Dumitru Staniloaie - Dumnezeiasca Euharistie

8/3/2019 Dumitru Staniloaie - Dumnezeiasca Euharistie

1/14

55 TBOLOG IA D O GMANCA ORTOD O(A

lucrarea fieceruia. Astfel, prin faptul ctr Duhul Sfdnt impdrttrpit ?n aceasttrTaine alxlpe om in dezvoltarea unor daruri speciale, el promoveaza catacterul distinctiv per-sonal al lui, Dar prin faptul ce acesta e Duhul Bisericii intregi, se arat[ ctr persoananu se poate dezvolta ca persoane decit in comunitatea bisericeasctr, cu ajutorul eigl lucrind in favoarea ei.

Mai e de rnentionat cdTalna aceasta, stdnd in str2nsd legdturtr cu cea a Botezului,nu se repete.

CDumnezeiasca Euharistie

1. Legltura intre cele tnei Taine ale initierii (introducerii in Bisericl)"Egtr#*:y!!: !*ym1#3 sunt cele trei Taine prin care ce].c_e-.pte!e..it1.Il.{tft9s.este r;qit dpplin,cu..nl,sau introdus deplin in Biscricd. Ele sunt cele trei l*qle.ala

!iltif:-li.Daci Mirungerea dtr. puterea dezvolttrrii vietrii celei noi in Hristos prirnittrprin Botez, prin Euharistie se desav2r$e$te aceastt viald ca unire deplina cu Hristos,sau cu Biserica. Dactr $orezul este Taina i"gp.ggl"i, Mirul, Taina miilocului, Euha-riptia este.Taipp,sfirpitulrll gall, a {egIy{-r;-r11*Desigur, noul membru al Bisericii, de$iprimegte indati dupi Rotez gi dup4 ungerea cu Sfdntul Mir Euharistia, nu se poatesocoti ajuns la desdvdrgire, din punct de vedere al contributiei pe care trebuie str odea pi el, Dar el are concentrat in sine tot drumul stru in Hristos, care, pornind delaBotez, are sd inainteze prin contribufia adusd de el sau prin folosirea puterii datepentru acest drum intreg, pdnl la starea care incoroneaztr strtrduinlele sale de a dez-volta viatra cea noutr primittr in cele trei Taine. Starea aceasta finaltr trebuie str seintiplreasctr mereu ca potenp prezenta a Sa in fiintra omului prin Sf2nta impdr-U$anie, pentru a-l atrage pe acesta spre ea, pentru a efectua asimilarea tot maiaccentuata a lui cu ea. Destrvdrgirea trebuie feite anficipat sau pregustata in modmereu reinnoit, rdm2ndnd pe de alta parte o'tintz atractive pentru om.

Euharistia este Taina care incoroneazi Botezul gi Mirungerea iu numai ca ple-nitudirre a puterii $i a viefii celei noi, inceputtr virtual prin Botez 9i avtnd in ea pute-rea vlrtuala, dezvoltattr prin Mirungere. Euharistia implica in ea puterea mortii de-pline fag de existenta separati de Dumnezeu, inceputtr prin Botez Ei dezvoltata prinMlrungere.in not.z cel ce crede ?n Hristos moare ptrcatului, sau moare ca om vechi, iudndputere din moartea lui Hfistos pentru h trei cu El viata intru'ascultare de Dumnezeu.Dar ln moartea aceasta a ornului vechi e inclustr gi.o oarecare moarte ca predare aexistentei proprli, lui Dumnezeu. Ftrrtr cea din urmtr n-ar putea fi cea dint0i. Dar de

SFIJVTEI,E TAIIVE fN SPECIAL

aceasta devenim apti prin Euharistie, Existenta noasre pdm6nteascd,e rnentifl.ileduptr Botez pentru lnnoirea pi dezvoltarea ei ca via1tr in Hristos, prin vlfirfi, av1ndin ea amdndoud felurile de mo4i, Iar puterea pentru aceasttr viatl pi pentru amhn-doud felurile de mo(i e luatd nu numai din Hristos care S-a nascut curat $i a mufltpentru plcatele noastre; ci $i din Flristos care a murit prednndu-Se Tattrlul ca 3[invie la via{a de veci. Iar moartea pentru pdcate gi puterea pentru viata cea noueprimite prin Botez se dezvolte din puterea Duhului lui Hristos Ei a vietii lui 'Hrist6sduptr naqterea qi dupi botezul Lui, odati cu primirea Duhului SfAnt prin noiei $iMir, gi din moartea Lui pentru picatele noaslre, iar predarea noastre lui-pumnezeuspre inviere, primitl prin Euharistie, e din moartea lui Hristos, ca predare Tattrlui, 9idinjnvierea Lui.(in nuharistie, omul renascut in Hristos si intarit prin Duhul Sfint nu se malune$te cu Hristos care Se naSte $i moare pentru ptrcatele noastre, ci cu Hristos caremoare la sfirgitul activittrlii Sale, pentru ainvialaviafaeterna]

Euharistia q4qg9!-g. 19f.|.q l9lp.u"t"g.T93.p9ntry.. a*pr,eda-rslal existenta noastfxlui Dumnezeu, spre a o primi umpluttr de viala Lui eterna, asemenea lui Hrlstos,prin invi6ie, Euharistia nu este atat pentru viata reinnoittr de pe ptrmint, duptrasemlnarea vielii de pe pdmdnt a lui Hristos, ci mai ales pentqu viala de veci. Eapresupune ctr omul a progresat sau va progresa dincolo de via[a innoiti de pepdmint, pe care o va realiza din puterea Botezului gi a Midui, intr-o viatA eterna,adictr dincolo de o via1tr care s-a consolidat in curetia primitl la Batez pi in virtutidin puterea Tainei Sfdntului Mir, deci dincolo de o viali ferittr de',ptrcate, la viataeterne. Pentru pdcatele care se ntai sivirgesc dupi Botez gi dupl Mirungere 8eobtine in general iertarea prin Taina Pociintrei. Dacd se spune pi de Euharistie cIeste sp.{9^.iert21.q4*p-*"?:9JpJ gi nu numai spre viala de veci, acesle pecate iuni cale,.u." ur\.ai remii"-ltiiTrii,S.,Sp"1glip;9;ne#&&*i n-au putut fi igrtate "in TainaPocainlei pe baza marhrrisirii. in mod principal Euharlstia sq dd-pentru."viata d*vrrldesi-per$.*.1.*.r3,r.r.s.-gsepltl';r*"-u.,t."ijtpa&l,ma#Oar planul vietii eterne nu se suprapune numai planului vietii pemantegtlreinnoite, ci se 6i inlerfereazd cu acesta gi amindoutr se sustin reciproc. De aceeaEuharistia nu se dI numai la sf2.r6irul vieflirptrmdntegti, sau duptr deplina ei consoll-dare in bine. Viala eterne, sau.Hristos cu viala Lui eterne, intiregte nu numai ca per-spectivtr, ci pi ca aryune, migcarea vietrii noastre p4mdnteqti spre ea, susftnand Prlnaceasta in ea inndirea in curtrlie pi virnrtri, Euharistia fiind astfl Fi un aiutor pentruca vtala noastre pdm2nteascd str inainteze spre via{a de veci. l

-EyI:**r"I.le prB"u-lu1e&enltrqaglglis ce lucreaza in yiqp-,.1pas.1f4 P4fna{}q9?iqlatl,flgand:o" spre ea; e steaua polartr ce ctrltruzegte corabia vielii noastre pe valurileexistenfei plmAntegti; e fermentul sau aluatul care prefacei viala noastrl plmnn-teasce treptat in viafa de veci. Yiala cea noutr din Botez, ce urmeaz2l modii omglulvechi, nu poate exista fere perspectiva $i ar'r'una rrietii de veci suslinuttr de

57


2/14

5tt ' I'IX,)I"OG IA DOGMATICA OR'K)DOXA

lluhiu'istie, I)e aceea Euharistia se dd indattr duptr Botez 9i dupn Mirungere. via(at:ca notrl de pe ptrmant n-ar avea nici un rost gi nici o putere ftrrz perspectiva giirrurrna invierii.sf?ntul Apostol Pavel spune: I'Deci ne-am ingropat cu El in moarte, prin Botez:aga incflt, duptr cum Hristos ainviat din morfi, prin mtrrirea Tatdlui, tot ag,a pi noi strurrrl:lAm intru innoirea vie{ii; cd. dacl, ne-am ftrcut cu El o singurd tulpind intruilscrll4narea mor(ii Lui, vom fi p4rtagi gi invierii Luiil (Rom. 6,.4.5)....,,Noi totdeaunal)tlllam in trup moartea lui Iisus, ca gi viala Lui str se arate in trupurile noastre...irtiintl cx Cel ce a inviat pe Domnul Iisus ne va invia qi pe noi cu Iisus pi ne vailrlhtiga impreun{ cu voir' (2 Cor. 4,10-1.4).[)aca mdrturia apostolilor ne dtr cunogtinla invierii lui Hristos ca un fapt exte-tltrl nr:ttd i,i siguranta cd dacd. El a inviat pi noi vom invia, Euharistia ne face sd avemirr rtrti inEine invierea lui,Flristos ca putere,care ne conduce spre inviere gi s-o pre-l{r,r$tatn intr-un, anumit fel. Dar dacd, prin Euharistie avem in noi pe Hristos care anrrrlit gi a inviat; noi ne pregdtim prin El gi pentru moartea rcale a, noastre, ca pen-lrr,l (r rnoarte pe care o vom depdgi ?n El, sau am gi depdgit-o spiritual ?n pregustareaitlviclii Lui 9i in lucrarea ei in noi. Astfel Euharistia ne da nu numai outerea de auruli lpicatului ei de a ne preda tui dilnilEilflioi S', o;;i-ffi"artdi-rsaia arunci

