnrBt 7930-1937 . . . 15 S-a intimplat pe sffada Iancu Flondor . . - 76 PIrinlii gi bunicii 23

    iN'r*e Bucunegrt gr CnnN.[u1t: 7937-7940 .

    Din vara lui 1937 pinl in vara lui 1938 intilnirea cu regele Carol al ll-lea. S-a intimplat pe strada Arboroasa

    AvrrNtrnr DIN PRIMUL REFUGIU: IUNIE r94O

    - IULIE t94r. .

    Din nou la Buanregti: iunie 1940 - septembrie 7947. . . . Vacanle la Prisiceni: iunie 1940 - iunie 1941 . . - . . . O noapte de Crlciun de pominl! intoarcerea temporarl la CernIuli:

    iulie 1941- martie 7944. .

    INrrnvIuzzo.VecaNle LA CuPoINA:7934-7943 .. . -.

    AvrrNtrnr DrN AL DoILEA REFUGIU Bucuregti (24 mattie - 3 aprihe 7944)

    gi Podari (5 aprilie 1944 - iunie 1948)

    35

    36

    45

    46

    55

    59

    65

    68

    77

    88

    97

    98

  • Craiova:1945-1948 ....... 123 Timieoara,unaltfeld.';;;: : . . . : : : :. . : . . . . . .. 138 Secvenle cazone din anii puterii populare:

    1950-1952

    Nefireasca normalitate.

    Cu gdndul la cei ce au fost.

    iN r,oc DE EPrLoc

    INonx DE NUME crrATE iN cRnrB

    Istoria elitelor autentice

    745

    155

    151

    173

    L75

    Amirite gi vesele vieli de jupdnese 9i cucoane

    Amintiri gi icoane din trecut

    Carol al ll-lea al Rominiei. Regele trddat

    Copilirie regali

    De pe \hlea [&frtrlui

    Pwegli ar boied, pandud $ mirese mdarre

    Din Moldova

    Tablouri qi schife din 1850

    Din zbuciumul captivitalii

    laqiide odinioard

    insemniridin timpul

    ocupaliei germane (1 91 6-1 91 8)

    La Ecoali cu Regele Mihai.

    Povestea Clasei Palatine

    Lumea era toati a mea

    Amintirile unei prinlese

    Mesele de odinioari

    De la Palatul Regal la T6rgul Moqilor

    Constantin Gane 34,90

    Olga Gigurtu 27,50 Lilly Marcou 34,90 Filip-Lucian lorga, 39,90 Arhivele Na[ionale ale

    Rom6niei

    Sarmiza Cretzianu 24,90

    Wilhelm de KoEebue 24,90

    Maior Gheorghe 24,90 Garacag

    Rudolf Sulu 49,90 Pia Aliminegtianu 19,90

    Tudor Vigan-Miu 24,90

    Ana-Maria Callimachi 37,50

    Ana lorga qi Filiplucian 39,90 lorga, Arhivele Nationale

    ale RomAniei

  • r4 SERGIU FLONDOR

    enersie, concentrare;;, ;*, r;;;. 0""-"*,, focul relatirilor a; putea si neglijez esenflalul 9i s[ mI lansezin descrieri inutile, care sI transforme textul intr-o vorblrie fhrl noimI, redundantl.

    e-$..,@F4{@,.{-s

    CERNAUTI PRIMA PARTE A COPILARIEI: 1930_1937

    Locul in care te na;ti are o stea a lui; oriunde pe lume ai trdi, steaua aceea te lurnineazd.

    (M.S. Regele Mihai I)

    dcolul al )O(-lea a debutat cu acea epocl plinl de farmec numitl la Belle Epogue gi care, cu puternice accente vienezer gi-a ma-

    nifestat influenga asupra Bucovinei, pe atunci o provincie

    cezaro-crdiasc[. In acea perioade de Safie, tinerii Vasile Ivasiuc, fiullui Ioan Ivasiuc Ai al Evdochiei Ivasiuc, 9i Emi- lia Kunz, fiica lui Iosef Kunz gi a Wilhelminei Reichhardt, igi unesc destinele la 9 noiembrie L902. Din aceast[ cis[- torie se nagte,in ajunul Criciunului,la24 decembrie \904, o fetill, Claudia-Roma, care va deveni, dupl clsltoria cu Dumitru Flondor, scumpa noasffI mam[.

    De ce oare, cu cit ceasurile, ztlele gi anii se inmul-

    lesc asupra lui, cu atAt mu mult omul se uitl in urma sa gi, din clutitur[ in clut[turI, se oPregte cu pltrcere la cele mai depirtate aduceri aminte, aducerile aminte

    ale tinerelii gi ale copilIriei... Vintul ce bltea atunci, lacrimile ce se virsau, se uitil din zilele trecute a rimas

  • t5 SERGIU FLONDOR

    in inchipuire un soare de-a purure cv raza strilucitoare si un miros negters... Are dreptate aducerea aminte: ni- mica nu poate fi pentru om mai frumos decdt trecutul, cici trecutul e tinerelea gi tinerefea este fericire!...

