Dulgher - Manual de calificare - Recalificare

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea corecta a vocabularului tehnic pentru meseria de dulgher-tamplar-parchetar ............................................................. 1 2. Pregatirea locului de munca. Stabilirea timpurilor si cantitatilor de materiale ........................................................................................ 3 3. Utilizarea documentatiei de executie: elementele constructiilor ...... 29 4. Executarea peretilor turnati .............................................................. 40 5. Executarea planseelor ....................................................................... 50 6. Executarea acoperisului tip sarpanta ................................................ 62 7. Executarea scarilor ........................................................................... 94 8. Executarea stalpilor ........................................................................ 107 9. Executarea grinzilor ....................................................................... 116 10. Pregatirea obiectivului pentru receptie ........................................... 130 11. Pardoseli ......................................................................................... 137 12. Tamplarie din lemn ......................................................................... 139 Bibliogra e .......................................................................................... 144

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 147 B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 164 C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 169 D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 172 E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn ..................................... 174 F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 175 G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 178 H. Desenarea planurilor....................................................................... 181 I. Desenarea seciunilor ..................................................................... 187 J. Desenarea faadelor ........................................................................ 189 K. Planuri de cofraj ............................................................................. 191

Matematica aplicat

1. Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 195 2. Raport, procent ............................................................................... 205 3. Uniti de msur............................................................................ 207 4. Geometrie plan ............................................................................. 210 5. Geometrie n spaiu ........................................................................ 228

Dulgher_1_A5_tehnologia meseriei.indd 1 2/17/2011 2:44:20 PM

2 - Tehnologia meseriei

Organizarea i legislaia muncii 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul economiei de pia .......................................................................... 241 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de construcii ROF Societate......................................... 245 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care in ueneaz procesul de producie ......................................... 256 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 272 5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc aplicate n unitile de construcii .................................................. 274

Sntatea i securitatea muncii

1. Identi carea, pregtirea i curairea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor. Identi carea, pregtirea i curarea instrumentele, sculelor, uneltelor, mainilor utilajelor i instalaiilor................................................... 285 2. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de protecia muncii .............. 302 3. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de prevenire si stingere a incendiilor ....................................................................................... 326 4. Prentmpinarea pericolelor. Acordarea msurilor de prim ajutor . 334 Bibliogra e ..................................................................................... 342

Liber intreprinztor

1. Care sunt formalitile necesare n inrii unei rme .................... 345 2. Planul de afaceri ............................................................................. 352 3. Bilanul, Contul de pro t i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 374

Iniiere n cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia .......................................................................... 385 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 389 3. Scrisoarea de intenie...................................................................... 485 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 407



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREN MESERIA DE

DULGHER TMPLAR- PARCHETAR

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR

A. Notiuni Introductive

Dulgherul tamplar parchetar este muncitorul in constructii montaj a carui activitate se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la inaltime pentru lucrarile de zidarie si nisaje la interior si exterior, executarea cofrajelor pentru diferitele elemente de rezistenta ale constructiilor (fundatii, stalpi, grinzi, plansee, pereti) din beton armat monolit, montarea elementelor prefabricate care alcatuiesc structura de rezistenta a cladirilor etajate, montarea pardoselilor din lemn (dusumele din scandura, parchet de diferite esente, fag, stejar, foi de parchet laminat), executarea acoperisului tip sarpanta, incadrarea si ajustarea tamplariei.In principal dulgherul tamplar parchetar are de efectuat urmatoarele activitati:

citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie; efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executarea lucrarilor de dulgherie tamplarie; masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor de dulgherie/ tamplarie in coformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare; organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii de dulgherie/ tamplarie; veri ca calitatea lucrarilor de dulgherie/tamplarie in conformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si normativele in vigoare.

B. Vocabularul tehnic pentru meseria de dulgher tamplar parchetar

Cofraje

constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executarii lucrarilor turnarea betonului proaspat si obtinerea formei si dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton si beton armat, precum si pentru sustinerea acestora pe timpul intaririi betoului pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, folosite la realizarea lucrarilor de beton si beton armat monolit;



clasi care cofraje

- dupa destinatie: cofraje pentru fundatii; cofraje pentru stalpi; cofraje pentru grinzi; cofraje pentru plansee; cofraje pentru arce si bolti (cintre)- dupa greutatea de executie: cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avand plansee obisnuite cu placi drepte; cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi si nervuri cu vute si placi; cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti de silozuri, castele de apa, cadre inclinate cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scari spirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele,- dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare: cofraje xe executate la fata locului; cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate; cofraje mobile (glisante, rulante)

mese de turnare a planseelor

ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si sustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);

juguri elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea cofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenarea in deplasarea lor pe verticala;

tije de sustinere sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofraje glisante;

sprijiniri lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapi aplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri, proptele); sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite

elemente orizontale de sustinere

grinzi metalice extensibile; grinzi articulate si telescopice demontabile;

pop metalic element vertical de sustinere;

grinda element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontala sau inclinat; pot grinzi din lemn, metalice si din beton armat;

plansee elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor;

scari elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale plane pe care se circula urcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii;

cioplirea operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea si taierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc;

rindeluirea operatia de netezire a pieselor cu rindeaua;razuirea operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit;daltuirea operatie realizata cu ajutorul daltii

pana elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedica deplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate



II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREATIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE

A. Materiale folosite la lucrarile de dulgherie

In dulgherie se folosesc urmatoarele categorii de materiale: Materialele lemnoase sunt cel mai des folosite iar dintre acestea

cele mai utilizate sunt: lemnul rotund, cheresteaua (lemn ecarisat), parchetul, scandurile rindeluite si pro late, produsele strati cate (placajul, panelul, etc.);

Metalele si in special otelul folosit la executarea accesoriilor, fabricarea sculelor, confectionarea tablei, etc;

Alte materiale cum ar cele pentru incheiat (adezivi) sua materiale pentru nisare (lacuri, vopsele, etc)

A.1. Materiale lemnoase Aceste materiale sunt folosite pentru avantajele pe care le prezinta:

Greutate mica; Elasticitate mare; Prelucrare, manipulare,

asamblare usoara;Materialul lemnos prezinta si o

serie de dezavantaje cum ar : Pericol de incendiu sporit; Durabilitate mai redusa ca a

unor materiale.In Fig. 1 sunt prezentate elemen-

tele anatomice ale lemnului.

A.2. Defectele lemnului Defectele micsoreaza rezistenta si aspectul lemnului. Dulgherul trebuie sa cunoasca aceste defecte pentru a le putea evita pe cat posibil in cazul executarii lucrarilor.

A.2.1. Defectele de forma ale trunchiului sunt (Fig. 2):

Curbura data de devierea axei trunchiului. Ea se pre-zinta sub mai multe forme

Fig. 1 Elementele anatomice ale lemnului:A - sectiune transversala; B - sectiune radiala

(1.1-coaja moarta; 1.2 - coaja vie);C - sectiune tangentiala coaja (scoarta);

2 - cambiu; 3 - maduva; 4 - raze medulare;5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale;

7 - album; 8 - duramen.

Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului:a - curbura simpla intr-un singur plan;b - curbura multipla intr-un singur plan;c - curbura in planuri diferite



si are ca efect scaderea rezistentei lemnului rotund la solicitarile de compresiune. Piesele debitate din acesti busteni se crapa si se deformeaza mai usor in timpul uscarii. Marimea curbei este data de raportul dintre sageata maxima s si lungimea portiunii curbate l, masurata in cm/m sau procente.

Insabierea trunchiului ( Fig. 3.) la nastere in partea inferioara a trunchiului la copacii care au crescut pe pante mari .