,ctrnd va v.eni* aga cum a primit-o Hristos ca un dar oferit Tattrlui, ftrrtr nici o temere9l indcrial[ in privintra existentrei noastre veqnice. Ea ne dtr puterea de a muri atuncie:Ancl va uebui, nu numai I'intru asemtrnarea morfii lui Hristos,', ci in mod real, ca gil.il, rrvnnd lucrdtoare in noi aryuna viefii vepnice la care vom trece. Uniti cu Hristosin Etrharistie, nu ne mai temem de moarte, cdci purtlm in noi trupul lui Hristos celitrviat c:a leacul sau. doctotia nemuririi, sau al nestricf,ciunii eterne, cum numescSlittlii Pdrinli Euharistia. "Cel ce MI mtrndncd pe Mine, viu va fi prin Mine", a spusMiirrtuitorul (1n.6,57); sau: "Cine mtrndnctr aceastd pAine (care s-a pogorAt din cer)i ivitr va Ii de-a pururil' (In: 6, 58);, sau: "Cel ce rndndncd trupul Meu gi bea s2ngel$ ,Meu are viatrd vepnic[ 9i Eu il voi invia in ziua cea de apoi" (In. 6, 54). Cici "cel cArn0nanca fiupul Meu. gi bea singele Meu, rtrm2ne intru Mine 9i Eu intru el" (In. 6,56), Cal ce are pe Hristos cel mort dar inviat in sine, prin Euharistie, poate spunecu, Sflntul dpostol Pavel: "Moarte, unde este biruinta ta? Moarte, unde este boldulleu?" ( 1 Cor. 15, 55).

.Sl0ntul Eutihie, patrianhul Constantinopolei (553-557), deosebegte intre jertfatrrlnich, a Domnului de la Cina cea de Taind, intre moartea Lui reali de dupi aceeagi inlre clestrvdr$inea rnortii tainice care incepe din ziua invierii. Moattea tainicd a luil,lristos o realiZflrn, gi. noi in Botez, cea de a doua, in mucenicie sau, in afard denrrrccnicie, in moartea noastri reall. Lar desdv2r.$itul PaSte tainic, de care de strtnlelegcm c{ leagi Euharistia, o efectuim in ziua invierii59.5g. SfAnrul Eutihie, patriarhul Constantinopolei, Despre Pa,tte fi despre Euharistie,P.G.,

t36, 2, c


3/14

TEOLOGTA DOGMANCA ORTODOXA

el ln lnviere gl pentru lmperte$irea noasfie mai adevdrat{ de Hristos cel aflat ?nctarea de inviere gi de depline moarte tainictr duptr inviere, imp{fta$ire ce va avealoc cAnd gi noi vom fi inviat cu Hristos.Trebuie mentionat cA. moartea tainice in Hristos, de care ne implrttrpim inEuharlstie, in grad mai accentuat decat in Botez, ca pregtrtire pentru moartea noas-trd reala pi pentru moartea tainice deplinl de dupi aceeal nu se opune pregusteriiconcomitente a invierii in viata ptrminteasctr reinnoiti 9i sttrrii depline de inviere dedup4 moartea noastre reald; ci.ci moartea tainictr, de scufundare in Dumnezeu,tnsoflte de un sentiment fericit de topire ?n El, ,care nu e desfiinlare, odati ce sepoate ffai acest sentiment, e scufi;ndare in viata infinita cate e Dumnezeu gi, prinaceasla, sorbirea unei viefl nemuritoare gi plenare, din aceea. De-abia murind tainictn Dumnezeu, persoana noastre se realizeazd plenar, se umple de viatra nesf6rgitd ginetrecatoare,

Dar moartea tainice are o gradalie activtr inainte de moartea noastre realtr; decigl pregustarea invierii, cu progresul ei in noi. Nu numai moartea omului vechi inRotez este o uitare a omului din trecut, ci Si repetatele mo4i tainice de dupl aceea,ffAite prin repetatele impartrsiri. Prin fiecare producem o discontinuitate cu stareanoa$tfa ffecute, lansindu-ne spre o alta noutr, superioartr, conform epectazelor(intinderilor inainte) ale SfAntului Apostol Pavel (Filip, I, L4) Si Sfdntului Grigorie deNyssa, Dar discontinuitatea cu starea din trecut nu inseamntr desfiinlarea identiteuinoastre personale, iar invierea la o stare superioartr e posibild, pentru ctr ruperea destarea veche gi iegirea la o stare noutr, superioartr, se produc nu prin scufundare inneant, ci in Dumnezeu cel care e nedeterminat, dar nedeterminat prin infinitateavielli, nu pentru golul negativ al vietii.

SfAntul Maxim Mdrturisitorul vede aceeagi gradatrie intre moartea cu Hristos,pentru care primim puterea in Botez, $i moartea tainici mult mai deplintr, pentrucare primim puterea in Euharistie: Botezul ne dd puterea pentru moartea inclintrrii. voii noastre spre pacarc, in vederea unei vie[i pZmdntegti innoite; iar*Euharistia ne

il - .la prrt.rea,sa.primim moartea reala $i vi4a" defuplinviere6o, intrucdt prin ea primimmoattea tainictr mai deplini pi deci pregustarea ?nvierii, de care se vorbe$te la SfAntaImpartapanie.De aceea Sfdntul Apostol Pavel scoate din pregustarea invierii, pe care o avemodatd cu neptrsarea fald. de moarte, -prin care trebuie se trecem cu Hristos pentru alnvia cu El, curajul de a suporta inaintarea mortii ln omul nostru cel din afartr: "gtiind

60.Quaest. adThalas.30,Filoc.rom. III,p. 114:"Botezulfacemoafta aplecareavointeinoastre spre plecerile vietrii, de dragul virtutrii, iar paharul convinge pe cei evlaviogi se dneadevlrul mai presus chiar Si de via1A". Aceasta inseamnd ctr cine a aiuns la unirea deplinl cuPersoana lui Hristos, sau cu adevtrrul, in Euharistie, nu mai coboarl la virtutile care suntnumal preSdtlre spre aceaste lntilnire, numai efon ln vederea iubir,ii, si nu odihna adevlratd.tn ea, Nlcl moartea, nici viap cu posibilitngile ce le dtr pentru virtuti nuJ rnai despart deI.lrlstos pe cel ce s-a lnt0lnit cu El, ci e in stare se primeasctr Sl moartea pentru El, ptiind caram0nflnd cu El, va trece, prin moartea cu El, la lnvlerea cu El,

60 SFTNIEIE TAINB IN SPECIAL

cI Cel ce a inviat pe Domnul Iisus ne va tnvla gt pc nol cu llgus,,,, nu ne descu'raftrm, gi chiar dactr omul nostru cel din afard se vegte,egte, omul nostru cel dinleuntru se innoiegte din zi in zi; pentru ctr suferinla noastre, ugoard $i de o cllpd, neagonisegte noue, mai presus de orice mtrrire, o cununl vegnicd de mlrire'r (2 Cor,4, 15-17>. Pregustarea invierii sporepte din intiplrirea rcald 9i treptatil, in omul nos-tru cel din ltruntru, a staarii dinamice de inviere, prin faptul cA Hristos cel inviat esteunit cu noi.Ein acestea s-a vezut cd motivul pentru care Euharistia intiperegte in noi stareade inviere, cu care vOm deplEi moartea pe care vom avea s-o ffaverSdm, este unirEhin gradul deplin cu Hristos care a invins moartea prin care a trecut 9i Se aflI tnstarea de moarte tainicd destrvirqitf 9i de inviere. Dac{ pfinr Taina Bbtezului tt prtflcea a M!ryngierii, de6i Hristos S-a sdldEluit "in noi cu moaftea gi cu invierea LUl,ne-a fecut pro.prie truinai'iulrarea tgi,!1.Duhrl Sf2nt care ne dtr puterea sx muflmomului vechi 5i se ie$im la o viatr{ noui in mod nedeplin, ln Euharl$,$E."$e'Unegtqcy-n9j'.plin..i[s-.pf .Iruput sisingele Lu,i, .dtn .care kadiazd aceaste. flltefg'.. lnn"triirti., noi m-dncam.trupul Lui- qi bem s1ngele l,ui, mort $i -EYia1fllP,19-v+1t1111,prin aceasta ete iiti iaiitatea lor 9i trupului pi s2hgelui nostru, care poartl, astfel tnele impreuna iu Hristos moartea tainice in Dumnezeu gi pregustarea inviedt ce selucreaztr in ele. FXrX tndoialf, trupul pi sdngele lui Hristos rtrmAn 9i trupul 9i stngelcLui personal. Dar ele sunt prelungite in trupul pi sAngele nostru, inc2t aceStea geincadreaz{ in trupul pi sAngele Lui, primind calitatea lor. Rezulttr astfel pe llngltrupul personal al Domnului, gi trupul Lui extins, fere sil se poate desplrgi lntre ele,dat fiind c{ focarul trupului extins e trupul personal al Domnului.Prin aceasta, puterea mortii tainice a trupului lui Hristos pi a invlerli 9l aincoruptibilitetii Lui se adXncesc prin trupul 9i prin sdngele nostru in sufletul nos'tru, ca ni6te puteri care vor putea sI reconstituie trupul nostru inviat Ei incoruptlbtlla invierea cea de obgte. La aceasta va ajuta 9i faptul cI raliunea trupului lui Hrlstos,unitd ipostatic cu Logosul dumnezeiesc, $i-a impus deplin puterea asupra materlelacestui trup, pnevmatizand-o, dat fiind cX in esen[[ acest trup este o ratlune plasti'cizat6. lar aceaste purere se e)iitinde din el pi in trupurile noastre treptat, av2nd strse extinda deplinl la inviere nu numai asupra trupurilor noastre, ci asupra intregltlumi materiale, ftrcind transparente toate ratiunile ei, sau pnevmadzand-o tnheag4.

