Scurt istoric

În societatea modernă este o creştere dramatică a consumului de alcool la toate

vârstele. Alcoolismul reprezintă o problemă cu implicaţii profunde,care depăşesc aspectele

medicale interesând şi viaţa socială a colectivităţilor în cadru popoarelor din Europa şi din

intreaga lume. Se apreciază faptul că în ţările civilizate aproximativ 40% din populaţie

consumă alcool (în SUA sunt 95milioane băutori din care 10% mari băutori-după T.Banciu şi

N.Barbu).

Astăzi însă penetraţia alcoolului este şi la vârsta tânără, iniţierea deprinderii făcându-se de la

11-13 ani.Alcoolul este consumat ca un tranchilizant sau ca o motivaţie de “lubrefiant

social”.Cheltuielile pe care le suportă societatea pentru consecinţele consumului exagerat de

alcool, la care se mai adaugă costul tratamentului victimilor rutiere cauzate

alcoolului ,reprezintă o problemă destul de importantă a fiecărui stat din intreaga lume .Nu

există o garanţie netă până când alcoolul devine toxic pentru organism,iar acest fapt este

deprimant întrucât unii băutori devin dependenţi.

Istoria civilizaţiilor arată că din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat euforizarea

prin intermediul drogurilor care le-au stat la indemână. Acestea pot fi caracterizate ca

substanţe inhibitoare ale centrilor nervoşi cu strâmtarea consecutivă a conştiinţei şi

producerea concomitentă a unui efect omiroid (asemănător stării de vis) folosite pentru

obţinerea unei stări agreabile.

Mai presus de toate drogurile ca ancestralitate şi răspândire se plasează alcoolul denumit de

celţi “wisky”şi de gali teau de vie”.

Alcoolul în formă pură este un lichid incolor cu efect astringent asupra papilelor

gustative, pe care numai un om ajuns în pragul disperării ar dori să-l bea ca atare. Pentru ca

alcoolul de consum să aibă un gust mai plăcut el este diluat si aromat. Impurităţile derivate

din procesul de fabricare a berii sau de fermentare, sau produse în timpul distilării produselor

spirtoase, sunt cele ce îi dau aroma specifică. Odată ce acest drog a fost absorbit prin tubul

digestiv, el se răspândeşte cu rapiditate prin ţesuturile organismului. Atunci când alcoolul

ajunge în creier, nu există vreun loc receptor specific pentru moleculele de alcool. Această

substanţă îşi exercită efectele prin manipularea sistemelor transmiţătoare naturale ale

creierului .Se pare că alcoolul interacţionează într-un fel sau altul cu un număr mare de

neurotransmiţători chimici, printere care serotonia, dopamia şi acidul gama-aminobutiric .În

urama acestor inzeracţiuni, alcoolul poate avea mai multe tipuri de impact asupra activităţii

cerebrale .El poate inhiba şi încetini multe funcţii ale creierului, acţionând asemenea unui

sedative.poate afecta judecata, poate induce o detaşare de reacţie obişnuită aşteptată de cei

din jur în privinţa comportamentului băutorului şi un anumit grad de dezinhibare.

Alcoolul este o otravă ce poate afecta organismul. Fie ca o consecinţă a efectelor sale

toxice directe, fie din cauza deficienţelor nutritive sau vitaminice care însoţesc adesea

consumul intens de bautură. El poate dăuna creierului, rezultatul fiind dependenţa. Principalul

organ de intoxicaţie cu alcool este ficatul,boala declanşată fiind ciroza. Poate apărea o

inflamaţie a pancreasului cu consecinţe dureroase şi posibil fatale.

Consumul intens de alcool este o cauză directă a anumitor tipuri de cancer ale cavităţii bucale,

faringelui şi esofagului. În plus şi prin mecanisme nu la fel de directe, alcoolul contribuie la

apariţia cancerului mamar în cazul femeilor. Există un semn de întrebare în privinţa gradului

său de implicare în cancerului de colon. În cazul unei populaţii cu un consum sporit de

alcool, cum este cea a Franţei, aproximativ o treime dintre decesele provocate de cancer sunt

associate consumului de alcool.