Conicitatea anormala este data de diferenta prea mare dintre diametrele de la baza si varful busteanului si este data de formula:

C= D-d / L unde:

D este diametrul bazei busteanului dat in m; d este diametrul a varf al busteanului dat in cm; L este lungimea busteanului, in m. Conicitatea este considerata un defect in cazul in care C > 1 cm/m

Labartarea trunchiului (Fig. 4) consta in ingrosarea pronuntata a bazei acestuia, in aceasta zona bra ind inclinata. Defectul este dat de diferenta dintre diametrul de la baza al trunchiului D si diametrul d masurat la inaltimea de 1 m de la baza.

Ovalitatea (Fig. 5) este considerata un defect doar in cazul in care este pronuntata. Ea este data de diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (D-d), impartita la marimea axei mari D, rezultatul ind dat in procente.

Canelurile (Fig. 6) sunt date de valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. In acest caz piesele debitate au brele inclinate

Infurcirea trunchiului (Fig. 7) apare in cazul in care trunchiul se rami ca in mai multe parti. Inclinarea este data de diferenta in metri de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii.

Fig. 3 Insabierea trunchiului

Fig. 4 Labartarea trunchiului

Fig. 5 Ovalitatea

Fig. 6 Caneluri

Fig. 7 Infurcirea trunchiului



A.2.2. Defectele de structura ale lemnului Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor

Lemnul de compresiune (Fig. 8) apare cu preponderenta la rasinoase si consta in ingrosarea puternica a lemnului in jurul inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, ia o culoare rosie bruna. Piesele confectionate din acest lemn se deformeaza puternic, crapand uneori dupa uscare.

Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite. Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este mai neomogen si are comportari diferite.

Fibra creata ( g. 9) apare in special la foiaoase (paltin, frasin , etc.) unde bra capata o forma ondulata, dar uneori proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spre exemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceasta categorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale.

Fibra inclinata ( g.10). Fibrele si inelele anuale sunt deviate de la axa longitudinala a arborelui. Defectul se masoara prin raportul dintre devierea brelor de la o linie paralela cu axa piesei, h si lungimea de referinta considerate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, este ingreunata prelucrarea, suprafetele ind mai aspre si greu de prelucrat.

Fibra rasucita ( g.11) este data de devierea elicoidala a brelor lemnului in jurul axei sale si poate recunoscuta dupa crapaturile care insotesc acest defect. Acest lemn este de calitate inferioara, crapa, se prelucreaza greu iar piesele se deformeaza puternic.

Fibra incalcita apare la anin, mesteacan, cires si consta in devierea locala a brelor. Aceste bre apar in portiuni cu um aturi pe trunchi. Portiunile din lemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete aspre chir si dupa rindeluire.

Excentricitatea ( g. 12) consta in devierea laterala a maduvei fata de trunchi. Acest defect este insotit de ovalitate si neregularitate a inelelor anuale. Acest lemn se deformeaza si crapa mai usor.

Fig. 8 Lemn de compresiune

Fig. 9 Fibra creata

Fig. 10 Fibra inclinata

Fig. 11 Fibrarasucita

Fig. 12 Excentricitatea



Coaja infundata ( g.13) apare in cazul in care coaja patrunde in cilindrul lemons

Inima concrescuta ( g.14) apare in cazul in care cresc impreuna doua sau mai multe tulpini, trunchiul avand o forma ovala, neregulata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaza foarte mult si se prelucreaza greu.

Nodurile sunt cele mai raspandite defecte ele ind resturile de craci inglobate in masa lemnului. Aceste defecte creeaza probleme la prelucrare iar rezistenta mecanica a lemnului in aceasta zona este redusa. Rasinoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. In g. 15 sunt date doua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator)

Crapaturile pot sa apara cand arborele este in picioare sau este taiat. Principalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt:

- gelivura care apare mai des la foiase din cauza gerului si poate inchisa sau deschisa ( g. 16a)

- rulura ( g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita inelului annual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan, ulm. Poate partiala sau completa.

Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate de insecte in cautarea unui adapost sau ca hrana.

A.2.3. Coloratii anormale si alteratii provocate de bacterii si de ciuperci Coloratii anormale pot cuprinde partial sau total intreaga masa a

lemnului. Defectul modi ca aspectul dar nu modi ca rezistenta lemnului.

Alteratiile sunt produse de catre ciupercile xilofage iar aparitia lor duce la schimbarea culorii si proprietatilor lemnului. Dintre cele mai raspandite alteratii amintim rascoacerea ( g. 17), putregaiul si mucegaiul.

Fig. 13 Coaja infundata

Fig. 14 Inima concrescuta

Fig. 15 Aderenta nodurilor

Fig. 16 Crapaturi ce apar la arboria) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura:

1- partiala, 2- completa; D - diametrul trunchiului; d-diametrul

Fig. 17 Rascoacerea

a) b)



B. Proprietatile lemnului

Lemnul prezinta o gama foarte larga de proprietati, astfel:

B.1. Proprietatile zice ale lemnului B.1.1. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul apparent al lemnului Vs (volumul este aparent deoarece lemnul are si gauri in structura sa). In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de densitati:

Densitatea aparenta a lemnului absolut uscat 0 are valori cuprinse intre 300 si 990 kg/m3;

Densitatea aparenta u a lemnului la o umiditate oarecare; Densitatea conventionala c, care arata cantitatea de masa lemnoasa

absolute uscata pe care o contine un metro cub de lemn verde. B.1.2. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care o contine lemnul, se noteaza cu U si se poate masura cu aparate speciale.In functie de umiditate, lemnul se poate clasi ca astfel:

Lemn verde (U>30%); Lemn zvantat(U=24 30%); Lemn semiuscat (U=18 24%); Lemn uscat (U18%); Lemn anhidru (U=0%).

Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la : Obiecte de interior (mobile, parchet, etc U=8-12%; Ferestre si usi exterioare U=10-13%; Obiecte in aer liber U= 12-15%; Lemn in pivnita U=19-20%.

B.1.3. Contragere si um area lemnului Datorita continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se um a. Cand continutul de apa legata se a a intre valorile de 30% si 0%, lemnul se contrage, micsorandu-si dimensiunile. Daca continutul de umiditate a ajuns la limita de saturatie a brei, oricata apa cedeaza sau absoarbe lemnul, nu se mai produc modi cari ale dimensiunilor acestuia.

B.2. Proprietatile mecanice ale lemnului B.2.1. Elasticitatea lemnului este variabila de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea manerelor de instrumente. B.2.2. Plasticitatea lemnului da posibilitatea lemnului de a folosit la confectionarea pieselor curbe, dar totodata el poate tratat prin plasti ere



pentru a-si putea modi ca forma prin curbare. Dintre speciile cu aceasta proprietate ar fagul, frasinul, stejarul si in special lemnul tanar. B.2.3. Rezistenta la tractiune este capacitatea lemnului de a se opune la forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rasinoase, urmeaza lemnul de foioase moi iar cea mai slaba rezistenta la tractiune o are lemnul de foioase tari. B.2.4. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-l comprime. Speciile cu rezistenta buna la compresiune sunt carpenul, frasinul, fagul, stejarul,ulmul, bradul, molidul, etc. B.2.5. Rezistenta la incovoiere statica. Speciile cu rezistenta buna la incovoiere sunt carpenul, fagul, frasinul, stejarul, bradul, molidul, etc. B.2.6. Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) este cazul in care forta se aplica brusc. Speciile din aceasta categorie sunt frasinul, molidul, bradul, etc. Acest lemn se foloseste la elementele de constructii supuse la socuri si vibratii. B.2.7. Rezistenta la forfecare este caracteristica multor elemente de constructii si depinde de planul de forfecare, specia lemnului, umiditate, temperature, etc. B.2.8. Rezistenta la despicare este foarte importanta in cazul asamblarii lemnului cu buloane, suruburi, cuie, scoabe, etc., acestea ind una din cele mai importante caracteristici ale lemnului. B.2.9. Duritatea lemnului este proprietatea lemnului de a rezista la patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Lemnul are duritate maxima in regiunea centrala.