Unirea cu Domnul in Euharistie e o unire deplin[ tocmai pentru cd El nu maleste lucr[tor in noi numai prin energia adusil in noi de Duhul Sdu, ci cu truPul 9lcu s2ngele Lui, imprimate in uupul pi in sAngele nostru. Iar unde e trupul gl sEn'gqlg SIu,,e przent $i lucrtrtor,in nood deplin insqi suhiecnrl lor'Deci lnsugi sub-lec'tul lui Hristos, ca subiect al trupului 6i sAngelui Stru, ffS face prin Euharistie su,hicctdirect al trupului pi singelui nostru',,cu care sunt unlte intlm trupul 9i sflngele SIu,care au dat piin aceasta calificarea lor trupulul 9i s0ngelui nostru, imprlmAndu'se lnele, gl care $l-au unit lucrtrrile gl stmtlrile lor cu lucrtrrile $i cu slmtlrlle trupulul 9t

61


4/14

62 ?8C)tr@6IA IID@GMA|IICA, OfrTOID Oril,

eangdluirnostnr.rlar intrucat:gi,fiecare,dintre noirsuntemrsubiect,alitruprtlui.Si,sdngeluino8tru '9i :zil ilucrlrilor tpenetrate de r.tnlprtl .gi.de rlucrdrlle lui .Hristos, ,noi ,ne afldmirnpreund subiect cutllristos'al'tnlpului nostrurdevenitgiitrupul;Irui sau,al tn-rpuluil,ui tlevenlt,$i tnlpul nostru. lnifond.viata,eea,firtr,de,moafie creigte,in noi,din,intimi-tgtea concreH gi'suprem{rin,care .am inffaf,,r{pfinsm."gi,cregtqgrprinfiufrariOtielc.g_Fsruoana,ilumneaeiascd.:a'CuvjAntului, Care,a,redlizat putinla,acestei,intimitd[i cu;noipi a comunicerii vietii Sdle tlumnezeieqti'truprilui.nosiru,prin trupul omenesc a$urnatderEl, umplut,de;aeeastd viagl prin rnoartea'hui,real{, prin biruirea,rnorfii"suportatedeiEl, prin starea'derrnoarte tainicd'gi de:inviere. Prin intimitatea gi comunicareaaceasta desdvdrgitd au El, noi'trdim stdrile, sim{irile gi lucrdrile lui,Hristos.gi El letrdie$te pe ale'noastr'penetrate'9i calificate,de ale [,ui. 'lDe acum nu]rnai trltiesc"eu,ci'l-Iristos ffaie$te in,mine'l, a'spus Sfdntul Apostol'p.avel (Gal. 3, 2O). rin,fond,unireadeplina intre Hristos gi noi, realizat prin Euharistie, e merruria.supremei iubiri,a,Luif'ata de noi, pi aceasta e'baza comunictrrii mutuale destrvir.pite;intre;EI.gi,nol61.lJnirea deplin{ in care ne atrage Hristos cu'sine prin,prelungirea sa cu trupulsdu in noi, inseamntr pi o unire a noastra cu ceilalli credinciogi, in care Ee pre-lungegte Hristos cu acelagi trup al Stru. De aceea,.Euharistia este.$i:actul de reahzareql sporire continua a uniti[ii depline a Bisericii, ca trup extins d.l lui Hristos,

deoavArqind pi in acest sens lucrul'inceput prin Botez 6i prin Mirungerd62.Unirea cu Hristos in Euharistie este baza gi izvonil unei depline iubiri'intrerffidularele BiseriCii, ceci"toti membrii ei sunt "contrupep[i'r-nu numai cu Hristos, cipl lntre ei, Fiecare trtriegte pi simte viap tuturor celorlalli, ca viatri'luminatl de minteaacelulaqi Hristos 9i sensibilizattr qi'imputernicit.d spre 'bine de :Duhul aceluiagitlristos. C{ci toti sunt nu numai hruditi, ci rcontrupe$ti, (Ef..3,,5) curHristos gi intreo-laltd, lncdt,nu-pi mai despart, dactr aduc ai aportul voinlei [or, interesele, gdndurileqt cimtirlle. in sentimentul ,lor de topire,in Dumnezeu, ca moarte tainictr cu FJristos,qi ln,pregustarea stirii de inviere, nici unul-nu,-s,rn?i di,stinge deiceilalti,,deEi,in61. sfantul Ioan Guri de Aur, omit,46 Ia Ev. Matei, laJ. Bareille, oeuvres complites

d


5/14

64 TEOLOGIA DOGMANCA.ORTODOXA

2. Prczenla reall a tnrpului qi sangelui Domnului in Euharistie,pi prefacerea piinii qi vinuluiDacI in celelalte Taine Hristos este prezent in chip nevezut prin lucrarea sa, inEr"rharlstie este prezent prin insugi trupr,i gi singele seu sub chipul piinii pi vinului.

Prin aceast{ Taind El Se dtr deplin membrilor Bisericii, adicd Bisericii, constituind-ogl sustinand-o deplin ca trupul Stru extins, intrucat duce pand. la capdtsdl{gluirea Luiin cei ce cred,r)ar rostul acesta il imprinegte Euharistia numai daca ea inseamn{ prezentarcala, a lui Hristos cu trupur gi cu sangere sdu sub chipul painii gi vinului spre a-Lptiml in leuntrul nostru. Despre aceast{ prezen{i trebuie sd se vorbeasctr deci inprimul rdnd.I /^\j ^ f .lr)Prezenfa redr a tnrpului pi singelui Domnului ar Euharistie. Euharistia estermpllntrea lconomiei m0nruirii, a iconomiei iubirii lui Dumnezeu fald de oameni pia unlrii sale cu noi. Dactr Fiul lui Dumnezeu a voit sa vind, atdt de aproape deoamenl incat s[ Se uneasc{ cu ei, ca singur mod al m2ntuirii gi indumnez"irii tor,El nu se putea mul[umi str Se intrupeze numai ca un om cu intenlia de a rtrm0neseparat de ceilalqi, ci ca sd meargtr mai departe, intrup0ndu-Se a6a zicind in togioamenii, neimpiedicandu-i de a rim0ne persoane deosebite Ei neincetdnd de ardmf,ne El insugi o persoani deosebite pentru practicarea iubirii destrvArgite. El tre-bule str vina in noi, dar nu o singurd dattr, ci mereu, deci pe de o parte trebuie strfie in noi, pe de alta str rimin{ deosebit de noi gi mai p."rw de noi, ca sd poateveni mereu intr-un mai mare grad in noi, spre sporirea continue a relagei de iubire,spre alimentarea iubirii, care se aratd pi prin unirea trupului nostru cu trupul $i cus4ngele sru preacurat. un prieten, desi ti-a devenit interior prin faptur ce il s-adllruIt o daH, u se ddruiepte mereu, sporind interioritatea lui in tine.sfantul Ioan Gure de Aur spune acest lucru i" ,""JJ "i*ri"r,;orci a venir laflrea noastrtr, e vddit cr a venit la tofl; iar dacd, a venit la to1i, a venit gi la fiecare.,.Ctrcl se une$te cu fiecare dintre cei credinciogi prin Taine pi hrrnegte p.i" ii"" i"r"iipe cel ce i-a ftrcut, Iar prin aceasta te convinge iartrpi ctr a luat trup,,i5.Frclnd aceasta numai din iubire, o face pentru a da oameniror viala duhovni-ceascl cea adevrratd. cei ficuti de Dumnezeu nu pot avea viatra qi nu pot spori inpa dec2t din El, ca surstr a viegii, De aceea Dumnezeu ii na6te din nou. Dar Dum-nezeu nu-l poate Iesa pe cei ntrsculi din El fare sa-i hrineasci cu viata din sine.Dacd unele mame duptr ce au ntrscut un copil, il dau altei femei s{-l altrpteze dintrupul lor, cici in deftnitiv slngele lor nu e mai bun ca al acelora, Dumnezeu, duptrce a constatat ce oamenii nu pot dura etern fdrd, viala din El, ii hrtrnegte EI insugicu viaga Sa, pentru ca str sporeasce in viate gi s6 rtrmdn{ etern in ea.65. omll, 82 le Matel,la Barellle, vol, l!, p, 146.