Alcoolul este o cauză a rănilor.Ca resultat al efectului său asupra timpului de reacţie,

coordonării şi judecăţii, alcoolul poate amplifca riscul producerii unor accidente .În America

circa 40-50% dintre accidentele rutiere soldate cu victime se produc datorită consumului de

alcool. Un aspect mai puţin cunoscut este cel al legăturii strânse dintre consumul de alcool şi

accidentele fatale de multe alte tipuri :aproximativ 34% dintre înecuri, 47% dintre decesele în

urma incendiilor şi 28% dintre decesele suvernite ca urmare a unor căderi, valori găsite de

Cheryl Cherpitel, o cercetare americană –sunt cauzate de consumul de alcool .Băutura

sporeşte, de asemenea şi riscul sinuciderilor. Se spune că alcoolul afectează serios viaţa

personală.

Alcoolul contribuie la comiterea de infracţiuni. Spectrul infracţiunilor la care

contribuie alcoolul începe de la tulburarea liniştii publice, la care contribuie semnificativ şi se

incheie cu omoruri, în unele ţări până la 30-40% dintre cei condamnati pentru omucideri fiind

beţi in momentul comiterii faptei .Oamenii beţi, pe lângă faptul că au o probabilitate sporită

de a comite infracţiuni cu violenţă, se supun ei înşişi unui risc crescut de a fi atacaţi.

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependenţa de alcool", este o boală care

constă într-o nevoie puternică de a bea, şi neâncetarea consumării băuturii în momentul în

care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau încălcarea legii şi

consecinţele acesteia.

Dependenţa de alcool include patru simptome:

- nevoia incontrolabilă de a consuma alcool ;

- pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură la o

ocazie deosebită;

- dependenţa psihică - simptome provocate de abţinerea de la alcool, ca de exemplu

ameţeli, greaţă, anxietate, tremurături şi transpiraţie abundentă;

- toleranţă - nevoia de a creşte cantitatea de alcool consumată pentru a-i simţi efectele.

Alcoolismul este o boală cronică, de obicei progresivă, cu simptome care include

dorinţa de a bea alcool, în ciuda efectelor negative. Ca multe alte boli, are un curs în general

previzibil, simptome recunoscute şi este influenţată de factorii genetici şi înconjurători.

Alcoolismul se transmite din generaţie în generaţie, abia după aceea devenind boală, dar

factorii genetici explică parţial acest tipar. Cercetătorii sunt pe drumul cel bun spre găsirea

genelor care influenţează vulnerabilitatea către alcool, mediul înconjurător al unei persoane,

ca de exemplu:

- influenţa prietenilor;

- nivelul de stres ;

- uşurinţa de obţinere a alcoolului .

Nu este o regulă însă, un copil cu un părinte alcoolic, nu îl urmează neparat, iar o persoana

fără rude cu genul acesta de probleme, poate deveni dependent.

Am ales aceasta temă”consumul de alcool”deoarece este o problemă socială foarte

mediatizată în zilele noastre.

Obiectivul meu este studierea consecinţelor sociale ale consumatorului de alcool asupra

mediului social

După un caz real:

Povestea lui Cătălin

„Sunt un alcoolic ce a renunţat la consumul de alcool. Numele meu este Cătălin, am 49

de ani, sunt căsătorit şi am o fiică. Sunt de profesie inginer mecanic şi locuiesc în Sibiu -

România.

Ca orice poveste, povestea mea începe cu: "A fost o dată…"

Am început să consum alcool prin liceu, cam pe la 16-17 ani, la modul social, cu ocazia unor

evenimente, sărbători etc. La acea dată nimic nu trăda evoluţia mea ulterioară spre

dependenţă, poate doar faptul că în anumite ocazii plăcerea bahica era urmată de stări de rău

datorate amestecului de băuturi. Am fost şi sunt o fire emotivă şi câteva picături de alcool

aveau ca efect diminuarea inhibiţiilor, mă făceau mai sociabil, mă acomodam mai repede cu

necunoscuţi, intram mai repede în atmosfera celor din jur, căpătam siguranţă şi dezinvoltură.

La noi în casă s-a consumat alcool şi existau discuţii cu privire la abuzurile ocazionale ale

tatălui meu care a avut o meserie cu un mare grad de risc în domeniu. Tata o fost medic

veterinar şi toată lumea îl servea cu un pahar de vin, însă şi acum nu consider că dânsul a fost

dependent de alcool. Personal nu sunt un susţinător al caracterului ereditar al alcoolismului.