B.3. Proprietatile tehnologice ale lemnului B.3.1. Uzura lemnului este data de degradarea lemnului datorita frecarii cu corpuri dure. Speciile de lemn rezistente la uzura sunt salcamul, stejarul, carpenul, fagul, nucul, frasinul iar cele mai putin rezistente sunt bradul, paltinul, ulmul, molidul, teiul, plopul. B.3.2. Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor. Aceasta rezistenta este maxima cand cuiele sunt introduce tangential in lemn si minima cand cuiele se introduce parallel cu brele. B.3.3. Durabilitatea lemnului (trainicia) este proprietatea lemnului de a-si pastra in timp insusirile naturale sub actiunea factorilor de distrugere ( zici, chimici, biologici). Durabilitatea este mare la lemnul pastrat in aer liber. Speciile de lemn foarte durabil sunt stejarul, castanul, salcamul, ulmul, molidul, bradul, frasinul iar mai putin durabile sunt plopul, teiul, carpenul, salcia, paltinul, aninul. Pentru marirea durabilitatii, lemnul poate acoperit cu diferite substante peliculogene cum ar lacurile, emailurile, vopselele, etc.



C. Sortimente de lemn folosite in constructii

C.1. Lemnul rotund ( g.18) se obtine din trunchiuri de copac sau din crengi groase. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa doborare pentru a se impiedica atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Exista urmatoarele tipuri de sortimente de lemn rotund in functie de dimensiuni date in tabelul 1. Tabel 1

Sortimentul de lemn rotund Diametrul la capatul subtire(fara coaja), cm Lungimea

Bile 12-16 6 mManele 8-11 3 mPrajini 4-7 2,60 m

C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm; C.1.2. Bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni:

- L=6-9 m (lungimea bilei);- D=12-16 cm (diametrul la capatul mic);- D20 cm (diametrul la capatul gros).

Bilele se folosesc la construirea schelelor, esafodajelor, etc. C.1.3. Manelele au dimensiunile:

- L=3-6 m (lungimea manelei);- d8-11 cm (diametrul mediu).

Manelele se folosesc la sprijiniri, schele, etc. C.1.4. Prajinile au dimensiunile:

- L=2,6-4 m (lungimea);- d=4-7 cm (diametrul mediu).

C.1.5. Pilotii au dimensiunile:- L=3-15 m (lungimea pilotilor);- d=20-40 cm (diametrul la jumatatea lungimii).

Pilotii se folosesc la fundatii, diguri, poduri.

C.2. Lemnul cioplit sau cioplitura ( g. 19) se obtine prin cioplirea lemnului sau, mai nou, prin tragere la gater la dimensiunile dorite, rezultand grinzi cu fete netede folosite la constructiile rurale, poduri, traverse, etc. C.3. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea dupa axa longitudinala a bustenilor la gater ( g. 20). Tipurile de cherestea livrate pe santier sunt:

Fig. 18 Lemnul rotund

Fig. 19 Cioplitura

Fig. 20 Cheresteua - elemente componente: 1) fata; 2) cant; 3)

capat; 4) muchie; 5) tesitura



C.3.1. Dupa specia lemnoasa: cherestea de rasinoase din brad, molid, pin; cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.; cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc..

C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor: cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate ( g. 21a); cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat ( g. 21b); cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate ( g. 21c).

C.3.3. Dupa forma geometrica a sectiunii transversale ( g. 22):

lemn semirotund; sfert; grinzi sau prisme cu doua fete; grinzi cu trei fete; grinzi sau prisme cu patru fete; margini; latunoaie.

C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime ( g. 23): scandura; dulap; margine; grinda; sipca; rigla.

Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:a) cherestea tivita; b) cherestea semitivita; c) cherestea netivita;

Fig. 22 Sortimente de cherestea dupa forma geometrica a sectiunii transversale: a) lemn semirotund;

b) lemn sferic; c) grida cu doua fete;d) grinda cu trei fete; e) grinda cu patru fete; f) margini; g) latunoaie.

Fig. 23 Sortimente de cherestea in functie de

grosime: a) scandura; b) dulap c) margine;

d) grinda; e) sipca;f) rigla



In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul dintre latime si grosime: Tabel 2

Denumirea produselor

de cherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoaseGrosimea

mmGrosime/latime

mm/mmGrosimea

mmGrosime/latime

mm/mm

Sipci 20,25,30(32),40 60...nelimitat100nelimitat 12,18,24 80...300

Frize 50100 100nelimitat 2875 100300Scanduri Numai stejar 100300 100300 120...350Dulapi 50100 50100 2896 38150Grinzi 20, 25, 30, 40 2040 12,18,24 1848Rigle 20, 25 35120 18,24 3595

C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3: Tabel 3

Sortimentul de cherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoase

Limitele lungimilor, m

Cresterecm

Limitele lungimilor, m

Cresterecm

Lunga 1,806,00 10 3,006,00 25Scurta 1,001,70 10 1,002,75 25

Subscurta 0,450,95 5 0,500,95 5Frize:scurte

lungi0,200,251,003,00

510

--

--

Sipci 0,401,000 5 1,002,75 25Rigle Peste 1,00 10 3,006,00 50

C.3.6. Dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale ( g. 24) exista:

a. cherestea radiala;b. cherestea semiradiala;c. cherestea tangentiala.

C.3.7. Dupa locul ocupat in sectiune transversala a bustenilor ( g. 25) exista:

1. piesa axiala;2. piese centrale;3. piese laterale;4. laturoaie.

Fig. 24 Denumirea pieselor de cheresteain functie de pozitia fetelor in raport cu inelele

anuale: a) cherestea radiala;b) cherestea semiradiala;

Fig. 25 Denumirea pieselor de cheresteadupa locul ocupat: 1) piesa axiala; a) piese

centrale; 3) piese laterale; 4) latunoi



C.4. Parchetul ( g. 26) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele, avand canturi prelucrate pentru imbinare. Se foloseste la pardoseli si se executa in mai multe variante, din fag si stejar.

C5. Scanduri rindeluite si pro late ( g. 27) sunt produse semiprefabricate din lemn, folosite in constructii fara alte prelucrari. Pot prelucrate pe canturi sub forma de lamba si uluc, falt, etc. Aceste scanduri se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor, etc.

C6. Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin taierea plana sau derulare a bustenilor. Ele pot :

estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mm folosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos;

tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului strati cat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos.

C.7. Produsele strati cate: C.7.1. Placajul ( g. 28a) este un panou alcatuit din furnire tehnice in numar impar, incleiate intre ele. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. La lucrarile de constructii, placajele se folosesc la pardoseli, pereti despartitori, cofraje, etc. C.7.2. Panelul ( g. 28b) este un panou din lemn format dintr-un miez de sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. C.7.3. Panouri celulare ( g. 29) sunt formate din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL avand la interior un miez care poate confectionat din diferite materiale. C.8. Semifabricate superioare din lemn. Folosirea acestor semifabricate duce la economii importante de cherestea pe santier. Aceste semifabricate sunt: C.8.1. Placi din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea aschiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, urmata de o presare la temperature inalte;

Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;2) frizuri de perete; 3) pervaze

Fig. 27 Scanduri rindeluite si pro late:

a) cu lama si uluc;b) frizuri de perete;

3) pervaze

Fig. 28 Placajul: a) placaj; b) panel



C.8.2. Placile din bra de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din bre de lemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sau acustice.

