Echilibrul Financiar - Consideratii Teoredtice

8/2/2019 Echilibrul Financiar - Consideratii Teoredtice

1/23

1.1 BILANTUL - INSTRUMENT DE ANALIZA AECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

Cuvntul echilibrul evoca ideea de armonie intre elementele unui sistem, iar in domeniulfinanciar aceasta nseamna armonizarea resurselor cu nevoile. nsa, resursele si utilizarileevidentiate n bilantconduc la multiple conceptii referitoare la echilibrul financiar. Douadintre acestea, care vor fi prezentate in acest capitol, sunt abordarea patrimoniala siabordarea functionala. Ambele studiaza modalitatile de realizare ale echilibrului financiarla un moment dat, determinnd astfel o analiza financiara statica.

Bilantul este principalul instrument de reflectare a echilibrului financiar, de evidentiere materiala a modului de echilibrare alcapitalurilor propii si mprumutate. Elaborarea lui are drept criteriu :

pentru activ : gradul de lichiditate a elementelor de activ, alcapacittilor de a se transforma in numerar ;

pentru pasiv : gradul de exigibilitate, timpul ct sursa ramne ladispozitia intreprinderii.

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduribanesti, n vederea constituirii unei structuri de productie. n bilant, se nscriu mai ntiactivele mai putin lichide ( cu perioada cea mai mare de recuperare ) : imobilizarilenecorporale ( brevete, licente, marci de fabrica si comerciale, studii, etc.) corporale( terenuri, cladirii, masini, utilaje, instalatii etc. ) si financiare ( participatii, titluricumparate etc. ). Acestea se numesc alocari ( nevoi sau mbunatatiri ) permanente,stabile datorta rotatiei lente a capitalurilor. Urmeaza activele circulante ( stocuri, creante,lichiditati ), mult mai lichide dect imobilizarile, numite alocari ( nevoi, nrebuintari )

citrice, temporare.Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta acapitalurilor proprii si mprumutate. n functie de criteriul mai sus mentionat, se nscriu mainti capitaluriule propii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumulariloranterioare ( rezerve, profit nerepartizat ) si din surse publice (subventii, provizioanereglementate si alte fonduri. Aceste elemente nu sunt exigibile dect n situatie de faliment,de aceea se numesc resurse permanente ( stabile ).

Tot aici se nscriu mprumuturi contractate pe termen lung. Datoriile pe termen scurt( credite, furnizori, decontari ), sunt cele mai exigibile si de aceea se numesc resurseciclice ( temporare ).

Pregatirea datelor din bilantul contabil n vederea realizarii analizei onduce laurmatoarea configuratie a bilantului financiar:

Bilantul financiar

Tabel 1.1.1
http://www.scritube.com/economie/contabilitate/Bilantul-intreprinderii1852461615.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Bilantul-intreprinderii1852461615.phphttp://www.scritube.com/economie/contabilitate/Bilantul-intreprinderii1852461615.php


2/23

ACTIV = UTILIZARI PASIV = RESURSE

* Activ imobilizat net ( mai mare deun an )

* Capital social

* Rezerve

* Profit net nerepartizat

* Provizioane pentru riscuri si cheltuieli maimari de un an

* Datorii cu scadente mai mari de unan

* Activ circulant net ( mai mic de unan )

- stocuri

- creante - clienti

- titluri de plasament

- disponibilitati

* Datorii cu scadente mai mici de unan

- furnizori

- salariati

- stat

- bancii, etc.

Pe orizontala, schema bilantului, redata mai sus are doua parti: partea de sus ( utilizari, respectivcapitaluri permanente ) care reflegta structura financiara prin stabilitate elementelor care

l compun si partea de jos ( utilizari, resurse temporare ) care evidentiueaza conjucturaciclului de activitate.

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe ntre durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiarpune n evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente, de alocare ale fondurilor banestivor fi acoperite capitaluri permanente, n deosebi din capitaluri propri, n timp ce nevoile temporare, n mod normal,finantate din resurse temporare. Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar.

Cele doua parti ale bilantului financiar, prezentnd elemente de activ n corespondenta cu cele de pasiv, reflecta echilibru financiarpe termen lung, partea de sus, iar partea de jos surprinde echilibru financiar pe termen scurt.

Realizarea sau nerealizarea echilibrului financiar la nivelul unei firmeeste evidentiata cu ajutorul unor indicatori, ca de exemplu:

fondul de rulment

nevoia de fond de rulment

trezoreria neta


3/23

capacitatea de autofinantare

1. Fondul de rulment

Cu ct resursele permanente sunt mai mari dect necesitatile permanente de alocarea fondurilor banesti cu att ntreprinderea dispune de o marja de securitate financiara, care-ipermite sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri pe termen scurt; garanteazasolvabilitatea ntreprinderii si asigura conservarea unei anumite autonomii, chiar n cazulde probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatarii ( reducereatemporara a vnzarilor, ntrzierea platilor de catre clienti, accelerarea platilor catrefurnizori, etc. ).

Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor,poate fi rulat pentru renoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcarsi denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibruluifinanciar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe

termen scurt.

Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formule, nsa doua dintre eleprezinta interes deosebit :

- fond de rulment net sau permanent

- fond de rulment propiu

a) Fondul de rulment permanent, constitue un fond de rulment lichidate sau fond derulment financiar ( FRF ), si poate fi stabilit prin doua modalitatii:

I. 1. FRF = CAPITALURI PERMANENTE ( excluzndamortizarile si provizioanele) - UTILIZRI PERMANENTE ( nvaloare neta )

2. FRF = CAPITALURI PERMANENTE ( plus amortizarile siprovizioanele) - UTILIZRI PERMANENTE ( n valoare bruta )

n aceasta ipostaza , fondul de rulment financiar este o parte acapitalurilor permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a

acoperii nevoi de finantare din partea de jos a bilantului.n functia de marimea celor doua mase bilantiere din partea de sus a

bilantului financiar, pot fi puse n evidenta urmatoarele trei situatii :

- FRF > 0 ( capitaluri permanente > activ imobilizat net )


4/23

n acest caz, cnd fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanentefinanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.Aceasta situatie pune n evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizariiechilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibruluifinanciar pe termen scurt.

- FRF < 0 ( capitaluri permanente < activ imobilizat net )

Valoarea negativa a fondului de rulment financiar evidentiaza faptul ca oparte din resursele temporare au fost folosite pentru finantarea unor nevoipermanente, contrar principiului de finantare. Aceasta situatie genereaza undezechilibru financiar, care este mai mult sau mai putin periculos n functiede activitatea desfasurata de ntreprinderea respectiva.

- FRF = 0 ( capitaluri permanente = activ imobilizat net )

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii a structuriiresurselor cu necesitatile de alocare a acestora ( se asigura echilibrul maselor bilantiere deaceeasi durata ). Stabilirea fondului de rulment financiar pe baza maselor bilantiere dinetajul superior al bilantului financiar pune in evidenta influenta structurii de finantareasupra constituirii fondului de rulment financiar.

II. FRF = ACTIV CIRCULANT NET ( cu lichiditate mai mica deun an ) - DATORII MAI MICI DE UN AN sI PASIVE DETREZORERIE

n aceasta accepetiune, fondul de rulment financiar evidentieaza surplusul activelorcirculante nete n raport cu datoriile temporare, sau parte activelor circulante nefinantata dedatoriile pe termen scurt.

Se evidentiaza urmatoarele trei situatii:

- FRF > 0 ( activ circulant net > datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente > activimobilizat net )

Activele circulante transfomabile n lichiditatii ntr-un termen scurt vor permite, pelnga rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, degajarea lichiditatilor

excedendare.

Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila sub aspectul solvabilitatii sale.

- FRF < 0 ( activ circulant net < datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente < activimobilizat net )


5/23

Situatia n care activele circulante transformabile n lichiditati sunt insuficiente pentrurambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta la prima vedere o stare de dezechilibru, osituatie defavorabila sub aspectul solvabilitatii ntreprinderii. nsa daca scadenta medie aactivelor circulante este mai apropiata decat datorilor pe termen scurt, echilibrul financiarpoate fi asigurat si n conditiile unui fond de rulment negativ. Este cazul ntrprinderilor cui

activitate comerciala.

- FRF = 0 ( activ circulant net = datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente = activimobilizat net )

n aceasta ipostaza, cel mai putin probabila, activele circulante acopera strict datoriilepe termen scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate.

Aceasta a doua abordare a fondului de rulment evidentiaza problema solvabilitatiintreprinderii; indicatorul fond de rulment capata semnificatia unui excedent de lichiditatiipotentiale, sau marja de securitate fata de riscurile activitatii economice.

b) Fondul de rulment propiu

FR propriu = CAPITALURI PROPII - IMOBILIZRI NETE

Rezultatul negativ al acestei relatii de calcul, denumit fond de rulmentmprumutat, refegla masura ndatorarii pe termen lung, pentru finantareanevoilor pe termen scurt.

FR mprumutat = FRF - FR propriu

O valoare pozitiva a fondului de rulment propriu asigura un anumitgrad de autonomie, de libertate n luarea deciziilor privind dezvoltareantreprinderii.

Datorita valorii informative deosebite a acestui indicator care facelegatura ntre cele doua parti ale bilantului, cei mai multi analisti considerfondul de rulment important indicator lichiditate - exigibilitate.

