Efectele Investitiilor Straine Directe Asupra Economiei Romanesti

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT

REALIZAT SUB COORDONAREA:

PREP.UNIV.DRD. GEORGIANA BALABAN

DE CATRE:

COMAN ANCASTRILCIUC ELENA

Bucuresti

2009

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL 1INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ……………………………………………………..3

CAPITOLUL 2EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ……………………………………52.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic …………………………………………………….6

2.1.1 Rolul ISD în susţinerea creşterii economice ……………………………………62.1.2 Impactul ISD asupra balanţei de plăţi …………………………………………..72.1.3 Influenţa ISD asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare ………………………72.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital …………………………………….82.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata ………………………………….8

2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic ……………………………………………………...92.2.1 Impactul ISD asupra forţei de muncă ……………………………………………...92.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii ………………………………………………92.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizării ……………………………………………….102.2.4 ISD şi activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) ………………………………...102.2.5 Rolul ISD în economia cunoaşterii ………………………………………………..11

CAPITOLUL 3IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI ………………………………………………………………113.1 Impactul ISD asupra cresterii economice …………………………………………….113.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital ………………………………………...123.3 Impactul ISD asupra balantei de plati ……………………………………………..…133.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare ..........................................133.5 Impactul ISD asupra fortei de munca ...........................................................................143.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice ……..14

CAPITOLUL 4IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ………………………………………...15

CAPITOLUL 5ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ………...18

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………23

2


Introducere

Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existând,

în acest sens, preocupari atât la nivel national cât si international.

La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica atât direct,

prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe cât si indirect, prin

stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea

activitatilor productive,

În plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului

de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta între intrarile si iesirile de capital)

accentuându-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain.

De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al

populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de

cunoastere tot mai inalt.

Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor

straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta

noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut

loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent.

De asemenea, în spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date

statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul

National al Registrului Comertului si Banca Nationala a României.

3


CAP. 1

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes (pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.

Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul economic emitent si agentul economic receptor, situati în spatii nationale diferite.

În functie de raportul stabilit între emitentul si receptorul investitiei se disting doua categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced investitiile straine directe.

Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa “presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii receptorului”.

În cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, în consecinta, implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii unor activitati speculative posibile în situatia investitiilor straine de portofoliu.

Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include atât active de capital (tangibile), cât si active intangibile (cunostinte manageriale, de marketing, know-how).

* În acceptiunea UNCTAD, fondurile de investitii colective (collective investment funds) includ, printre altele, firme private de investitii (private equity firms) si diverse fonduri de investitii financiare (fonduri mutuale si fonduri de risc).

4


O definitie posibila ar fi aceea ca „Investitia straina directa este o categorie a investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente într-o tara (investitorul direct) de a obtine un interes de durata într-o companie rezidenta într-o alta tara (investitia directa).”

O alta definitie ar fi: „investitiile straine directe constau în transferul unui pachet industrial în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertizamanageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de control asupra investitiei”(Negritoiu, 1996, pag.53).

Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în urmatoarele conditii:

• agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite, si anume: investitorul direct (persoana fizica sau juridica) este rezident în tara de origine, iar investitia directa se regaseste în tara gazda sau tara receptoare;• interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung;• investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia.

Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de investitii straine directe se compun din:

• actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente;• împrumuturi intracompanie: includ fondurile împrumutate între investitorul direct si filiale, sucursale si firme asociate;• profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului direct.

Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi: Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul

marginal obtinut din aceasta operatiune Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin

costisitoare decat exportul aceluiasi produs Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea

licentelor

Concluzii:

Sub aspect conceptual, investiţia străină directă presupune internalizarea unor active tangibile şi intangibile în următoarele condiţii: agenţii economici implicaţi să fie situaţi în spaţii naţionale diferite; interesul investitorului să se manifeste pe termen lung; investitorul să exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investiţia.

Prin investiţiile străine directe realizate, firmele urmăresc obţinerea celui mai mare câştig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. Drept urmare, acestea internalizează pieţele externe, generând fluxuri interne (în cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunoştinţe etc.. Aşadar, firmele realizează ISD atunci când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare în afara graniţelor naţionale, ceea ce implică, în opinia noastră, faptul că s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economică al ţărilor sursă.

Nivelul de dezvoltare economică influenţează atât volumul cât şi structura fluxurilor de ISD generate şi receptate de o ţară. În acest sens, analizele efectuate au demonstrat că există o relaţie bidirecţională între nivelul de dezvoltare economică al ţărilor central şi est europene şi volumul fluxurilor de investiţii străine directe receptate de către acestea. Astfel, decalajele iniţiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului

5


de dezvoltare al ţărilor din CEE care a influenţat, la rândul lui, volumul intrărilor de capital străin.

Decizia de a investi într-o anumită ţară se bazează pe o analiză amănunţită a factorilor locali (avantajele ţării gazdă), corelaţi cu necesităţile de rentabilitate ale agenţilor economici şi mărimea (intensitatea) riscului aferent operării într-un mediu străin. Ponderea fiecărui factor în stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaţia investitorului străin. În contextul actual, al economiei de piaţă globale, în care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid, aceste motivaţii capătă o semnificaţie deosebită.

Deşi mărimea pieţei şi costul factorilor de producţie sunt principalele motivaţii ale companiilor multinaţionale de a investii în Europa Centrala şi de Est, o importanţă din ce în ce mai mare este acordată mediului economic şi politic (stabil), calităţii instituţiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil şi transparent), nivelului de acces la informaţii şi gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaţii etc).