D. Conservarea si depozitarea lemnului

D.1. Conservarea lemnului Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici si biologici. Metodele de conservare sunt: D1.1. Antiseptizarea cand lemnul se impregneaza sau se vopseste cu substante antiseptice (carbolineum, ulei de creozot, uorura de sodiu, sulfat de cupru-piatra vanata, etc.). O alta metoda de antiseptizare este carbonizarea printr-o expunere partiala la foc; D1.2. Ignifugarea este operatia prin care se aplica pe suprafata lemnoasa substante ignifuge (borax, fosfat primar sau secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de potasiu, etc.) Ignifugarea intarzie aprinderea lemnului sau transforma arderea rapida in ardere lenta; D1.3. Hidrofugarea se face in scopul reducerii capacitatii de absorbtie a umezelii de catre lemn. Acesta se acopera cu substante hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat, etc.) pe partile expuse intemperiilor.

D.2. Sortarea, uscarea si depozitarea lemnului Dupa debitare lemnul este sortat in functie de dimensiuni si defecte, ind impartit pe clase de calitate. Dupa sortare urmeaza uscarea ce se face pe cale naturala sau arti ciala (in instalatii speciale). Uscarea naturala se face in aer liber, sub soproane, unde produsele sunt stivuite pe postamente din lemn sau beton. Intre piesele din lemn puse la uscat sunt asezate sipci de aceleasi dimensiuni ( g. 30).

Fig. 29 Panou celular (structura): 1-traversa ramei;2-montatul ramei;3-locas pentru montarea broastei; 4-placarea cu lemn dur;5-furnir de fata;6-miez celular;7-bordura;a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt; b) panou pentru usi, cu inchidere in falt; c) tipuri de miezuri celulare

Fig. 30 Modalitati de stivuire a cherestelei: a) cu spatii; b) compact; 1) piesa de

cherestea; 2,3) sipci de stivuire; 4) teanc



In cazul uscarii naturale deformarile si crapaturile sunt mai reduse, se pastreaza culoarea naturala a lemnului si este o metoda mai economica. Din cauza depozitarii incorecte apar urmatoarele defecte ( g.31): arcuire, curbare, bombare, crapaturi de uscare si suri, etc.

E. Metalele

E.1. Metalele feroase E.1.1. Fonta. In dulgherie fonta nu este folosita, dar in domeniul constructiilor ea se utilizeaza la lucrarile de instalatii, la confectionarea unor unelte, la executia unor placi de rezemare, etc. E.1.2. Otelul, in dulgherie se foloseste sub forma urmatoarelor produse: E.1.2.1. Otel lat (l=12-150mm; g=5-50mm; L=3-12 m); E.1.2.2. Banda de otel (l=20-150mm; g=1-4mm; L=3-22 m); E.1.2.3. Platbanda (l=160-600mm; g=6-40mm; L=3-12 m); E.1.2.4. Otel pro lat (poate avea pro le in forma de T, dublu T, U, L, I, semirotund, etc.); E.1.2.5. Otel rotund sau otel beton, cu diametre cuprinse intre 5 si 40 mm, se foloseste la armarea betonului sau pentru executarea unor piese pentru sarpanta. E.1.2.6. Otel special, se foloseste la confectionarea sculelor. Din otel se mai confectioneaza diferite piese cum ar :

a) Suruburile sunt folosite la asamblarile demontabile. Ele pot : pentru metale, numite suruburi mecanice ( g.32) si suruburi pentru lemn ( g. 33).

b) Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile demontabile a pieselor din lemn sau metal ( g. 34)

Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorecte a cherestelei:

1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare;4) crapaturi de uscare si suri

Fig. 32 Surub metalic: 1) corpul surubului; 2) capul surubului;

3) partea letata a tijeiFig. 33 Surub pentru lemn:

1) corpul surubului; 2) capul surubului;



c) Niturile se folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile ( g. 35)d) Cuiele pentru constructii ( g.36) pot :- pentru lemn, folosite la lucrari de dulgherie;- cuie pentru tabla;- cuie pentru rabit (cu cioc);- cuie scoabe, etc.Cuiele pentru constructii au diametrele cuprinse intre 1,8 si 8 mm, iar

lungimile sunt cuprinse intre 30 si 250 mm.

e) Scoabele ( g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la care mijlocul principal de imbinare (cep, prag, dorn) nu impica deplasarile pe orice directie;

f) Zbanturi, bride, coliere ( g. 38) sunt piese folosite la imbinarea unor piese de lemn sau metalice intre ele, e xarea acestora de diferite elemente ale constructiei;

g) Tabla este un produs laminat si se executa in urmatoarele tipuri:

g.1. Tabla groasa sub forma unei foi cu grosimea de 5-150 mm, cu latimi de 800 si 300mm si lungimi de 12000mm. Se folosesc la realizarea inimii pro lurilor compuse pentru grinzi sau stalpi metalici, etc.

g.2. Tabla neagra cu grosimea intre 0,25 si 1 mm este folosita la invelitori, jgheaburi, burlane, etc.

Fig. 34 Bulon: 1) cap; 2) corp; 3) partea letata a corpului;

4) saiba; 5) piulita

Fig. 36 Cuie: a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla;

c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba

Fig. 38a) zbaturi; b) coliere

Fig. 35 Nit: a) inainte de batere; b) dupa batere

Fig. 37 Scoabe



g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la invelitori, la glafurile ferestrelor, etc.

g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se foloseste la acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc.

g.5. Tabla ondulata poate neacoperita sau zincata si se foloseste la in-velitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc.

h) Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santierului se folosesc la executarea schelelor tubulare.

E2. Metale neferoase

Pe langa produsele din otel se mai folosesc la lucrarile de constructii si produse din nemetale cum ar table si pro luri din aluminiu, tabla din zinc, tevi din cupru, din alama, din plumb, etc. Acestea se folosesc la lucrari de invelitori, de tamplarie metalica, la lucrari de instalatii.Pentru impiedicarea coroziunii, suprafetele partilor metalice sunt acoperite cu un strat de substanta protectoare.

F. Materiale ceramice pentru invelitori

Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau prin tragere prin liera presei cu melc. Aceste produse sunt: F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in trei categorii: F.1.1. Tigle solz trase prin liera ( g.39) prevazute pe fata de asezare cu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului. Tigla solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea se realizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.

Fig. 39 Tigle - solzi a) cu un cioc; b) cu doua ciocuri Fig. 40 Tigle cu jgheab trase



F1.2. Tigle cu jgheab trase ( g.40) au forma dreptunghiulara, ind prevazute pe o parte cu lamba, iar pe cealalta parte cu uluc, ceea ce le da posibilitatea la o imbinare foarte buna. Pe partea inferioara, tigla are un cioc prevazut cu o gaura ce-i da posibilitatea de a legata cu sarma de sipcile acoperisului. F.1.3. Tigle cu jgheab presate ( g. 41) se fabrica in doua categorii:

1. cu doua jgheaburi laterale si patru ciocuri;

2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri;3. cu dublu falt.

Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servesc atat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci. F.2. Olanele se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice ( g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cm fata de margine si se fabrica din argila prin presare. Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice. La coame se folosesc olane normale sau speciale, asezate in mortar de ciment. F.3. Coamele se folosesc pentru xarea tiglelor de-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa in doua tipuri: F.3.1. Coame mici ( g.43) cu lungimea egala cu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz; F3.1. Coame mari ( g.44) cu lungimea mai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla pro lata, care se imbina la capete prin lamba si uluc.

