2015

Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa”Facultatea de Medicina DentaraEdentatie partial intinsa

Effect of Different Cleansers on the Surface

of Removable Partial Denture

Efectul diferitelor produse de curățare asupra suprafeței protezelor parțial amovibile

Autori: Daniela Nair Borges FELIPUCCI, Letícia Resende DAVI, Helena Freitas Oliveira PARANHOS, Osvaldo Luiz BEZZON, Rodrigo Ferreira SILVA, Valéria Oliveira PAGNANOSursa bibliografica: Braz Dent J (2011) 22(5): 392-397

Purtarea protezelor partial amovibile implica o igienizare speciala, iar combinarea periajului cu imersia in substante chimice este metoda cea mai recomandata pentru controlul biofilmului. Cu toate acestea, efectul acestor produse de curatare asupra componentei metalice nu a fost indeajuns studiat. Acest studiu evaleaza efectul unor produse de curatare asupra suprafetei protezelor. Cinci specimene de discuri ( disc metalic de 12 mm x 3 mm intr-o matrita cu rasini de 38 x 18 x 4 mm) au fost fabricate pentru fiecare situatie experimentala : 6 solutii(Periogard- PE, Cepacol-CE, Corega Tabs- CT, Medical Interporous – MI, Polident-PO, 0.05% hipoclorit de sodiu- NaOCl, si apa distilata-DW ) si 2 aliaje Co-Cr (DeguDent-DD si VeraPDI – VPDI) au fost folosite pentru fiecare situatie experimantala.

O imersie de 180 de zile a fost simulata si masuratorile rugozitatiii (Ra, μm) metalului si rasinii au fost analizate folosind ANOVA si testul Tukey. Modificarile la nivelul suprafetei si pierderea luciului au fost examinate folosind microscopia electronica(SEM).

In plus, spectroscopie de dispersie a energiei cu raze X (EDS) s-a folosit pentru analiza amanuntita a unor zone reprezentative. Macroscopic, esantioanele NaOCl si MI au prezentat pierderea luciului. Rugozitatea materialelor nu a fost afectata de solutii(p>0.05). Imaginile microsopice au aratat ca la probele NaOCl si Mi au existat modificari la suprafata. Analiza EDS a relevat prezenta oxigenului pentru esantioanele NaOCl si MI ceea ce ar putea insemna ca aceste solutii favorizeaza oxidarea suprafetelor, ducand la coroziune.

Cu toate limitarile acestui studiu, s-a ajuns la concluzia ca NaOCl si MI nu sunt potrivite pentru curatarea protezelor partial amovibile.

Introducere

Curatarea corespunzatoare a protezelor partial amovibile este importanta pentru mentinerea unei mucoase orale sanatoase. Biofilmul microbian de pe tesut dar si de pe suprafata protezei este un factor important in patogenia stomatitei de proteza(1). Rugozitatea suprafetelor este corelata strans cu colonizarea microbiana, cu aderarea microorganismelor si cu maturarea biofilmului pe acele suprafete(2-5).

Rugozitatea rasinilor acrilice este un factor important, de vreme ce aderarea microorganismelor pe o suprafata este o conditie esentiala pentru colonizarea acelei suprafete. Neregularitatile suprafetei cresc posibilitatea ca microorganismele sa ramana pe suprafata protezei dupa ce aceasta a fost curatata(6).

Webb et al.(7) a aratat ca doar periajul nu este atat de eficient ca si curatarea chimica in ceea ce priveste reducerea biofilmului de pe proteza si in prevenirea stomatitei de proteza asociata cu Candida . Produsele de imersie pentru curatarea protezelor se pot imparti in : peroxizi alcalini, hipocloriti alcalini, acizi diluati, agenti dezinfectanti si enzime(1,8). Combinarea unei metode de curatare mecanice cu una chimica pare sa fie cea mai buna solutie pentru igiena protezelor.