2. Necesarul de fond de rulment

Necesitatiile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului deexploatare sunt acoperite, n cea mai mare parte din surse temporarecorespunzatoare ( datorii de exploatare : furnizori, salariati, etc. ). Diferentadintre necesitatiile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de


6/23

exploatare este numita necesarul de fond de rulment. Ea este expresiarealizarii echilibrului financiar pe termen scurt a echilibrulibtului dintrenecesarul si resursele din capitaluri circulante ( al exploatarii ).

NECESARUL DE FOND DE RULMENT = UTILIZRITEMPORARE ( exclusiv disponibilitatile ) - RESURSE TEMPORARE( exclusiv credite bancare pe termen scurt )

Daca acest necesar de fond de rulment este pozitiv, el reprezinta unsurplus de utilizari temporare n raport cu resursele temporare posibile demobilizat. Aceasta situatie poate fi considerata normala daca este rezultatulunei politici de investitii privind cresterea stocurilor si creantelor. n cazcontrar necesarul de fond de rulment poate reflecta un decalaj nefavorabilntre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de

exploatare.Daca necesarul de fond de rulment este negativ, atunci el semnifica un

surplus de resurse temporare n raport cu utilizarile corespunzatoare decapitaluri circulante. El poate fi apreciat pozitiv, daca este rezultatulaccelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadentemai relaxate. Astfel, aceasta nu poate fi dect consecinta unor ntrruperitemporare n aprovizionarea si renoirea stocurilor.

Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de

rulment

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de urmatorii factori :

- natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare;

- nivelul de activitate;

- structura exploatarii ( de ponderea consumurilor provenind de la tertin CA );

- durata de rotatie a activelor si pasivelor;

- sezonalitatea activitatii;

- reglementarile legale privind termenele de plata;


7/23

- modul de organizare si asigurare a gestiunii ntrprinderii.

Necesarul de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante n timpuldesfasurarii ciclului de exploatare, nsa el are o componenta stabila. Aceastatrebuie finantata din resurse stabile, adica capital propiu sau mprumuturi petermen lung si mediu. ntr-o maniera generala, cu ct ciclul de exploatareeste mai lung, cu att decalajul dintre fluxuri este n detrimentulntreprinderii, cu att creste necesarul de fond de rulment. n conditiile uneistructuri date a ciclului de exploatare necesarul de fond de rulment depindede nivelul de activitate; deci, daca cifra de afaceri creste, necesarul de fondde rulment nregistreaza aceasi tendinta.

n practica, la o structura data a ciclului de exploatare, se constata caraportul dintre NFR si CA e relativ constan, avnd o rata de variatie rar

superioara a 10-15 %. Legatura strnsa intre NFR si CA este datoratafaptului ca nivelul vnzarilor impune detinerea de stocuri, acordarea unorcredite-clienti, respectiv obtinerea unor credite funizor.

3. Trezoreria neta

TREZORERIA NET = FOND DE RULMENT - NECESARUL DEFOND DE RULMENT

a) Trezoreria neta pozitiva este rezultatul ntregului echilibru financiar

al ntreprinderii, a desfasurarii unei activitati eficiente, si se va regasisub forma disponibilitatilor banesti n conturi bancare si n case.Aceasta situatie favorabila se concretizeaza ntr-o mbogatire atrezoreriei, o abundenta de lichiditati care-i permit rambursareadatoriilor financiare pe termen scurt, precum si efectuarea unor

plasamente eficiente si sigur, cu alte cuvinte, ntrprinderea se bucurade autonomie financiara pe termen scurt. Existenta unei trezorerinete pozitive n cadrul mai multor exercitii succesive evidentiaza orentabilitate economica ridicata.

b) Trezoreria neta negativa reflecta un dezechilibru financiar lancheierea exercitiului contabil, dependenta ntreprinderii deresursele financiare externe. n acest caz se urmareste obtinerea celuimai mic cost de procurare al noilor credite. Aceasta situatielimiteaza autonomia financiara pe termen scurt, insa ea nu reprezintaneaparat o stare de insolvabilitate.


8/23

c) Trezoreria neta nula corespunde unei situatii de echilibru perfectasigurat al trezoreriei. Fondul de rulment financiar poate asigurafinantarea integrala nevoii

de fond de rulment, deci ntreprinderea poate evita dependenta safata de resursele de trezorerie.

Se remarca dependenta trezoreriei de variatia nevoii de fond derulment respectiv a decalajelor ntre ncasarile creantelor si platile datoriilorscadente. Astfel o ntreprindere rentabila nu are n mod automat si otrezorerie neta pozitiva, aceasta din urma depinznd de variatiilenecesitatilor de finantare, si mai departe, de variatiile de scadeta a ncasarilorsi a platilor.