G. Placile din azbociment

Produsele de azbociment se obtin din ciment, bre de azbest si apa, cu sau fara adios de pigmenti. Aceste placi se executa sub urmatoarele tipuri: G.1. Placi plane mici necolorate sau colorate de forma patrata, cu doua colturi

Fig. 41 Tigle presate

Fig. 42 Olane

Fig. 43 Coame mici

Fig. 44 Coame mari



tesite ( g.45), cu daua sau trei gauri pentru baterea cuielor. Se folosesc impreuna cu coamele de azbociment pentru executarea invelitorilor. G.2. Placi plane de dimensiuni mari (3600x1300) se folosesc la placarea constructiilor la care se cere un nisaj calitativ (platforme industriale, turnuri de racire, etc.). G.3. Placile ondulate se fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosesc impreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala.

H. Materiale din polimeri pentru invelitori

H.1. Placile ondulate din Plexiglas au forma celor din azbociment, grosimi de 3-5 mm si se folosesc pentru luminatoare. H.2. Placi din poliesteri armati sunt placi plane, ondulate sau pro late din poliesteri armati cu bra de sticla, colorate sau incolore. Se folosesc la invelitori, tavane, etc. H.3. Foliile din PVC plasti ate pot inlocui cartonul bituminat pentru invelitori sau se pot aseza sub invelitorile din tigla. H.4. Cofrajele din polimeri armati cu bra de sticla sunt foarte avantajoase pentru elementele de constructie tip, executate in serie. Aceste panouri inlocuiesc materialul lemnos, se folosesc de un numar mare de ori, sunt usoare, netede, nu adera la beton iar dupa decofrare rezulta suprafete ce nu mai trebuie corectate.

I. Vata de sticla Se obtine prin su area sau centrifugarea unei topituri vascoase de vata de sticla. Are o densitate aparenta de 70-80 kg/m3 cu proprietati termoizolante foarte bune. Se poate utiliza ca atare sau sub forma de saltea intre plase de sarma sau carton ondulat si se foloseste la izolarea planseelor si a conductelor.

J. Adezivii

Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganica utilizati in straturi subtiri la lipirea intre ele a diferitelor materiale (la fabricarea placajelor, a panelului, aplacilor PAL si PFL, la executarea tamplariei), la xarea pe suport a unor materiale (placi ceramice, placi de sticla, tapete,

Fig. 45 Produse din azbociment;a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea

ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii; 1 si 1) latimea placii



parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn, metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de polimeri si de bitum.

K. Cofraje utilizate in constructii

K.1. Caracteristici generale Cofrajele sunt tipare din lemn sau din metal in care se toarna betonul sau mortarul pentru a se intari in forma dorita. Ele se mentin montate numai in perioada de intarire a betonului sau mortarului dupa care sunt demontate, curatate, conservate si protejate de intemperii pana la o noua turnare. Cofrajele cu suprafete netede se recomanda la turnarea suprafetelor care nu urmeaza a tencuite, iar tiparele cu suprafete striate se folosesc la turnarea suprafetelor care urmeaza a tencuite . Pentru a se reduce aderenta dintre cofraj si beton, suprafata de contact a cofrajului cu masa de beton va unsa cu o substanta decofranta (carbolineum sau ulei ars) sau folosirea cofrajelor din polimeri armati cu bra de sticla.

K.2. Conditii respectate la confectionarea cofrajelor La cladirile mai inalte de 5 m, cofrajele se vor executa numai pe baza

de schite sau planuri, pentru ecare piesa in parte; Sa e etanse, stabile si rezistente; Sa permita o executie simpla; Sa asigure redarea corecta a formei si dimensiunilor, precum si

amplasarea corecta a unuia fata de altul; Decofrarea sa se faca usor; Sa e usor de manipulat la transport si montaj; Sa se inlature riscurile de accidentare.

K.3. Clasi carea cofrajelor K3.1. Dupa destinatie:

Pentru fundatii, grinzi, plansee, arce si bolti; Alte elemente de constructii speciale.

K3.2. Dupa sistemul de executie exista: Cofraje xe se confectioneaza direct pe santier, la locul de turnare a

betoanelor. Datorita consumului mare de material si forta de munca, au un domeniu restrans de activitate, ind folosite la constructii mici, izolate si la constructii de forma speciala, cand nu se pot folosi alte tipuri de cofraje. Materialul utilizat este recuperat si folosit la alte lucrari.

Cofrajele demontabile (de inventar) sunt executate din panouri prefabricate din scandura, matal sau mixte. Sunt folosite pe scara larga



in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje: 1. sunt economice; 2. sunt usor de adaptat la constructiile de serie; 3. se monteaza si se demonteaza usor. Cofrajele mobile se pot deplasa in plan orizontal sau vertical, in

intregime sau pe portiuni foarte mici, pe masura intaririi betonului. Sunt prevazute cu instalatii mecanice pentru deplasarea lor in timpul turnarii.

K.3.3. Dupa materialul din care se executa, cofrajele se impart in: Cofraje din lemn, executate din lemn ecarisat, lemn rotund, placaj de

cofraj, PAL, PFL; Cofraje din metal executate din tabla (din otel sau aluminium), tevi

sau pro le laminate; Mixte, confectionate prin combinarea materialelor enumerate mai sus; Cofraje din bra de sticla (cofraje moderne).

K.3.4. Dupa di cultatea executiei, cofrajele sunt: Cofraje usoare, folosite la turnarea betonului la fundatii si radiere; Cofraje mijlocii, folosite la cladiri fara schelet de beton, cu plansee

obisnuite; Cofraje grele, folosite la cladiri cu ziduri portante, avand plansee cu

grinzi si nervuri; Cofraje foarte grele, folosite la cladiri cu schelet de beton armat din

grinzi, stalpi, etc; Cofraje speciale, folosite pentru plansee casetate, plansee in forma de

ciuperci poligonale, scari drepte, pereti si silozuri, castele de apa, etc; Cofraje speciale grele, folosite pentru cupole, arce, grinzi cu zabrele,

palnii de silozuri, plansee, constructii in forma de ciuperci curbe, turnuri de racire, etc.

K.4. Dimensionarea cofrajelor Cofrajele trebuie montate astfel incat sa preia si sa transmita eforturile punctelor de reazem sarcinile in egala masura. Incarcarile care actioneaza asupra cofragului sunt:

Greutatea proprie a cofragului; Greutatea proprie a betonului proaspat turnat Greutatea otelului beton folosit ca armatura; Greutatea podinelor de circulatie; Greutatea montatorilor; Greutatea mijloacelor de transport;



Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat; Efectele vantului.

K.5. Elementele componente ale cofrajului Elementele in care se toarna betonul (tiparul sau cofrajul propriu-zis),

confectionate din panouri lemnoase sau metalice; Elementele de solidarizare a tiparului, care sustin elementele compo-

nente ale tiparului, formate din piese verticale (popi), piese orizontale (traverse, grinzi, spraituri) si piese oblice (contra se, proptele).

Ancorarea esafodajului se face prin contravantuiri si pene.

K.6. Materiale folosite la executia cofrajelor Cofrajele folosite din ce in ce mai mult la lucrarile de constructii sunt cofrajele moderne de inventar, la care numarul de folosiri este mare si care sunt confectionate partial sau total din metal. Pentru captusirea (astereala) acestor cofraje se folosesc semifabricatele din lemn (panouri de placaj, PAL, PFL, etc.) sau tabla din aliaje de aluminiu sau, mai modern, din foi de mase plastice, bre de sticla, cauciuc. Metalul, la executie este avantajos, deoarece prezinta rezistenta mare la toate eforturile, dar prezinta dezavantajul ca suprafata de contact cu betonul rugineste, prezentand aderenta mare, motiv pentru care suprafata de lucru a cofrajului este unsa cu emulsii sau solutii care ajuta la decofrare (carbolineum, ulei ars, sapun, etc.).