Scheletul protezelor partial amovibile este de obicei fabricat din aliaje cobalt-crom. Pentru ca aceste aliaje pot coroda sau se pot pata ca si rezultat al contactului de suprafata cu clorul sau oxigenul din unele produse de curatare , purtatorii de proteze trebuiesc instruiti cu privire la alegerea produsului pentru igiena protezei lor(8-10).

Jagger, Harrison(13) si Peracini(14) au observat ca pacientii nu primesc instructiunile corecte si isi curata in exces protezele utilizand produse de larg consum, ceea ce poate avea

efecte daunatoare. Una din cele mai importante caracteristici ale unui produs de curatare este aceea ca nu trebuie sa aiba un efect daunator asupra materialelor din care este confectionata proteza. Este un criteriu important pe care trebuie sa il avem in considerare atunci cand recomandam un produs. Hipocloritul alcalin poate fi daunator pentru scheletul de cobalt-crom. Aceste efecte de nedorit pot fi pierderea lustrului suprafetei sau corodarea.

Rasina acrilica, material de baza al protezei, devine rugoasa atunci cand vine in contact in mod repetat cu produsele de curatare a protezelor. Totusi, nu exista suficienta informatie despre cum afecteaza aceste produse suprafetele protezelor partial amovibile. Scopul acestui studiu este de a evalua efectul a diverse produse de curatare asupra stabilitatii de suprafata a protezelor partial amovibile. Ipoteza nula care a fost testata a fost aceea ca efectele diferitelor solutii nu sunt daunatoare pentru ambele aliaje.

MATERIAL COMPOZITIE NUMAR DE SERIE

DeguDent Co(64%), Cr(28,5%), Mo(5,3%)

Si(0.5%), Mn(0.5%), C(0.4%)

6600757

Vera PDI Co(63,5%), Cr(27%), Mo(5.5%)

970623

Periogard 0.12% digluconat de clorhexidina

BR121

Cepacol Clorura de cetilpiridiniu 0.500 mg

800425

Corega Tabs Perborat de sodiu si enzime LMC267V4Medical Interporous Acid citric HE-03

Polident Perborat de sodiu si enzime F1109L5Tabel nr 1. Compozitia materialelor folosite in studiu.

Materiale si metode

In tabelul 1 sunt prezentate informatii despre produsele utilizate. Doua aliaje cobalt- crom au fost folosite (Dentsply Ind. e Com. Ltda, São Paulo, SP, Brazil si Vera PDI; Aalba Dent. Inc., Cordelia,CA, USA). 70 de modele de ceara discoidale(12 mm diametru si 3 mm grosime ) au fost obtinute utilizand o matrice din rasina fluorocarbonica (Teflon; Dupont, Wilmington, DE,USA). 35 de modele au fost ambalate si turnate pentru fiecare aliaj conform instructiunilor producatorului. Dupa turnare, esantioanele au fost finisate cu hartii de smirghel de 200, 400 si 600 granulatie intr-o masina de lustruit sub racire cu apa.

Pentru a simula o proteza partial amovibila, discurile metalice au fost incluse in rasini acrilice termopolimerizabile folosind tipare pregatite in prealabil dintr-o matrita rectangulara de rasina fluorocarbonica(38 mm x 18 mm x 4 mm). Discul a fost pozitionat in partea stanga a fiecarui tipar rectangular iar piatra(Densite; Dentsply Ind. e Com. Ltda.,Petrópolis, RJ, Brazil) a fost izolata cu un strat subtire de Cel-Lac inainte de inserarea rasinii. Tratarea a fost facuta in apa de 73 de grade Celsius timp de 90 de minute si la 94 de grade pentru 30 de minute. Dupa procesare, esantioanele au fost lustruite la aer rece in aceeasi masinarie folosita pentru discurile de metal, apoi cu carpe de lustruit si suspensie de diamant de 1 micron. (Fortel Ind. Com., São Paulo, SP, Brazil). Toate esantioanele au fost depozitate in apa distilata la 37 de grade pentru 50 min-2h pentru a reduce monomerul rezidual.