CAP. 2

EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Din punct de vedere conceptual, implicaţiile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în principal, la următoarele aspecte:

Susţin creşterea economică, fapt ce se realizează diferenţiat funcţie de forma pe care o îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei investiţii „pe loc gol” (greenfield), creşterea economică se datorează creării unei noi capacităţi de producţie, locurilor de muncă suplimentare, apariţiei unui nou consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situaţia eficientizării activităţii agentului economic şi creşterii competitivităţii acestuia, permiţând supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate.

Stimulează investiţiile interne, întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în creşterea eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii output-urilor fie pentru a face faţă concurenţei datorate prezenţei investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale investitorului străin, caz în care vor fi interesate în creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate.

Sprijină restructurarea şi privatizarea, aspect care prezintă o importanţă deosebită în cazul statelor central şi est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital şi capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării rapide a activităţii firmei.

Susţin creşterea investiţiilor de capital, datorită accesului investitorilor străini la sursele externe de capital. În cazul în care pieţele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanţarea unor proiecte importante, investiţiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanţei de plăţi externe, prin finanţarea deficitului de cont curent.

Generează efecte pozitive asupra balanţei comerciale, dacă investitorul direct produce prioritar pentru export sau în cazul producţiei destinate pieţei interne care substituie importurile.

6


Susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în economia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii.

Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul ţării de implantare, nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial.

O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă, în general, pe termen scurt, apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu:

Creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de care implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în care retehnologizarea activităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi competitivităţii, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în principal, atunci când investitorul străin este orientat preponderent către export sau substituirea importurilor.

Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. În opinia noastră, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care întreprinderile restructurate beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii, caz în care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amonte sau în aval).

Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât forţa de muncă disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de activităţile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi).

Aşadar, impactul ISD asupra economiei ţării gazdă este diferit de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic, social şi politic şi de gradul de pătrundere a capitalului străin.

2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic

2.1.1 Rolul ISD în susţinerea creşterii economice

Relaţia bidirecţională dintre investiţiile străine directe şi creşterea economică se datorează pe de o parte, impactului acestora asupra mediului economic din fiecare ţară şi pe de altă parte, influenţelor pozitive pe care creşterea economică susţinută şi durabilă le are asupra fluxurilor de capital străin receptate. Potrivit specialiştilor în domeniu, pentru o ţară dată, perioadele de creştere economică intensă sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiţii străine directe (Lipsey, 2000, pag.72).

România deşi a cunoscut ritmuri înalte de creştere economică, aceasta nu a fost susţinută în aceeaşi măsură de investiţii străine directe. La nivelul anului 2005, ponderea stocului de investiţii străine directe în PIB reprezenta 24,2% , valoare situată sub media europeană UE-25 (31,7%).

7


În consecinţă, în contextul globalizării şi al integrării economice concretizate, în principal, în internaţionalizarea producţiei, investiţiile străine susţin creşterea economică, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de condiţiile concrete existente în fiecare ţară.

2.1.2 Impactul ISD asupra balanţei de plăţi

Efectele investiţiilor străine directe asupra balanţei de plăţi sunt numeroase şi, uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: tipul investiţiei, eficienţa economică, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile tranzacţiilor clasice şi intervenţiile ţării gazdă.

Analiza impactului ISD asupra balanţei de plăţi trebuie să aibă în vedere atât fluxurile comerciale (balanţa comercială), cât şi „posibilele ieşiri semnificative de capital sau deturnarea unor fluxuri potenţiale din partea altor investitori” (Dăianu&Vrânceanu, 2002, pag.188). În acest sens, cel mai bun exemplu îl constituie cazul companiei de telefonie fixă Romtelecom, la privatizarea căreia, investitorului străin i s-a garantat monopolul pe piaţă pe o

durată de 5 ani (1998-2003), timp în care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai mari obţinute ca urmare a unor tehnici anti-concurenţiale se pot transforma în ieşiri de capital, sub forma salariilor excesive ale expatriaţilor şi a taxelor de redevenţă ridicate, influenţând negativ balanţa de plăţi. În cazul ţărilor în tranziţie la economia de piaţă, situaţiile de acest gen nu sunt singulare, dacă avem în vedere concentrarea ISD pe pieţele de tip oligopol.

O altă problemă pe care o ridică analiza impactului investiţiilor străine directe este cea a modalităţii de finanţare, care influenţează direct nivelul datoriei private externe. Efectele negative asupra balanţei de plăţi apar în cazul companiilor străine care se împrumută în străinătate şi se concentrează ulterior asupra recuperării rapide a investiţiei prin utilizarea unor tehnici de eludare fiscală (preţuri de transfer sau redevenţe mari).

Un alt aspect al analizei impactului ISD asupra balanţei de plăţi vizează urmărirea în timp a efectelor generate de proiectele investiţionale, astfel: în prima fază (realizarea investiţiei), intrările de capital se înregistrează în contul financiar, constituind un mijloc de echilibrare a balanţei de plăţi, prin finanţarea deficitului de cont curent; în faza a doua (implementarea investiţiei) datorită importurilor masive realizate de firmele străine (echipamente, utilaje, materii prime etc) se înregistrează un efect negativ asupra balanţei comerciale;

In faza a treia (maturitatea investiţiei) efectele asupra balanţei de plăţi, respectiv balanţei comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci când profiturile obţinute se reinvestesc în ţara gazdă, iar ieşirile de capital sub forma dobânzilor, redevenţelor şi cele generate de sistemul preţurilor de transfer administrative nu sunt semnificative.

Aşadar, există o multitudine de canale prin care investiţiile străine directe pot afecta pozitiv sau negativ balanţa de plăţi externe a ţării receptoare.

2.1.3 Influenţa ISD asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Un alt efect agregat al investiţiilor străine directe este cel asupra bugetului, impact ce se poate manifesta atât sub forma unor contribuţii pozitive, cât şi negative. În esenţă, specialiştii consideră că într-o primă fază impactul asupra bugetului este negativ pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea activităţilor şi crearea de noi locuri de muncă, acesta să devină pozitiv.