K.7. Modularea dimensionala a constructiilor industriale pentru folosirea cofrajelor unicate de inventar Intre dimensiunile suprafetelor de turnat si dimensiunile cofrajelor au fost stabilite reguli de dimensionare, avandu-se la baza un modul unic (M=10 cm). Atat dimensiunile constructiilor cat si dimensiunile cofrajelor folosite la turnare vor multipli de 10.

K.8. Descrierea elementelor de cofraj Elementele in care se toarna betonul sunt tiparul sau cofrajul propriu-zis. Panourile gata fabricate au avantajul fata de sistemul de cofrare cu scanduri, deoarece acestea sunt demontabile si pot reutilizate de mai multe ori, reutilizare care depinde de materialul din care sunt confectionate. Cofrajele din scandura bruta se pot folosi de 3-5 ori. Cofrajele din scandura rindeluita se pot folosi de 5-8 ori, iar cofrajele din panouri executate in santier din cherestea de rasinoase pe chingi se pot reutiliza de 10 ori. Cofrajele executate din cherestea scurta, pe chingi sau rame si cu suprafata de contact cu betonul bine rindeluita se pot folosi de aproximativ 15 ori. Cofrajele din



panouri de placaj se pot refolosi de 20-25 ori, cele din panouri din PAL sau PFL se pot folosi de 10 ori, iar cofrajele din panouri metalicese folosesc de peste 100 ori.

K.9. Tipuri de panouri Panouri din scanduri scurte prefabricate se confectioneaza din

scanduri cu grosimea de 24-28 mm, cu latimi cuprinse intre 80-160 mm si rindeluite pe suprafata care vine in contact cu betonul.

Aceste panouri se executa in trei tipuri ( g.46): 1. Tip A; 2. Tip B; 3. Tip C.

La aceste panouri, chingile sunt asezate transversal fata de scandura si la distanta de 50-60 cm una fata de alta (in functie de marimea panoului). Aceste panouri au urmatoarele dimensiuni standardizate: Tip A: a=100-250 cm; b=30-50 cm; g=50-60 cm. Tip B si C: a=40-80 cm. Intre scanduri se a a un spatiu gol de 2-3 mm, necesar um arii lemnului.

Pentru elementele de forma speciala (curbe, ovale, trapezoidal, triun-ghiulare, etc.) panourile se confectioneaza pe santier ( g.47).

Panouri din placaj special de cofraj, tip P ( g. 48) sunt executate din placaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet din cherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor,

Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoasea) pe chingi, Tip A; b si c) pe rame tip B sau C; 1) cherestea scurta; 2) chinga sau rama



fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc. Panouri din PAL sau PFL se obtin prin xarea panourilor din PAL sau PFL pe rame de lemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cu solutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafete de contact cu betonul se ung cu petrolatum sau ulei mineral. Panouri metalice ( g. 49) se folosesc la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizate panouri metalice sunt cele din duraluminiu. Panouri mixte ( g. 50) au fetele confec-tionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimea egala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt prezente o serie de elemente metalice (teava dreptunghiulara, menghine, placute metalice, talpi de sprait, coltare si chingi, consola de podina si intinzator cu let).

K10. Elemente de solidarizare

Calotii (jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilor care alcatuiesc tiparele stalpilor, uneori ale grinzilor, impiedicand um area cofrajelor datorita impingerii laterale a betonului. Ei pot demontabili sau csi.

Calotii csi ( g. 51) se confectioneaza pe santier din scanduri cu grosimi de 24 mm si latimi de 100-150 mm, prinse in cuie sau din manele cu diametrul de 6-8 cm sau o combinatie intre scanduri si

Fig. 47 Panouri de cofraj1) placaj 2) rama de cherestea

Fig. 49 Cofraje metalice plane1) panou metalic; 2) schelet de rigiditate; 3) element de

strangere; 4) element de reglare a ventilatiei; 5) podina de lucur;

6) element de supraincarcare; 7) element de rigidizare pentru elementele de supraincalzire

Fig. 48 Panouri demontabile din placaj1) placaj 2) rama de cherestea



manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita. Calotii demontabili (de inventar) se executa din platbande sau corniere

metalice prevazute cu gauri in care sunt introduse pene metalice de solidarizare. Pot executati sub forma de bare drepte ( g.52) sau triunghiulare ( g. 53).

Ramele de montaj se utilizeaza lamontarea cofrajelor stalpilor si peretilor ( g. 54). Rama se compune din doua parti, una inferioara, din scandura, cu

Fig. 50 Elemente componente alecofrajului mixt usor (tip CMU)

a) cofraj (ansamblu); b) bare (B); c) menghina (M); d) placute (G); e) placute (U); f) coltar;g) chinga; h) consola pentru podina; i) tirant;

j) talpa spraitului (ST); k) sprait (S);l) blocaj cu pana (BP); m) intinzator cu let.

Fig. 51 Caloti csi pentru talpi

Fig. 52 Caloti metalici1) astereala; 2) chingi; 3) calori metalici

reglabili; 4) pene metalice

Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari - alegerea lor in functie de dimensiunile

stalpilor: C St IA - calot stalp IA;C St IB - calot stalp IB

Fig. 54 Rama de montaj



dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu dimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se xeaza in cuie sau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este xata in cuie pe partea inferioara. Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect. Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axial pentru xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului ( g. 55). Distantierele pot si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte

aproape de panouri ( g. 56).L. Elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile

Aceste elemente alcatuiesc esafodajul. L.1. Elementele orizontale se folosesc la sustinerea cofrajelor pentru placi si a panourilor de fund ale grinzilor. Aceste elemente pot executate din lemn sau metal. Elementele orizontale pot traverse, executate din scandura de rasinoase xata in cuie pe panourile laterale ale grinzilor sau grinzi extensibile ( g. 57)

Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier;2) bulon de strangere; 3) placuta de repartitie; 5) scandura panoului

Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor:1) legatura de sarma; 2) distantier; 3) montant; 4) panou



care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile ( g. 58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).

Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn:1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana

Fig. 58 Grinzi metalice extensibile:a) cu deschidere de 3-5 m; b) cu deschidere de 4-6 m; c) cu deschidere de 6-9 m; 1-9) parti componente ale grinzilor

Fig. 59 Popi csi:a) pop simplu (in cruce);

b) pop cu contra se

Fig. 60 Popi reglabili metalici (de inventar):a-e) tipuri constructive; 1) tronson inferior; 2) tronson letat; 3) piulita cu urechi; 4) bolti;5) inel; 6) tronson superior; 7) placuta sprijin; 8) popi metalici extensibili; 9-10) spraituri;

11) talpa de sprijin pentru sprait; 12) colier; 13) pro l de rezemare; 14) placa de baza



L.1. Elementele verticale preiau si transmit la elementele inferioare sarcinile care actioneaza asupra elementelor orizontale. Aceste elemente se numesc popi si pot csi ( g. 59 din lemn) sau reglabili (din metal g.60). L.3. Dispozitive anexe de montare ( g. 61) sunt alcatuite din montanti, proptele si spraituri. Sunt elemente de sustinere folosite la cofraje pentru fundatii, pereti, stalpi si se executa din lemn rotund sau ecarisat sau din metal. Esafodajele metalice pentru cofraje ( g. 62) sunt tot mai utilizate deoarece se face o economie mare de material lemnos, se manipuleaza usor, sunt rezistente si au un numar mare de folosiri.