Esantioanele au fost distribuite la intamplare in 7 grupuri pentru fiecare aliaj, fiecare grup constand in 5 probe, dupa tipul de aliaj si solutiile de curatat folosite. Rugozitatea initiala a metalului si rasinii a fost masurata in micrometri in 3 zone diferite ale probei, utilizand un analizator de suprafata(Surftest SJ-201P; Mitutoyo Corporation, Tokyo,Japan)

A fost calculata o medie a rugozitatii fiecarui esantion. Greutatea a fost inregistrata folosind un cantar de inalta precizie care a fost calibrat inainte de fiecare masuratoare.

Dupa masuratorile initiale de rugozitate si greutate, exemplarele au fost supuse la procedurile de curatare. Solutiile de curatat efervescente au fost preparate prin adaugarea unei tablete in 200 ml apa distilata(45 grade) dupa instructiunile producatorului. Grupurile au fost stocate intr-un cuptor pentru a mentine temperatura. Pentru depozitarea in solutii, esantioanele au fost pozitionate intr-un dispozitiv creat special. Imersiile s-au facut de 180 de ori, dupa timpul recomandat de fiecare producator. Fiecare imersie de Medical Interporous a necesitat 15 minute, rezultand in 2700 minute de imersii. In acelasi fel, timpul indicat pentru Polident era de 3 minute, rezultand in 540 de minute de imersie iar pentru grupul Corega tabs au rezultat 900 minute de imersie(5 minute fiecare). Pentru apele de gura Periogard si Cepacol, 0.05% hipoclorit de sodiu si apa distilata, timpul de imersie a a fost fixat la 10 minute, rezultand in 1800 minute de imersie. Toate solutiile au fost schimbate la fiecare 8 ore. Dupa imersia in respectivele solutii, fiecare esantion test a fost spalat cu apa distilata pentru 10 secunde. Apoi a fost facut al doilea set de masuratori pentru greutate si rugozitate si s-a calculat diferenta.

Tabel nr. 2 Media si deviatia standard a rugozitatii de suprafara a metalului pentru solutii.

Solutii Media(SD)

Apa distilata 0.054 (0.017) a

Hipoclorit de sodiu 0.070 (0.019) a

Periogard 0.062 (0.016) a

Cepacol 0.064 (0.018) a

Corega Tabs 0.074 (0.019) a

Medical Interporous 0.055 (0.015) a

Polident 0.065 (0.015) a

Un microscop electronic a fost utilizat pentru a examina schimbarile si matuirile suprafetelor de metal. Compozitia suprafetelor din zona de interes a fost identificata folosind spectroscopia de dispersie a energiei cu raze X. Cate un specimen din fiecare grup a fost ales la intamplare pentru a fi analizat prin SEM si EDS, dupa imersia in produsele de curatare. Analiza statistica s a realizat utilizand SPSS 10 soft statistic pentru Windows. Testul ANOVA si Turkey au fost utilizate pentru a determina daca au fost diferente semnificative ale rugozitatii aliajelor si solutiilor.

Rezultate

Schimbarile rugozitatii metalului au fost inregistrate ca o diferenta intre media rugozitatii in fiecare perioada de timp (T0 si T1). Analiza a aratat ca rugozitatea de suprafata nu a fost influentata de solutii sau in functie de aliaje. Nu a existat nicio diferenta intre aliaje(p=0.25) sau intre solutii(p=0.08) .Totusi, valorile rugozitatii au crescut dupa imersii, insa nici aceste date nu au fost semnificative clinic sau statistic. Rezultatele sunt prezentate in tabelele 2 si 3.