8


Contribuţii pozitive şi negative asupra bugetului:

Contribuţii negativeFaza iniţială (de implantare a investiţiei)

Reducerea veniturilor bugetare datorită facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini (politica de stimulente fiscale)

Cheltuieli suplimentare la buget, de natură socială, datorită creşterii numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat

Faza ulterioară (de maturitate a investiţiei)

Pot micşora taxele şi impozitele plătite statului gazdă prin utilizarea mecanismului preţurilor de transfer şi a altor mecanisme.

Contributii pozitive (apar numai in faza de maturitate) Venituri suplimentare la bugetul statului constând în taxe şi impozite plătite de

noi contribuabili (salariaţi şi agenţi economici)

2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital

Dimensiunea cantitativă a aportului de capital al influxurilor de investiţii străine directe este exprimată de raportul procentual dintre fluxurile de ISD primite şi formarea brută a capitalului fix (FBCF). Investiţiile străine suplimentează capitalul intern fie atunci când se realizează „pe loc gol” conducând la dezvoltarea unei noi activităţi, fie în cazul schimbării formei de proprietate (privatizări sau preluări de firme) dacă firma astfel achiziţionată ar fi fost închisă sau dacă, prin realizarea investiţiei străine, sunt îmbunătăţite performanţele acesteia. Evident că, din acest punct de vedere, impactul intrărilor de capital străin este mai puternic în cazul investiţiilor de tip „greenfield”.

2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata

Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimţit direct de către consumatorii locali, îl reprezintă reducerea preţurilor bunurilor şi serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului de viaţă al populaţiei autohtone. Prin pătrunderea în economia locală a firmelor străine preţurile scad, ca urmare a accentuării concurenţei .

Desigur, în situaţia în care investitorul străin reuşeşte să acapareze piaţa şi să deţină o poziţie de monopol, efectele sociale şi economice sunt negative datorită creşterii preţului bunului sau serviciului respectiv în vederea obţinerii unor câştiguri suplimentare. Un exemplu în acest sens îl constituie privatizarea companiei româneşti de telefonie Romtelecom urmată de creşterea semnificativă a tarifelor, ca urmare a poziţiei de monopol deţinută de investitorul grec şi garantată de statul român pentru o perioadă de 5 ani (1998-2003).

În consecinţă, impactul net al ISD asupra standardului de viaţă al populaţiei autohtone este dificil de cuantificat. Dacă avem în vedere numai aspectul legat de reducerea preţurilor este evident că standardul de viaţă se îmbunătăţeşte întrucât consumatorii locali vor beneficia atât de noile preţuri, mai mici, cât şi de o diversitate mai mare de produse. Dacă avem, însă, în vedere aspectele mai complexe, respectiv efectele directe şi indirecte pe termen lung, situaţia se schimbă, întrucât pot apărea fenomene nedorite la nivel economic şi social. Cu alte cuvinte, creşterea standardului de viaţă ca urmare a investiţiilor străine directe care vizează piaţa locală (market-seeking) are un preţ concretizat, în esenţă, în adâncirea decalajelor dintre membrii societăţii.

9


2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic

2.2.1 Impactul ISD asupra forţei de muncă

Efectele investiţiilor străine directe asupra forţei de muncă locale depind substanţial de următorii factori: mărimea şi tipul investiţiilor; modalitatea de intrare a investitorului străin; domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiţiile specifice din ţara gazdă.

Mărimea investiţiei (firmei) afectează forţa de muncă locală atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Sub aspect cantitativ, societăţile transnaţionale, deşi reduse ca număr (aproximativ 2% din numărul de societăţi cu capital străin) atrag cea mai mare parte a forţei de muncă (peste 60% din angajaţii firmelor cu capital străin), comparativ cu investitorii mici şi mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a angajaţilor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mărimea şi forţa financiară a firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire şi formare profesională a angajaţilor săi. Acesta este principalul motiv pentru care activităţile de „training” sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăţi transnaţionale (ca de exemplu cele de telefonie mobilă, societăţile financiare etc.) comparativ cu firmele mici şi mijlocii. În acelaşi timp, companiile transnaţionale, datorită comportamentului competitiv şi tehnologiilor deţinute generează, de cele mai multe ori, mai puţine locuri de muncă decât firmele locale de aceeaşi mărime.

Tipul investiţiei, respectiv motivaţia acesteia, reprezintă un alt determinant major al impactului ISD asupra resursei umane. Astfel, în cazul investiţiilor străine motivate de costul scăzut al forţei de muncă (pentru ramurile intensive în muncă) şi/sau calitatea forţei de muncă, caracteristicile resursei umane autohtone influenţează semnificativ decizia de a investi, constituind principalul avantaj de localizare al ţării gazdă.

Modalitatea de intrare a investitorului străin influenţează cantitativ structura populaţiei active. Astfel, prin investiţiile de tip „greenfield” se creează noi locuri de muncă cu efecte pozitive asupra ocupării. Situaţia este complet diferită în cazul ISD atrase în procesul de privatizare, întrucât întreprinderile achiziţionate se confruntă, în general, cu reduceri dramatice de personal, ca urmare a restructurării activităţii, cu impact negativ asupra pieţei muncii. Cu toate acestea, în contextul în care investitorul străin reuşeşte, prin eficientizarea activităţii, să salveze de la faliment compania în cauză, pe termen lung, efectul înregistrat este benefic, datorită conservării unor locuri de muncă.

Domeniul de activitate al firmei influenţează atât cantitativ cât şi calitativ forţa de muncă locală.Astfel, în funcţie de tipul de produse realizate (intensive în muncă, în capital sau în cunoştinţe) poate predomina unul dintre factorii de producţie. În situaţia în care factorul predominant este munca, investiţiile străine directe au un impact cantitativ semnificativ asupra forţei de muncă.

Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forţei de muncă locale, sub aspect cantitativ. Astfel, în situaţia în care compania multinaţională produce direct în ţara gazdă impactul este cu mult mai semnificativ decât în cazul în care înfiinţează doar filiale (reţele) de distribuţie. De remarcat că, în România, ca şi în celelalte ţări central şi est europene au fost adoptate ambele strategii - producţie directă, respectiv reţele de distribuţie.

10


2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii

Societăţile transnaţionale susţin restructurarea economică a ţării gazdă atât în mod direct, cât şi indirect. Efectele directe se datorează: introducerii de noi tehnologii şi/sau modernizării celor deja existente, în interes propriu; dezvoltării unor activităţi noi; stimulării furnizorilor locali în vederea integrării verticale în sistemul corporatist. Impactul indirect este generat de intensificarea concurenţei dintre firmele străine şi cele autohtone. Astfel, pentru a putea concura cu producătorii străini, firmele locale sunt interesate să-şi restructureze şi modernizeze activitatea.

In funcţie de nivelul la care se realizează restructurarea, literatura de specialitate identifică următoarele tipuri:

restructurare intersectorială: reflectă parţial revoluţia informaţională şi constă în restructurarea tututor sectoarelor de activitate ale economiei, tendinţa fiind aceea de creştere a ponderii serviciilor în detrimentul agriculturii;

restructurarea intrasectorială: presupune trecerea, în cadrul fiecărui sector, de la activităţi caracterizate prin productivitate scăzută (intensive în muncă) la activităţi înalt productive, generatoare de valoare adăugată mare, intensive în cunoştinţe şi tehnologie;

restructurarea firmei: prin utilizarea unor tehnologii noi, moderne şi realizarea unor activităţi generatoare de valoare adaugată mare.

2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizării

Specialiştii consideră că una dintre cele mai importante contribuţii ale investiţiilor străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens, societăţilor transnaţionale.

Din punctul de vedere al ţării receptoare, transferul tehnologic prin ISD, prezintă o multitudine de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:

utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor muncitorilor;

difuzia de tehnologie, cunoştinţe şi capabilităţi se repercutează pozitiv şi asupra agenţilor economici cu care ST intră în relaţii de afaceri (furnizori, subcontractori, firme concurente), reflectându-se asupra costurilor şi calităţii bunurilor şi serviciilor furnizate;

dezvoltarea relaţiilor dintre ST şi instituţiile locale (institutele de cercetare, universităţile, institutele de standardizare şi controlul calităţii, centrele de pregătire profesională);

stimularea concurenţei şi impulsionarea firmelor autohtone să-şi direcţioneze eforturile pe linia tehnologizării activităţii;

prin atragerea angajaţilor ST de către firmele locale apare un fenomen de dispersie a practicilor tehnologice şi manageriale.

2.2.4 ISD şi activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D)

Evoluţiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurenţiale pe plan internaţional şi dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăţi transnaţionale îşi sporesc permanent cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru a-şi menţine avantajele competitive generate de inovarea tehnologică.

În esenţă, societăţile transnaţionale care dezvoltă activităţi de C&D în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii:

11


ST care urmăresc exploatarea activelor (assets exploiting): acestea sunt, în general, originare în ţările dezvoltate şi îşi internaţionalizează producţia pentru a avea acces la resurse naturale sau la forţă de muncă ieftină, astfel încât situează activităţile de C&D pe un plan secundar;

ST care urmăresc sporirea activelor (augmenting exploiting): sunt, de cele mai multe ori, originare în economiile în curs de dezvoltare şi caută ca prin realizarea de ISD să câştige acces la capabilităţile de cercetare-dezvoltare locale (cu scopul creşterii competitivităţii prin inovare tehnologică) motiv pentru care situează în centrul activităţii lor activităţile de C&D.

2.2.5 Rolul ISD în economia cunoaşterii

Construirea economiei cunoaşterii presupune trecerea de la „abordarea industrială” a economiei la „abordarea informaţională” a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza schimbărilor.

În consecinţă, concurenţa acerbă la nivel global a transformat „cunoştinţele” în forţa vitală a economiei, astfel încât pentru a supravieţui, societăţile transnaţionale sunt obligate să aloce resurse importante în vederea obţinerii de cunoştinţe.

Importanţa cunoştinţelor în noua economie mondială a fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoştinţe în vederea asigurării creşterii competitivităţii şi a unei dezvoltări economice susţinute.

Efectele investiţiilor străine directe diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic, social şi politic, gradul de pătrundere a capitalului străin şi structura influxurilor de ISD.

CAP. 3

IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRAECONOMIEI ROMANESTI

3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice

Comparativ cu situatia înregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica între fluxurile de capital strain atrase si nivelul de dezvoltare decât în cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje, în special între zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima pozitie în ceea ce priveste ponderea în fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, însa, cu mult mai accentuat.Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain în timp ce zona de Sud-Vest care înregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD.În acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere în stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la

12


realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata în PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si în cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scazuta decât cea înregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea PIB este de 11,3%.În consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu în stabilirea deciziei de a investii într-o anumita zona.

Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. În opinia noastra, acesti factori în ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.

Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea economiei românesti, concretizat în existenta unor decalaje accentuate între diferitele regiuni, sugerând, în acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain sub forma investitiilor directe.

Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai în conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, în opinia noastra, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. În acest sens, având în vedere aspectele prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze câteva directii principale, si anume:

1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea eficienta si eficace a acestora (în 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale în atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care au aparut în acest sens odata cu integrarea României în Uniunea Europeana.

2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE în domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip „salvare-restructurare” si directionarea acestora cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca, sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei românesti.