    Am ales, deliberat, acest citat dinArnintirile lui Alecu Russo deoarece itstteazd. cel mai bine starea mea su- fleteasci in momentul cdnd mi agtern acum pe treabl, si scriu prezentele evociri. De cite ori auzeam rostin- du-se numele Cernluli, tresiream 9i atunci mi nlpldeau amintirile despre acel td.rim mirific, pierdut pentru tot- deauna, dar prezent in memorie, cu strdzile si casele lui frumoase gi impunltoare, unele adevlrate mici palate, cu parcurile 9i grldinile minunate, cu clima de acolo cu totul speciall, fiecare anotimp avind o frumusele aparte. .., cu oamenii pe care i-am iubit. Desigur, aprecierile mele sen- timental-laudative ar pdsea.e:€gerate la prima vedere, dar trebuie sI linem seami ci se referi la copihrie 9i cI fie- care (sau aproape fiecare) igi amintegte de acea perioadl in cele mai frumoase culori. Am revenit in aceste locuri, dragi mie 9i fratelui meu,Tinu,la virsta deplinei maturi- tlfl, coplegit de emolia revederii, cu amintirile nealterate de trecerea timpului (impresionant, peste 55 de ani).

    S-e iNrAlapLAT pE STRADA IaNcu Fr,oNpon

    M-am nlscut in toiul verii (Hochsornmer),la 1 august 1930, si mi-am petrecut primii ani ai copillriei intr-o casl de pe strada Iancu Flondor,la numirul 21, una din- tre strilzle centrale ale Cerniufului, cunoscuti ca loc de promenad[ a intelectualitllii cernlulene gi denumitl in anii imperiului austriac Henen-Gasse, nume sub care era

    Duhe-amar

    cunoscuti 9i mult timp dupl Primul Rezboi Mondial. Se spunea cI, fiind pe strada Flondor, dacl strigai: Herr Doktor!, to,ti domnii care se aflau acolo in acel moment intorceau capul, crezindu-se apela1i. Am locuit in acea cas[ pini in anul 1937, cind familia mea a trebuit s[ se mute in altl locuinll, iar eu am fost ,,imprumutat" fami- liei Romanowski de la Bucuregti, pentru o perioadi care ulterior s-a dovedit a fi de aproape un an (voi deplna mai pe larg amintirile legate de acest episod din copillria mea in una din urmltoarele evoclri).

    Am fost botezat la biserica Sf. Treime din Cupcina, judegnl Bil1i, Basarabia, la 1 octombie L932, primind numele: Gheorghie-Serghie-Mircea. Au asistat ca nagi Victor Andrieg, notar public din T[rgul Rigcani, Elena Dobrograeva 9i Natalia Balasinovici (Victor Andrieg era fratele bunicii noastre din partea tatei, Elena Dobro- graev, prima solie a lui Victor Andrieg, iar Natalia era cea cunoscut[ de noi cu numele de tante Tala).

    De mic copil am dat biltei de cap piringilor mei. Nu voiam, cu niciun chip, s[ dorm noaptea gi nu llsam nici pe a$i si doarml, manifestindu-ml zgomotos prin urlete asurzitoare. Dar tata, inventiv ca de obicei, a glsit o solu-

    fle: a legat cirucionrl cu o sfoarl gi ftcindu-mi vint pini in camera aliaratd" il trlgea incet inapoi; dupi citeva tu- ruri prin cele doui camere, eu m[ linigteam gi adormeam profund, spre ugurarea celor din cas[. Probabil cI incl de pe atunci am prins gustul clhtoriilor, gust care m-a insoft tortilvralardar nici pind. astilzi nu-mi place si mi culc de- weme... O dte ispravl care a.creat probleme plrinplor mei a fost incipil,tdnaseamea de arefina. sI mininc. Au recurs, in cele din urmlr la un giretlic au imaginat un ,joc" in care mama sau l'omama (bunica) aveau rolul unei pflslri care

    t7

  • l8 SERGIU FLONDOR

    aduce de mincare puiului s[u. Eu eram puiul care stltea cu gura ciscatl in agteptarea hranei, iarr ,,pasilrea-mamil', descriind volute prin aer cu mdna in care linea furcu- liga sau lingurila cu mincare, dind glas unui,,!ip, !ip,1ip" energic, care imita un ciripit, imi introducea ,,bucigica" in gurl, insoliti de un voios ,,!ip, ,tip, !ip". De atunci am rdmas cu supranumele ,,Jipi" rde care nu am sclpat decit la maturitate.

    Casa de pe strada Flondor numirul21 avea parter gi un etaj cu doui intriri. Prima, situati la mijlocul imobilului, era destinat[ locatarilor, iar t doua, lateral stinga, era o poartil pe unde puteau intra trisurile, maginile sau clru- gele, mai ales ultimele, care aduceau, toamna,lemne pentru iarnl. Cind deschideai u9a de laintrarea principall, aveai in fagl un coridor lung ce se termina intr-o terasl, care, pe wemea Lceea.rmi se pirea foarte mare. De pe terasd., cobo- rai in curte, iar de aici intrai in grldini, un adev[rat parc, dar cu un aer misterios, unde m5. jucam cit era zi:ua de lungl, pinl cind cineva,,binevoitor"m-a prevenit ci acolo, prin tufiguri, s-ar ascunde un bandit periculos. Atunci, cu- prins de fric[, o weme nu am mai pus picionrl in grldinl. Dar, aflindu-se la noi un vir al