Solutii MEDIA(DEVIATIA STANDARD) DeguDent 0.064 (0.017) a

VeraPDI 0.063 (0.019) a

Tabel nr. 3 Media si deviatia standard a rugozitatii suprafetei pentru aliaje

Rezultatele rasinilor acrilice au fost inregistrate in acelasi mod ca si rugozitatea metalului. Nu s-au observat diferente intre solutii. Nu a existat nici o diferenta nici intre aliaje(p=0.07) sau intre solutii(p=0,44) Valorile au fost prezentate in tabelele 4 si 5.

Analiza vizuala a aratat ca toate esantioanele din grupurile hipoclorit de sodiu, 40% din grupurile Medical Interporous/DeguDent si 60 %din grupurile Medical Interporous/Vera PDI au prezentat coloratii inchise pe suprafata metalica. Suprafata metalului a fost analizata la microscop inainte de tratamente si dupa imersii. S-a observat coroziune generala pentru specimenele de hipoclorit. De asemenea la analiza EDS s-a observat adeziunea solutiei Medical Interporous la suprafete ceea ce a cauzat coroziunea (Figuriile 1 si 2).

Prezenta ionilor de oxigen in concentratii mari in aceste grupuri a confirmat perceptia vizuala de coroziune. In celelalte grupuri nu a fost detectata coroziune si nu au fost detectate schimbari vizuale ale rasinilor cand s-a efectuat analiza SEM.

Figura 1-imagine de microscopie electronica a esantionului Medical Interporous/Vera PDI- 1. suprafata intacta 2. Pata inchisa la culoare sugerand depozite organice. 3 si 4 – suprafete

modificate indicand coroziune

Figura 2. Imagine de microscopie a esantionului hipoclorit de sodiu / Vera PDI 1. Suprafata fara modificari 2. Schimbari la suprafata indicand coroziune

SOLUTII MEDIA(DEVIATIA STANDARDApa distilata 0.071 (0.015) a

Hipoclorit de sodiu 0.060 (0.015) aPeriogard 0.061 (0.019) aCepacol 0.068 (0.023) a

Corega Tabs 0.078 (0.028) aMedical Interporous 0.058 (0.020) a

Polident 0.071 (0.026) a

Tabel nr. 4. Media si deviatia standard a rugozitatii suprafetelor rasinilor acrilice pentru solutiile testate.

ALIAJE MEDIA(DEVIATIA STANDARD)DeguDent 0.076 (0.022) aVeraPDI 0.057 (0.019) a

Tabel nr. 5 Media si deviatia standard a rugozitatii suprafetelor rasinilor acrilice pentru fiecare aliaj.

Discutii

Rugozitatea de suprafata a materialelor pentru proteza este foarte importanta deoarece afecteaza direct sau indirect adeziunea microorganismelor. Pentru ca adeziunea microbiana sa aiba loc, este necesar un minim de rugozitate de 0.2 μm, care este valoarea acceptata de prag.

Scopul acestui studiu a fost sa evalueze efectele a 6 produse de curatare asupra protezelor partial amovibile. Hipocloritul de sodiu a fost folosit cu o concentratie 0.05%, o concentratie mica dar cu efect antimicrobian. Tabletele efervescente cu perborat de sodiu(Corega Tabs si Polident) au fost incluse in studiu pentru a compara metodele studiate de obicei. Pentru grupul cu acid citric, o tableta cu acid citric de la Medical Interporous a fost selectata, aceasta avand indicatia de utilizare pentru componente metalice fara efecte

daunatoare. Cepacol si Periogard solutii de clatiri au fost de asemenea evaluate pentru efectele lor antimicrobiene. Apa distilata a fost folosita ca si substanta de control. Doua aliaje Co-Cr cu compozitii similare au fost evaluate pentru a compara stabilitatea aliajelor.