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu la altul, se desprindeun indicator cu o deosebita putere de sinteza, denumit cash-flow, carereprezinta cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului analizat.

CASH-FLOW = TN1 - TN0

Cash-flow-ul revine actionarilor sub forma de dividente de ncasatsi/sau profit de reinvestit n ntreprinderea lor. n conditiile constanteinecesarului de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi egal cu profiturile nete siamortizarile acumulate si ar exprima disponibilitatea monetara efectiva

pentru dezvoltarea si prosperitatea ntreprinderii. Un cash-flow pozitivreprezinta o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, caredetermina o mbogatire a activului real, o majorare a averii propietarilor. Uncash-flow negativ reflecta o situatie inversa.

4. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitateantreprinderii, la sfrsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prindividentele datorate) si sa finateze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentruconstituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau rennoire (prin amortizari) din

exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturie sicheltuielile gestiunii curente suscesibile de a sa transforma, imediat sau latermen, n fluxuri de trezorerie.Capacitatea de autofinantare poate fideterminata prin doua metode: deductiva si aditionala.


9/23

a) Metoda deductiva

Capacitatea de autofinantare este calculata ca diferenta ntre veniturilencasabile (corespunzatoare unor ncasari efective sau viitoare) si cheltuieli

platibile (corespunzatoare unor plati efective sau viitoare). Punctul deplecare este exedentul brut al exploatarii la care se adauga toate veniturilesusceptibile de a fi ncasate (de exploatare, financiare, exceptionale)si sescad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.

CAF = (Venituri ncasabile-Venituri din cesiuni) - Cheltiueli platibile

CAF = (EBE+ Alte venituri ncasabile fara venituri din cesiuni) -Alte cheltuieli platibile

Excedentul brut al exploatarii

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli pentru exploatare

+ Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor)

- Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiarecalculate)

+ Venituri exceptionale (fara venituri din cesuinea elementelorde activ, cote parti din subventii virate asupra rezultatuluiexercitiului si reluari asupra provizioanelor exceptionale)

- Cheltuieli exceptionale (fara valoarea net contabila aelementelor de activ cedate si amortizari si provizioaneexceptionale calculate)

= CAPACITATEA DE AUTOFINANARE a exercitiului

b)Metoda aditionala


10/23

Aceasta metoda pune n evidenta elemente contabile , neregenerabilede fluxuri monetare, antrenate de calculul capacitatii de autofinantare.n

procedeul aditional se porneste de la rezultatul net al exercitiului, la carese adauga cheltuieli calculate (amortizari si provizioane) neplatibile la oanumita scadenta si se scad veniturile calculate (reluari asupra

provizioanelor).n masura n care capacitatea de autofinantare nu tinecont de operatiile de gestiune curenta, operatiile exceptionale de capital(veniturile din cedarea activelor)vor fi excluse din calcul.

Rezultatul net al exercitiului

+ Amortizari si provizioane (de exploatare, financiare,exceptionale) calculate

- Cote parti din subventii pentru investitii virate asuprarezultatului exercitiului

- Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor

- Venituri din cesiunea elementelor de activ cedateoanefinanciare calculate)

+ Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

= CAPACITATEA DE AUTOFINANARE a exercitiului

Surplusul financiar degajat n cursul exerciiului de ansambluoperatiilor de gestiune (CAF) nu va avea dect un caracter potentialdaca nu este sustinut de mijloace financiare effective. Acest aspect esteconfirmat sau infirmat de variatia de trezoreriei nete pe baza bilantului

sau pe baza fluxurilor financiare.Capacitatea de autofinantare dupa distribuirea dividentelor reprezinta autofinantarea

globala (totala). Aceasta pune n evidenta aptitudinea reala a ntreprinderiide a se autofinanta. Autofinantarea reflecta bogatia retinuta dentreprinderea nsasi si constituie o resursa interna destinata acopeririinevoilor de finantare ale exercitiului viitor. Autofinantarea este determinatede cresterea resurselor obtinute din propria activitate si care vor ramne n
http://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.php


11/23

mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatiiviitoare.

Autofinantarea ofera numeroase avantaje ntreprinderii, printer care mentionam:

-

constituie o sursa sigura, independenta si stabila de finantare;

- apara libertatea de actiune a ntreprinderii;

- confera ntreprinderii un mare grad de libertate privind alegereainvestitiilor;

- permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respective arentabilitatii financiare;

-

reprezinta factorul hotartor n deschiderea accesului la piata decapital si atragerea capitalului extern.