Consider mai degrabă că se poate moşteni o anumită structură psihică. Eu cred că am avut

propriul meu drum pe care l-am parcurs cu hotărâre, încet dar sigur spre un deznodământ ce

putea fi tragic. După liceu am făcut armata la termen redus fiind admis la facultate. Cu toate

că nu am prea multe amintiri frumoase din armată, aceasta având pentru mine un efect destul

de traumatizant, negăsind logica multor lucruri la care am fost supuşi în aceea perioadă nu am

avut excese în domeniul consumului de alcool, am fumat mai mult dar de îmbătat nu m-am

îmbătat. A urmat perioada facultăţii presărată cu evenimente cu un caracter mai pronunţat

bahic, în general după examene ca o descărcare a tensiunilor acumulate, care se soldau cu o zi

de rău normală oricărui exces. În acea perioadă am cunoscut-o pe viitoarea mea soţie. Nu i-am

ascuns faptul că consumam alcool şi nici faptul că uneori depăşeam măsura.

Ne-am căsătorit şi avem o fată. O lungă perioadă de timp am lucrat în aceleaşi întreprinderi

am petrecut mult timp împreună, având de obicei subiecte de discuţie comune în legătură cu

activitatea profesională. După revoluţie am lucrat o perioada de cinci ani la o firmă particulară

iar soţia s-a îmbolnăvit pensionându-se de boală. Acesta a fost unul din momentele care cred

eu mi-au agravat lunecarea pe drumul dependenţei. Soţia mea s-a închis în lumea bolii ei iar

eu m-am retras în muncă şi alcool. Comunicam tot mai puţin. Lucram ore suplimentare şi

pentru a face fată stresului şi uzurii muncii în nişte condiţii de slabă dotare tehnică şi

profesională am început să consum din ce în ce mai mult alcool, fără ca eu să conştientizez

gravitatea situaţiei cu toate că discuţiile şi certurile cu soţia pe tema alcoolului se înteţeau.

Apoi în viaţa familiei noastre a intervenit un eveniment neprevăzut care ne-a zguduit

echilibrul şi aşa fragil al vieţii. În urma unor analize de rutină am aflat cu stupoare că fiica

noastră, în vârstă de 17 ani pe atunci, era bolnavă de cancer în stadiu mediu al bolii. Au urmat

şase, şapte luni de coşmar cu drumuri săptămânale la Cluj pentru tratament, cu teama veşnică

de a o pierde, cu senzaţia că nu pot face nimic pentru a o salva. Îmi era groază de fiecare zi

care urma şi din păcate singurul antidot pe care îl ştiam pentru a-mi alunga stările de panică

era alcoolul. A fost cea mai groaznică perioadă a vieţii mele şi a vieţii noastre de familie în

ansamblul ei. Din fericire cu ajutorul lui Dumnezeu şi al doctorilor boala a dat înapoi

tratamentul având rezultate pozitive. Am continuat să facem analize la diverse intervale de

timp iar rezultatele până în prezent, când a ieşit din perioada periculoasă din punct de vedere

al recidivei, sunt bune. Izbândisem în lupta cu cancerul dar m-am adâncit tot mai mult în

lumea dependenţei de alcool. Consumam aproape zilnic şi în ignoranţa mea eram chiar

mândru că puteam bea din ce în ce mai mult fără a mi se mai face rău. Certurile cu soţia pe

tema abuzului de alcool deveniseră tot mai frecvente. Pe undeva în sinea mea simţeam că

ceva e în neregulă cu consumul de alcool dar nu puteam să fac nimic să mă opresc. La

insistenţele soţiei m-am hotărât să merg la un psiholog. Am fost la trei şedinţe la un cabinet,

dar situaţia noastră materială nu era strălucită şi nici eu nu eram prea convins de eficienţa

terapiei aşa că am renunţat. Însă câteva lucruri importante tot am învăţat. Terapeuta a reuşit

să-mi dea încredere în faptul că sunt un om puternic ce poate lupta cu alcoolul şi m-a sfătuit

să încerc să conştientizez ce mă determina să consum alcool. Astăzi îmi place să spun cu un

oarecare umor negru că un an de zile m-am chinuit să conştientizez de ce beau şi nu am reuşit.