3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine (ARIS) în promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a potentialul acesteia, în special în zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale.

3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de capital

13


Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea economica este formarea capitalului autohton, întrucât ISD au efect multiplicator asupra investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain, contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, în principal, a celor aflate în amonte sau în aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.

Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta în suplimentarea resurselor interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului între economiile interne si necesarul de investitii si, în consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD au înregistrat niveluri relativ reduse si au fost îndreptate preponderent catre procesul de privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constând în dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se înregistreaza treptat o crestere a ISD atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora în favoarea investitiilor de tip“greenfield”, astfel încât impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din ce în ce mai puternic. incepând cu anul 2004 se înregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD în FBCF, cuprinse între 23% si aproximativ 32%, datorate, în opinia noastra, atât preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, cât si intensificarii investitiilor straine de tip “greenfield” în vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, în contextul integrarii României în Uniunea Europeana.

Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza în efecte pozitive reprezentate atât de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe, cât si în stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si indirecte, asupra cresterii economice.

3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati

Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale este negativ, atât datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine decât cea a exporturilor realizate de catre acestea, cât si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, în cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scazut. În opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, în principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD.

Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, în special începând cu anul 1997 când sau receptat fluxuri mai mari de capital strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei, companiile straine „extrag mai putin decât introduc”, efectul financiar net (calculat ca diferenta între intrarile si iesirile de capital) accentuându-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. În acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constând, în principal, în participatii si profit reinvestit, în defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.

3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare

Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar, capitalul strain influentând atât direct cât si indirect evolutia acestuia. Pâna la nivelul anului

14


2002, ISD îndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, în cea mai mare parte, în faza de implementare, au contribuit la adâncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati „pe teren gol” si atingerii fazei de maturitate în cazul majoritatii investitiilor implementate în perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului bugetar concretizata în cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).

3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca

Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta atât în contributii benefice, concretizate în dinamica pozitiva a câstigurilor salariale si îmbunatatirea pregatirii angajatilor, cât si în efecte economice si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de îmbolnaviri profesionale. În plus, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost îndreptata catre activitati intensive în munca, în detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la câteva domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii).

3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice

Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de intrari mai mari de capital strain. În acest sens, analizele efectuate permit evidentierea urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe.

Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei românesti, în sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si intermedieri financiare) concomitent cu restrângerea activitatii în alte domenii industriale (ca de exemplu industria materialelor de constructii). Romania, aflata în prezent în stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea masiva a capitalului strain orientat, într-o mai mare masura, catre activitatile care încorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, în principal, de tehnologie si cunostinte, ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie specializati. În acest sens, atât teroria cât si practica economica, inclusiv experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din ce în ce mai mari de ISD vor patrunde în economie, impactul acestora asupra mediului economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie sa se axeseze cu prioritate pe îmbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila în vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor masuri care sa vizeze:

îmbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor în educatie, inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, întrucât construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila în conditiile în care educatia reprezinta numai un obiectiv marginal;

stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate între sectorul public si cel privat;

15


încurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru administrativ eficient;

încurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare adaugata mare si sa investeasca în acele activitati care sporesc avantajele comparative ale resurselor autohtone;

stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati înrudite, inclusiv prin implicarea mai activa a administratiei locale în solutionarea problemelor si doleantelor investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant în acest sens).

În vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, România are în mod obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinând cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Având în vedere atât experienta proprie cât si exemplele pozitive ale unor state central europene apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

CAP. 4

IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD

In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania, din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale,

milioane euro

2003 2004 2005 2006 2007

VALOARE

% DIN TOTAL

VALOARE

%VALOARE

%VALOARE

%VALOARE

%

BUCURESTI

5236 54,2 8426 56,0 13 264 60,6 22205 64,3 27516 64,3

SUD-EST1041 10,8 1752 11,6 1 838 8,4 2653 7,7 2448 5,7

CENTRU629 6,5 1038 6,9 1 610 7,4 2559 7,4 3541 8,3

VEST744 7,7 1093 7,3 1 491 6,8 1948 5,6 2365 5,5

SUD798 8,2 1273 8,5 1 388 6,3 2228 6,5 2942 6,9

NORD-VEST

648 6,7 1035 6,9 1 257 5,8 1570 4,6 1907 4,5

SUD-VEST355 3,7 405 2,7 745 3,4 938 2,7 1379 3,2

NORD-EST211 2,2 18 0,1 292 1,3 411 1,2 672 1,6

TOTAL9662 100,0 15040 100,0 21 885 100,0 34512 100,0 42770 100,0

Sursa: Banca Nationala a Romaniei - directia Statistica

16


9662 150400

3451242770

0

10000

20000

3000040000

50000

totalul investitiilor

2003 2004 2005 2006 2007

anul

Evolutia investitiilor in perioada 2003-2007

Volumul investitiilor

Milioane euro

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069 miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca centrala.

Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006, nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In aceste conditii, in 2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine directe.

In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit aproape in totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de 10,156 mld euro.

BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la 9,97 miliarde euro cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la 10,3%, a urcat la 10,4% in 2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro. Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine directe a scazut usor in decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007. Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile straine directe in 2007, diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit (45,9%), potrivit BNR.

Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului de cont curent ca pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce observatorii internationali sunt mka pesimisti. Agentia de rating Fitch a avansat chiar o estimare de crestere a deficitului de cont curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.

17


Criza financiară mondială taie din investiţiile străine directe în România. Potrivit estimărilor oficiale, acestea se vor înjumătăţi în acest an şi vor ajunge la 4,7 miliarde de euro, faţă de nouă miliarde de euro investite în 2008. Cu toate acestea, se prevede ca în 2010 investiţiile străine să ajungă la valoarea de 5,4 miliarde de euro.