Legatura dintre rezultatul exercitiului si fondul de rulment

Rezultatul exercutiului, concretizat n profit sau pierdere, caracterizeaza toate laturileactivitatii economice financiare si exceptionale ale unei ntreprinderi. Maximizarea profituluiconstituie premisa realizarii obiectivului strategic de perspectiva al orcarei firme - sporirea valoriipatrimoniale. Rezultatul exercitiului, alaturi de capitalul social intra n structura capitalului propriu,deci a resurselor permanente. Rezulta deci ca n cele din urma rezultatul exercitiului este ocomponenta a

fondului de rulment financiar, iar cresterea sau scaderea rezultatului exercitiului va determina variatian acelasi sens a fondului de rulment financiar.

Apreciat ca indicator de risc limitat( la solvabilitate), existenta unui fond de rulment financiarpozitiv, ramne conditia imperativa financiare considerate aprioric sanatoasa de mprumutatoriiinstitutionali.

1.2 REGULI PRIVIND MENINEREA ECHILIBRULUI STRUCTURILORFINANCIARE ALE NTREPRINDERII

Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguliprincipale:

- regula echilibrului financiar minim;

- regula ndatorarii maxime;

- regula finantarii maxime.


12/23

a) Regula echilibrului financiar minim presupune ca resurseleutilizate pentru finantarea activelor sa ramla dispozitiantreprinderii pe durata unei perioade ce trebuie sa corespunda, laminim, aceleia de imobilizare. Avnd n vedere decalajele care se

pot produce n categoria elementelor mai mici de un an, din bilant,ntreprinderea trebuie sa prevada o marja de securitate, sub formafondului de rulment - lichiditate pozitiv.

b) Regula ndatorarii maxime priveste ndatorarea pe termen lungsi mediu. Pentru analiza patrimoniala, datoriile pe termen scurt

joaca doar rolul de acoperire a unui decalaj momentan, datoratunui fenomen sezonier sau conjectural. n fapt, ndatorarea latermen variaza ntre doua limite :

Prima limita : Suma datoriilor la termen nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilorproprii.

Aceasta limita poate fi exprimata si cu ajutorul raportului 50/50 ,adica datoriile pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca 50% dincapitalurile permanente.

A doua limita : Suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sadepaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani.

c) Regula finantarii maxime este, de fapt, o aplicatie practica aprimelor doua reguli. Pentru fiecare operatie de investitie, angajatade ntreprindere, recurgerea la ndatorare pe termen nu trebuie sadepaseasca un anumit procent din valoare investitiei prevazute.Acest procent poate fi cuprins ntre 50 si 75% din valoareainvestitiei fara TVA.

Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera decuprindere a problemelor evidentiate, ct si beneficiarii rezultatelor analizei.Astfel, analiza lichiditate-exigibilitate evidentiaza, n principal, riscul deinsolvabilitate, cu interes deosebit pentru creditori si banci, ndetrimentulriscului de exploatare, una dintre preocuparile majore aleconducerii ntreprinderii. Analiza patrimoniala acorda putina importantaaspectelor privind rentabilitatea mijloacelor economice si perspectivele decresrtere ale ntreprinderii.


13/23

1.3 ECHILIBRUL FINANCIAR FUNCIONAL

Indicatorul central al analizei patrimoniale, fondul de rulment, artrebui apreciat n functie de specificul ntreprinderii, de natura activitatii, si

de nevoile financiare ale ciclului de exploatare. ntuct modelul de analizaevidentierea influentelor diferitilor factori asupra fondului de rulment,echilibrul financiar lichiditate-exigibilitate nu poate fi dect aparent. Aceastaa condus la un nou model de analiza (analiza functionala), centrat pe onotiune dinamica ce poate fi dimensionata n raport de activitate alntreprinderii(nevoia de fond de rulment pentru exploatare.

A. Bilantul functional

Construireabilantului functional presupune clasarea diferitelor posturi

n functie de apartenenta la diferitele cicluri: de investitii, de exploatare, definantare, de trezorerie.

Ciclul de investitii cuprinde ansamblul deciziilor luate pe liniaachizitionarii unor active ce ramn la dispozitia ntreprinderii o perioada detimp.

Ciclul de exploatare (aprovizionare-productie-stocare-vnzare),cuprinde att un flux fizic (de produse, respectiv de marfuri), ct si un fluxfinanciar (intrare si iesirede moneda).

Ciclul de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor dintrentreprinderi si proprietarii de capital(actionarii si creditorii). El permite cantreprinderea sa faca fata decalajului dintre fluxul de lichiditate de intrare siiesire, provocat de ciclul de exploatare.

