Dumitru Staniloaie Despre Sfintele Taine in General

7/22/2019 Dumitru Staniloaie Despre Sfintele Taine in General

1/10

Sfintele T"in ,in general.Nofiunea Sfintelor Taine

1. Componenla creationaltr a Tainelorlli5gllgg. orrodoxa -qq9g S lg*S}*$a 111gge nu se frnatizeazil in moartea luillrlsloa lq:*g*1c.e, ca echivalent juridic al figniiii-; ;a;; ffienffi]ilibffi;fficl fit3[11e4 lui Hnst*,gtl*I-Lsjig{*-.g1-"i+;tiiaj.,*u.pnnssgllg.s.crsd*1o-.El*pentru ca $iei ra*Friia mut pa[Ioiiui oii""ir. c"r,i.lr..,t cu aceasta, 9a acordi rajnelor unloc tle trtare importanla in iconomia mAntuirii ca mijloace prin care se infaptuiegtesr e$$[n unire a oamenilor cu Hristos,,y'in aceasta se deosebegte de ea protes-tsntlsmul, in care e aproape suficient c,jvanrut despre ,rr""r;.",ru ca omul s{ selrtlettt decide str cread{.ctr Hristos a exoperat prin moartea Lui mantuirea noastrtr,tlu prin aceasta credin;i sX beneficieze personal de aceastd mtntuire. Neincredereaitt putinga unirii lui Hristos cu omul, deci in importanta Tainelor, a mogtenit-olrlolcstantismul de la catolicism, care nu mai vedea in Taine dec6t mijlocul vizibilprltt cale se acordtr un echivalent al meritului dob2ndit de Hristos prin moartea Lui,ln firtma unei gra(ii create, depozitate qi administrate de Biserictr.. L?*b??_". olg_gp lgfgeqpfSl]: lpFgrgi oftodoxe sri ir\e1e.fl919p i,ri pygnlalrrclalii o9"huiui.gu.g.1gZSi..E4_tu, Eisf_":*p:ir*r-u om esy;ra attui om, prinnrlflocirea rrupurilor pi a mareriei dintre ele,6-r*uirnt, eo..i.ii, ;;n t#4;g-lut ttriitos, E inc;ed;;;a;til1iili-dr^neleiesc p""r" h;itprh mijlocirea spiri-Ittltri omenesc asupra materiei cosmice in general gi asupra altor persoane. prin

rr{lna omului se scurg puteri spirituale asupra alrui om fie direct prin trup, fie prinrtltf, nratelie. cici uupul omenesc e constituit din simguri, in car spirirul gi trupulsunt ncdespagte. Cel ce transmite aceasta putere ce se scurge prin mana estenulriectul care gdndegte gi voiegte, adictr un subiect cu o bazd. spirituah; $i puterea('e $e scLrr8e prin trupul celui ce acfioneazd, asupra altuia merge pdndlaspiritul celuirlln urmi. Cei doi intilnindu-se prin simpri se intdlnesc prin spirit. Dar puterea ce, tlansmite omul prin trupul stru nu e numai a spiritului gi a trupului sdu, ci e gi olttttcre cu mult mai mare ce strtrbate prin e.le. Estd puterea Duhului dumnezeiesc,ctr care el se pune de acord gi ciruia I se deschide prin credinltr in ambianlalllsericii. in Tain{ nu se poate trage o frontierd intre migcarea omului care lucreaztrltl puterea Duhului dumnezeiesc. Iar intrucat savar$itorul .Ihinei e| ca preot,Ierl)rezentantul Risericii, prin el lucreaztr Duhul Sftlnt, Care sufla in toate amblanta


2/10

't'nt il,( xilA Ix x ;MA'rk:A ( r(',l'( ilr( )xA

lllserlcll (te tnlp tslnk, Itr c'are lrrt:reuze lllrfttoti, l'rr>priu-zis acesta este faptul decisiv.lar prlmltonrl 'l'ulnel le rleschkle depllnel ac'[iuni a puterii dumnezeiepti transmisecle s[v{lrgltor, prln credlntru lul, in tmbianla credintei Bisericii, cimpul de lucrare alI)rrhuhrl lul I lrlstos.

De ct'eeu't'alnu se ulvflr$e$te la lntAlnirea a doutr subiecte umane deschise print.rerllntfl l)rrhrrlrrl Sllnt lucrtrtorin ambianta Bisericii, intdlnire care se prelungepte 9iin rrtlngereu ttupeas(:al clirectd intre ele, sau prin mijlocirea unei materii. Nu materia,Fl nlt.l r,trvlntglct rostite sau gesnrrile sdv2r$ite, luate in ele insele, constituie Taina,t,l t,l se trrtrstltulc in irrtillnirea in credinli a celor doutr persoane in ambianlaIllsgrl:ll lrlln1 clc Dr.rhtrl Sfdnt li in atingerea trupeascl intre cele doue persoane,txlattt c:rr mltrturisirea prin cuvinte a acestei credinge alor: a uneia care strvar$e$te'l'ulna pi a alteia care o primeqte.

t_ r1z,r gc.n1;.111{3 Talnelqr Risg-9-c- i.-9-91e c1edi413 ca..Dwnnezzu..Fa? -e -lucrairsgr)r1r (:rcatrrrli in realitatea ei vizibiii. i;r*;;;;;, inlelesul generzl al Tainei estei,;iln't'r-i"i t>"rn*r..,-., ;J;;;. ffi**r*, z4.tpqre,taind,in-ac'eqt,-intelgs e..sl,q ..unlrca lui l)umnezeu cu intreaga creatie' *iS*:tu e o pi|fl,9?-re cyRrfnde totuL Nui.'niit