După câteva luni de consiliere în cadrul centrului de zi şi mai ales în urma unei discuţii cu

fiica mea care plângea mi-a spus: "Tata după ce-ai luptat atât ca să mă salvezi, vrei acum să

mă omori cu băutura ?", am conştientizat că nu mă puteam opri din consum singur, fără un

ajutor consistent de specialitate şi am acceptat, fără mare entuziasm, să mă internez în centrul

de tratament. Am urmat tratamentul la un centru timp de trei luni. Cred că a fost una din cele

mai interesante experienţe din viaţa mea. Pot spune cu siguranţă că acolo s-a produs ceva

deosebit, parcă m-am născut a doua oară, am învăţat să mă cunosc mai bine şi să mă accept

aşa cum sunt, să-mi asum statutul de alcoolic şi am învăţat cum pot lupta cu falsul meu

prieten - alcool. Astăzi când scriu aceste rânduri au trecut doi ani şi ceva de când am ieşit din

clinică, de când nu am mai consumat alcool. Viaţa mea s-a schimbat în bine, relaţiile din

familie şi-au reintrat în normalitate, trăim o viaţă liniştită şi fericită. Astăzi încerc să ajut şi

eu, cum şi eu am fost ajutat, pe alţi oameni care se confruntă cu alcoolul. Trebuie să vă

mărturisesc că sunt mândru de această reuşită, cred cea mai mare din viaţa mea. Cine ştie dacă

astăzi vă mai puteam adresa aceste gânduri, cine ştie prin ce sanatoriu zăceam, cine ştie…Să

ştiţi că într-adevăr se poate. Nu e uşor dar se poate şi mai ales merită. Cereţi ajutor căci nu

este o ruşine să fii bolnav, este însă ruşine să nu te tratezi de această boală. Vă doresc sănătate

şi putere tuturor celor care aţi reuşit şi succes tuturor celor care doresc să biruie alcoolul. Şi nu

uitaţi cereţi ajutor.”

Cine este un alcoolic?

Un alcoolic este o persoană care suferă de o boală numită alcoolism. Alcoolismul este

o boală în care o persoană continuă să consume alcool chiar şi atunci când băutul îi creează

probleme în viaţă .De asemenea,persoana nu se poate mulţumi să bea o cantitate mică de

alcool şi apoi să se oprească. Organismul unui alcoolic se schimbă în aşa fel încât nu mai

poate funcţiona fără alcool. Când un alcoolic nu bea, el are simptome de renunţare. Începe să

tremure, să aibă frisoane şi chiar halucinaţii. Majoritatea alcoolicilor sunt căsătoriţi, au

serviciu şi responsabilităţi familiale. Din punct de vedere medical dependenţa reprezintă

consumul compulsiv , obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica dispoziţia.

Dependenţa este o boală primară progresivă, cronică şi fatală caracterizată prin preocuparea

privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, toleranţa sporită, consecinţe dăunătoare într-

unul sau mai multe domenii de viaţă, negare şi iluzie.

Conform definiţiei din dicţionar noţiunea de dependenţă, reprezintă o stare de subordonare,

atârnare, supunere, caracterizată prin pierderea anumitor libertăţi.

O împletire a acestor motive se afla însă aproape de fiecare dată la originea instalării unei

dependenţe. Această afirmaţie este susţinută de o regulă generală care spune că dacă un

comportament are ca urmare imediată ceva plăcut, atunci acest comportament se va repeta.

Iar dacă pe viitor, plăcerea nu apare decât uneori, comportamentul mai degrabă se intensifica

decât se răreşte. La ora actuală prin noţiunea de dependenţă din punct de vedere psihologic se

înţelege manifestarea excesivă a unui mod de comportament anormal şi dăunător.

Comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind însă tot mai puţină satisfacţie. În

cele din urmă un alcoolic va constata că băutura nu i-a adus nici o satisfacţie, aşa cum un

workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel

încât comportamentul său nu mai este influenţat de succes sau de rezultatul muncii. Această

autodinamică a dependentei duce in cele din urmă la incapacitatea progresivă de a percepe

plăcerea şi la pierderea poftei de viaţă. Dependenţa este de două feluri : fizică şi psihică.

Dependenta fizică este consecinţa unui consum frecvent şi abuziv de substanţe

nocive şi a adaptării organismului prin modificări metabolice la acesta, obţinându-se o

creştere a toleranţei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanţă ca să

funcţioneze.

Dependenţa fizică se manifestă întotdeauna la întreruperea consumului când apar o serie de

fenomene neplăcute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj.

Dependenta psihică apare atunci când există dorinţă interioară, iar apoi cerinţa

obsesivă de a consuma în continuare substanţa nocivă. Dependentul psihic foloseşte acea

substanţă pentru a obţine starea de confort psihic şi pentru a rezolva stările de stres sau

indispoziţiile. Atunci când substanţa nu este la îndemână, apare disconfortul psihic sau chiar

frica.