Structura bilantului functional

Tabel

1.3.1ACTIV PASIV

Active aciclice sau active stabile(AS)

Resurse aciclice sau resurse stabile(RS)

Active ciclice din exploatare (ACE) Resurse ciclice din exploatare (RCE)


14/23

Active ciclice din afara exploatarii(ACAE)

Resurse ciclice din afara exploatarii(RCAE)

Trezoreria de activ (TA) Trezoreria de pasiv (TP)

Ciclul de investitii - finantareTabel 1.3.2

ACTIV PASIV

Active imobilizate (la valoarea bruta)

+ Imobilizarile n leasing (lavaloarea de origine )

+ Cheltuieli de repartizat

Capitalurile proprii (minus dividentelede plata)

Provizioanele de orice natura

Amortizarile (inclusiv amortizareaimobilizarilor n leasing)

+/- diferentele de conversie aferente

- primele de rambursare aobligatiunilor

Total active aciclice (stabile) AS Total resurse aciclice (stabile) RS)

Ciclul de exploatare ia n considerare elementele legate direct siexclusiv de realizarea ciclului operational de aprovizionare, stocare,

productie, vnzare ce se desfasoara n maniera permanenta si continua.

Ciclul de exploatare

Tabel 1.3.3

ACTIV PASIV

Active imobilizate (la valoarea bruta)

+ Imobilizarile n leasing (lavaloarea de origine )

+ Cheltuieli de repartizat

Capitalurile proprii (minus dividentelede plata)

Provizioanele de orice natura

Amortizarile (inclusiv amortizarea


15/23

imobilizarilor n leasing)

+/- diferentele de conversie aferente

- primele de rambursare aobligatiunilor

Total active aciclice (stabile) AS Total resurse aciclice (stabile) RS)

Alte elemente de activ si de pasiv chiar daca nu sunt legate deprocesul de exploatare, ele sunt supuse unei rennoiri frecvente n cadrulactivitatii. Este cazul unor creante si datorii diverse.

Elemente n afara exploatarii

Tabel 1.3.4

ACTIV PASIV

Creante n afara exploatarii

- creante din vnzarea de active

- alti debitori

Titluri de plasament

Cheltuieli nregistrate n avans dinafara exploatarii

Datorii din afara exploatarii

Venituri nregistrate n avans din afaraexploatarii

Total active ciclice din afaraexploatarii (ACAE)

Total resurse ciclice din afaraexploatarii (RCAE)

Elemente de trezorerie

Tabel 1.3.5

ACTIV PASIV

Disponibilitatii (n banca si n casa) Credite curente


16/23

Soldul creditor la banca

Efecte scontate neajunse la scadenta(integrate n creantele de exploatare)

Trezoreria de activ Trezoreria de pasiv

Rolul bilantului functional n analiza financiara este nu numai de apermite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a ntreprindereiireflectata de evolutia trezoreriei nete, dar si de a exprima independentadintre structura financiara a ntreprinderii si natura activitatii sale.

B. Analiza functionala pe baza fondului de rulment si anecesarului de fond de rulment

Resursele utilizate pentru finantarea activelor trebuie sa ramna nntreprindere pentru o perioada de timp cel putin egala cu durata lor de viata.Dupa aceasta regula, resursele stabile servesc la finantarea activelor aciclicestabila, n timp ce datoriile finanteaza activele circulante, ciclice.

n realitate, n practica economica nu exista o simetrie ntre datoriileexigibile si activele lichide.De aceea, din motive de securitate financiara,resursele stabile brute ale unei ntreprinderi servesc pe de o parte pentrufinantarea activelor stabile, durabile, brute, iar pe de alta parte pentru

finantarea unor nevoi ciclice legate de exploatare.

1. Indicatorul calculat pe baza bilantului functional este fondul derulment net global, definit ca acea parte a resurselor aciclice ( stabile ),alocata pentru finantarea activelor ciclice.

FRNG poate fi calculat :

a) pornind de la pasiv :

FRNG = Resurse stabile (RS ) - Active stagile (AS )

b) pornind de la activ :

FRNG = Active ciclice ( AC+ACAE+TA ) - Datorii defunctionare.


17/23

( RCE+RCAE+TP)

Avnd n vedere faptul ca resursele stabile sunt formate din resursestabile propii ( de origine interna si externa ) si resurse stabile mprumutaten structura FRNG se disting doua componente : partea formata numai dincapitaluri propii si asimilate si parte formata din resurse mprumutate. naceste conditii :

FRNG = Fondul de rulment propiu + Fondul de rulment strain

Cauzele variatiei fondului de rulment

Fondul de rulment se modifica datorita variatiei posturilor de activ,respectiv de pasiv implicate n determinarea lui.

Crestera FRNGse poate realiza fie prin sporirea resurselor stabile, fieprin reducerea activelor durabile.

a) sporirea resurselor stabile poate fi rezultatul unor decizii pe linia :

- cresterii aportului asociatiei ( numerar sau natura );

- cresterii rezultatului exercitiului;

- obtinerii de subventii;

- cresterii n situatii justificate a provizioanelor;

- cresterii datoriilor financiare.

b) reducerea justificata a activelor imobilizate.