„Componenta mai puţin afectată se aşteaptă să fie investiţiile străine din profitul reinvestit, dacă se ia în considerare că în principal este vorba de distribuirea între dividende şi investiţii a profitului obţinut în anul 2008. Această tendinţă va fi sprijinită şi de măsura prevăzută în Programul de guvernare, privind scutirea de la impozitare a profiturilor reinvestite”, se arată în Programul de convergenţă 2008, pentru perioada 2008 – 2011, potrivit Mediafax. Estimările privind relansarea economiei arată că pentru 2010 investiţiile străine vor fi de 5,4 miliarde de euro.

În 2008, acestea au fost de 9,024 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2007, iar deficitul de cont curent a fost acoperit în proporţie de 53,5% de aceste intrări de capital. „Finanţarea deficitul extern se va realiza într-o proporţie semnificativă, pe seama surselor autonome negeneratoare de datorie externă, ajungând la finele anului 2011 la circa 65%”, se arată în programul de convergenţă, care va fi trimis la Comisia Europeană. (A.G.)

Compania Enel a anunţat că are în plan pentru următorii cinci ani investiţii de 700 de milioane de euro pentru reţelele de distribuţie a energiei electrice pe care le deţine în România, în regiunile Muntenia, Banat şi Dobrogea. Proiectele de investiţii se referă la introducerea unor tehnologii avansate, modernizarea staţiilor electrice şi înlocuirea echipamentelor. Potrivit datelor proprii, Enel are o cotă de piaţă de 30% şi deţine fostele companii Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Muntenia Sud. Compania are o reţea de 93.000 de kilometri, 2,5 miloane de clienţi şi un număr de aproximativ 5.500 de angajaţi, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice din Romania.(A.G.)

Fondul britanic de investiţii Fabian România a obţinut autorizaţia de construire pentru proiectul de locuinţe din Timişoara, pentru a menţine valoarea terenului, chiar dacă lucrările de construcţie nu vor fi demarate în acest an. „Având în vedere condiţiile curente ale pieţei, am obţinut aceste autorizaţii pentru a menţine valoarea terenului. Vom analiza condiţiile de pe piaţă la începutul anului viitor şi vom stabili care este cel mai bun moment pentru a iniţia lucrările de construcţie”, a declarat, într-un comunicat, Mark Owen, property director al fondului. La sfârşitul lunii trecute, Fabian a anunţat amânarea dezvoltării rezidenţiale din Timişoara, Satu Mare şi Oradea, cu un total de 900 de unităţi locative, estimând la acea dată că acestea vor fi finalizate în perioada 2011-2012. Această strategie a fost modificată pentru a reduce riscurile operaţionale şi financiare.

Proiectul din Timişoara va fi dezvoltat în două etape în parteneriat cu firma Coltex Construct şi va avea 429 de locuinţe cu un total de 38.812 metri pătraţi şi 540 de locuri de parcare. La Oradea şi Satu Mare, fondul va dezvolta, în parteneriat cu firma ungară SCD Group, un număr de 388, respectiv 165 de locuinţe. Lucrările de execuţie pentru acestea două urmau să fie iniţiate în primul trimestru al lui 2009. (A.G.)

Investiţiile străine directe au însumat în luna ianuarie 912 milioane euro, în creştere cu 51,2% faţă de nivelul înregistrat în luna corespunzătoare din 2008, de 603 milioane euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Din totalul de 912 milioane euro investite de nerezidenţi în prima lună a anului, participaţiile la capital au reprezentat 49,6%, creditele intra-grup 36,2% şi profitul reinvestit 14,2%, se arată într-un comunicat al BNR remis agenţiei MEDIAFAX.

18


BNR a modificat în scădere nivelul investiţiilor străine directe pentru ianuarie 2008, cifra publicată anterior fiind de 695 milioane euro.

Deficitul de cont curent a scăzut în ianuarie cu 54,6% faţă de prima lună din 2008, la 525 milioane de euro, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerciale cu 66,4%, la 385 milioane de euro.

În aceste condiţii, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost finanţat integral prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, comparativ cu un nivel de 52,1% în luna ianuarie 2008.

Investiţiile străine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, în creştere cu 24,5% faţă de 2007, şi au acoperit în proporţie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.

CAP. 5

ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI

ANALIZA SWOT(PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE, OPORTUNITĂŢI, RISCURI)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABECOTA UNICA

Cota unica de impozitare presupune acelasi rang de impozitare pentru persoane fizice si companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rata unica de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obtinute din diferite activitati. Succesul regimului cotei unice de impozitare depinde, se pare, de nivelul acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a constatat ca o rata mai mica de impozitare conduce, in general, la sporirea gradului de plata a taxelor respective, impozitele mai scazute pot conduce, dupa stabilizarea apetitului de plata al celor impozitati, la scaderea veniturilor la Bugetul de stat.De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra, toate impozitele au devenit 16% - impozitele pe venitul global, la dobanzile bancare (la dobanzile platite de banci clientilor pt depozite la termen), castigurile la bursa si castigurile din tranzactiile imobiliare ale firmelor si particularilor.Romania s-a inscris astfel printre primele tari membre UE care au marsat la cota unica de impozitare europeana.

INFRASTRUCTURARomania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban.Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureşti, Petr Dokládal, singura barieră în dezvoltarea investiţiilor din ţara noastră rămâne infrastructura. Investitorii isi exprima nemultumirile cu privire la timpul indelungat pe care il petrec in asteptarea unei decizii a autoritatilor.

