93
DUREREA TORACICĂ LA VÂRSTNICI

Durerea Toracica La Varstnici

Embed Size (px)

DESCRIPTION

durere toracica, angina pectorala, geriatrie

Citation preview

Page 1: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ LA VÂRSTNICI

Page 2: Durerea Toracica La Varstnici

ANAMNEZA

SEDIUL INTENSITATEA DURATA CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE CIRCUMSTANŢE DE DISPARIŢIE SE MODIFICĂ LA SCHIMBAREA

POZIŢIEI/INSPIR PROFUND

Page 3: Durerea Toracica La Varstnici
Page 4: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

CARDIACĂ ECG RESPIRATORIE ABDOMINALĂ HEMATOLOGICĂ OSTEO-ARTICULARĂ DIVERSE

Page 5: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ CARDIO-

VASCULARĂ

Page 6: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

IMA/SINDROM CORONARIAN ACUT ANGINA PECTORALĂ

ATS SINDROMUL ANEMIC PATOLOGIA TIROIDEI TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE CRIZA HIPERTENSIVĂ HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICĂ

DISECŢIA DE AORTĂ PATOLOGIA PERICARDULUI

Page 7: Durerea Toracica La Varstnici

INFARCTUL ACUT DE MIOCARD LA VÂRSTNICI

Debutul IMA la vârstnic poate fi: tipic, ca la celelalte categorii de vârstă silenţios (40% c), situaţie în care IMA este depistat ECG atipic, mai ales la persoanele > 80 de ani, prin:

dispnee sincopă stare confuzională recent instalată simptome vagale semne de AIT sau TEP durere atipică, localizată în abdomenul superior

Aceste simptome pot însă să se datoreze altor afecţiuni concomitente şi să nu aibă nici o legătură cu IMA.

Page 8: Durerea Toracica La Varstnici

DIAGNOSTIC

ECG ENZIMATIC IMAGISTIC BIOCHIMIC

Page 9: Durerea Toracica La Varstnici

ELECTROCARDIOGRAMA ASPECTUL CLASIC IMA non-Q = se asociază cu o arie de necroză mai mică şi

cu valori mai mici ale enzimelor miocardice. La pacienţii care se prezintă tardiv la medic virajul CK-MB este adeseori omis, diagnosticul şi tratamentul sunt eronate iar mortalitatea este foarte mare.

modificările ECG sugestive pentru IMA non-Q sunt: apariţia unei supradenivelări noi de segment ST cu amplitudinea

1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J apariţia unei subdenivelări noi de segment ST cu amplitudinea

1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J apariţia unei negativări noi de undă T în derivaţiile DII, DIII,

aVF sau în cel puţin două derivaţii precordiale consecutive asociată cu o creştere semnificativă a CK-MB

Page 10: Durerea Toracica La Varstnici
Page 11: Durerea Toracica La Varstnici
Page 12: Durerea Toracica La Varstnici
Page 13: Durerea Toracica La Varstnici
Page 14: Durerea Toracica La Varstnici

DIAGNOSTICUL PARACLINIC Determinarea factorilor de risc echocardiografia şi coronarografia pot da rezultate fals

pozitive datorită modificărilor anatomice concordante cu vârsta. Astfel, coronarografia poate obiectiva leziuni severe secundare ATS şi care nu sunt responsabile de simptomele pacientului, motiv pentru care se va efectua de preferinţă în prezenţa simtomelor clare de ischemie miocardică sau dacă pacientul urmează să fie supus unei tehnici de revascularizaţie

scintigrafia miocardică este o metodă neinvazivă ce vizualizează defectele de perfuzie miocardică şi este preferată de majoritatea autorilor americani