Reducerea FRNGpoate fi determinata de :

a) scaderea resurselor stabile prin:

- distribuirea de dividente;

- nregistrarea unor pierderi;


18/23

- reintegrarea subventiilor pentru investitii;

- anularea provizioanelor reglementate;

- scaderea amortizarilor;

- rambursarea datoriilor;

- reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv, etc.

b) cresterea activelor imobilizate brute.

Nivelul fondului de rulment trebuie apreciat n functie de douaimperative contradictorii: solvabilitatea si eficacitatea.

Imperativul solvabilitatii obliga ntreprinderea sa-si asigure mijloacelefinanciare necesare achitarii datoriilor scadente. n aceste conditii,ntreprindrea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient deridicat, pentru a putea face fata n orice moment platilor scadente.

Dar, n conditiile caracterului limitat, restrictiv al resurselor, fiecarentreprindere cauta sa le utilizeze ct mai eficient cu putinta. Capitalurile

permanente sunt purtatoare ale unui cost si ca atare se impune utilizarea lorrationala, adica folosirea unei parti ct mai mari din resursele stabile pentru amarii capacitatile de productie. Satisfacerea imperativului eficacitatiiconduce la minimizarea fondului de rulment. n practica economica,ntreprinderile realizeaza de regula un compromis ntre cele doua imperative.

2. Necesarul de fond de rulment reprezinta suma necesarafinantarii decalajelor n timp ntre fluxurile reale si fluxurile de trezorerielegate de activitatea de exploatare :

NFR = Nevoile de finantare generate de operatiunile ciclice -Resursele generate de operatiunile ciclice

Necesarul de fond de rulment are doua componente: necesarul de fondde rulment pentru exploatare ( NFRE ), si necesarul de fond de rulment dinafara exploatarii ( NFRAE ).

NFR = NFRE + NFRAE


19/23

Necesarul de fond de rulment pentru exploatare reprezinta acea parte aactivelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse de aceasinatura ( ciclice ) si care trebuie finantata din resursele durabile alentreprinderii:

NFRE = Active ciclice din exploatare - Resurse ciclice dinexploatare

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii corespunde aceloractive utilizate n ciclul din afara exploatarii, care nu sunt finantate curesurse ciclice si care trebuie acoperite cu capitaluri permanante.

NFRAE = Active diverse - Resurse diverse

1.4 TABLOUL DE FINANARE - SITUAIE A ECHILIBRULUI FINANCIAR ALFIRMEI

Bilantul confera o viziune statica asupra structurii financiare, iar contulde profit si pierdere o viziune dinamica asupra activitatii. nsa nici bilantul,nici contul de rezultate nu permit obtinerea unei viziuni dinamice asuprastructurii financiare, adica asupra evolutiei acestei structuri. Instrumentulcare raspunde acestor cerinte si multor altora este tabloul de finantare.

Tabloul de finantare evidentieaza variatia trezoreriei nete rezultata dinconfruntarea variatiei fondului de rulment net global cu variatia nevoii defond de rulment pentru exploatare si n afara exploatarii. Tabloul definantare furnizeaza informatii privind evolutia globala a trezoreriei, carezultanta a echilibrului financiar, fara a evidentia aportul fluxurilorfinanciare legate de exploatare, de finantare, sau de elemente exceptionale.Aceste informatii sunt oferite de tablourile fluxurilor financiare, respectiv detabloul plurianual al fuxurilor financiare care evidentieaza trezoreria lanivelul economic, financiar si exceptional, ct si de tablou explicativ al

variatiei trezoreriei care analizeaza fluxurile de trezorerie rezultate dinactivitatea curente, de investitii si de finantare.

A. Tabloul de finantare " nevoi - resurse " reflecta fluxurilede resurse financiare stabile ( permanente ) si cele pe termen scurt ( ciclice,
http://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.scritube.com/economie/ACTIVITATEA-ECONOMICA235128183.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.referatele.com/referate/economie/online4/MANAGEMENT-FINANCIAR-CONCEPT--FUNCTII---CURSURI-referatele-com.phphttp://www.scritube.com/economie/ACTIVITATEA-ECONOMICA235128183.php


20/23

temporare ), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentruanaliza si previziunea variatiei fondului de rulment si a varitiei trezorerieinete.