Este foarte posibil ca dependenţa psihică şi cea fizica să apară independent una faţa de alta.

Caracteristica pentru dependenţă este dorinţa nestabilită, continuă sau temporară, de procurare

şi ingerare a alcoolului, precum şi tendinţa de creştere a dozei. Faptul că dependentul de

alcool este bolnav este evident pentru cei din jur însă nu şi pentru el. El crede multă vreme că

nu se comportă altfel decât semenii săi sau caută vina că bea in alta parte. Face parte din

tabloul bolii faptul că cel în cauză nu acceptă să fie ajutat nici atunci când apar complicaţii

organice grave. Puţini alcoolici corespund imaginii stereotipe şi plină de prejudecăţi a

beţivului jerpelit şi decăzut. De fapt în majoritatea cazurilor alcoolicul de rând este un bărbat

sau o femeie cu familie, serviciu şi răspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependenţa psihică şi/sau fizică, care nu

mai pot să controleze cât beau, nici să judece felul cum se comportă atunci când beau. Cel

puţin temporar, dacă nu permanent, ei simt o dorinţă de nestăpânit de a consuma alcool.

Această dorinţă dobândeşte o importanţă crescută în viaţa lor, până când devine dominantă.

Sunt oameni care la un moment dat în viaţa lor au început să bea la fel cum o face fiecare

dintre cei care beau în societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de

autodeterminare, ci o obsesie. Nu există un model comportamental care să fie considerat tipic

pentru un alcoolic. Manifestările acestora fiind diferit de la persoană la persoană, la fel şi

consecinţele. Unii alcoolici beau zilnic, alţii după anumite intervale, unii beau cantităţi

impresionante de alcool, alţii foarte puţin. Unii alcoolici beau numai bere alţii numai vin sau

tărie. În timp ce alcoolismul apare la unii în anii tinereţii, el se dezvolta la alţii pe parcursul

mai multor ani. De aceea putem spune pe bună dreptate că avem de-a face cu mai multe tipuri

de alcoolism. Dependenta de alcool se înscrie în linia generală a dependenţei de substanţe

nocive însă are şi unele particularităţi. În general se vorbeşte de dependenţa fizică abia atunci

când apar fenomenele de sevraj, dar modificările metabolice şi procesele biochimice cerebrale

au loc mult mai devreme. Din aceasta cauză delimitarea dependenţei fizice de cea psihică este

destul de arbitrară.

Cauzele alcoolismului

Cauze ereditare:

În sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toţi care ştiu că a existat o problemă de

alcoolism în familia lor, ar trebui să abordeze alcoolul cu aceeaşi vigilenţă pe care o are un

diabetic ereditar faţă de zahar. Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici

au un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenţi de alcool. Se pare că unii oameni

reacţionează diferit faţă de alcool în comparaţie cu alţii şi că această sensibilitate poate fi

transmisă ereditar aşa cum au arătat unele studii făcute pe gemeni, studii extinse asupra mai

multor rase umane.

Conform unor studii, cercetătorii americani susţin că adulţii care au părinţi alcoolici se

deosebesc de ceilalţi prin următoarele caracteristici:

- Nu ştiu ce înseamnă comportament normal şi se orientează după alţii.

- Au dificultăţi în a urmări un plan de la început pană la sfârşit

- Mint şi în situaţii în care ar fi la fel de simplu să spună adevărul.

- Se iau foarte în serios.

- Caută mereu apreciere şi confirmare.

- Sunt impulsivi, au tendinţa de a se încurca în acţiuni fără a fi analizate în prealabil

alternativele şi consecinţele.

Aceasta nu înseamnă însă că toţi copiii de alcoolici vor deveni la rândul lor dependenţi.

Cauze organice:

Nu există o anumită cauză organică responsabilă de instalarea alcoolismului şi mai

ales nu există o alergie la alcool care să declanşeze dependenţa deja de la cea mai mică doză.

Mai periclitate sunt persoanele care reacţionează pozitiv faţa de efectele alcoolului fără a

resimţi urmări neplăcute.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea în funcţiune la nivelul

ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului şi anume sistemul

microzonal de oxidare a etanolului (SOME) care va prelua până la două treimi din

catabolizarea cantităţii crescute de alcool.