Page 15: Durerea Toracica La Varstnici

Complicaţiile IMA sunt mai severe şi mai frecvente, asociindu-se cu o mortalitate ridicată, ce creşte paralel cu vârsta:

angor post-IMA (beneficiază de revascularizaţie) pericardită epistenocardică (tratament cu AINS) IC EPA ruptură de muşchi papilari, de cordaje, de valvă

mitrală cu evoluţie spre şoc cardiogen

Page 16: Durerea Toracica La Varstnici

Localizarea inferioară are aceleaşi riscuri pentru complicaţii letale ca şi cea anterioară, probabil datorită creşterii frecvenţei IMA de VD asociat

Principalele cauze de mortalitate sunt: şocul cardiogen blocul AV total ruptura cardiacă (poate fi favorizată de tratamentul

trombolitic)

Page 17: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL IMA

A. asigurarea supravieţuirii şi stabilizarea pacientului = faza acută (durează 24 de ore de la prezentarea la spital)

B. convalescenţa

Page 18: Durerea Toracica La Varstnici

FAZA ACUTĂ

În primele minute de la sosire echipa medicală se va ocupa: istoricul ţintit al bolii examenul fizic efectuarea unei ECG de calitate obţinerea unui abord venos administrarea oxigenoterapiei aspirină p.o. inhibitori de glicoproteină IIb / IIIa (abciximab) nitroglicerină s.l. dacă prezintă durere toracică; dacă nu răspunde la 2-3

prize de NG se va da morfină, 2-4 mg i.v.În acest timp, medicul decide strategia terapeutică: tratament trombolitic

sau angioplastie.

Page 19: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL TROMBOLITIC reduce mortalitatea cu 18% induce un beneficiu mai mare decât la celelalte categorii de

vârstă deoarece rata mortalităţii imediate la vârstnic este mult mai mare.

se indică la persoanele care se prezintă la spital în primele 12 ore de la debutul simptomelor anginoase şi care prezintă pe ECG: supradenivelare ST BRS recent instalat

la persoanele peste 75 de ani se preferă streptokinaza faţă de t-PA deoarece are risc mai mic de hemoragie cerebrală şi este mai ieftină.

Page 20: Durerea Toracica La Varstnici

ANGIOPLASTIA

se recomandă în următoarele situaţii: persistenţa modificărilor ischemice severe pe ECG

în pofida tratamentului medicamentos corect administrat

prezenţa hipoTA instalarea şocului cardiogen pacienţii care se prezintă la spital după 12 ore de la

debutul IMA

Page 21: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

ASPIRINA se administrează de la primele minute de la

debutul IMA şi se continuă toată viaţă deoarece: scade mortalitatea imediată şi reinfarctizarea la

toate grupele de vârstă administrarea pe termen lung prelungeşte

supravieţuirea şi previne AVC şi reinfarctizarea

Page 22: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

HEPARINA adm i.v. împreună cu t-PA reocluzionarea

coronarei nu se asociază cu streptokinaza administrarea i.v. se preferă la pacienţii cu IMA

extins şi care au risc embolic mare durata tratamentului i.v. va fi de cel puţin 48 de

ore după debutul IMA iar formele s.c. se vor folosi până la externarea pacientului

Page 23: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

NITROGLICERINA vasodilataţie sistemică şi îmbunătăţire a colateralelor

coronariene spre zona ischemiată piv în primele 24 de ore de la debut + 2-3 zile dacă

pacientul prezintă ischemie recurentă, IC sau HTA induce hipoTA, motiv pentru care administrarea ei trebuie

atent monitorizată la pacienţi cu: IMA de VD Hipovolemie TAs = 90-100 mmHg bradicardie sau tahicardie marcată

nu se vor folosi preparatele retard!

Page 24: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

BETA-BLOCANTELE scad mortalitatea din IMA, efect mai puternic la pacientul

vârstnic deoarece: previn ruptura de cord previn tulburările de ritm ventriculare maligne previn reinfarctizarea previn moartea subită

se vor administra încă de la internare, iniţial i.v., apoi p.o. se preferă mai ales la cazurile cu ischemie recurentă şi care

asociază tahiaritmii iar durata tratamentului va fi de cel puţin 2 ani de la IMA.