sfltlmrr,B rervrfrysPgcatr

Astfel Euhafl'stia este ufinatea frreascd a Botezulul, Drctr Botezul e o renagteredin Hristos, Dumnezeu-omul, Euharistia.spteolr.rldlr.aomul,uldtn-El. Amnndorlurmeaztr din tntrupare, care ejtg.,q_e,.mnu! iubjr,ll,fui".Durnnczeu faH,da"oarnenl, ,,Pe l2ngd aceea, viala adevdrattr, prezente in singele lui Hristos, se manifest{ $in puritatea lui. Un sdnge intoxicat este un sdnge pe cale de descornpunere, Dgaceea "El insu$i ne hrtrnegte pe noi cu sdngele propriu gi ne impleteste pe nol,tntoate cu Sine"6, cdci singur sdngele Seu este pr.a*rat.Asigurarea despre prezenta Sa realtr in Euharistie cu trupul gi cu sZngele SIu gfsemnificaliile acestei prezente, cu explicarea posibilitrgii ei, ne-o da insugi Mnnrut-torul. El a pusbaza ei prin actele Sale, a instituit-o gi a ltrrnurit-o prin cuvintele Sale,M2n$ifo.rulinstinrle.fomatTaina-Buhasisci@Lla"Giaa c.ea-d9*Iam*" atAt prin cUylnrtele pal ql pr.1t prima seyiqpirq -4*gi ,de citre .El toslrt cu acea ocazie, Iisus[$gfndpdinea, a binecuv2ntat, a fudnt qi ddnd ucenicilor a zis: ,,Luati",m4ngl{,,agqil3-eptetrupul Meu"; pi luind palrarulti mulEumind, le-a dat lor, zicind: ,,Beti dintru acilatoti, acesta este singele Meu, al fulgii celei noi, care pentru mulg se varse spftiertarca pacatelor" (:Mrt. 26, 26.-SELlin Evanghelia de la Luca se adaugl,la oferl.reatrupului, la cuvintele "caET6'de pentru voirr, 'raceasta se o faceli intru pomenlreaMea" (Lc. 22, ']..9). La Marcu (1,4, 22-2D se dau numai cuvintele de la Matel,Dar mai trebuie observat ci duptr toti trei evangheliEtii sinoptici, Mlnqultorul amai rostit pi urmtrtoarele cuvi4te, duptr Luca, imediat inainte de oferirea tmpulul gla sdngelui Siu sub chipul piinii 9i al vinului (Lc. 22,18), duptr Matei gi Marcu, ,lme-diat duptr aceea:'rCi vd spun voutr: nu voi mai bea de acum din acest rod al vlel,pdnl in ziua cdnd il voi bea cu voi nou irtru impara$a Mea', (Mt. 26,29i Mc. 14,25). Din aceste cuvinte Ei din faptul ctr Mdntuitorul spune, oferind piinea: ,,ntcgst4este trupul care pentrx voi se fr2nge", iar oferind potid: ,,Acesta este slngele Meucare pentru voi se varsl spre ieftarea ptrcatelor", rezultl ctr Euharistia igi are temelulin jertfa de pe cruce a Mdnruitorului, iar pe de alta, cd in ea va fi prezent in toetetimpurile viitoare trupul gi sdngele Stru cel inviat. invierea Lui va face nou vlnul,deci gi s2ngele Domnului, pe care ni-l va imprrtrpi in aceasttr Taintr intru lmprrrtiaLui care incepe odate cu Biserica. Dactr Hristos nu S-ar fi rtrstignit pi n-ar fl invlat,n-ar fi fost posibiltr Cina cea de Taintr 9i Euharistia din Biserictr. Hristos trtripgte lacina cea de Taintr anticipat gi tainic moartea Sa pe cruce, dar gi moartea talnictr dedupd aceea.

Desigur, ca sI Se rtrstigneasctr gl str invie, trebuia str Se intrupeze. De aceeabazaEuharistiei este asumarea trupului nostru, jertfirea Lui pentru noi gi invlerea Lul.Euharistia de "la..qipa.,.99lds ,Talnd.este- 4ntl.cJpa$e,latntcil.a,iertfetdepe GCgcr,ra eta tnvierii. Este dovada cd Hrtstos a uztt la ctna cea de T^4t4f,.$"JB,gCJ6ls{t,{g.fiSffifu]Sa si invterea Sa, asa cum le ,i td'iiiiiuharistia Bisericti, ca se'i'J'iil;;HiliT.-'trupul 9i in singele nostru.

66, rhtd,5 -Toologh Do3nrtlol - vol. III

65

ril


6/14

66 'noloaA t>ocMATtcA oftToDoxAASa cum au fost necesare Jertfa pe Cruce gi invierea Lui pentru instituireaItfiarJstiei, a$a a fost necesard Ai Cina cea de Taind. Pdrd, ea apostolii nu Ei-ar fiinsrrgit in mod real moartea gi invierea tainicl a lui Hristos gi nu ni le-am fi insugitnici nol; nu s-ar fi fecut trecerea de la moartea Domnului pe Golgota gi, de lalnvierea Lui, la triirea lor de ctrtre noi, sau la trtrirea lor de cdtre El tn noi. in afard,


7/14

68 TEAL@A DOCMA7:rCA ORTODOXA

blll prefacerea euharistictr gi mlncarea mintuitoare a trupului Lui. Pentru ctr numainceegta va tnsernna deplina unire a dumnezeirii lui Hristos, cu trupul S{u asumat deEl, gl prtn aceasta gi unirea Lui cu noi sub chipul pninii pi vinului prin acest trup.Ctrcl numai prin aceasta trupul Lui ne este spre vial4 eteme. Avem in aceasta decio expllcare a prezentei reale a Domnului cu trupul Ei cu sAngele Lui in Euharistie0i a trebulntei impartl$irii noastre, in Euharistie, de ele.

Caracterul pnevr.natizat al trupului Stru dupt &*viere'gi deei din..Euhar.istie ilaflrme clar $i Mintuitorul insupi, cand anun1tr ctr cei ce vor vrea se intre in via1tr, vortrebui sa mtrnAnce cu credinltr trupul pi singele Lui. Cuvintele acestea sunt o altedovada despre prezenla realtr a trupului gi sangelui Domnului in Euharistie pi o altddovadl a instituirii Euharistiei de citre {1. in cap. 5 din Evanghelia dupi }g33, dupace declartr de mai multe ori ctr numai '!*l_:" niEidnca trupul Stru, pe caie-f't a dapentru viala lumii, va fi viu in vecir' (In. _6r!]); vdzdnd sminteala ucenicilor, Domnuladaugd explicalia: "Aceasta vtr sminte$te?... Duhul este care dd. vialA; trupul nufolosegte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt Duh qi via1d" (In. 6, 63).Adtcil Duhul prezent in trup, Duhul care a pnewnatizat trupul, face trupul Stru hranispre mAntuire gi vial{ in Taina Euharistiei. Ipostasul Cuvinrului dI trupului o cali-tate ca a unuia coborlt din cer, iar Duhul face trupul acesta capabil si fie ridicat lacer (In. 6, 50, 62), sau trup pnevmatizat. Sffintul Ioan Guri de Aur scrie: "Cel cesocotea c[ El este din Iosif nu primea cele spuse. Dar cel odattr convins ctr a cobordtclin cer (pentru cl era format prin Ipostasul coborit din cer 9i va urca la cer prinDuhul care-L va pnevmatiza, n.n.) va da crezare mai uEor celor spuse. Duptr aces-tea, adaug{ Si alttr explicare, zicAnd: "Duhul este care face viu, iar trupul nufolosepte la nimic" (In. 6, 63). Iar ce spune este aceasta: Trebuie sd intrelegeli celedespre Mine, duhovnicepte, C{ci cel ce le inlelege trupeste nu primepte nimic bun...Decl trebuie aqteptat timpul cuvenit... "Cuvintele ce vi le-am spus sunt Duh Ei via[{r'(ln. 6, 53), adictr dumnezeiegti qi duhovnicegti, neavind nimic trupesc, nici cauza-litate natural4. Ele sunt libere de orice astfel de necesitate gi sunt deasupra legilorcle aici"@.

Ceea ce spune Sfhntul Ioan GurX de Aur se poate rezuma in urmdtoarele:f)omnul".p:1:""!..gT=11"cu.{upul in Euharistie gi ni Se poate da spre mincare invederea vielii eternd; intrucnt rqpul Lui e strdns unit cu Dumnezeu-Cuvnntul prinlntrupare, adictr e coborXt din cer, 9i pnevmatizat prin inviere gi tntrl1are, adibtr urcatla.cpq prin coplegirea Lui de_-Du!ru-l dumnezeiesc, ajuns la unirea culminant{ cuF)umnezeirea.