3/10

10 TE OLO GIA D O GMANCA O RTODOXA

extinde Prin kcare Taintr puterea lui Dumnezeu asupra tuturor oamenilor prin ges-turi $i marcr5,.1lomul a fost capabil, prin vointra lui 9i prin legtrtura lui cu toate, str produci gidezbinarea intre toate, ca pi intre ele pi Dumnezeu, principiul lor unificator ultim.crci desprrtindu-se de un om, s-a despir[it de modul aceluia de a vedea iotreagarealitate pi de folosirea ei fri,leasci Ei astfel fiecare a ridicat irnpotriva altuia toattr.realitatea sau a imptr4it-o intre ei prin vrajbe Ei prin lupttr, ctrutand mereu si omen$nA dezbinatd prin aceleagi mijloace. Ei ingigi s-au dezbinat prin aceasta gi niciunul din ei nu mai este ir acord cu tntreaga realitate a$a cum este ea.Ftrcind omul acest lucru, Logosul lui Dumnezeu, s2nul personal unitar al tutu-ror ratiunilor lumii, a purces la o noutr, mai str2nsd gi mai sigurtr unire a tuturor ixSine. in scopul acesta S-a folosit tot de firea omeneasctr, pentru capacitatea ei de afi mijloc de unificare a tuturor PJpturilor intre ele 9i intre ele gi Dumnezeu. Pentrua realiza aceaste unire mai strdnsd S-a ftrcut deci El irsugi om, d2nduJe oamenilor.un centru dintre ei, care nu se mai poate desptrrfi de Dumnezeu gi nu mai tinde strse desparti de ceilalli oameni qi str imparttr $ealia.Se realizeaztr astfel o noud Taind, a unei unirt gi mai strilnse intre Creator fiqeaturtr. E Taina lul Hristos. Paradoxul infiinpt prin crealie al unirii necreatului cucreatul apare acum gi mai accentuat, sau accenruat la modul suprem. Dumnezeuinsugi este pi om, creatorul este gi creaturtr, addncul de necuprins qi subiecnrl atoate-ftrctrtor se face qi raliune omeneasctr, cu constiinp limittrrii ei pi trup sesizabil,infinirul se face pi finit, umpl2ndu-l pe cel din urmtr de cel dintAi. Prin aceasta, ori-zontul infinit al cunoagterii realittrtii supreme se face deplin strdveziu pentru om.Dar Cuvdntul lui Dumnezeu a asurnat firea noastrtr ca fire umantr personalizattrin El, pentru ca prin ea str Se uneasctr mai strins cu toate subiectele umanepurtetoare ale aceleiagi firi qi cu toate crealia cu care aceste subiecte sunt legate prinfirea lor.El a pus in actualitate, in felul acesta, toate potentele omului de a fi inelul delegtrturtr intre Dumnezeu gi creatie. Dar prin aceasta a ftrcut pe om cel mai adecvatmediu al exercittrrii puterii unificatoare a Logosului asupra creatiei, al Ctrrui chipeste omul. insu$irile Sale divine strebetute de iubire igi gtrsesc, in vimrlile omului qiin capacitatea de iubire a omului fa;tr de Dumnezeu gi de semeni, forma cea maieficientil pentru unificarea oamenilor cu Dumne2eu gi intreolalta. Prin spiritul ome-nesc, CuvAntul lui Dumnezeu poate exercita nu numai actiunea Sa de spiritualizare,ci pi de indumnezeire a simlirilor trupului. Prin faptul ctr nu S-a unit cu un ipostasuman, ci S-a ftrcut El insupi ipostasul naturii umane, cu deschiderea Lui dumne-zelasctr spre toatA realitatea create $i cu capacitatea Lui supremtr de comuniuneumane, a ftrcut din umanitatea asumatit mijlocul de unire gi de indumnezeire aintregii umanitail $i creafli ln Dumnezeu.Actualizarea acestel uniteti intr-o anumite mesure virtualtr a Lui cu subiecteleumane la forma Bisericii. Biserica este astfel a treia Talnd, ln care Dumnezeu-

SFIIVTEIT'XAINE TN CENERAI

Cuvilntul restabilegte pi ridicl la o treaptd mai accentuatl unirea Sa cu Iumealrrflinlatd prin actul crea{iei, dar si4bitd prin p4catul omului. Se poate spune deci cIinsu$i creatia este Biserica5, iar Biserica este creatia restabiliti gi in curs de restabillregl desavir$ir e. Dacd toatd ta]I:.a e o unitate a contrariilor, Biserica e Taina ultim{, clcle forma unittrtii supreme a lui Dumnezeu cu toate cele create. Ea va fi, in deplinael desAvar$ire din viala viitoare, modul de a fi al. lui Dumnezeu rrtotul in toaterr,Astfel, ncltiunile de Taind gi de Biserictr coincid. Universul redevenit Biserictr a rede-venlt Taina atotcuprinzetoare, dacd taina este prezen\a gi lucrarea lui Dumnezeu tnloald creaga. Iar intruc2t in Taina atotcuprinzetoare fiecare component e o talntr,$e poate spune cI fiecare component al ei este o biserica6.

Taina Bisericii in sens propriu, ca a treia Taind,, presupune deci pe prima, adictrtaina intemeiata prin creatie, dar ea riu a putut lua fiinttr decAt prin Taina lui Hristos.lia nu e decat extensiunea Tainei lui Hristos; toaH e plinl de Taina lui Hristos.

Mai precis-vorbind, Taina Bisericii.nu e desplrtite de Taina lui Hristos $i nici'lhina lui Hristos, de Taina Bisericii, odattr ce Biserica nu e decdt extensiunea TaineiIrrl Hristos, OiTaina lui Hristos nu st5, de la Cincizecime, desftrcuttr deTaina Biserlciifll odata ce Taina lui Hristos nu a luat fiintd dec2t pentru a se extinde in TainaIliseLicii. Aceste dou{ Taine pot fi distinse teoretic, dar nil desp{4ite in realitateT,I lristos e Capul real, sau ipostasul fundamental al Bisericii, pe care o constituie $l osusline imprim2nd continuu viafa Lui tr ea, sau in mtrdularele ei, linute unite lntreelc i;i cu EI.Precum in lumea create toate pn4ile gi mipctrrile au caracter de taintr, parti-crll:dnd la'faina atotcuprinzatoare, a$a toate mddularele, toate actele Bisericii au(Hracter db tain}, cdci in toate e prezent gi lucreaztr Flristos prin Duhul Sfdnt.

5. Idem, ibid.5. Fiecare component al universuiui e o biserictr,chiar prin construcgia lui minunatl, Elgtrlm ca e consrrlrir de Dumnezeu, ca se-I fie loca$. Olivier Cl6ment spune citr, la o m6n{stireelln ltranta, ghidul, inainte de a introduce pe vizitatori ln frumuseqile proprii ale bisericll, lest,Htn intt'-o sald exterioartr mari fotografii Stiintifice, in care ritmurile agtriior $i structuriletnlneralelorsereveleaztrcani$temaribiserici(inrev. Contacts,m,69,1975,p.19).Cuvintulrlln Pnrverbele lui Solomon , 1: "intrelepciunea $i-a zidit Sieoi casl, se potrive$te nu numaiIttrnii t:a intreg, ci si fiectrrui component al ei.7.M.J. Scheeben, Le Mystire de l'Eglise et ses sacremenfs, Introduction, traduction,n()r,cs et appendices, pal Dom Augustin Kerkvoork, o.S.B., Palis, L96L, p. 103: "Dumnezeu-urrltrl este marele sacrament..., unirea ipostatice este aci misterul contrinut in sacramentulIlrrl>ului. Acest trup insu$i, ridicat prin puterca Dumnezeirii la un mod de existenli spiritual,ritrpranatural, devine, la rdndul stru, misterul conlinut in sacramentul Euharistiei.,, ln conexi-trne cu intruparea pi cu Euharistia, Biserica devine gi ea un mare sacrament, un mister sacra-rnenral; exrerior vizibill, aplrAnd sub acest aspect ca o societate de oameni, ea asctnde lnlnteriol misterul unei uniuni minunate cu Hristos cel lntrupat, Care locule$te In slnul el ctll)rrhul Sfint, Carc o hrlnegte gi o conducer',