Page 25: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

IECA se recomandă mai ales:

la persoanele cu IMA anterior întins la pacienţi cu FEj scăzută (sub 40%) în caz de IC

Tratamentul cu IECA se va începe din primele 24 ore şi va fi continuat indefinit deoarece prezintă o serie de beneficii, mult mai bine exprimate la vârstnic: scade riscul morţii subite scade posibilitatea apariţiei IC severe sau a disfuncţiei VS

Page 26: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ

Page 27: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ

Particularităţile durerii anginoase la vârstnic: sediul este arareori retrosternal de obicei durerea este percepută:

în coloana vertebrală sau la nivelul umerilor, fiind de multe ori eronat interpretată ca fiind de origine reumatismală

în epigastru, fiind confundată cu afecţiuni gastro-duodenale senzaţie de „nod în gât”, fiind confundată cu spasmofilia sau

neurastenia intensitatea durerii poate fi mult diminuată sau chiar absentă

deoarece pragul durerii poate fi modificat datorită înaintării în vârstă sau datorită prezenţei comorbidităţilor (în special DZ şi demenţele)

Page 28: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ

Particularităţile durerii anginoase la vârstnic: factorii declanşatori ai durerii anginoase sunt:

stress-ul mesele copioase expunerea la frig fumatul mai rar efortul fizic (vârstnicul tinde să ducă o viaţă sedentară)

de multe ori durerea este înlocuită de „echivalenţe”: dispnee de efort tuse tulburări de echilibru nesistematizate

Page 29: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ

Probleme de diagnostic: diagnosticul clinic poate fi dificil deoarece:

poate fi subevaluat dată fiind frecvenţa crescută a formelor silenţioase

poate fi supraevaluat la persoanele cu comorbidităţi ce mimează durerea precordială

persoanele cu tulburări de memorie sau de comunicare pot da relaţii diferite faţă de realitate sau de la o vizită la alta

investigaţiile paraclinice sunt deosebit de importante pentru diagnostic

Page 30: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

Definiţie: subdenivelare de tip orizontal sau descendent a segmentului ST înregistrată cu ajutorul monitorizării Holter şi care are următoarele caracteristici: are adâncimea de 1 mm sau > şi durata de 0,08 secunde după punctul J durează mai mult de 1 minut nu se asociază cu durere anginoasă

Afectează 33-49% din persoanele vârstnice absenţa durerii anginoase la aceşti pacienţi se datorează:

prezenţei de tulburări cognitive dezvoltarea circulaţiei colaterale coronariene datorită leziunilor

obstructive progresive scăderea sensibilităţii la durere datorită disfuncţiei autonome

caracteristice vârstnicului

Page 31: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

Diagnosticul paraclinic se face pe baza ECG care în 50% din cazuri poate avea aspect normal, motiv pentru care se fac testele de „sensibilizare” ECG:

1. Testul de efort: efortul fizic se realizează la bicicleta ergometrică sau la covoraşul rulant

până când FV creşte la valori = 220 – vârsta (efort maximal) sau până apare criza de angor

FV la care apare durerea se numeşte prag anginos (fix sau variabil) testul de efort se consideră pozitiv dacă pe ECG apar modif.

caracteristice ischemiei miocardice testul de efort se întrerupe în caz de:

dispnee (echivalent de IVS) scăderea TAs cu 15 mmHg tahiaritmii V

Page 32: Durerea Toracica La Varstnici
Page 33: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Testul de mers pe teren plat în pas alert timp de 6 minute (6 Minutes Walk Test)