Astfel alcoolicii pot metaboliza şi suporta cantităţi mai mari de alcool. Dar SOME este

declanşat, chiar şi după perioade lungi de întrerupere a consumului, de cantităţi mici de

alcool, declanşându-se o dorinţă puternică de a consuma mai multă băutură. Abuzul cronic de

alcool poate reduce cu pana la 50% concentraţia endorfinelor, care sunt atât de necesare

pentru instalarea unei stări generale tonice. Acest lucru poate fi o explicaţie pentru dorinţa

puternică de a consuma înlocuitorul alcool, intrându-se de fapt într-un cerc vicios.

Cauze psihice:

Nu există trăsături universale valabile, dar din acest punct de vedere anumite

caracteristici sunt mai des întâlnite la persoanele dependente de alcool :

-Nesiguranţa de sine şi inhibiţie;

-Dependenţa de ceilalţi;

-Autostăpânire exagerată şi refuzare a sentimentelor;

- Adesea o proastă dispoziţie şi o stare de confort psihic redus.

Dar aceste trăsături pot fi la fel de bine şi consecinţe ale consumului abuziv de alcool. Se pare

însă ca, în multe cazuri, nu însuşirile de personalitate îl fac pe om mai vulnerabil la consumul

de alcool, ci întreaga atitudine faţă de viaţa fiecăruia dintre noi. O trăsătură deosebit de

pregnantă la aceste persoane este faptul că stau în aşteptarea a ceva mai bun. Fie că speranţa

lor este reală sau nu, ei cred că viaţa lor trebuie să fie o continuă ascensiune. Dar în realitate

viaţa decurge după o sinusoidă mai mult sau mai puţin pronunţată, iar dispoziţia este o suită

de urcuşuri şi coborâşuri într-o alternanţă continuă. Alcoolicul încearcă să niveleze această

sinuozitate a vieţii pe cale chimică sau pe cât posibil chiar să-i reduce nivelul.

Cauze profesionale:

Există diferenţe considerabile între frecvenţa cu care alcoolismul apare în cadrul

diferitelor grupe profesionale.

Cei care au aşa numitele meserii alcoolice adică producătorii şi distribuitorii de băuturi

alcoolice sunt deosebit de periclitaţi. De asemenea sunt periclitaţi angajaţii în construcţii,

angajaţii în transporturi în special în transporturi maritime, dar şi liberii profesionişti fără

program de lucru clar definit, precum şi meseriile cu multă rutină şi meseriile cu multă rutină

şi fără supervizare tehnică. La femei un grup de risc este cel al soţiilor fără serviciu, mai ales

când condiţia lor economica şi socială este bună.

Cauze educative:

Părinţii care nu au avut nici un rol sau doar unul neînsemnat în evoluţia dependenţei de

alcool a copilului lor sunt chinuiţi de îndoieli şi de sentimente de vinovăţie. Unii cred că l-au

răsfăţat prea mult, că au sufocat copilul cu prea multă dragoste şi căldura sufletească, alţii

cred că au fost prea severi, prea reci, că i-au îngăduit prea puţină libertate şi l-au respins prea

tare. Dăunătoare este şi educaţia în care copilul este supraăngrijit şi nu este lăsat să devină

independent.

Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element în construirea

zidului numit dependenţă. De regulă nu se va găsi un răspuns simplu de genul cauza-efect. De

aceea aceste îndoieli şi temeri îşi au rostul lor atâta vreme cât ajută la înţelegerea şi rezolvarea

problemei.

Mai simplu este răspunsul în acele cazuri în care unul dintre părinţi este alcoolic, când

cea mai importanta influenţă este probabil aceea că fiul său fiica nu a învăţat de la părinţi cum

să biruie o problemă în mod corect.

Deşi tânărul a trăit experienţa negativă a alcoolismului părintelui său poate prelua el însuşi

exemplul acestuia pentru a-şi rezolva propriile probleme, o învăţare după model.

Cauze conflictuale:

Fiecare conflict în familie sau la locul de muncă poate fi declanşant pentru abuzul de

alcool. Dar şi consumul ridicat de alcool este la rândul său cauza pentru dificultăţi familiale şi

probleme profesionale, astfel încât conflictele cresc şi se complică. Devine din ce în ce mai

puternică dorinţa de a evita aceste conflicte şi astfel putem constata cum se închide acest cerc

vicios, care după un timp nu mai poate fi rupt decât cu foarte mult efort. Analizând mai

îndeaproape situaţia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenţa, ci modul cum

este abordat, cel în cauză putând să-l rezolve sau să-l evite. În acest sens nu conflictul este

problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajută la evitarea conflictelor.