11


4/10

t2 ?ruiALOO IA D OO MAN CA ORTOD OXAtl

tntfun tnplcr .mrl apeclal, Tainele sunt lucrtrrile invizibile ale lui Hristostlvltflt pfln fctt vtzlblle, prin care se constituie Biserica pi care se sivdrqesc ir:Bllg1tel, Hrlotoa 0l Sflnta Trelme nu se cunosc decit prin Bisericd in eficienla Lor,drr, pc dc rltl pfftcr sunt cunoscuti ca Taine, pentru ca sunt cunoscufi in realitateatlnllbtll r Blserlcll,Aftfel, ln SenSul cel mai special[ caracterul pi numele de Taine il au cdtevalucrlrl vlztbtle ale Bisericii, instituite db-Hristos, prin care Hristos unefte cu Sine, qiclecl cu Blserlca, persoanele singulare care cred in El oi prin care delvoltl unirealCCeSta cu ele. Ctrci Fiul lui Dumnezeu luind firea omeneasctr a imptrcat-o $i a unit-oCu Tetel $l a indumnezeit-o prin ascultare, prin rlstignire Ei prin inviere, pentru ca,UnlndU-ne pe noi cu aceasfl pdtgd a noas6e, si devenim asemenea Lui pi strConStlruim Blserica gi str ne mentinem qi sd sporim in unitatea cu El, reprezentatdde lliperica,'l

furin f"iil, Botezului devine fiecare membru al Bisericii, printr-o primi unire algl d Hristos, iar prin celelalte Taine se accentueaztr 9i mai mult sau se restabileqteunlrea membrilor Bisericii cu Hristos, Capul ei, inttrrindu-se unitatea Bisericii, sau seacordtr unor persoane harul strv2rgirii Tainelor, a propovdduirii cuvdnfului Si apfutfArii lui neschimbate, sau harul necesar altor rispunderi, cdsltoriei pi restabiliriisanetaill. Tainele fiind deci actiuni sensibile, instituite de Hristos, prin care seImparta$egte harul lui Hristos qi Se unegte Hristos cu persoanele care cred pentru a$e constitui $i mentine Biserica, trebuie privite in aceste aspecte diferite ale loj.l

a, Lucrlrl vlzute pi lucrtrri nevtrzute, sau trupul, zuflenrl qi harul lui tkistos. Dineele aretate rezultl cl.baza Tainelor in sensul lor restrins este intruparea Cuv2ntuluigi fAptele Lul mAntuitoate, adicd faptul cI El a asumat 9i menline pentru totdeaunaln lpostasul Seu nu numai sufletul, ci 9i trupul omenesc, Si le-a ridicat pe acesteaprln $ctele Sale m4nruitoarela starea de indumnezeire. Dar posibilitatea concrettr aunlrll Lui cu noi prin Taine, pentru ridicarea noastre la starea umanitdlii Lui, a fostpgtl de tnvlerCa $i de lndltarea sau pnevmatizate^ trupului Stru, stare Ia care s-arldtCrt trupul Seu ln urma jertfei Lui de pe cruce7^. De fia de^ atunci trupul Luipnevmttliet, in care rallonalitatea plasticizatX a materiei lui s-a fecut deplin trans-pgrente tl splrituallzata, se poate slldplui prin Duhul ce .iradiazd din El in trupurile

7r, Odo Ceacl, Drs chrlstllche Kultmysterlum, Regensburg, Pustel Verlag,1935, p. 29-50r ',DOmnUl I devenlt, prln patlma Sa, qi duptr omenitate Duh, adictr Domnul transfigurat,Arhtercul g dlrtrlbuttorul hrrulul, dccl Capul Blsericii". SfAntul Grigorie de Nazianz, InSlnCrurn Baptlemum, P,G,, 36, 424, zLcerrHristos va veni str iudece viii Si mo4ii, nu cu truP,drr nlcl nccorpogl, lncl cu un trup dumnezeiesc (0eoet6eot6pou) ca sr fie vtrzut de ceiee-Sl dccchld ochll ll sI fle Dumnezeu flrtr grosime".

SFTNTETE rervr fN cENE&{rnoastre, cu sttrrile prin care a trecut El ;i cu inelumea la care a ajuns El pentru a neduce gi pe noi prin aceste sttrri la aceea;i inIllime.Faptul acesta nu se strvargegte insd intr-un mod pur nevtrzut, sau spirinral,Aceasta pe de o parte, pentru ci trupul stru, degi pnevmatizat, a rtrmas trup real, pede aIta, pentru cd trupul nostru trebuie se porneascd de la chipul vezut pXmantesc,pe care l-a avut trupul lui Hristos, pentru a inainta prin cate a trecut el, p2ni lainvrFrea gi pnevmatizarea Iui in viatra lui eterntr.(lhinele pun in relief, ca Ei intruparea Domnului, marea lnsemntrtate a trupuluiomenesc ai valoarea lui eterntr ca mediu transparent al bogegilor pi adAncimilordumnezeiegti. in trup e sufletul i:rtreg 9i sufletul porr. J.r"ni ln el tot maicople$itoq pe rndsurtr ce se umple de dumnezeire, gi aceasta inslgi ipi descopertrprin el tot mai mult dimensiunile qi bogafiilg infinite. Iar in Hristos "locuiegtetrupe$te toaH plinetatea dumnezeirii', (Col. ,, Ll o sfin1i trupul inseamne a sfinti qisufletul, sau a-l face rnediu tot mai striveziu fr-organ tot mai adecvat al prezen[eidumnezeirii@rice gest al trupului are repercusir{ni asupra viegii sufletegti 9i oricegind satt simlire din suflet se repercuteazdin trypJ simgirile mai subgiate, mai curateqi mai nuantate ale suflerului se manifesta in ffi. Simgirile curate ale trupului seimprimtr in suflet. Dar simlirile trupului au devenit curate prin voinp sufletului. Iarsimgirile acestea imprimandu-se pentru veci in suflet, cind sufletul ipi va inviatrupul, va prelungi in acesta curaua simtririlor lui. Este cu neputinte de a desprindetotal din suflet rddicinile trupului, precum este cu neputin[tr de a vedea in trupnumai materie, odattr ce trupul este ralionalitate plasticizatd. care se lumineaztrdeplin prin ra[iunea congtienti gi deschisd rafiunii infinite a lui Dumnezeu, sau seintunectr, in absenla lucrrrii Aceluia ln ea. Ratrionalitatea plasticizatd in trup e influ-en(ati de ratiunea subiectivtr a frecdruia, sau de congtiinga gi voin(a sufletului,Aceasta explictr putinta ca trupul str-gi aibd rtrdtrcinile in suflet pi sr-9i imprimesimlirile in suflet 5i viceverca. Sufletul poate conduce astfel trupul spre starea unuiorgan de implinire a celor mai curate Ei mai nobile ndzuinle alesufletului. prin trupse fac strtrvezii caracterele personale ale omului sau traseturile lui personaledeosebitoare 9i tot parcursul strebarut de el in viatra ptrmAnteasca. Astfel ragionali-