Ftrr4 indoialtr, prezentra Domnului cu trupul gi cu singele SEu in Euharistie qiprefacerea piinii gi vinului Pentru mincarea Lui de cdtre noi este o mare Tain{.Unirea strAnse a acestui trup cu Cuvlntul gi pnevmatizarea Lui de citre Duhul Lui

68, omtl, 47 la Ev. Ioan, la Barellle, tom, 14, p,25-26,

SPINTEI,E %IN8 fN SP8Cru

poate explica posibilitatea acestei prefaceri, dar nu nadul arm se, efectueazl. lncep-carea de a proiecta catev4 raze in rr,fster e condustr numal de intenga de a nu-l ltrsrcu totul opac, ci de a face mai evidenttr profunzilnea gi complexitatea lui,b. Prezenxa tnrpului 9i sangelui Domnului ar Euharisde pt prefacerea panat dvimlui. CuvAntul lui Dumnezeu este Ragiunea in care igi au originea gi m6delulraliunile tuturor lucrurilor. Prin intrupare Ealiu.nea divind ficdndu-Se Ipostasultrupului omenesc atrage in cea mai profunda infriiiita*I'a Sa ragiunea tnrptilfiasumat-ca ihip al unei raqiuni din sine. oarecum Hlj*p:gja Ratriunea dumne.zeiascd. a ragiunilor rururor flpnrrilor devine $-i ratiunq ",mpg"tli psl$el, fara sr odesfiingeze pe aceasta in sine, deci nici trupul. Dar ragiunea troputui Sli.scufundatin Raliunea divintr se une$te acolo gi cu rafiunea p2inii 9i a vinului, care intne$ntrupul, sau sunt destinate sd fie asimilate de acesta. prefacerea raliunilor pltnlt glvinului in ragiunea trupului gi snngelui, care se produce in planul vielii prmflntegtlprintr-un irtreg proces de asimilare naturaltr, se produce tn s2nul Ra$unii divlno,datorite indmiteFi supreme in care ajung acolo cu trupul, intr-o singmtr cliptr, AEtfel,plinea oi vtnul Euharistiei flmdn ffud s temelie a exlstentrgf J.gr in raliunile lor gepkrate,.. ltrman ca simple chlpurl ale ratriunilor lor scufundate -in--ragiunea tnrpglulLogosului intrup41. Dar in Ratiunea. divintr, raliune4 frgpului asumat, igi rggegeglginterpenetrarea deplin4 pi cu raliunea orictrrui alt trup ornenesc. Atarnl numal dedeschiderba fietarui om ca se.accepte aceaste interpenetrare a ratiunii tnrpululDomnului cu ragiunea trupului sru. Acela poate mdnca trupul Domnului, aJunglndin str2nsX unire cu el tn Cuv2ntul lui Dumnezeu in Care-qi are scufundate ra$uneasa. Pnevmatizarea trupului Domnului face transparenttr gi coplegitoare pfezentaIpostasului Cuvintului prin el, inc2t poate fi primit de cei ce cred; in trupul lbr, intr-osupreme unire. Aceaste prezentd a trupului pnevmatizat pi coplegit de tfansparenta'cuvdntului, ei ca urmiE*fnniaf gffiemuiii;;; U ;ilidiliirfi froitru'acest rerment ai

?e,mq1idi, aI uansparenlei cuvantului prin el, al"linerimatilarii. Depinde de nol casd' actualizdm sau sa asimiltrm real, prin contribu;ia spre puritate gi virtute a noas-ffa, aceste calited ale trupului nostru, care inainteazd. prin aceasta intr-o nebtrnulttrsubtririme duhovniceasctr. Dar chiar dactr facem aceasta in modul cel mai deplln,trupul nostru tot remane supus legii generale a procesului de sltrbire gi descom-punere prin moarte. insa calittrfle lui noi gi spirituale rec gi la sufletul nostru, carele va prstra pdna la invierea de obgte, cnnd cu aiutorul lor va putea s{. refactr trupulomenesc in stare inviattr, adicd pnevmatizatd, mai ales cf, atunci Cuvnntul lulDumnezeu, Raliunea supremi, va aduna rafiunile sau temeliile de existenp aletuturor flpturilor in Sine, unindu-le intim cu Sine insugi.grlir-ee.1IlIo,I- a pdinii .c\r truBul-[olqnglgi, igo-sta-zi4t_!-q-C3yfn-rul, p.lefaggp4lnea.in ppe-l .po.1r_rqyl_uL.p94!ry_94_a9g.B_ejJ.e raliunea- pii-niii's:i sE'irrefE.E6'truB^Nu tot a$a se intampla cu trupul Domnului prin unirea intim, a"Lui cu el 9tnici cu trupul nostru prin unirea cu trupul cuvflntului, Trupul Domnului numal Eeindumnezeiegte gi se pnevmatizeazl., cecl ratiunea lui eew eI pp_tplptS Shier.ln.untrcaipostatictr cu DumgeTsu, cu atlt mat pulln se preface tn altceva trupul nootnr ln

69


8/14

70 TEOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA

tlnirea cu trupul asumat Fi pnevmatizat de Cuvintul, odattr ce gi unul gi altul rtrm2ntrup. Trupul nostru numai porne$te qi el pe drumul pnevmatiztrrii qi indumnezeirii,ca pi trupul Domnului. crci raliunea fiecirui trup este str rdmdnd. trupul unei per-soane, fie a Persoanei Logosului, fie a unei persoane umane deosebite.Dar de ce trebuie str se produci unirea trupului Ei singelui Domnului cu trupulgi cu snngele nostru prin chipul piinii qi vinului? CaTaini- trebuie si ni se fac{ sen-sibil acrul ?mpert&irii de trupul nevtrzut al lui Hristos prin ceva. Iar piinea qi vinulsunt elementele fundamentale 6i cele mai sus$natoare ale trupului pi singelui ome-nesc, cele mai inrudite cu ele. Ele reprezint{ qi trupul Domnului hrtrnit de ele, gitrupul nostru. Piinea Ei vinul sunt natura urcat . la starea de aliment oi blururtrclirecttr a trupului nostru. Prin legea firii din noi, trupul nostru preface in substanla.ta aceste substange. Tot aga preface gi Hristos aceste substantre, in trupul stru. Darprin Duhul SIu EI preface instantaneu pninea Euharistiei in trupul Stru, care e organcle manifestare.a Ipostasului pi a Duhului Stru.lnsa faptul ci trupul gi sdngele Dornnului ni se fac prezente prin prefacereapAinii 9i vinului, e de naturtr str aductr o noutr razd in adAncimea misterului prefa-c:crii euharistice. Domnul nu preface in Euharistie pninea pi vinul pentru Sine, cipentru a se imptrrttrgi oamenilor care cred, adictr pentru ce sunt oameni care cred;i care doresc si se imp{rttr$easce de El sub chipul pdinii pi vinului. credinla piclorintra aceasta ei $i-o manifesti. prin rugiciunea liturgici ce culmineazi. in invo-carea Duhului Sfdnt, ftrcuti de preot in numele comunitetii liturgice qi cu partici-parea ei, pentru prefacerea piinii 9i vinului in trupul Ei snngele Domnului. prinrugiciuni, prin mi.rfurisirea credinlei, prin epicleztr, cornunitatea s-a unit tot maimult cu Hristos, nemaivorbind de prezenla Domnului in ea prin ?mplrt1Eirile ante-rioare, sau de faptul ctr ea instrgi este trupul tainic al Domnului, Astfel, Cuvintul luiI)umnezeu atrtrgdnd in intimitatea sa raliunea piinii pi vinului, sau copleEindu-leprin Duhul Stru cel Sf2nt, lucreazl pi din ltruntrul comunittrgii cu care este intr-unanumit grad unit. Comunitatea pi plinea oferittr de ea sunt oarecurn impreuni unitecu Cuvintul lui Dumnezeu cel intrupat. in aceasttr ambiantrtr de unire de mai inainteexistenta -intre cuvnntul intrupat, intre comunitate si p2ine -se produce prefacerealrcinii gi vinului in trupul pi singele Domnului, ca identificare completa a pdinii 9ivinului cu trupul gi snngele Lui, pentru ca acest trup se se uneasce sub chipul piiniiqil vinului in mod deplin gi cu trupul nostru.- tJnii teofogi catolici au vorbit de trei trupuri ale lui Hristos dupi prefacereaeuharisticl: trupul Lui personal, trupul Lui tainic sau comunitatea euharistictr gitnrpul euharistic. dii alli teologi cat;[ci au observat, pe drept cuvint, ctr in reali-latc nu e vorba decit de un singur trup, pentru ctr trupul tainic nu e decit o pre-lurrgire a trupului personal, iar trupul euharistic e insupi trupul Cuvintului care Setlleri in continuarea comunittgii bisericegti, ca prelungire a trupului Stru tainic, carentt anuleaztr distinctria dintre ea gi trupul personal al lui Flristos, din care se formeazlmr.reu trupul Stru tainic69.