Prima parte a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a realizat,n dinamica, echilibrul structural ntre elementele stabile ale bilantului( utilizari si resurse stabile ), iar a doua parte analizeaza modul cum s-autilizat fondul de rulment n asigurarea echilibrului functional ntreelementele ciclice ale bilantului ( utilizari si resurse ciclice ) si al echilibruluimonetar dintre ncasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explicatabloul de finantare este urmatoarea:

Variatia fondului de rulment = Variatia nevoii de fond de rulment+ Variatia trezoreriei nete

Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze :

1. determinarea variatiei fundului de rulment, ca urmare amodificarii structurii capitalurilor ( n partea superioara a

bilantului )

2. determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare amodificarii nevoii de fond de rulment ( partea de jos a

bilantului ), articulata cu variatia fondului de rulment.

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentieaza fluxurile deresurse financiare mobilizate de ntreprindere :

- din autofinantare si din vnzari de active ( interne );

- din aport de capital si din mprumuturi ( externe );

si utilizarea acestor resurse financiare pentru :

- investitii;- plata dividentelor;

- rambursarea mprumuturilor si, eventual restituireacapitalurilor proprii.


21/23

Tabloul de finantare

Tabel 1.4.1

UTILIZRI RESURDividente dattorate n exercitiul precedent(platite)

Achizitionarea elementelor de activ

Reducerea capitalurilor proprii

Rambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare

Cesiunea sau reducerea elementelor de ac

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

Cresterea fondului de rulment

I. VARIAIA FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL

Cresterea stocurilor si creantelor deexploatare

Cresteri alti debitori

Reducerea datoriilor de exploatare

Reducerea datoriilor catre alti creditori

Reduceri de stocuri si creante exploatatare

Reduceri alti debitori

Cresterea datoriilor de exploatare

Cresterea datoriilor n afara exploatariiCresterea necesarului de fond de rulment

II. VARIAIA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

III. VARIAIA TREZORERIEI NETE

B. Tablourile fluxurilor financiare au rolul de a explicafluxurile financiare care antreneaza variatia trezoreriei, fiind centrate peconceptul de excedent de trezorerie si nu pe notiunea de echilibru financiar.Fluxurile privind investitiile, operatiile financiare sau alte elemente suntregrupate dupa prioritati, si reflecta, de la caz la caz fie resurse suplimentare,fie nevoie de trezorerie. n consecinta, metodologia elaborarii tablouriloreste diferita, dar variatia trezoreriei este rezultanta acelorasi fluxuri.

Exista diferite tablouri prezentnd fluxuri financiare pe mai multeexercitii succesive regrupate n mai diverse maniere n functie de importantaconceptuala a lor, ct si de cerintele utilizatorilor.

- tabloul fluxurilor de trezorerie;


22/23

- tabloul plurianual al fluxurilor financiare;

- tabloul explicativ al variatiei trezoreriei.

Tabloul fluxurilor de trezorerie apreciaza ntr-o logica financiara siglobala coerenta deciziilor strategice luate de ntreprindere. Structurartabloului se fundamenteaza pe urmatoarea logica financiara:

- Tabloul urmareste n primul rnd, sa evidentieza capacitateantreprinderii de a genera trezoreria din ntreaga sa activitate.

- Trebuie apoi sa se constate n ce masura conducerea ntreprinderii areposibilitatea de a conserva n totalitate sau partial, aceasta trezorerie.Intereseaza deci marimea prelevarilor obliatorii care afecteaza aceastatrezorerie ca si partea care ramane la

dsispozitia conducatorilor ntreprinderii, reprezentand fluxul detrezorerie disponibil.

- Se cerceteaza modul de utilizare a trezoreriei ramasa la dispozitiantreprinderii n special pentru finantarea investitiilor, evidentiindu-seastfel logica deciziilor de investitii luate de conducatorii ntrprinderii.

- n cazul n care trezoreria disponibila este suficienta pentru acoperirea

investitiilor nete care au fost arbitrajele efectuate de conducatoriintreprinderii pentru procurarea noilor resurse stabile ?

Tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabel 1.4.2

EXPLICAII N-2 N-1 NExcedent brut global

- Variatia nevoii de fond de rulmentA = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL- Cheltuieli financiare

- Impozit pe profit


23/23

- Dividente platite n cursul exercitiului

- Rambursari de mprumuturi financiareB = FLUX DE TREZORERIE DISPONIBIL

( dupa prelevariile obligatorii )Investitii interne si externe ( corporale, necorporale,financiare )

- Subventii pentru investitii primite

+ Variatia altor imobilizarii n afara exploatarii

- Cesiunea imobilizarilorC = INVESTIII NETECresterea sau reducerea capitalului

+ mprumuturi financiare noiD = APORTURI LA RESURSELE STABILE( aporturi externe )E = VARIAIA TREZORERIEI : ( B + D ) - C= Variatia disponibilitatilor

- Variatia creditelor bancare curente

Documents

Echilibrul Financiar - Consideratii Teoredtice