Avantajele metodei: uşor de efectuat atât pentru pacient cât şi pentru personal

(1 din 5 vârstnici nu poate efectua testul de efort la covorul rulant)

dă informaţii asupra perfomanţelor fizice cotidiene este o tehnică de investigare bine tolerată de pacienţi, mai

ales de cei vârstnici rezultatele sale sunt echivalente cu cele obţinute la proba

de efort la covorul rulant

Page 34: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Testul de mers pe teren plat în pas alert timp de 6 minute (6 Minutes Walk Test)

Limitele metodei: astenie musculară importantă afecţiuni osteo-articulare sindrom anemic sever neuropatie vegetativă de diferite cauze (uremică,

diabetică)

Page 35: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Six Minutes Walk TestParametrii urmăriţi în timpul probei: distanţa parcursă în 6 minute= 360 m, semnificativ

mai mică la pacienţii cu ischmie silenţioasă simptomatologia pacientului la terminarea testului

(dispnee, palpitaţii, fatigabilitate) TAs, FC aspectul ECG înainte şi după terminarea testului

Page 36: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Six Minutes Walk TestExperienţa noastră a arătat că: distanţa parcursă în 6 minute a fost în medie de 360 m,

semnificativ mai mică la pacienţii cu ischmie silenţioasă am considerat ca semne ale ischemiei silenţioase următorii

parametri: absenţa tahicardiei la efort (apărută la 80% din cazurile confirmate cu

CIC) hipoTA în timpul efortului (apărută la 27% din cazuri) modificări ECG (înregistrate la 79% din cazuri)

Page 37: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

3. Monitorizarea Holter ECG permite înregistrarea eventualelor episoade de ischemie silenţioasă

precum şi variabilitatea frecvenţei cardiace (VFC). Ritmul circadian normal presupune predominenţă simpatică în timpul

zilei şi vagală în timpul nopţii. La vârstnic şi la persoanele cu afectare ischemică miocardică această ritmicitate dispare iar VFC devine mult scăzută sau chiar este absentă.

VFC este predictor independent pentru evenimentele coronariene şi al mortalităţii cardiovasculare

VFC este factor de prognostic în populaţia geriatrică pentru evaluarea duratei de viaţă şi a riscului de a face o boală cardiovasculară

Page 38: Durerea Toracica La Varstnici

Holter EKG - ischemie silenţioasă, variabilitatea frecvenţei cardiace scăzută

Page 39: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

Alte investigaţii: Coronarografia poate obiectiva leziuni severe secundare ATS şi care nu

sunt responsabile de simptomele pacientului; această investigaţie se va efectua de preferinţă în prezenţa semnelor clare de ischemie miocardică sau dacă pacientul urmează să fie supus unei tehnici de revascularizaţie

analizele biochimice vor preciza existenţa factorilor de risc CV: DZ dislipidemiile hiperuricemia prezenţa anemiei sau a poliglobuliei hipertiroidia

Page 40: Durerea Toracica La Varstnici
Page 41: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

1. Regimul igieno-dietetic are următoarele particularităţi: dieta se va adapta comorbidităţilor şi eventualilor factori de

risc întreruperea fumatului este benefică la orice vârstă! combaterea sedentarismului şi a obezităţii tratarea corectă a DZ (valori cât mai aproape de normal ale

glicemiei) menţinerea TA la valori cât mai aproape de normal tratarea dislipidemiei (nu se mai face după vârsta de 75 de

ani) efort fizic adaptat posibilităţilor

Page 42: Durerea Toracica La Varstnici
Page 43: Durerea Toracica La Varstnici
Page 44: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

2. Tratamentul medicamentos

tratarea factorilor ce agravează angorul: anemie hipertiroidism febră tulburări de ritm tulburări de conducere simptomatice

Page 45: Durerea Toracica La Varstnici

Tratamentul coronarodilatator: Nitroglicerina

foarte eficientă atât sub formă s.l. cât şi sub formă retard (ISDN, ISMN)

se va respecta administrarea „cu fereastră” efectele secundare sunt: cefalee, tahicardie, hipoTA cu

tulburări de echilibru, rareori sincopă. Cefaleea se ameliorează la tratament cu algocalmin şi în majoritatea cazurilor dispare după câteva zile de tratament corect; dacă nu se va încerca un alt preparat sau înlocuirea cu un coronarodilatator natural (ex. MOLSIDOMINA).