69. I"I. cte Lubac, op. ctt., p, 86-87,

SFTNTEIS' rrrur lr| .SPEC,ALTrupul euharistic nu e dect trupul personat al lui llrlotos, pe cale de hrtrnlrcmai departe a trupului Stru tainic, deschis acestei hrlniri gi doritor de ea. Trupultainic, sau comunitatea euharistictr, are pe de o parte ceva in plus fatr de trupul per-sonal al Domnului, in alctrtuirea lui intrind.si tnrpurile credinciogiloq,pe de alta,mult mai putlna viap dumnezeiascd. acfriahzarr., decit cea a trupului personal atDomnului, pi de aceea e capabild gi dornictr si se hr{neasce continuu din acel trup,iar Domnul ii dtr mereu trupul Sxu sub forma trupului euharistic. Cornunitatea sepreda Domnului cu setea de a reduce ceea ce o deosebeEte de trupul Domnulul gide a se umple mai mult de El; iar Domnul Se predtr ei, venind ln intampinarea tre-buingei pi cererii ei, pentru a o umple mai mult de sine. in sensul acesta, Hristos epdinea cea cereasctr ce pururea se dtrruieste spre mincare pi niciodatt nu sesfArEepte qi niciodattr nu astampird definitiv trebuinla de hrantr a credinciopilor gi acomunite$i bisericeqti. Prefacerea pdinii plmdnteqti in pdine cereasce Si imptrrttr$ireasa comunitzlii este, asfel, un act al Domnului, dar provocat pi de trebuintra simltttrgi de cererea comuniti.trii euharistice. in prefacerea Ei in irnperte$irea euharistlc{ areloc un act de implinire organictr a ceea ce este deja in Biserictr, dar pi o venlre aDomnului ca surplus in s2nul ei.in iubirq4 dintre oameni, fiecrre dtr pi cere pururea. in iubirea euharlstlcr,comunitatea ffiimai cere $i Hristgs fiLmai se di. Dar Ei cererea e din puterea a ceeace are deia Ei are importdnli in idaliiiarea iubirii gi in primirea ei; in sensul ace$ta,are gi ea un rol pozitiv in producerea acestei noi veniri a Iui Hristos, care pe de altaparte este in ea gi deci vine gi din ea. De aceea Euharistia nu poate avea loc clecltin Biserici $i tnpeftesirea de ea, Ia fel.

3. Euharistia caJerff 9i ca TainlDaci prin Taintr Dumnezeu ne imp{rttEepte lucrarea Sa, ca har gi ca clar, iarff fnr-a noi- oferim lui Dumnezeu cele ale noasrre gi insapi fiinra noastra, inEuharistie se intilnesc aceste doud migcrri: de la noi la Dumnezeu pi de laDumnezeu la noi, in modul cel mai complex gi mai accentuat. Euharistia se consti-tuie din nurneroase sim{iri, acte qi semnificalii ce pornesc de la noi spre Dumnezeu9i de la Dumnezeu spre noi, intocmai ca o fatri- umanl care se constituie dln intlil-nirea intr-un desen complex a nenumi.rate linii ce vin din noi, din naturtr pi de sus,ca si-i dea directria spre cer, spre exterior Ei spre interior.Aspectul de Jertft 9i cel de Taintr al Euharistiei sunr nedesp{(ite. Chiar ca JertfXea este o Taintr, ctrci dtrruindu-ne lui Dumnezeu ne inll{am gi ne imprrtrgim desfintrirea pi de binecuvintarea tui70. gi chiar Taina este oJertfr, crci trupul Domnutul

70. sfanrul chiril din Alexandria, Inchinarc in Duh si Adevtr, cartea x; rlc. dg, dti{r A:"Cici se spune ce se sfingegte ceee ce se aduce lul l)umnezeu'r. Seu: "Jertfa sftntei;; ;; .;icc $c atin8e de ea. Ctcl de ccle sflntt: nc apnrplem nrr pcntnr altceva, cllrentru a ne impafilsltlc^sllntul llrlslos Prin fcrtfa negreit,l, rlihovnlt:errt.i, (trrl,r., ,,arr.ia Ill, trrl, 629 A), sarr:tM0nrllnrl

71


9/14

72 TEOLO O IA DOGMANCA O RTODOXA

elrc nl se de este in stare de trup iertflt 9i lnviat Ei ne imprirntr starea de jertfd, princare ne inllllm pi inainttrm spre inviereDe altfel, toate Tainele au nu numai caracter de Taintr, ci si de jertf6. CIci intoete,Hdstos Se dtr pentru noi gi ne dtr impreuntr cu Sine Tattrlui, dar ni Se dtr Oinotrl. ln Botez El ne strdegte o via1tr noutr capabili str se jertfeasctr lui Dumnezeucu El; in Mi,nrngere ne dtr puterea inainttrrii in virn-r1i, care sunt forme de autojert-flre, Poctrinta e harul iertlrii care se intdlnepte cu renuntarea noastrx la placerile ego-lste. Preo$a e consacrarea celui ce se hirotonegte lui Dumnezeu gi puterea pentruo via1tr lnchinattr Lui 9i Bisericii. CXstrtoria e un dar al iubirii 9i dtrruirii adevdrate,tmbinate cu o frdnare a egoismului.Prin acesiea toate, Tainele stau intr-o legtrturtr cu jertfa lui Hristos. in toatethtnele primim puterea de a ne jertfi, din starea de jertfr. a lui Hristos. Nu dinamintirea jertfei Lui de pe Golgota, cdci in acest caz puterea Ei-ar da-o omul gi deci'l'alnele n-ar mai fi Taine, cftdintr-o stare achrale de jertfl a Lui, care e o prelungirea piedlrii Sale ca om Tatdlui, predare pe care, afl2ndu-Se El in trup capabil strmoartr, a dus-o pdnd,la capit, accept2nd moartea s2ngeroastr; dar dupi moartea tru-peasctr o meniine ca predare spirituraltr totald a umanitefli Sale Tatilui, pentru a fiumpluta destrvdrgit de dumnezeire, care o line ridicatd la starca de inviere, intrllaregi pnevmatizare.ln Euharistie Hristos nu ne dtr numai o iradiere a sterii Sale de jertfZ 9i deinviere, ci insuqi trupul SIu in aceaste stare. De aceea Euharistia este culminareatuturor celorlalte Taine. Credinciogii urctr spre ea, sau se pregetesc pentru primireadeplinl a lui Hristos, la inceput prin Taina Botezului 9i a Mirungerii, iar dupi aceea,clactr au ftrcut pecate, prin Taina Pociinlei, sau in otice caz Prin post $i printr-ocleosebiti ferire de gAnduri gi de fapte necuvenite. Astfel, inttrrili de primirea luiIl.istos in Euharistie, ei pot primi pi puterea jertfei Lui spre inchinarea sau ierdireavietii lor lui Dumnezeu gi Bisericii, sau indatoririlor pline de Duhul lui Hristos fatrtrde semeni.

;,(Protestantismul, socotind ctr problema mintuirij noastre s-a rezolvat in modlytl{lg, prin suportarea de cetre Hristos a mor[ii in locul nostn:r, e firesc nu numai!i nu"admita Euharistia ca iertf\, ci Si sI ia temelia tuturor Tainelor, al ctrror continutlnterior e puterea starii de iertftr acual.d a h11$$sg.i./ .gftgtlqitgyl,. considerind problema mintuirii rezolvatd tot intr-un mod juridie.-', *.niinrt Euharistia caJertfe 9i toate c,gJela-Jq fa-ine pe..Qaza traditiei liserigiiy.qqhi,


10/14


11/14

76

Dialectlca asumdrii noastre calertfd, in Hristos qi menginerii noastre distincte seconcretizeazi gt in faptul cr, pe hngtr prescura din care se ia agnegul, ca trupul viitoral lul l{ristos, credinciogii aduc fl prescurile din care se iau plrticelele care suntasezate in iurul agnetului, impreuntr cu ale sfinlilor qi a Maicii Domnului. practicamiridelor nu e pomenitr lnainte de sec. )(I. Se gtie dinainte de acel timp ctr se pome-neau simplu numele celor ce o cereau, duptr proaducerea darurilor78. Aceasta&rseamntr cI jertfele credinciogilor se considerau gi atunci ctr sunt asumate deIlriotos ln iertfa Lui. Dar mai tnrziu, pentru a se evita ideea depersonalizdriijertfelorcredinciogilor, s-a socotit necesar s{ se precizeze qi persistentra lor ca persoane inaducerea jertfei lor, pun2ndu-se ptrrticelele lor ldngd agnet.ln sensul acesta, sfdntul Chiril din,tlexandria n. ,n"d. pe de o parte inclugi cafertfe in Hristos, pe de alta, afirmtr deosebirea jertfelor noastre, de jertfa lui Hristos.El reda faptul dialectic cr cei ce se jertfesc unii altora, sau unii pentru altrii, pe de oparte converg intre ei, pe de alta se disting, sau mor lorugi, numai unei existenleindlvlduallste, separate, gi nu de tot, nu unei vietri de srvirpire a binelui, expresie aresponsabilitetii personale. "Agadar, 9i noi in Hristos ne vom opri de la strdduinleleptrmf,ntegti, lmplinind sabatismul spirirual. Dar nu ne vom opri de la faptele sfinfite,adlctr de le datoria de a aduce lui Dumnezeu jertfe duhovniceEti 9i daruri spirituale.Ci,pe$ind pe urmele lui Hristos, duptr cum s-a scris (1 pt. Z,21), ne vom jertfi penol ingine"79.De aceea nu s-a adoptat ideea ci aceste rpiride, reprezentand jertfirea vielii per-sonale a credinciopilor, s-ar preface gi ele tr trupul lui Hristos. Desigur, cu atlt maipulin se putea admite ideea cd ele se prefac in trupurile celor ce le aduc. Aceastaar fi implicat ideea cd credinciogii se imprrrigesc ai cu ei ingigi sau cu algi, lucrucare a voit sI se evite prin introducerea miridelor. Astfel, s-a conciliat faptul cd cred-lnctogii se imperte$esc de trupul lui Hristos, cu faptul ctr ei rtr"min chiar prinlmPefte$ire intr-o existente distincte de Hristos, mai bine zis, neconfrrndattr cu a Lui.Dialectlca unitetii credinciogilor in Hristos, dar f}rrd ?mpertesirea unora de allii ca detrupul lui Hristos, cinumai de puterea lui Hristos ceiradiazd. din toti, sau din uniimai mult, iar dln algi mai putin, s-a concretizat pe de o parte prin prefacerea jert-fet de p2ine a cornunittrgii,'in trupul lui Hristos, pe de alta, prin agezarca tuturormlridelor pentru credinciopi in jurul agnefului.fn comuniunea trupului tainic al Domnului intri $i sfintii, si mai ales MaicaDomnului. lntr-un fel, ptrrticelele lor reprezinttr predarea lor tainictr lui Dumnezeu,dupd asemenarea lui Hristos; intr-alt fel, inchinarea tuturor biruinlelor lorcltrhovnicegti ca daruri aduse lui Hristos, in calitate de dovezi ale rodirii jertfei Luiin el, ca pilde ale ei spre urmare de crtre cei vii80. Degi unig la maximum cu Hristos,