Infrastructura feroviara publica prezinta urmatoarele caracteristici generale: lungime retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor de cale ferata (km) - 22.247; lungime totala

19


a liniilor electrificate (km) - 8.585; tuneluri (numar/km) - 211/63; poduri (numar) -4.236;

SALARII MICICosturile reduse ale salarizarii si cresterea productivitatii vor continua sa atraga investitorii straini in Romania, declara economistul sef al Bancii Comerciale Romane, Lucian Anghel.Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de tarile din regiune. Asta inseamna ca Romania este bine pozitionata si ca va atrage in continuare investitii straine directe. Vor veni in continuare investitori, dar in dorinta de a deveni competitiv in mediul international, care se focalizeaza din ce ince mai mult pe reducerea costurilor, Romania poate deveni in urmatorii ani sursa cresterii eficientei pentru mariiinvestitori.

BIROCRATIAFluidizarea mecanismelor birocratice, eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa si financiara sunt problemele aduse din nou in discutie de investitorii straini in Romania.

o Cozi la ghiseeo Geam de sticla intre om si

functionaro “curse” de la un ghiseu la altulo Intarzieri si greseli in redactarea

documentelor notariale.o Zone de asteptare la diferite institutii

in conditii greu de suportat o Insuficientă transparenţă.o Slaba dezvoltare a

parteneriatului public-privat.

MEMBRA UEPotentialul de crestere a productivitatii si apartenenta la Uniunea Europeana.Calitatea de membru al UE benefica si necesara pentru stabilitatea politica si sociala a spatiului in care se desfasoara o (potentiala) afacere.Intrarea in Uniunea Europeana a fost insotita, fara exceptie, de cresteri ale pietelor financiare si, in general, ale economiilor noii tari membreAderarea la Uniunea Europeana este asociata cu cresterea investitiilor straine directe,prin cresterea nivelului de predictibilitate,stabilitate legislativa si nu in ultimul rand prin reducerea continua a costului finantarii.Statutul de membru aduce in primul rand un plus de incredere in randul investitorilor straini, dar si autohtoni.Aderarea la Uniunea Europeana este asociata cu cresterea investitiilor straine directe, prin crestereanivelului de predictibilitate, stabilitate legislativa si nu în ultimul rând prin reducerea continua a costului finantarii.

VALORIZARE POPULATIESI RESURSE UMANE

Sporul natural este negativ, populatia tanara avand o rata descrescatoare in timp.Cresterea substantiala in ultimii ani a numarului de absolventi, conduce la suprasaturarea pietei fortei de munca.Diferenta mica intre ajutorul de somaj si salarii incurajeaza somajul mascat si munca la negru.Insuficienta armonizare a sistemuluieducaţional postgimnazial cu cerinţelepieţei muncii şi dezvoltării viitoare asocietăţii.Decalaj între pregătirea oferită de şcoalăşi cerinţele pieţei munciiMigrarea, în ultimii ani a tinerilor(si nu numai) în alte tari, dar care le oferămai multe oportunităţi.

20


POTENTIAL TURISTICRitmul de creştere a investiţiilor străine se va reduce, pe fondul crizei, însă România va continua să reprezinte o destinaţie profitabilă pentru investitori, anunţă Agenţia Română pentru Investiţii Străine.Carpatii Românesti, atât prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), cât si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza în structura geografica si peisagistica a României. Cu aceeasi importanta se înscriu si în activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic.Se pot practica mai mult de zece forme de turism, dupa cum urmeaza: drumetie, odihna, sporturi de iarna, tratament balnear, de interes stiintific, pentru cunoastere, pentru alpinism si speoturism, vânatoare si pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de aventura etc.

CALITATEA VIETIIComparativ cu alte tari europene, media calitatii vietii in Romania nu este deloc satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului ca familiile din zonele rurale ale tarii au ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii de viata adecvate(ca sa nu mai spunem moderne). Infrastructura extrem de scazuta nu atrage investitorii si prin urmare posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii este extrem de scazuta.Mai mult de jumatate din populatia tarii apreciaza locuinta personala ca fiind buna, restul indreptandu-se catre clasificari precum satisfacatoare, proasta sau foarte proasta.Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca economii, iar o mare parte dintre ei detin un raport venit-consum subunitar.Un total de 90% din populatie detine propria locuinta, in timp ce mai putin de 20% dintre acestia detin afaceri profitabile.Accesibilitatea învăţământului, cu valori pozitive modesteRemarcăm nivelul deosebit de modest al evaluării gradului de respectare adrepturilor personaleTemerile populaţiei aduc în atenţie probleme sociale importante, mai ales celereferitoare la preţuri şi impozite.Satisfacţia faţă de viaţa politică şi evaluarea conducerii ţării rămân în zonadeficitară,-Nivel ridicat al importului de produse de pe Piata Europeana – fenomenul globalizarii

-Existenta reservelor de materii primepentru anumite sectoare economice(prelucrarea lemnului, constructii)

-Traditie indelungata in anumitesectoare – prelucrarea lemnului,industria alimentara, industria textile,constructii, constructii de masini

-Pozitie geografica buna ca si granita

SISTEMUL EDUCATIONALIn Romania, in ultimii ani nivelul sistemului educational a scazut in comparatie cu perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot mai mult de o diminuare a numarului de ani de studiu in speranta de a concentra in splanul de invatamant numai acele notiuni extrem necesare. Problema grava insa, este aceea ca institutiile de invatamant din Romania nu dispun de toate aparaturile necesare studiului elevilor si chiar si in

21


de est a Uniunii Europene universitati de renume din tara studentii folosesc utilaje demult scoase din uz din domeniul din care provin. Aceasta nu conduce decat la o neconcordanta a ceea ce este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin urmare, mana de lucru a absolventilor unor studii superioare nu mai are randament maxim(cel putin pentru o perioada de acomodare cu noile utilaje).