Page 46: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

Beta-blocantele se folosesc în asociere cu nitraţii deoarece au efecte coronarodilatatoare complementare şi contracarează tahicardia indusă de nitroglicerină.

prin scăderea răspunsului la catecholamine, determină: FC ceea ce det diastolei şi îmbunătăţirea umplerii coron TA şi a contractil cardiace, ceea ce nec de oxigen

se vor da cu prudenţă în: IC, claudicaţia intermitentă şi AB datorită efectelor secundare cunoscute (bradicardie, BAV, hipoTA) se pot utiliza beta-blocante selective (în doze mici deoarece la doze mare selectivitatea dispare şi efectele secundare sunt manifeste).

Page 47: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

Beta-blocantele se vor recomanda mai ales în AP + hiperactivitate SNS:

HTA CMH angor post-IMA hipertiroidie aritmii SV şi V

dozele: FV să nu scadă sub 55-60/min tratamentul cu beta-blocante nu se va opri brusc deoarece dă efect

de rebound (agravarea AP, declanşarea unui IMA).

Page 48: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

Blocantele canalelor de calciu sunt recomandate în: de elecţie în tratamentul angorului vasospastic situaţiile în care beta-blocantele nu se pot utiliza sau se

recomandă cu prudenţă:AB IC (dar nu verapamil sau diltiazem) claudicaţia intermitentă DZ

când asocierea nitraţi + beta-blocante nu este suficientă pentru controlul crizelor anginoase

IMA non-Q: DILTIAZEM (90-300 mg/zi) deoarece s-a demonstrat că reduce reinfarctizarea.

Page 49: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

Blocantele canalelor de calciu nu sunt recomandate în următoarele situaţii:

sindromul WPW! boala nodulului sinusal deoarece există riscul de a agrava

boala (verapamil şi diltiazem) verapamil poate induce constipaţie (vârstnicul are deja

această problemă) şi tratamentul se va opri dacă această problemă nu se rezolvă cu un laxativ

dihidropiridinele pot induce edeme la membrele inferioare

Page 50: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

3. Tehnicile de revascularizaţie miocardică sunt recomandate în:

durerea anginoasă persistă şi afectează calitatea vieţii deşi tratamentul igieno-dietetic şi medicamentos sunt corect administrate

la pacienţii care au risc crescut de evoluţie spre IMA

Page 51: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ STABILĂTRATAMENT

CABG se recomandă mai ales: la diabetici la pacienţi cu afectarea coronarei stângi sau cu afectare coronariană

multiplă la pacienţi cu funcţia VS afectată

Se preferă graft din artera mamară internă faţă de cel de safenă datorită ratei scăzute de ocluzionare a acesteia la distanţă de 10 ani (10% faţă de 40-60%).

PTCA se recomandă mai ales: vârsta peste 70 de ani sexul feminin operaţie efectuată în urgenţă IC

Page 52: Durerea Toracica La Varstnici
Page 53: Durerea Toracica La Varstnici
Page 54: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ ŞI INFARCTUL DE MIOCARD

Diferenţierea dintre AP instabilă şi IMA este dificil de făcut deoarece: manifestările clinice pot fi foarte asemănătoare sau pot preta la

diagnostice eronate modificările ECG şi enzimatice sunt modeste în IMA

Prevalenţa AP instabile şi a IMA este crescută la vârstnic, mai ales a formelor nonQ 30% din pacienţii cu IMA au > 75 ani 50% din decesele survenite prin IMA au > 75 de ani 40% din cazurile peste 75 ani mor înainte de a ajunge la spital.