78, Pr. Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine, Bucuregti, L943, p.2679. Sf2ntul Chirll din Alexandria, op. cit., caftea XW, col. 1026.80, ln sensul acesta se predau si ei ca jertfe: "deci mintea sfinglor e sfintritil, via;a lor eEfante, mei presus de plicerea trupeasce, liberr de grijtr lumeasctr, frumoasd prin cugetul eime$urat 9l neimprlgtiatl spre cele din lume. Pentru aceea se predau Lui spre hiros d-e bunamlrea$mllf (Sfilntul Chiril din Alexandria, op.clt, cartee XW, col, 1O2l C),

SFIIfTBIS TAINE fN SPrcIi.L

totugl el sunt $i prin mlride reprezentati ca percoane dlstlncte; gl tocmal de aceeanu se prefac nici ele in truptrl lui Hristos, precum nu se pflefac ntcl ln trupurile lor;pentru ctr nu ne imptrrtlgim nlci cu ei, ci ne buarrtrm doar de lradierea puterlt lulHristos prin ei. De aceea ei sunt pomeni{i pentru a slrvl pe Hristos 9i iertfa Lui, dargl spre sllvirea lor. Sfdntul Chiril din Alexandria zice undeva in scrierea tnchtnarc?n Duh gl Adev*: "Biruintrele sfinflor sunt daruri ce trebuie inchinate lui Hristos,Arhiereul tuturor, gi nu trebuie str rtrmdnI nearetate popoarelornSl.Dar e de remarcat c{ nu numai Hristos se aduce pe sine gi aduce gi comunl-t^tu "i jertftr, ci qi comunitatea, aducindu-se pe sine jertfl din puterea jerfet lutHristos, il aduce pe Hristos. Prin aceasta se afirmtr Ei mai mult persistenta cofiru.nittrlii ca comunitate de persoane gi reciprocitatea dintre Hristos gi corrurnitate,lnaducerea jertfei. "inctr aducem Tre aceastd jertfi cuvdntetoare 9i fIrI de singe glcerem gi re rugtrm gi cu umilinp la Tine ctrdem: Trimite Duhul r{u cel sffint pestenoi pi peste aceste daruri ce sunt puse inainte!".Aceasta aratd cl momentul aducerii lui Hristos ca ierlfd, coincide cu momennllprefacerii darurilor82. Dar aratl.gi ctr aducerea jertfei implicn gi o anumittr sfln$re acomunitilii prin pogorArea Duhului Sfdnt, deci un aspect de Taintr. Credinciopll seaduc pe ei, oferind p2inea qi vinul amestecat cu aptr, care reprezintl instrgi substanlaviegii lor. Intenlia de a se aduce pe ei irnoiqi in aceste daruri se arati gi prin rugtrciu-nile cu care insotesc aceastA aducere, care exprimf mai clar instrqi dtrruirea lofduhovniceasctr. Pentru ctr cel ce se roagtr, se dtrruiepte lui Dumnezeu.Mai trebuie amintit ctr substantrele destinate str se preface in trupul credln-ciogilor sunt in acelagi timp substanlele principale din care s-a constituit gi trupul lulHristos: painea, vinul qi apa. Ele se prefac Ia Liturghie in mod instantaneu in tnrpulpi sdngele lui Hristos qi, pe calea aceasta, in trupul 9i sdngele credinciogilor. Unireacomunitiifli cu Hristos in rugd.ciune sporeste puterea duhovniceasctr prin caie sestrvirgegte aceaste prefacere. crci fotul se induhovnicegte din puterea trupuluiinduhovnicit al lui Hristos.Totu9i, intruc2t sfingirea deplintr depinde de implrtlqirea de jertfd, se lnter-caleazl. o distanltr intre momentul prefacerii sau al realizdrii Euharistiei ca iertfl gtcel al impirttrpirii, sau al realizdrii ei ca Taintr. Acest spatiu e umplut de rugtrciuni,pentru pregtrtirea credinciogilor in vederea implrtlgirii cu trupul gi cu sdngeleDomnului. Dar persistarea aspectului de jertf{ gi in aspecn-rl de Taintr e indicat deinsugi faprul cd credincioqii se imptrrttrgesc zub chipul p2inii 9i vinului, 9i preotuldeclarx la fiecare credincios ctr se imptrrtzgepte de trupul pi de sangele Domnulul,dar gi de frdngerea trupului imediat inainte de implrtlgire gi de rostirea concomi-tenttr a cuvAntului: "se sfXr2mtr 9i se imparte Mielul lui Dumnezeu, cel ce se sftrrAmrgi nu Se desparte, Cel ce Se mtrnnnctr pururea gi niciodattr nu Se sfirge$te, ci pe celce se imptrrtltgesc ii sfin1eqte". Chiar sfinlirea credinciogilor ce se tmptrrtllgesc este un

81. Vezt $l op, cit,, canea XVII, col. 1112 A, cartea XII, col, 736,768.82, Nlcolae Cabaslla aflrml aceasta ln P,G., 150, col, 440 D. A se vedea studlul lul EneBranigte: Expllcarca Llturghlel clupi Nlcolae Cabaslla, Bucurcptl, 1943, p. 87-96.

n


12/14

78 TTIOLOG IA D(oGMA'NC), ORTODOXA

ef'ect al imp{rtrqirii de Jertftr, insemnind o $i mai deplintr transpunere a credin-ciogilor in starea de iertfl din puterea iertfei lui Hristos. Propriu-zis, de-abia prinactul impdrtdsirll credinciopilor se incheie Euharistia ca jertfl qi ca Taind, cAci abiaacum ,se inflpruiegte scopul ei de jertfil. adusd Tatdlui, dar gi pentru sfinSirea uedin-cio1tlor; abia acum se rostefte numele fiecilrui credincios, ca la toate Tainele.Fringerea trupului dinainte de implrtlgire duce la capdt o fringere inceputtr laproscomidie, care reprezintd nagterea Domnului, qi arattr ctr inci in ea era implicattrdestinalia Lui pentru Cruce pi pentru impirttrqire. Aceasttr rdnduire a Lui de lana$tere ca str fie ;erfit, il aratd, cd, nu e in stare de jertfl numai in timpul rtrstignirii,ci pi dupd inviere gi intrlpre, ca str ne putem implrtIEi de El in srare de jertftr, pen-tru a ne insuSi Si noi aceasti stare.De aceea, credinciogii ortodocpi se apropie de trupul jertfit al Domnului duptrun anumit post, reprezentand dispozitria lor spre jeafC. Din aceasttr invtrtrtrturd aPtrrin$lor biseriteqti despre starea de )ertf[" a lui Hristos duptr inviere a rezulat qiideea lui Nicolae Cabasila cI momentul aducerii lui Hristos ca jert% coincide cuprefacerea darurilor, intrucit trupul lui Hristos, care ia in acel moment locul piinii,. *fl::,';#:3l}:1, s,.re de jertrd in continuare a lui Hristos, pentru cd. teoiaJuridicl a satisfactriei nu cuprinde acest aspect, teologii catolici au ctrutat solufii arti-ficiale 9i neatgajante pentru viala noastrtr la intrebarea despre esenta $i momentulach:lui de jertP/ in Euharistie; adicd, plasarea ei la proscomidie sau la imptrrttrgire,reducerea actului de jertftr la inflfigarea trupului gi singelui desptr4ite sub chipulpiinii qi vinului, distrugerea intenfionatl prin prefacere, transpunerea lui Iisus instare de mXncare etc.&.Dar Biserica afirmd. 6i o implrtiqire de Hristos cel jertfit pi inviat in vialaviitoare, pe care o anticipeaztr imptrrttrEirea in timpul de acum cu acelagi Hristos. inaceasttr impdrtdpire eterntr se incheie iconomia mAntuirii, ca unire eternd a oarne-nilor cu Dumnezeu in Hristos. Euharistia in viala de veci este, ca itcoronare aiconomiei dumnezeiegti, acea unire deslvirpittr intre creatrie gi- Hristos, in care'rl)umnezeu va fi totul in toate" (1 Cor, 15, 28).