tatea plasticizatd obiectivtr in trup poarte in ea marca rationalitegi subiective a per-soanei umane, sau igi imprimr pe a ei in subiectul spirirual uman. De aceea, Chiardupa desfacerea ttupului, marca lui ramdne imprimattr in subiectivitatea sufletului.Tot aga se intdmpltr cu sensibilitatea trupului. Ea devine o sensibilitate speci-fictr a unei persoane 6i ca atare se a'atd, nu numai in trup, ci qi in suflet, Dar seintdmplr gi invers: in ra(iunea subiectivi a sufletului gi in sensibilitatea lui congtienttrse imprimtr puritatea sau intinarea, in care,s-a desftrgurat viala trupului gi sensibilt-tatea lui, $i ea va rimnne in suflet pantr cand la inviere acesta o v4 imprima trupu-lui inviat,in general nu se poate duce o viate curate cu sufletul intr-un trup intinat. Deaceea o "spiritualitate'r care se rezume numai la idpi, oricat ar fi ea de rafinattr, nucste spiritualitatea sau starea duhovniceasc4 totala a omului ln ingelesul ei cregtin,

t3


5/10

14 ,I78OLOCIIA DOAMfiTCA ARTODOXA

In ratlonalitatea obiective $l in sensibilitatea trupului lui Hristos s-a imprimat nunumal marca ratiunii li sensibilitatii subiective a sufletului omenesc curat al luiHrlOtOS, Cl, prin ace$tea, gi marca spiritualtr de supremtr lumin4, cure$e $i putere adUmneZCtrti. lar aceasta se comunictr, prin lucriri vezute ce ating trupul nostru, qitrupului gl sufletului nostru.

Agtfel se produce o reciprocitate intre suflet 9i truP. Tot ce atinge simguriletrupului se imprimtr in suflet pi toate senza[iile trupului Poartd tn ele marca simfiriisp?ciflce a sufletului pi sunt incadrate in lumina inlelegerii lui mai superficiale saumal aclf,nci. Nu se poate influenqa asupra sufletului filrd a se lucra asupra trupuluifl orice influenta primitl de trup po rtd marca sufletului. 1n acelagi timp, sufletul ipircall1eztr prin trup tot modul lui specific de a fi pi toattr calitatea lui dobindita deruratrie sau cle intinare, deci qi stlrile de curtrtie primite de la Hristos prin Tainelece ating truPul nostru

b. flrlstos, slvnnitonrl ne\dzut al T'ainelor. Harul nefiind decdt lucrarea luillrlStos, strvXr$itorul lor nevtrzut este Hristos. Tainele lin seama de legtrrura intresuflet gi trup pi de faptul ci sufletul e deschis lui Dumnezeu, iar in Hristos aceastedeschidere a umanirdtii spre Dumnezeu qi-a atins nivelul maxim. Hristos atinge prinlucrarea Ltri trupul nostru, dar aceste atingeri se addncesc in sufletul nostru. Hristosinsuiti lucrea zd. prlntrupul SAu plin de putere asupra trupului nostru. Dar prin tmpulStru ne comunicd nu numai sensibilitatea Lui curatf, omeneasctr, ci pi sensibilitateacurate a sufletului Lui gi puterea dumnezeirii aflat{ in El.Cuvantul lui Dumnezeu a luat trup ca str aclune in Sine, in taina unitltii luiDumnezeu cu creatia, nu numai sufletele, ci 9i trupurile. Aga cum trupul lui Hristosnu e numai un simbol intuitiv al dumnezeirit desptr(ite de El, ci trupul Lui e?ncadrat ln sufletul pi in dumnezeirea Lui, tot astfel qi trupul nostru poate fi unit inmod real cu dumnezeirea lui llristos prin atingerea trupului lui Hristos de el' SeIntlmpla ceva analog cu scurgerea puterii ce se producea din trupul lui Hristos prinvegmlntele Lui de care se atingeau bolnavii. Dar intruc2t trupul lui Hristos a devenitprh lnalFre pnevmatizat oi invizibil, rtrmanind totu$i un trup inchegat, atingereatrupului nostru cle ctrtre trupul Lui nu mai e vizibili, ci se folose$te Pentru aceastade materia cu care sttr in legtrturtr trupul nostru8. Hristos vrea si sfin1easctr trupulnqstru fblOsinclu-Se de ea, nu.intr-un mod detaqat de lumea materialb cu.care sttr in4tlngere sar,r clln care se hrtrnegte, se adaptr 9i de care e pdtruns 9i care se imprimf,

B, Oclo Carel, Mysieriengegenwart, in: 'Jahrbuch firr Liturgiewissenschaft", Ylll, p' L54-li5r "in locul prczentei corporale, vazvte, a pdgit agadar prezen(a sPirituale in credinia $i'lhlne, cale lnsa nu e mai slaba c^ acee\ ci mai intenstr, pentru c21 se intemeiazd toatl pel,tuhul, $t trupul Domnului a devenit acum pnevmatic". $i citeazi din Leo cel Mare: "inviereanu e sfllrpltul'trupulul, cl prefacerea lui. Prin intrltarea trupului, substan[a trupului n-a'fost des-fllntatl'r, $t CaSei contlnutr: "in Taine se arata nu chenoza, ci puterea dumnezeiascl a trupu-lul transfigurat,,,, ele mlilocesc Puterea dumnezeiascdrr'

,iITIN?EIT ?ATJVB IN O.I,NBIIAI l5prln senzallile ei in suflet, ci umplnnd-o gi pe aceasta de puterea Lui. De aceea plalege El pentru Taine din toate formele materiei pe cele fundamentale pentru nece-stt{tile de susfinere a trupului omenesci pdinea, apa, vinul, untderemnul,Unii reprezentanti ai creptinismului occidental $imt $i ei trebuinga se se lntoarceIa ingelegerea creFtinismului primar pentru nature ca mijloc prin care lucreaztrHristos a$upra .mului9. Dar pentru aceasta le trebuie o intoarcere ra rngelegerea lulHristos ca Logos al lucrurilor gi ca subiect al acgiunii de sfintrire a lor prin Duhul$fant' Nu natura a$a cum e dupx pacat poate fi mediu de lucrare a lui Hristos asupraomului, ci o naturtr sfinlitd prin Duhul sfint, transfi gorati., care in esenta ei ener-8edca, aga cum a descoperit-o fizica modernr, str se umple cle energia DuhuluiSfnnt, eliberata de cea a duhurilor relelo.Dar sfinlirea naturii Duhul stdnt o lucreazd. in mod principal in favoarea omu-lui, transmildndu-i acestuia puritatea trupului incluhovnicit al lui ltristos, care se cerelnsugitd de orn' Mai poate omul occidental reveni la aceastdviatr de sflnlenie care- 9'-chiar un protestant, Joseph sittler, a declarat, intr-un referat, la Adunarea General{I consiliului Ecumenic, 11 N"y Delhi (1961), ca mantuirea trebuie vazute in orizontul tntregircrealii, ptrrasindu-se dualismul crestinismului