Fig. 61 Montarea popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3,1 m:a, b, c si d= faze de montaj

Fig. 62 Elemente de sustinere a cofrajelor pentru fundatii:1) panou; 2) montant; 3) proptea; 4) tarus; 5) sprait; 6) talpa; 7) distantier; 8) chinga



Esafodajele metalice mobile ( g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus, asigura si un ritm inalt de executie.

Fig. 63: a, b, c, d e) esafodaje - faze de lucru

Fig. 64 Esafodaj metalic pentru sistinerea cofrajelor placilor: a) esafodaj de lucru;b) schema decofrarii;1) cric actionat manual



III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE:ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

A. Notiuni generale despre constructii si partile lor componente

Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari de zidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.); Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,

spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Sali pentru sport, gari, etc.);

Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.); Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj

agricol, adaposturi pentru animale, etc.).

A.1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal A1.1. Impartirea cladirilor pe inaltime

Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ecare nivel a unei cladiri poarta denumiri diferite si anume:

Subsolul format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului; cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste pivnita;

Parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului sau cateva trepte deasupra acestuia;

Etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.); Peste ultimul etaj este situat podul, care cuprinde spatiul dintre

planseul ultimului etaj si acoperis ( g. 65).

Fig. 65 Impartirea unei cladiri pe inaltime:1) fundatie2) perete interior3) perete exterior4) planseu5) sarpanta6) invelitori7) fereastra8) balcon9) soclu10) trotuar11) subsol12) parter13) etaj (nivel)



A.1.2. Impartirea cladirilor in plan orizontal

Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu, in cladirile de locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc. In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura familie se numeste apartament (locuinta).

B. Lucrari si elementele de constructie

B.1. Lucrari de constructie

Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari care se impart in urmatoarele categorii:

B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii de rosu sau de gri

Aceste lucrari au ca scop executarea elementelor principale ale constructiei care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile si acoperisul. Denumirea lucrarilor de rosu vine de la culoarea rosie a zidariei de caramida netencuita, iar denumirea de gri de la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor principale de constructie sunt urmatoarele:

- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi, nivelari, etc.)la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje pentru terasamente;

- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti, plansee, etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru executarea cofrajelor;

- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi prefabricate, de zidarie mixta, etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane;

- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti, fasii sau panouri de planseu, etc.), la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si mecanicii de macarale;

- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn, acoperisuri, etc.), la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de ridicat.



B.1.2. Lucrari de nisaj

Aceste lucrari nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli, spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.

B.1.3. Lucrari de izolatii

Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.

B.1.4. Lucrari de instalatii

Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa, incalzire, ventilatie, etc.

B.1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de productie

Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.

C. Elementele de constructie

Elementele de constructie care alcatuiesc structura unei cladiri sunt urmatoarele:

C1. Fundatia este elementul de constructie care suporta greutatea cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa o suporte.

C2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin, etc.Din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc pereti interiori si pereti exteriori:

- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a



apara interiorul de intemperii;- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta

(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori, cat si cei exteriori pot de doua categorii:

- pereti portanti (de rezistenta, de sustinere, purtatori), care preiau incarcarile date de alte elemente de constructie, cum sunt greutatea peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si a acoperisului;

- pereti neportanti, care nu primesc incarcari, ci sunt sustinuti de alte elemente de constructie.

Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie sau alte materiale, intre stalpii scheletului de beton armat, ei se numesc pereti de umplutura. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee se numesc pereti purtati sau pereti cortina. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici din beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau din panouri mari prefabricate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida plina sau gaurita, cu grosimea de sau caramida, blocuri mici de beton usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale, etc. In peretii exteriori si interiori portanti si neportanti despartitori se prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea zidariei de deasupra golurilor se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau beton armat, numite buiandrugi, sau se executa arce din zidarie de caramida. Pentru xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se monteaza ghermele si prasnuri de lemn. In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii (ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, e in grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e alaturi de pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su cienta. C3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu



grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn. C3.1. Scheletul din beton armat stalpi si grinzi formand cadre- poate turnat in cofraje (monolit) sau poate montat din elemente prefabricate. Intre cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt executate din piese de otel avand diverse pro le legate intre ele cu nituri, buloane sau prin sudura. C3.3. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustine planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba se intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contra se sau contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane, cuie sau scoabe. In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de stejar, cioplit sau ecarisat. Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentru construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri, magazii, dormitoare, etc.). C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile din diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori din bolti de caramida. C4.1. Plansee din beton armat pot alcatuite numai dintr-o placa plana, e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau din panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe elemente portante. C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel pro lat, asezate distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de caramida sau de beton, etc. C4.3. Plansee de lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete reazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste



grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe dusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisip uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor. Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit, din scanduri geluite si pro late, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica importanta. C5. Scarile sunt elemente de constructie pe care se circula intre nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul cladirilor (scari exterioare). Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau prefabricate din beton armat.

C6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor (ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiu pentru pod. Acoperisul este alcatuit din sarpanta, care constituie un schelet portant si din invelitoare. Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn, piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme. In g. 67 este aratata o sarpanta din lemn pe ferme, precum si denumirile pieselor componente. Intre ferme se aseaza pene, peste care se monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori se bat in cuie scanduri, formand astereala, peste care se aseaza invelitoarea. Invelitoarea se executa din materiale rezistente la actiunea intemperiilor (carton astfaltat, tigle, olane, tabla, etc.). Cea mai simpla invelitoare este cea din carton astfaltat prins in cuie pe astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum cald un al doilea strat; spre a nu luat de vant, cartonul astfaltat se xeaza cu sipci.

Fig. 66 Elementele componente ale unei scari:

1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest;4) balustrada; 5) mana curenta

Fig. 67 Elementele sarpantei:1) coarda; 2) pop; 3) arbaletier; 4) contra sa;

5) coama; 6) pana; 7) caprior



La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat se aplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle olane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezandu-se direct pe sipci batute pe capriori. La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila, paie, etc. Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si are rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare. Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata de rigole sau de reteaua de canalizare. Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cu ferestre

C7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu pardoseala din placi de mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si cladirile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.

D. Lucrari de nisaj

Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate de rosu sau de gri, alcatuite din elementele principale aratate mai sus, sunt urmatoarele:

D1. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se monteaza geamurile si sunt in general duble, adica cu doua randuri de cercevele, ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simple sau duble si de asemenea pot executate din lemn sau din metal.

D2. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje, iar tavanele cu tencuieli; uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea.



Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri, etc., unde peretii trebuie sa se spele usor se executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite lambriuri. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic, etc.) ori cu placaje (piatra, marmura, etc.). Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de piatra, etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro luri ornamentale, numite ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub strasina se pot executa pro luri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna cornisa.

D3. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatia incaperilor si cu modul de circulatie. Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de mozaic, gresie ori marmura. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri din lemn tare. Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale plastice, etc.

D4. Vopsitorii, zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de hartie.

D5. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea camerelor.

E. Lucrari de izolatii

Sunt de trei categorii: E1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva actiunii distrugatoare a umezelii.



E2. Izolatiile termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj. E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.

F. Lucrari de instalatii interioare

O cladire, ca sa e functionala necesita si diferite lucrari de instalatii, care sa permita o buna folosire a cladirii, precum si obtinerea unui confort cat mai mare. F1. Instalatiile sanitare au ca scop alimentarea cu apa a cladirii (aducerea apei la lavoare, bai, etc.) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate). F2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare. F3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin radiatoare. Acestea functioneaza e cu apa calda, abur sau aer cald, e cu energie electrica. F4. Instalatiile de gaze se folosesc la aducerea gazelor pentru incalzirea sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala, etc. F5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau materiale (pentru greutati). F6. Crematoriile sau arzatoarele de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor menajere de la apartamente.