Page 55: Durerea Toracica La Varstnici

ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ ŞI INFARCTUL DE MIOCARD

Elementele de risc ce anunţă evoluţia unei AP stabile sau instabile spre IMA sau moarte subită sunt: creşterea intensităţii şi frecvenţei crizelor în ultimele 48 de ore dureri anginoase ce survin în repaus şi durează > 20 min vârsta > 75 ani apariţia tahicardiei sau bradicardiei agravarea unui SS mitral instalarea hipoTA apariţia EPA troponina T > 1 mg/ml

Page 56: Durerea Toracica La Varstnici

CAUZE CE POT PRECIPITA DUREREA

ANGINOASĂ

Page 57: Durerea Toracica La Varstnici

SINDROMUL ANEMIC

Hb < 12 g/dl la femei şi < 13 g/dl la bărbat reprezintă o urgenţă geriatrică prin faptul că poate

decompensa şi agrava evoluţia bolilor concomitente: IC CIC hipoTA ortostatică tulburările cognitiveEste cea mai frecventă boală hematologică întâlnită la

vârstnic (10-20%)

Page 58: Durerea Toracica La Varstnici

SINDROMUL ANEMIC

ÎN URGENŢĂ: corecţia promptă a hipoxiei (oxigenoterapie) şi

hipovolemiei (SF în piv) odată stabilit tipul şi gradul anemiei se va evalua

necesitatea transfuziei de sânge: pacienţii cu IMA necesită transfuzie la Hb < 10 g/dl restul pacienţilor primesc transfuzie la Hb < 7 g/dl

+ tratamentul substitutiv

Page 59: Durerea Toracica La Varstnici

TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE

Page 60: Durerea Toracica La Varstnici
Page 61: Durerea Toracica La Varstnici
Page 62: Durerea Toracica La Varstnici
Page 63: Durerea Toracica La Varstnici
Page 64: Durerea Toracica La Varstnici
Page 65: Durerea Toracica La Varstnici
Page 66: Durerea Toracica La Varstnici
Page 67: Durerea Toracica La Varstnici

CRIZA HIPERTENSIVĂ

cel mai important factor de risc modificabil deoarece peste 50% din persoanele vârstnice au creşteri tensionale

HTA sistolică izolată (Isolated Systolic Hypertension, ISH) care poate fi încadrată fie ca boală fie în contextul modificărilor de structură a aortei consecutive procesului de îmbătrânire.

Page 68: Durerea Toracica La Varstnici

HTA sistolică izolată (ISH = Isolated Systolic Hypertension) este o condiţie specifică vârstnicului, definită drept creşteri ale TAs 140 mmHg în timp ce TAd < 90 mmHg. Prevalenţa creşte odată cu vârsta: 5% la grupa de vârstă 60-69 de ani 10% la grupa de vârstă 70-79 ani 20% la cei peste 80 de ani.

Valori ale TAs 160 mmHg cresc riscul de mortalitate prin boli cardiovasculare de 2-5 ori, AVC de 2,5 ori şi de mortalitate generală de 1,5 ori

Page 69: Durerea Toracica La Varstnici

Conferinta de la Yalta: Viitorul Europei hotarat de 3 mari hipertensivi care nu urmau nici un tratament (nici nu exista de altfel);Roosevelt nu a supravietuit nici 1 an

Page 70: Durerea Toracica La Varstnici

TRATAMENTUL CRIZEI HTA TA>200/115 mm HgPrespital Dacă are AP- NG s.l, EPA - Furosemid 20 mg i.v Clonidina 0,150 mg i.v lent in 10 min sau i.m, sau Urapidil 12,5

mg i.v lentSpital:- Se continuă medicaţia, eventual IEC – Enalapril i.v. sau Metoprolol

5-10 mg i.v lent TA = 160/100 mm Hg şi va menţine această valoare!

A doua zi:Tratament per os cu antihipertensive cunoscute titrând dozele

treptat ca să aducem TA la valoarea propusă.