6/10

t6 'lEOIpGtA DOG MAnCA OR'TADOXA

lmpllca o asceztrT Puterea lui Hristos iradiazl din trupul Stru sfintrit asupra trupuluinottru gi decl gl asupra sufletului lui, printr-o nature pe care o sfin(egte prin trupulsiu lnsugi, fle in momentul strvarEirii rainei, fie Ei inainte , ca la Botez sau Mir deexemplu, clnd apa sau Sfdntul Mir sunt sfinlite prin rugiciuni anterioare.Hristos prtrunde astfel cu trupul siu, sau cu energia trupului sru curat, intrupul nostru, prin materiile folosite in Taine, sau prin gesturile preotului, ca strpunll gi in trupul nostru incepurul sfintirii, care nu se produce insd dactr nu are locpl un efort din partea primitorului Tainei. Trebuie accentuat cu toatd seriozltateareallsmul hristologic al Tainelor, Iucrarea lui Hristos prin trupul Stru, strvirgita asuprapersoanei umane, prin materiile transfigurate ale Tainelor 9i prin gesrurile preo-tului. Daca Persoana Logosului e in toate faprurile, care sunt chipuri plasticizate alerailunilor Lui, cu atat mai mult poate fi in materiile Tainelor sfinlite prin rugtrciunispeciale ale Bisericii, cu trupul seu prezent in ambianp Bisericii, trup pnevmatizat,Ui deci prezent in mod invizibil, dar toru$i real gi eficient.Dar dacd. materia prin care lucreazb, Duhul lui Hristos in Taine e sfinlitd de El,nu trebuie veartd" nici o separatie intre materia Tainei 9i harul sau puterea lui Hristoscare se imperH$e$te prin ea. Conceplia aceasta dualisttr s-a introdus in teologia occi-dentale, dupd ce ea s-a despdr[it prin scolastictr de gAndirea Pdrinlilor bisericeEti gia Noului Testament, nemaivdzdnd legtrtura intimtr a Logosului sau a Cuvintuluiintrupat pi a lucrrrii Lui cu naturall. Materia nu e numai un simbol separat de har,care ocazioneaza Ei tdlmtrcegte in mod inruitiv lucrarea nevf,zuu a harului, ci eainsagi e plina de puterea dumnezeiasctr. Numai din aceastd neintrelegere a leg{turiiQntologice a materiei cu Logosul divin 9i cu trupul omenesc al lui Hristos qi al nos-tru, s-a ajuns in protestantism la desplrlireatotalb, a lucrdrii lui Dumnezeu in sufletele miiloacele materiale, deci Ia inld.turarea Tainelor.De aceea nici irnpe4irea scolastictr a Tainelor In partea externd gl partea interndnu e decdt produsul unei abstractii Si nu trebuie inleleasd in sensul cd, partea externepoate fi gAnditl separat de harul sau de lucrarea lui Hristos. Ceea ce se vede nu enumal c2t se vede, qi harul nevdzutlucreazd. prin matgria pi gestul vtrzut.

c. Caracted hristologic Ai bisericesc al Tainelor. Tainele sunt savArqite de cdtreIliserica sau de ctrtre Hristos prin Biserictr pe seama unor persoane care vor si. intrein ea $i sa rtrmantr in ea, unindu-se prin aceasta cu Hristos insugi, carc le-a gi insti-tult. Dc:sigur, 'Ihinele se acordi unor persoane, pi nu comunitefli intregi a Bisericiisau unol' grupuri de persoane. Aceasta nu inseamntr ctr Tainele se dau acelor per-soane luate izolat de Biserictr. Prin Taine Biserica, sau mai precis Hristos lucrdtor inIlisericir, cfectueaztr acfiunea Lui de unire a acelor persoane cu sine gi cu ceilalgirrrembrl ai llisericii unitri cu Sine. Tainele sunt actele prin care Hristos recapituleaziin sine ca Biserictr pe oamenii despd4itri de Dumnezeu Ei intreolaltd, dace ei cred11, J, Sittlcr, citatele anterioare.

.slr/N'rfl,t' ThlNrt Ih (;lrNr,/idl t7itl lil' 'l'ainele au astf'el o func1ie unificatoare. De aceea ele sunt ale Bisericii, ga uni-ritrt: realizatd" in Hristos a celor ce cred in El, pentru extincrerea acestei unigti, saulx)ntru afiagetea altora in ea $i pentru a interi unitatea lor in Hristos, sau unitateal'tisericii ca trup tainic al rui Hristos. Nu se sivarq;e$te o Tain6 pe seama unei per-strane din afata de Biserici pentru a o ld.sa in afara Bisericii. Nu i se recunoaste|rriva o I'aina primitd.in afara Bisericii, atita timp cdt rdma,ne in afaraei, Botezul sesavdrse$te in tinda Bisericii, cu fafa spre interiorul ei, dupr ce primitorul intors culrrla spre exterior s-a repd.dat de cel .L do*rr"Et. in afaru Bisericii,DeSi rainele se sdvdrqesc persoaneror luate in mod deosebit, ele se aac, Graurtetl'ilrs (/ef l,iel>e, t[ad. germ. a operei: Le cathoricisme, Johannes verlag, Einstcleln, p.74 urnr,

2 -Toologia Dogmaticl - vol. III


7/10

I8 tli( )Lo(.)tA t)o()MA'nc\ oR'l:oDoxA

llisericii oa sacrament originar al gratriei"l3. "Pornind de la Biserica - sacrament ofi-g,inar - s-ar pLltea vedea cd existenla sacramentelor reale in sensul cel mai strict Sinrai traditional nu e necesar str se intemeieze in fiecare caz pe un cuvint deter-rrrinat, prin care Iisus cel istoric ar fi vorbit explicit de un sacrament determinat...Ilstituirea unui sacrament rezulttr qi din faprul cd Hristos a intemeiat Biserica cugara('terLrl ei de sacrament originar'ri4. Rahn.r nu face decdt si tragtr concluzialogicdtlln invil(Atura catolici despre gralieca "efectgra[ial" creat, al mo(ii lui Hristos, puslrr disp,