BENEFICII ADUSE DE IMM-uriApar anumiti factori cu impact pozitiv generate de integrarea europeana asupra IMM(intreprinderi mici si mijlocii)cum ar fii :-acces mai bun la piete;- angajeaza “multa” forta de munca- sunt flexibile- ajuta la intensificarea concurentei-legislatie si regulamente imbunatatite;-furnizori potentiali mai ieftini si mai buni-cooperarea mai buna spre inovare;-acces mai bun la noile tehnologii;-proceduri de achizitie mai corecte;-accesul la fonduri structurale

OPORTUNITATI RISCURIModernizarea drumurilor nationale, judetene si constructia autostrazilor.Restaurarea si reconstructia cailor ferate si de telecomunicatii necesare.- Valorificarea superioară a potenţialuluituristic

- Emigrarea forţei de muncă calificată- Instabilitatea legislativă;- Lipsa credibilităţii mediului de afaceri- Desfiinţarea multor centre de cercetare- Corupţia- Creşterea preţurilor la serviciile detelecomunicaţii şi transport

- Stabilirea unor obiective comune şi a unui parteneriat între instituţiile de instruire şi angajatori.- Dezvoltarea de parteneriate între mediulacademic şi mediul de afaceri, în vedereasatisfacerii cerinţelor pieţei- Colaborarea şi stabilirea de parteneriate între centrele locale de instruire şi instituţiile similare din UE.

- Lipsa unei coordonări a acţiunilor deatragere de investitori străini-Pierderea pana si a capitalului roman investit in favoarea investirii lui in tari straine.-Renuntarea agentilor straini de a investi in Romania datorita lipsei infrastructurii.

- Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) în zonele noi in

-Scaderea nivelului de trai din Romania datorita lipsei investitiilor in crearea de firme mici si mijlocii care ar reprezenta o

22


care sunt planificate a se construi noi locuinţe, pentru a atrage investitorii in acele locuri.- Asigurarea unei colaborări şi coordonări între regiile de interes public ce asigură repararea şi asfaltarea drumurilor, înlocuirea conductelor de gaz şi celor de apă şi canalizare, în vederea eficientizării procesului de modernizare şi a evitării viitoarelor blocaje şi disfuncţionalităţi.

oferta de locuri de munca pentru populatia tarii.-Formarea unei rate a somajului extrem de ridicata care ar duce economia nationala in “faliment”.-Slaba dezvoltare a ariilor(zonelor) industriale

- Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiţii străine.- Crearea de facilităţi pentru investitori- Incurajarea exportului de produse cu valoare adăugată mare.- Dezvoltarea antreprenoriatului- Cooperarea cu alte ţări în domeniul educaţiei şi formării.- Posibilitatea de promovare a produselor şi serviciilor datorită existenţei celor mai variate căi de publicitate şi a firmelor specializate în acest domeniu.- Dezvoltarea firmelor specializate în studii de piaţă, consultanţă în afaceri, consultanţăfinanciară, proiecte etc.- Atragerea de studenţi din alte ţări- Dezvoltarea de parteneriate cu universităţi de prestigiu din alte ţări- Creşterea numărului de burse oferite înstrăinătate pentru studenţii români.- Îmbunătăţirea sistemului educaţional- Continuarea proceselor de modernizare şidotare a şcolilor şi liceelor- Preocuparea tot mai accentuată pentrucolaborarea cu şcoli şi licee din străinătate în vederea organizării

23


de acţiuni comune

Concluzii:

In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un adevarat “magnet”pentru investitorii straini.

Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc, imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata.

Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina cont de nevoile diferitelor categorii.

BIBLIOGRAFIE

1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995. Pag. 5-24, 33-56.2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura Economica- 1998. Pag. 135-173.3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004. Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158,4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-“Investitiile si relansarea economica”-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE. Pag. 76-82, 82-90.

24


5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition, Editura Thomson South-Western 2006.

Pag. 15-16, 49-70.6. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiţia Zahiu, Teza

de doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005.7. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat:

Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007.

8. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat: Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005.

* * *Publicatii: 1. Autor: Laurenţiu Popa, Articol: BERD vrea să investească în acest an 300 milioane euro în România- 12 Martie 2009, Revista CAPITAL. 2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE, Articole online.ro* * *Surse Web:1. Baza de date Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), Raport de activitate 2004, România: www.arisinvest.ro;2. Baza de date Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor Străine www.waipa.org;3. Baza de date Consiliul Investitorilor Străini (CIS), România: www.fic.ro;4. Baza de date Uniunea Europeană (UE): www.europa.eu.int;5. Rapoartele de progrese pe tari ale UE: www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm6. Rapoarte despre progrese pe ţări pe calea aderării http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm7. Pagina de internet a Agentiei Romane de Investitii Straine: www.arisinvest.rosite-ul Bancii Mondiale: www.worldbank.org8. site-ul UNCTAD: www.unctad.org9. site-ul Institutului National de Statistica: www.insse.ro10. site-ul Oficiului National al Registrului Comertului: www.onrc.ro11. site-ul UNDP in România: www.undp.ro12. site-ul Institutului European din România: www.ier.ro13. site-ul Bancii Nationale a României: www.bnro.ro14. site-ul Agentiei Române pentru Investitii Straine: www.arisinvest.ro15. site-ul Consiliului Concurentei: www.consiliulconcurentei.ro16.site-ul de rapoarte statistice internationale: www.factbook.net/statsmap.htm17. site-ul de raportari statistice europene: www.eurostat.com

25

http://www.eurostat.com/

http://www.factbook.net/statsmap.htm

http://www.consiliulconcurentei.ro/

http://www.arisinvest.ro/

http://www.bnro.ro/

http://www.ier.ro/

http://www.undp.ro/

http://www.onrc.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.unctad.org/

http://www.worldbank.org/


http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm

http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm

http://www.europa.eu.int/

http://www.fic.ro/

http://www.waipa.org/


http://www.capital.ro/cautare/autor/lauren%C5%A3iu-popa-358.html

Documents

Efectele Investitiilor Straine Directe Asupra Economiei Romanesti