In acest studiu nu a existat nicio diferenta semnificativa intre aliaje si intre solutii cand a fost evaluata rugozitatea rasinilor acrilice si a aliajelor. Rezultatele acestui studiu nu sunt in concordanta cu a altor studii pentru ca dezinfectia cu perborat de sodiu nu a crescut rugozitatea rasinii, pe cand media rugozitatii la toate esantioanele a ramas destul de aproape de valoarea prag. Rugozitatea de suprafata observata dupa dezinfectia chimica ar fi putut fi un rezultat al temperaturii apei si solutiei eliberatoare de oxigen.

Prin analiza vizuala care a fost efectuata pentru a observa schimbari de culoare la nivelul suprafetei, a fost observat faptul ca esantioanele din grupul aliaje/hipoclorit de sodiu prezentau pete pe suprafata metalica. Mai mult, 40% din grupul Medical Interporous/Vera PDI si 60 % din Medical Interporous/DeguDent au prezentat pete la suprafata. Pentru celelalte grupuri nu au fost observate modificari de culoare. Aceste modificari pot sugera ca a avut loc coroziune si ca aceste solutii nu sunt potrivite ca si produse de curatare a protezelor deoarece sunt daunatoare pentru aliaje.

Analizele complementare cu SEM si EDS au fost folosite pentru a evalua textura de suprafata si pentru a identifica efectele daunatoare ale solutiilor. Pentru ca EDS este o tehnica de analiza a suprafetei, intensitatile cele mai mari pot fi asociate cu cantitatea de elemente de pe acea suprafata. Astfel, hipocloritul de sodiu a avut un efect oxidant mai mare decat solutia Medical Interporous/Vera PDI. S-a putut observa coroziune generalizata si localizata la esantioanele care au fost scufundate in hipoclorit de sodiu. Chiar si la o concentratie scazuta (0.05%) cum este sugerat de Barnabe pentru protezele totale, hipocloritul de sodiu a cauzat daune la nivelul suprafetei(Figura 2), ceea ce este in concordanta cu datele in literatura de specialitate. Acest lucru contraindica folosirea acestei substante ca si produs de curatare pentru protezele cu componente metalice.

Desi producatorul tabletelor Medical Interporous indica folosirea acestora in structurile metalice, aceasta a cauzat coroziune pe aliajele metalice evaluate. A fost de asemenea observat ca aceasta coroziune a fost cauzata in mare parte si de depunerea prelungita a substantei pe metal deoarece clatirea cu apa recomandata de producator nu a fost de ajuns pentru a elimina filmul subtire creat pe suprafete.

Acest produs se pare ca are efect asupra esantioanelor chiar si dupa ce au fost scoase din solutie. Asadar, rezultatele obtinute in acest studiu au sugerat ca instructiunile pentru acest produs trebuiesc reformulate nu doar pentru clatirea cu apa de la robinet dar si pentru a adauga recomandarea de a peria dupa imersie. Daca produsul ar fi in totalitate eliminat, coroziunea nu ar mai avea loc.

Apele de gura utilizate in acest studiu nu au cauzat efecte daunatoare pentru componentele protezei. Este important sa notam faptul ca dintii artificiali nu au fost analizati, iar studiile au aratat ca clorhexidina poate pata aceste componente.

Obiectivul acestui studiu a fost de a folosi produse comerciale ca si auxiliare in curatarea protezelor si nu substitute pentru metoda mecanica. Nu a fost intentia studiului sa masoare efectele antimicrobiene ale solutiilor.

Avand in vedere limitele acestui studiu, totusi, putem concluziona ca substantele daunatoare pentru structura metalica a unei proteze partial amovibile sunt hipocloritul de sodiu 0.05% si tabletele cu acid citric. Desi aceste solutii nu au cauzat schimbari foarte mari ale rugozitatii pe aliajele cobalt –crom sau pe rasinile acrilice, ele nu sunt recomandate pentru curatarea protezelor partial amovibile. Celelalte tablete si solutii de clatiri orale s au dovedit a fi potrivite pentru ce s au propus.