8/10

20 ,I'EOLOG IA D O G M ATI CA OR'IO D OXA

Formele gi gradele de relage a lui Hristos cu credinciogii prin diferitele Tainenu le-a putut stabili decdt Hristos, nu Biserica. E adevdrat ce Hristos a poruncit sese acorde Botezulrrln numele Tattrlui, al Fiului 9i al Sfdntului Duh", dat aci expresiarfn numelerr nu inseamnl o lucrare a Bisericii in numele Treimii distante, cirrin pute-rea Eirri Hristos dtr asigurarea cdin actul vtrzut al Bisericii este prezenttr 9i desigurlu4rAtoare flecare Persoantr a Sfintei Treimi potrivit cu locul Ei16. Ceci Domnul con-tlnu4 se Spune: rrlattr Eu cu voi voi fi pAntr la sfdr;irul veacului" (Mt. 28, 19-20), iarde lucrarea Duhului vorbe$te in diferite rdnduri (In. 20, 33 etc.).Prezenp pi lucrarea lui Hristos insuEi in Taine e implicattr in faptul cX harul'lhlnelor e energia necreate a lui Hristos, sau lucrarea Lui. Prin fiecare Tairie EI iOiretreie$te ql iradiazd in credincios triirea Si puterea unei alte sttrri prin cate a ridicatBl umanltatea Sa pdnt la inil{imea 6i indumnezeirea ei deplinl. Numai a;a seexpllca El graclatria Tainelor. Cdci altfel s-ar nagte intrebarea: De ce nu ni se dd totharul plintr-o singurtr Taind? Nicolae Cabasila spune: "Str vorbim -despre chipul incare flecare Taind lucreazdunirea crpdinciopilor crr Hristos. intdi de toate, pentru ane ttnl cu Hrlstos va trebui se trecem prin toate cele prin care a ffecut qi El, sdribclam, str suf'erim pi noi cdte a rdbdat gi a suferit El'17. Aga cum MAntuitorul a primitlnt&l lSotezul, aga primim gi noi int2i aceasta Taind18. Noi creqtem in natura noastreomeneascd din punct de vedere duhovnicesc, cum a binevoit sd creasci 9i EI cunatLrra Sa omeneascl. Nu putem siri peste etapele cresterii ei.

cl. Preohrl, strvlr9itod v7tzrfi alTainelor. Duptr lXmuririle date despre aspectulextern qi harul nevdzut al Tainelor 6i despre rostul lor de a uni persoanele primi-toa1e cu Hristos gi, prin aceasta, cu Biserica, prin lucrared lui Hristos insuqi, rlmdnesa dlm unele ltrmuriri gi despre preot 6i arhiereu, ca sdvirqitori ai Tainei.preotul este organul vlzut prin care Hristos cel din Biserictr lucreazd in chipneva2ut in Taine, sau acordtr harul celor ctrrora li se administteazd' acestea.

I{ristos, devenind nevdzut prin inillare, Se folose$te pentru lucrarea Sa asuprac:elclr ce vor s[ se uneasca cu El gi sd creascd in El, intrdnd pi dezvoltdndu-se spiri-tLlal ln lllsericl, gi de un organ personalvtrzut-. Nevoia unor miiloace materiale saua unor Sesfuri vezute implicd gi nevoia unei persoane vtrzute prin care Hristos sdItrcreze in mod nevezut asupra celor ce doresc str se uneasc[ cu El si sI creasci ?nIll, LUcrrarea cea mai eficient1 este de la persoani la persoantr. Hristos ca persoantrlucreaeA ln moclul cel mai eficient asupra persoanelor umane tot prin persoanegmAne, NUmal o persoane umane poate strvArpi acte expresive, adicd intentrionate,cleclsehlte cle ml$carlle neintentionate ale naturii qi poate rosti cuvinte care llmuresc

, 16, Nlcolee cabaslla, op,clt,, trad, T. Bodogae, p. 36: "in vreme_ ce Tattrl primeSteImplceren, Flul cste Cel ce face lmplcarea, iar Duhul Sfhnt este mullimea binefacerilorclliulte de Dumnezeu sr'rfletelor care s-au lmptrcat cu EI".17, QP,ctr,, P,26,18, Op,c/t,, p,28,

SJT/NIEIE TAIJVE IN GENERAI

inlelesul celor ce se strvArpesc $i intentia urmerite de Hristos prin Taine, Gesturllepreotului care ating pe cel ce primeqte Taina, sau cdrora le rtrspunde acesta prlngesrurile lui primitoare, fac ca Taina str aibd o eficacitate mai addncd. in fiinla primi-torului Tainei. Eficacitatea aceasta e proprie gi cuvintelor rostite de sav4rgltonrl'Iainelor gi auzite de primitor sau rostite ca rlspuns pi ca angajate de ctrtre acegta,Dar gesturile atingtoatd. fiinla primitorului, nu pdtrund numai prin auzul lui, inafard. de aceea cuvintele sunt multe gi se pot repeta de multe ori fllrd sa poata creao sifuatie speciald de deosebittr solemnitate gi prin aceasta e greu ca unul din elesd cagtige pentru primitor insemnrtatea decisivi gi unictr pe care o are un gest, sauItn complex de gesturi care nu se.repettr pi care ating mai direct insugi trupul priml-torului. Pe urmtr gesturile acestea nu sunt gesturi ale omului, alese momentan de el,t'i sunt gesturile comune ale Bisericii in care lucreazd Hristos insugi. Taina nu numalindeamntr un om prin cuvinte la ir:rsupirea mo4ii Si invierii cu Hristos, ci il face strle imite intr-un anumit fel, iar, in parte, sd, rcalizeze prin anumite gestufi moartea cuIlristos fa1d, de via(a veche qi ?nvierea cu El la o altd,via1}', datorite faptului ce ea nuc: numai cuvdnt, ci gi complex de acte stabilite gi unice in toate Biserica, pe bazaporuncii lui Hristos. Prin rugtrciuni, gesturi, declara(ii, Taina nu numai exprirnd, ci$ realizeazA intr-un anumit fel ceea ce se exprimZ prin cuvinte.Ca atare, Taina e un eveniment decisiv $j unic in via(a omului care vlne lacredingd 6i care continud sd creadd, cum nu sunt cuvintele simple. Gesturile sacra-tnentale ale preorului gi episcopului, strvdrgite in numele Bisericii $i cu autoritateae'i, cleci cu autoritatea lui Hristos lucrtrtor in ea, implinesc in mod real lucrarealntc'ntrionattr, pentru ctr Hristos insugi o implineqte nevlzut gi Biserica insipi ofrnplinegte vdzut prin aceste gesturi.