Page 71: Durerea Toracica La Varstnici

HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICĂ

scăderea TAs cu 20 mmHg sau a TAd cu 10 mmHg la trecerea din clinostatism în ortostatism

este foarte frecventă la vârstnici, aproximativ 50% din persoanele instituţionalizate au acest fenomen

prevalenţa sa creşte odată cu înaintarea în vârstă şi odată cu creşterea valorilor TA

persoanele care au ISH (măsurată în decubit dorsal sau în poziţie şezândă) au variaţii mult mai mari de TA la trecerea în ortostatism iar riscul apariţiei simptomelor cerebrale (sincopă, cădere, moarte subită) este mai mare

Page 72: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

deshidratare sedentarism afecţiuni neurologice: boala Parkinson, AVC DZ amiloidoză alcoolism tratamente cu: anticolinergice, antiHTA (metil-dopa,

clonidină, IECA), diuretice, droguri antiparkinsoniene imobilizare prelungită la pat varice voluminoase la membrele inferioare

Page 73: Durerea Toracica La Varstnici

DISECŢIA DE AORTĂ

Page 74: Durerea Toracica La Varstnici

DISECŢIE DE AORTĂ TORACICĂ - RMN

Page 75: Durerea Toracica La Varstnici

PERICARDITA ACUTĂ

Page 76: Durerea Toracica La Varstnici
Page 77: Durerea Toracica La Varstnici
Page 78: Durerea Toracica La Varstnici
Page 79: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ

RESPIRATORIE

Page 80: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

EMBOLIA PULMONARĂ PATOLOGIA PLEUREI AFECTARE

PULMONARĂ CONCOMITENTĂ SINDROMUL MEDIASTINAL PNEUMOTORAX

Page 81: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ

ABDOMINALĂ

Page 82: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

COLICA BILIARĂ HEPATOMEGALIA ULCERUL GASTRIC/DUODENAL ISCHEMIA MEZENTERICĂ PANCREATITA ACUTĂ

Page 83: Durerea Toracica La Varstnici

ISCHEMIA MEZENTERICĂ

Ischemia mezenterica este una dintre cele mai impotrtante cauze de deces de abdomen acut la varstnic, atingand 70-90%

Ca factori de risc mentionam Fa, ATS, Insuficienta cariaca

Durerea ischemica este violenta, continua si tenace, difuza, rezistenta la analgezice, se insoteste de tulburari psihice, are reluari paroxistice

Tardiv se insoteste de varsaturi alimentare fecaloide.

Page 84: Durerea Toracica La Varstnici

Diagnosticul precoce este aproape imposibil de pus!!!

Pentru a gresi cat mai putin, durerile ondulatorii sub forma de colica sa ne faca totdeauna sa ne gandim si la o ischemie mezenterica, mai ales daca apar la o persoana varstnica cu patologie cardiovasculara cunoscuta. Când durerea este brutala este vorba de o embolie; cand se intensifica prgresiv, suspectam mai ales tromboza.

Page 85: Durerea Toracica La Varstnici
Page 86: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ

HEMATOLOGICĂ

MIELOMUL MULTIPLU

Page 87: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZĂ OSTEO-

ARTICULARĂ

Page 88: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

SPONDILODISCARTROZA DORSALĂ OSTEOPOROZA SINDROMUL TIETZE FRACTURA COSTALĂ

Page 89: Durerea Toracica La Varstnici
Page 90: Durerea Toracica La Varstnici
Page 91: Durerea Toracica La Varstnici
Page 92: Durerea Toracica La Varstnici

DUREREA TORACICĂ DE CAUZE DIVERSE

Page 93: Durerea Toracica La Varstnici

ETIOLOGIE

NEVRALGIA INTERCOSTALĂ ZONA ZOSTER CHIST SEBACEU SUPRAINFECTAT HIDROSADENITĂ CANCER MAMAR CANCER DE PIELE