G. Sistemele de constructii ale cladirilor

La executarea cladirilor de locuit, social-culturale, administrative si industriale se aplica diverse sisteme de constructie, si anume sistemele de constructii portante (de sustinere, de rezistenta). Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si gasirea unor solutii de organizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea mai buna.

G1. Sistemul de constructie pe ziduri portante Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:

- ziduri portante longitudinale a, b, c ( g. 68) la care zidurile exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale ind



portante, fasiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara pe aceste ziduri, pe care se reazema;

- ziduri portante pe ambele directii, la care incaperile se formeaza intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de planseu pot asezate pe oricare dintre cele doua directii, iar planseele intregi pot rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii zidurile sunt portante;

- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile portante transversale, iar planseele intregi pot asezate pe trei ziduri portante.

La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante), ori din panouri prefabricate.

G2. Sistemul de constructie pe schelet de beton armat Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi si plansee. Sistemul se numeste pe cadre de beton armat. El se aplica la cladirile care au mai mult de 5 niveluri. Stalpii, grinzile si planseele pot executate e monolit, adica executate pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteaza si se imbina la santier. Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau panouri de planseu. Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice, beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din placi de ipsos, beton usor, placi brolemnoase, etc. Aceeasi structura se poate executa pe schelet metalic, in care caz cadrele (stalpii si grinzile), uneori si planseele sunt alcatuite din elemente metalice.

Fig. 69 Cladire cu schelet de beton armat sau metalic:

1) fundatii; 2) stalpi interiori;3) stalpi exteriori; 4) grinzi; 5) grinzi

principale; 6) grinzi de planseu;7) pereti exteriori de umplutura;

8) pereti despatitori asezati pe planseu



G3. Sistemul de constructie din panouri mari Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit. Panourile mari se fabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si montarea lor se executa mecanizat. Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele de pereti interiori. Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:

- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori ind portanti, fasiile de planseu pot asezate pe orice directie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema pe patru pereti;

- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori sunt neportanti; fasiile de planseu reazema pe peretii transversali, iar panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe peretele median.

G4. Sistemul de constructie din elemente spatiale prefabricate Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere, un grup sanitar (baie, W.C.), etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor. Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.

G5. Sistemul de constructie cu etaje ridicate Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat sau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip, etc, care impiedica lipirea planseelor unul de altul) . Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseul are gauri cu gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor, cat si xarea

Fig. 70 Cladire executata dinpanouri mari din beton



lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si se executa nisajele, dupa care planseul cu etajul nisat se ridica la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele: se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei se reduce simtitor.

IV. EXECUTAREA PERETILOR TURNATI

A. Executarea peretilor turnati

A.1. Tehnologia de executie a peretilor din beton armat monolit; Peretii din beton armat se numesc diafragme verticale si se executa din beton greu obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit. Lucrarile de executie a diafragmelor din beton armat monolit sunt urmatoarele:

cofrarea; armarea; turnarea si compactarea beronului; decofrarea.

A.1.1. Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit; Cofrajele ce se folosesc la executarea diafragmelor din beton armat monolit sunt de urmatoarele tipuri:

demontabile, alcatuite din elemente de inventar, cu panouri din material lemnos;

plane metalice de inventar; glisante; spatii metalice, tip tunel

Cofrajele demontabile din elemente de inventar sunt alcatuite din panouri solidarizate cu moaze si tiranti. Cu acest tip de cofraje se pot realiza diafragmele diferitelor structuri de cladiri (fagure, celular, nucleu central de diafragme). La executia diafragmelor in cofraje demontabile, se amplaseaza o fata a cofrajului care se sprijina provizoriu, iar fata a doua a cofrajului se asambleaza dupa executia armaturii si introducerea ramelor pentru goluri. Cofrajele plane metalice, ca si cofrajele spatiale metalice de tip tunel, se folosesc la executia diafragmelor structurilor tip fagure, la care planseele



sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza in panouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate. Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelor structurilor inalte. Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei.

A.1.2. Armarea diafragmelor; Diafragmele constructiilor cu structura tip fagure sau de tip celular, cu inaltimea de P + 4E (parter + 4 etaje) si P + 10 E (parter + 10 etaje) se armeaza, de obicei, constructiv. Din calcule rezulta ca armarea este necesara numai in zone seismice. Armarea diafragmelor poate continua pe toata suprafata lor sau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, colturi rami catii, conturul golurilor). Diafragmele se armeaza cu plase legate din bare independente sau cu plase sudate. Colturile, intersectiile, rami catiile, bulbii etc. se armeaza numai cu carcase legate din bare independente (Fig. 71). O atentie deosebita se va acorda armarii diafragmelor in jurul golurilor, precum si innadirii armaturilor.

A.1.3. Turnarea si compactarea betonului; La diafragmele cu inaltimi pana la 3 m si cu grosimi de cel putin 12 cm, betonul se poate turna direct pe la partea superioara cu furtunuri exibile, prin descarcarea din bene sau cu ajutorul pompei din beton. La betonare, betonul va dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului. Turnarea betonului va continua, in straturi longitudinale succesive a caror inaltime depinde de modul de compactare. Fiecare strat turnat se compacteaza imediat. La un strat de maximum 50 cm grosime se foloseste pervibratorul (la diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) iar in cazul grosimii stratului de 0,6 ... 0,8 m se folosesc vibratoarele de cofraj (pentru diafragme cu grosimi mai mici de 15 cm).

Fig. 71 Armarea diafragmelor cu plase sudate si carcase legate, in zone caracteristice:a) armarea bulbilor de beton armat; b) armarea la rami catie; c) armarea la coltul

diafragmei; d) armarea la intersectia diafragmelor



Se va acorda o atentie sporita betonarii marginilor diafragmelor si contu-rului golurilor unde armatura este mai deasa si pot sa apara segregari sau goluri. La folosirea cofrajelor plane metalice, executia unui nivel se realizeaza in doua etape. In prima etapa se toarna peretii pana la nivelul fetei inferioare a planseului, se lasa sa se intareasca su cient betonul, pentru a putea decofrat, se decofreaza si panourile de cofraj se transporta cu macaraua in alta zona a constructiei. In etapa a doua se executa planseul, utilizandu-se panouri plane metalice de inventar de marimea unei camere. La aceasta tehnologie este necesar ca dispunerea diafragmelor sa formeze celule deschise pe una din laturi (fata spre exterior), pentru scoaterea cofrajului de planseu. Inchiderea celulei se poate realiza cu zidarie de umplutura din produse ceramica sau BCA. Daca planseul este prefabricat, peretele de fatada se poate realiza in aceeasi etapa cu peretii interiori de rezistenta, din beton armat monolit. In acest caz este avantajos ca inchiderea sa se realizeze cu panouri mari prefabricate in trei straturi, montate inainte de betonarea diafragmelor interioare.Peretii frontali se pot realiza monolit sau prefabricat. La executia monolita este necesara izolarea lor termica prin placare cu materiale termoizolante, asezate in cofraj inaintea betonarii sau dupa decofrare. In cazul utilizarii cofrajelor de-montabile, sau a cofrajelor spatiale metalice de tip tunel, peretii si planseul se executa intr-o singura etapa. Daca diafragmele se executa cu cofraje glisante, betonul se toarna in ritm continuu, in straturi, pe tot conturul cofrat. Peretii exteriori ai structurilor

Documents

Dulgher - Manual de calificare - Recalificare