Preoful infdligeazd in fala credinciosului imputernicirea lui Hristos gi a Blsericll,in calitatea lui de reprezentant al lor, intr-un mod corespunzetor raportului lntrellristos gi Bisericl: al lui Hristos, Care l-a desemnat ca organ vtrzut prin ale ctrrulgt'stttri gi declaratrii El insuqi sdvirEegte Tainain chip nevdzut; al Bisericii, intrucat ellitcq in numele Bisericii invocarea Duhului Sf2nt, in urma ctrreia Duhul lui Hrlstost'olxlari. cu lucrarea Lui prin materiile, gesturile, rugtrciunile gi declaraliile preotului,Itt t'rrf ce prime$te Taina.

Aceaste dubli qi totu$i indisolubiltr calitate reprezentativt a preotului sau aeltlscr4:ului, o vldegte chiar hirotonia lor. Ctrci ea e sdvdrgittr in mod v{zut de unelrist'rlp, sau in cazul episcopului de mai mulqi episcopi, ciar in mod nevezut HristosIttlttpi hirotonegte, adictr transmite unei persoane calitatea de arhiereu sau de preotailvllt'9it


9/10

22 'TEOLO G IA D A GMANCA O RTOD OXA

lnvetatura Bisericii, ctr validitatea Tainelor sivArqite de un preot sau episcop nudepincle de vrednicia lor, se bazeazd pe faptul ci rugdciunea 9i invocarea Duhuluifhcute de ei este rugdciunea $i invocarea Bisericii, iar gesturile lor sacramentale 9ideclaralia lor despre harul care se coboartr sunt insolite de credinla Bisericii ctrFtrristos lnsugi lucreaztr prin ele in mod nevizut qi ctr Hristos insupi lOi implineqte deflecare datd fdgadui ntra data la instituirea Tainelor, ctr Ia strv2rqirea lor va cobori incel ce le Primesc.Desigur, e de dorit ca preotul sau episcopul str manifeste $i o vrednicie per-;onale in sluiirea lor preoqeascd sau arhiereasc7.DT dacd aceastd vrednicie lipse$te,absen[a ei este supliniti de credinla gi vrednicia Bisericii. Karl Rahner spune cd' dacdUnii preoti nu sunt vrednici, lipsa vredniciei lor e supliniti de vrednicia altora' latClaca toti ar fi nevrednici, nevrednicia genetall n-at mai putea fi acoperittr de nimic'ln aCest caz sfinlenia membrilor n-ar mai depinde de o ierarhie slujitoard, iar aceasldlerarhie n-ar mai subziSta de fapt. E un caz analog cu pdcltoqenia membrilorBlsericli, Dacd unii din ei sunt ptrctrtoqi, Biserica rtrmdne sfantd prin altrii din mem-brit ei; dar dacd to{i membrii el at fi pdcitoqi, ea ar inceta str mai fie sfinttr, cdciplna la urmf Biserica e alctrtuittr din oamenii care cred in Hristos 0i in care esele$luit prin aceasta Hristoslg. Dar e mai corect a spune cd instr6i vrednicia unorcrUclincio$i, ca vrednicie a Bisericii, suplinepte nevrednicia preotilor' Iar asemeneacredincio$i nu vor lipsi niciodatd.

Apa cum trebuie str-I recunoaqtem lui Hristos autoritatea de a fi ales anumitematelii li cle a fi stabilit anumite gesturi pentru siv2rqirea Tainelor, trebuie str-Ifegunoa9tem gi autoritatea de a alege anumite persoane ca ofgafle vizibile pentrusdvXr$ilea lor,

Alegerea gi imputernicirea cu un har special a acestor organe personale semni-flca pi f'aptul ce orice Taind e o intrare in comuniune cu Hristos ca persoantr, e o"l'ain[ de intemeiere a comuniunii cu Hristos in general Si a comuniunii cu ceilaltrimembri ai Bisericii unitri cu Hristos. $i fiecare persoantr umantr din comunitateatllsericii implinegte un rol de inel in lanful comuniunii cu Hristos devenit om 6i cucellalti oameni cafe cred in El. Hristos ni Se dtrruieQte prin Taine pentru a crea formepl gracle mai inalte de comuniune cu El pi intre noi. Ca atare omul trebuie sa treiascatapnrl cA in momentul Tainei intrtr in comuniune cu Hristos, Care este un Tu suprem$l Care il rtctlcd la nivelul comuniunii cu Sine, dar Care este in acelaqi timp $i omcoboret la nlvelul comunirmii cu noi prin alt om. Trtrirea acestei intrtrri in comuni-une cu t{ristcls e$te pfileiuittr credinciosului, in mod necesar, de o alffi persoane Si,in rnocfi,rl cel mai aclecvat, de o persoana care are o imputernicire permanentA dela Ilrlstos pt de la iliserictr pentru ca str miiloceascd'acea comuniune cu El, str susflne$i se promoveze comuniunea credincioSilor cu Hristos 9i intreolalttr. Aceasti misi-

19, OP,clt,, P, 89,

SFIMTEIE TAINE fN GENERAI

une a lui e fdcuttr cunoscute obiectiv, ca avdnd-o de la Hristos gi de la Biserictr glca nefiind o simpltr prezumfie subiectivtr, o pretenlie a unei persoane care s-ar daea insiSi cu de la sine putere ca avdnd o astfel de ?mputernicire. Numai Biserica, catrup al lui Hristos, poate da o astfel de garanfie obiectivtr, sau numai prin ea poateimputernici Hristos pe cineva in mod obiectiv cu aceasttr calitate de organ vizibil alsavarpirii Tainelor, ca prilej al sdvdrpirii lor ir mod invizibil de cdtre El insusi. Numala$a Hristos poate folosi Tainele in mod obiectiv ca mijloace de adunare a oamenllorcredincioqi in El, intruc2t ii adund gi intr-o unitate vizibild,, in jurul unor persoane,care reprezintd Qi aceaste unitate vizibild..Credinciosul ate in relatria cu preotul pe de o parte un ,rtur vizibil omenesc caintermediar central al comuniunii cu comunitatea celor ce cred in Hristos, pe dealta, unrtlllrr care ii prilejuieSte trdirea rela(iei cu Hristos, ca persoand dumnezeiasctr5i omeneasctr in acelagi timp, suprema $i apropiatz la maximum, persoanf, spre carepreotul ?nsu$i indictr, fiind gi dintre oameni, dar av2nd gi misiunea de sus prin trinnt-tere; av2nd gi ctrldura concreta a omului, dar qi rrspunderea de a aduce pe Hristosaproape de semenul seu, sau in legtrturtr cu el. El il face pe Hristos cu atat maltransparent, cu cdt rdspunderea sa fa1d. de Hristos il face str se predea mai mult Luiin aceasti misiune, smerindu-se mai mult pe sine.AIegAnd o persoand gi trimi[2nd-o cu imputernicirea de la Sine prin Biserictr,pentru strv2rqirea Tainelor, Hristos poate str-$i comunice gi cuvdntul Stru gi cuvlntultlespre Sine ptrstrat in mod neschimbat in intreaga Bisericd, ca mijloc de unitate, prinItcrest cuvdnt, care constituie conlinutul rugdciunilor Bisericii, se explicd credin-Cio;;ilor chiar intelesul Tainelor qi datoriile ce rezulttr pentru ei de a folosi puterealor pentru a intipdri in ei in mod actual chipul lui Hristos. preotul gi episcopul astfelitl(]osi de Hristos primesc 6i imputernicirea cdlduzirii pastorale a credinciogilor sprenrinruire.in rezumat, elementele constitLttive ale Tainelor sunt: mijloacele materiale ptin.are Hristos insugi igi comunicd harul mdntuitor prin m2na preotului, prinrttgltciunea 9i declaralia constatatoare a lui gi prin mdrturisirea credin[ei qi angajarea