4. Preotul ca slvirqitor al EuharistieiStrvirgitorul vdzut al Euharistiei este preotul sau episcopul ca organ al lui

Hristos pi ca reprezentant al Bisericii. Credinciogii trtriesc in aceasta faptul ctr Hristoscarc Se aduce pentru ei este deosebit de ei; Ei ca atate Se folose$te de o persoand83. M. Jugie nume$te aceast)l solutie "subtiltr gi ingenioasl" (la Ene Brani$te, op. cit., p.92). De fapt ea nu e o solutie personall, ci invtr(trtura de totdeauna a Bisericii despre starearle fcrtfll a lui l{ristos


13/14

80 .IEOLOGIA DOCMATICA ORTODOXA

cio$i $i in el Si cu el se roagtr comunitatea qi credinciogii. El insupi igi face inimalargtr in rugtrciune, inclt simte cum cuprinde comunitatea gi pe credinciogi, rugdn-du-se in ruglciunea lui. De aceea in chemarea Duhului Sf1nt peste daruri e gi comu-nitatea in el, o comunitate ce se ofertr prin rugtrciune gi prin darurile euharistice luiDumnezeu. E necesartr de aceea unitatea comunitdtrii in credinla cea dreapttr Ei inrugtrciunea ce rezulta din ea, deci pi.unitatea ei cu Hristos in Duhul Sfint, unitateexprimatl $i sustinute de rugiciunea gi credinla preotului ctr Duhul Sfdnt efectueaztrprefacerea darurilor odattr cu sfinlirea comunittrtrii87. De aceea Biserica ortodoxtr nup


14/14

82 TEOLOOW DOGMANCA ORTODOXA

vor se se mantulasctr, se se uneasce cu Hristos cel ce continutr si fie in stare defertfl, nemaltrllndu-qi lui ca om, ci lui Dumnezeu.'t' r: Negarea preotiei sluiitoare are ca bazd conceptia despre o mintuire realizati inmod cxterlor intr-un moment trecut al istoriei, acceptandu-se credinla ca act pursublectlv al celor ce vor str-pi insugeasce aceasu minr.uire, f*L o angaiare in curen-rul lucrarii mnntuitoare a lui Hristos, ca lucrare obiectivd in continuare.Numai accepfiunea minruirii ca dependenttr de lucrarea obiectivtr m?ntuitoarea lul Hrlstos, in continuare, face necesar gi pe preot ca organ vezut, prin care Hristosstrv4rgegte tn continuare aceasttr lucrare, in care este antrenat gi'credinciosul cu toattrfllnta lui vilzuta pi nevtrzuttr, sau Ciruia el trebuie str I se deschidi 9i subiectiv. $inumal aceasttr acceptiune nu duce la un primat de jurisdictie. Mdnruirea noastradepinde de continuarea lucririi de sus a lui Durnnezeu, hu de simpla noastr{decizie subiectivtr de a accepta ctr Hristos ne-a mdntuit pe Golgota, nici de oatribuire a meritelor lui Hristos pe seama noastre, ftrrtr rugiciune. Faptul acesta tre-buie concretizat in lucrarea obiectivl vizibil\ a preotului, prin care lucrarea luiI'Iristos ne atmge gi pe noi in ea.in privinga aceasta Legea Noului Testament implinegte pe cea a Vechiului'l'estament. C{ci aEa cum acolo erau necesare jertfe obiective prin preogi, aici tre-buie str se aductr iertfa obiectivtr a lui Hristos prin preotul ca organ vd,zut a[ Lui.I)eosebirea e numai cI jertfele obiective aduse in Vechiul Testament nu erau sufi-ciente pentru a aduce harul mdntuitor, adici hu d{deau putere credinciopilor si sefertfeasca impreuni cu Hristos cel aflat in continuare ?n stare de jertfl, pentru c{ nicinu Se aretase Hristos. Numai in Noul Te$tament jertfa obiectivtr a lui Hristos, adustr?n continuare gi extinsa in noi, are puterea transform{rii noastre, a celor ce credem,Prin preofia de atunci nu lucra Hristos, prin cea de acum lucreazl Hristos asupracelor ce cred.Sfdntul Chiril din Alexandria vede preolia Noului Testament preinchipuiti decea a Vechiului Testament. Amintind de datoria preotilor din Vechiul Testament "dea pAzL preotia lor gi toate cele de la iertfelnic Ei cele din lduntrul catapetesmei'l(Num, 3,6-10), Sfdntul Chiril zice: ttlar dacd.atvrea cineva sA cerceteze $i rAnduialaBisericii, s-ar minuna pe drept cuv2nt de preinchipuirea din lege. Ctrci episcopilor,ca unora ce au primit conducerea, Ei celor cu un grad mai mic, adicl preolilor, lis-a incredingat iertfelnicul gi cele din ltruntrul catapetesmei"s9.Departe de a slnbi constiinta credinciosului ci se afld in fata lui Dumnezeu,prezenta preotului cu lucrarea lui obiectivtr dtr fermitate acestei constiin[e, prin fap-tul ce face simlit pe Dumnezeu ca for obiectiv real in fa\a omului, for necltrtinat deinstabilitatea simlirilor subiective, despre care cel ce le are nu $tie dac{ au sau nuun contlnut corespunztrtor obiectiv pi deci un temei obiectiv, Dar aceasti prezen[{nemijlociti a lui Hristos cu jertfa Lui in fata credincioqilor qi in ei, e sltrbiti pe dealte parte de un primat de iurisdictie in Biserice.

89, Op, c/f,, cartea XIII, P.G. clt,, col. 847.

DiTuna Ivlitrfirrisirii

Taina Euharistiei urmeazi, la incepurul vietrii in Hristos, dup{ Taina Botezulul$i cea a Mirungerii, destrvirpind unirea celor intrali in Biserictr, cu Hristos. in cursulvie[ii cregtine ulterioare, ea urmeazJ insd de obicei duptr Taina Mirturioirii, 0ntrucltintireqte din nou unirea cu Hristos a celui ce prin picate a pus o distangtr sau o con-tradictrie intre sine Ei Hristos. Prin mirturisire iese din aceasttr despa4ire, Pentru oelce n-ar sivnrpi nici un picat duptr Botez, sau ar dewolta atet cet se poate puterllcdate lor laBotez, Euharistia ar putea fi impnrtegitdftrrdTaina Marturisirii, cu scopulr.rnic de a uni pe aceia tot mai mult cu Hristos, sau de a alimenta continuu vlatr,-lordin Hristos. Dar intrucit nu existtr om care se nu gre$easce, sau sI dezvolte depltnputerile ce i s-au dat prin Botez, prin cea a Mirungerii gi prin Euharistie ta. inceput,Euharistia se imptrrtigegte duptr mtrrturisirea gregelilor saq datoriilol nelmpltnlte llduptr iertarea lor ?n Taina Poctringei. riTaina Mtrrturisirii, sau a Poctrintrei, consttr in iertarea plcalelor, celor ee lcmdrturisesc pi se ctriesc pentru ele, de citre episcop sau preot - in mod'v{zut, gl dc(:atre Hristos - in mod nevtrzut.,;l

1. Insdnilrea Tainei qi practicarea ei de la inceputul Blserlcll(-!aina aceasta a fost instituittr de Hristos prin faptul cI El insugi a strvtrgit-o,acord2nd cel dint1i iertarea ptrcatelor unor persoane gi-prin faptul ctr a dat putereaienarii picatelor gi ucenicilor Sai $i urma$ilor acestora.JDe fapt cel dintdi care a strvargit aceatd. Taintr este Hrlstos; prin ienaheaplcatelor acordatl numeroaselor persoane care meffuriseau credinla in El, cer|ndajutorul Lui 9i prin aceasta mtrrnrrisind implicit ptrcatele lor 9i acceptnnd hdemhulLui de a nu mai pictrrui. in cele rnai multe cazuri Hristos a impIrtffit harul vinde-crrii qi implicit al curtrUrii de ptrcate prin mina Sa, sau printr-o materie attnstr demtna sa pi pustr in contact cu cel bolnav, sau printr-o putere ce iradia din trupulstru, sau pur pi simplu prin apropierea celui bolnav de El 9i prin cuvnntul Lui plincle puterea Lui dumnezeiasctr, deci printr-o relafie personale directtr cu cel bolnav(Mt. 9, 28-29;9,22;9,25;8, 31 etc.).in preajma inelterii la cer, dat fiind ctr nu va mai putea acorda iertarea ptrcatelorin mod vizibil, dtr putere ucenicilor Stri ca str acorde aceaste iertare. Aceasttr puterele-o dtr, comunicAnduJe Duhul Stru cel Sfint. Puterea aceasta este propriu-zls pute-rea Lui insugl, lucrlnd in ei. De aceea, lertarea acordattr de ucenicll Lui 6l de urma$liacestora e$te acordattr de Hristos insugi, adicl este o lertare acorclattr in cer, ,'$i gri-

Documents

Dumitru Staniloaie - Dumnezeiasca Euharistie