t't't'tlinciosului (la Botez o face napul pentru primitor). Taina se produce prin actulprt:otului inso(it de declaragia constatatoare a lucrdrii lui Hristos; ea se strvdrgegte giPlin atingerea m2inii preotului in mod direct sau printr-o materie de trupul primi-krrtrltri, pe baza mdrturisirii credinlei lui gi insolittr de declaratia constatatoare aplc


10/10

24 TEOLO GIA DO GM A'TrcA ORTOD OXA

acest contact, primitorul Tainei intrtr in legtrturtr directa, initiall sau sporittr, cul{rlstos 6i cu comunitatea Bisericii, ca trup al Lui. De aceea primitorul Tainei igimlrturisepte credinla direct in Hristos, pi preotul, strvdrEitor al Tainei, il prezinte peI-lrlstos ca fiind cel ce-gi imptrrtlqegte harul Stru. Hristos insugi S-a folosit de tintr lavindecarea orbului, dar uneori a vindecat gi prin atingerea directi a celor bolnavide mAna Sa, Legtrtura directi in care e pus primitorul Tainei cu Hristos o arata cudeosehita claritate mtrrhrrisirea credinciosului la primirea Euharistiei. in aceastdmerurlsire credinciosul se adreseazd direct lui Hristos, artrtdnd convingerea ci Ellnsugi il imparttrqepte cu trupul Sdu. Prin cuvintele preotului: r'impirttrgeqte-se robul[rl Dumnezeu (N)" preoful constate numai acest fapt. Preotul nu se interpune intreI'lrlstos 6i credincios, ci prileiuiepte intilnirea lor. Aceasttr constatare despre lucrareacllrectd a lui Hristos prin acordarea harului Stru o face gi episcopul la strv2rqirea hiro-tonlel $i preotul in Taina Pociinlei, de$i aci iqi adaugl 9i el iertarea din partea sa.Deci se poate admite cd qi la Botez, prin cuv2ntul: rrBoteaztr-se robul lui Dumnezeu(N)il, sau la Cununie, prin cuvdntul: "Cununtr-se robul lui Dumnezeu (N)", preotulcc)nstata nu infdptuirea unui fenomen impersonal, ci lucrarea directtr a lui Hristosasupra primitorului Tainei, sau int2lnirea personald a primitorului Tainei cu Hristos.Din toate rezulta cd strvirgitorul propriu-zis al Tainei este Hristos insugi in modnevauLlt.tn ce priveqte numtrrul Tainelor, trei dintre ele sunt Taine ale unirii depline cufir.lstos ni ale intrdrii depline in Biserictr (Botezul, Ungerea cu Sfdntul Mir,tluharistia), floui, ale reinttrririi in Hristos a celor imbolnivitri sufletegte sau trLlpeste(lrocainta, Maslul) 9i doutr, milloace prin care se acordi primitorului puterea de atmplini fie misiunea speciali a sivArEirii Tainelor, a propovtrduirii cuv2ntului gi aptrstoririi unei comunitltri biserice$ti (Hirotonia), fie indatoririle speciale legate deviata de ctrsltorie (Cununia). Despre raporturile dintre aceste Taine se va vorbi laalt loc.

ilSfintele Taine in special

ATainaSf2ntului Botez

Prin Taina Botezului, instiruite de M2nruitorul, omul care crede in Hristos serenaSte din apd Oi din Duh la viala cea adevdratd in Hristos qi devine membru alRisericii. Taina se sdv1rqe;te prin intreita scufundare a celui ce se boteazd,, in apd,,in numele Sfintei Treimi. Sivdrpitorul este preotul sau episcopul; numai in caz deurgenp, din temerea de moarte apropiatd a celui ce are str primeascA Botezul,dceastd Taintr" poate fi sdvdrqitd de orice membru al Bisericii. Aceste componente secer ldmurite pe rind.r"j(*lJ Unirea intre aptr qi Duhul Sfint ca sin al omului nou

Din lucrarea Duhului Sfint asupra apelor au luat fiintr4 in Fiul (Col, 1, 16) toatefbrmele definite de existentrtr creatd., la incepurul lumii (Fac. 1, 2). in mocl special afost creat la ?nceput omul cu vtetea Tattrlui, dupd chipul Fiului pi in Fiul ilt pdnsuflarea Sf2ntului Duh (Fac. 7,2;2, 6).Apa originarl, din Biblie, nu este identictr cu apa definitd de duptr aceea. Darea nu e nici o materie care sttr de sine in fala Duhului creator, putandu-se face dinea orice. CIci qi ea este creatd" de Dumnezeu qi are in ea in mod virtual ra[iunile gipoten[ele existenielor definite - chipuri ale ratiunilor Logosului - ce vor aptrrea prlnsuflarea Duhului. Apa aceea nu era cu totul pasivtr. Era o energie indefinittr, nelu-minattr de nici o determinare, clar intr-o miqcare universald, nesolidificatd in nici unfel, av2nd in ea, prin crea(ie, raliunile tuturor' lormelor de existenltr, create gisustinute dupl chipul raliunilor Logosului creator qi conselator. Duhul dumneze-.iesc, reprezentincl aceeapi fluiditate pe planul spiritual, face ca "apa" originar{ stractualizeze formele inscrise in ea virtual prin actul creator al Logosului, in fr:rmecarc aratl, in ele in mod definit chipurile ra[iunilor Logosului..Duhul desdvArgegteastlel, iradiind din Logos - pe de o parte transcendent, pe de alta prezent in ea *c:r'ca(ia intiintrata de Logos. Duhul Sfdnt cu f'luiditatea Lui, unit cu f'luiditatea acelelrupe originare, e fb4a de formare continua a efisten[elor definite de toate gradele,

Documents

Dumitru Staniloaie Despre Sfintele Taine in General