Cauze sociale:

Atitudinea publicului larg faţă de alcool şi implicit faţă de alcoolic este echivocă. În

timp ce alcoolicul este dispreţuit ca fiind beţiv, sunt admiraţi toţi cei care la un chef reuşesc să

bea cât mai mult. Un bărbat adevărat este cel care suportă cât mai mult alcool şi dimpotrivă

cel ce nu bea de loc sau puţin este considerat slab sau spărgător de chef. Societatea

minimalizând consumul crescut de alcool îl ajută de fapt pe cel ameninţat de a deveni alcoolic

să se amăgească multă vreme ca pericolul în care se află nu este atât de mare.

Efectele consumului de alcool la nivelul organismului

După ce alcoolul a fost băut, acesta ajunge în stomac şi în intestine de unde prin

absorbţie este preluat de sânge şi transmis prin aparatul circulator în tot organismul. Din

această cauză sunt afectate cu precădere ţesuturile puternic irigate de sânge. Din punct de

vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este în primul rând un

toxic celular. El acţionează ca o otravă pentru celule datorită efectului său higroscopic, adică

alcoolul în concentraţi mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea

albuminelor aflate în stare coloidală în protoplasma şi în final la coagularea acesteia

distrugând astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului

omenesc vor fi grav deteriorate în urma unui consum abuziv şi îndelungat de alcool. Pe de altă

parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producând o creştere a tensiunii

arteriale şi sunt eliberate în organism în măsură mult mai mare substanţe ca lipide, zaharuri şi

cortizon în circulaţia sanguină. Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutriţie, lipsind

organismul de proteine, minerale şi vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea

progresivă a capacităţii intestinului subţire de a resorbi substanţe ca proteine şi vitaminele A,

B1 si C. Incapacitatea progresivă a intestinului subţire de a absorbi substanţe vitale este

responsabilă şi de tulburările nervoase de origina somatică. S-au observat la alcoolici

concentraţii sanguine scăzute de calciu, fosfaţi şi vitamina D, care se asociază cu pierderea

însemnată de masa osoasă. Ca urmare creşte pericolul apariţiei fracturilor. Organismul

foloseşte o mare cantitate de energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care

ar fi fost necesară organelor pentru buna lor funcţionare. Pentru metabolizarea alcoolului la

nivelul ficatului poate fi consumat pană la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci

alcoolul devine un "paralizant metabolic". Celulele cardiace şi cele cerebrale care au de

asemenea un consum ridicat de oxigen suferă cel mai mult datorită alcoolului.

După cum se poate observa alcoolul afectează toate organele organismului

Deşi rinichii şi plămânii sunt bine irigaţi de sânge, pericolul de a fi lipsiţi de oxigen nu este

atât de mare, fiind astfel mai puţin vulnerabili la alcool.

Organul care întotdeauna este afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afecţiunile acoperă o

paletă largă de boli începând de la steatoza hepatică, cronică, până la ciroza hepatică.

Atrofierea ficatului poate fi adusă la stagnare prin abstinenţă, dar nu este reversibilă. Cam

15% dintre alcoolici suferă de această tulburare gravă. Complicaţiile ei sunt:hemoroizi, varice

esofagiene (care prin ruptură duc adesea la moarte) şi ascită (colectarea de lichide în cavitatea

abdominală). Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decât târziu şi uneori doar

întâmplător la analize de rutină. La început se observă doar o stare de balonare şi eructaţii

(râgâieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau

meteorism, iar mai târziu se înregistrează pierderea poftei de mâncare,epuizare rapidă, uneori

tulburări de potenţa şi de apetit sexual, precum şi stare de greaţă şi vomă. Prin lezarea

progresivă a celulelor hepatice este prejudiciată sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele

la probleme de sângerare şi la scăderea imunităţii. Traumatismele mici pot declanşa sângerări

interne şi externe intense, alcoolicul devenind tot mai expus infecţiilor.

Afecţiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana în cauză se prezintă rapid

la medic şi îşi impune pauze în consumul de băuturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge

la diabet. În general, întregul apărat digestiv - de la cavitatea bucală, esofag stomac şi până la

intestin poate fi lezat grav. De exemplu, consumul permanent de alcool inducând un risc de

zece ori mai mare de îmbolnăvire de cancer esofagian. Şi alte forme de cancer apar mai des la

persoanele care abuzează de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringian, intestinal, iar la

femei cel mamar. Incapacitatea progresivă a intestinului subţire de a absorbi substanţe vitale

(proteine, vitaminele A si C) este responsabilă şi de tulburările nervoase de origina somatică.

S-au observat la alcoolici concentraţii sanguine scăzute de calciu, fosfaţi şi vitamina D, care

se asociază cu pierderea însemnată de masa osoasă. Ca urmare creste pericolul de apariţie a

unor fracturi.

Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizează prin furnicături, înţepături

sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sub incidenta suferinţei intră şi

muşchiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai mulţi alcoolici mor din cauza tulburărilor

cardiace decât de ciroza. Trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea alcoolicilor sunt şi mari

fumători, astfel încât cauzele mortalităţii sunt complexe. Cel mai important organ afectat la

fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenerează. La fiecare consum

puternic de alcool se distrug câteva mii. Deoarece omul dispune de câteva miliarde de

neuroni, distrugerea acestora se face resimţită abia după câtva timp şi este observata mai ales

de cei din jurul alcoolicului.

Efectele consumului de alcool

- Creşte riscul cancerului de ficat, stomac, pancreas, gura, laringe şi esofag..

- Ridică tensiunea arterială şi creşte riscul unui infarct.

- Ridică nivelul glucozei în sânge.

- Creşte riscul cirozei şi hepatitei.

- Scade nivelul energetic.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului

Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o

alterare treptată a sentimentelor, indispoziţii frecvente şi schimbări bruşte a opiniilor. Mai pot

să apară:

- nelinişte interioară, agresivitate, iritabilitate;

- tulburări de somn, coşmaruri;

- lacune de memorie (nu-şi mai aduce aminte ce a făcut în urmă cu două ore sau două zile);

- depresie, frică, complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei faţade de

grandomanie;

- lipsa de voinţă, promite dar nu-ţi ţine promisiunea;

- izolarea şi reducerea sferelor de interes;

- lipsa de igienă, decădere fizică şi psihică.

Efectele alcoolului asupra vieţii sociale

Dependenţa de alcool cauzează în timp tulburarea relaţiilor interpersonale, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educaţiei copiilor, întârzierea şi absenţa de la

locul de muncă, accidente de muncă şi de circulaţie, delicvenţa, divorţ, pierderea locuinţei şi a

locului de munca.

Consecinţele consumului de alcool

Consecinţele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite în

diferite domenii cum ar fi sănătatea fizică (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrită,

anemie, disfuncţii neurologice) ; activitatea psihologică (ex. pierderea cunoştinţei, modificări

de comportament şi dispoziţie) ; activitatea relaţională (ex. probleme în căsnicie şi abuz

asupra copilului, afectarea relaţiilor sociale) ; activitatea ocupaţională (ex. probleme legate de

şcoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.

Negarea este folosită aici nu doar în sensul psihanalitic al unui mecanism unic de

apărare şi de negare a semnificaţiei evenimentelor, ci într-un sens lărgit ce include o serie de

manevre create pentru a reduce conştiinţa faptului că mai degrabă consumul de alcool

constituie cauza problemelor unui individ, şi nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine

parte integrantă a bolii şi un obstacol major în calea recuperării.

Recuperarea din dependenţă este un proces bazat pe viaţă pe abstinenţa de la toate

drogurile de schimbare, de dispoziţie şi un angajament faţă de un program de recuperare. În

timpul participării la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii –

Anonimi sau Al – Anon, persoana dependentă şi familia acesteia învaţă să trăiască influenţa

alcoolului / drogurilor şi să aibă o viaţă fericită, sănătoasă şi productivă

Soluţii de evitare a consumului de alcool

Toţi cunoaştem că adesea ni se face poftă de anumite lucruri. Când ne este foame, ne

sar în ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de pâine

proaspătă dintr-o brutărie ne poate determina să cumpărăm o pâine chiar dacă n-am avea

nevoie de ea. Dar, de obicei nu ne urmăm fiecare impuls care ne-ar împinge să ne satisfacem

o poftă imediata, mai ales dacă ne-ar dăuna sau dacă nu se potriveşte situaţiei. Fiecare are

strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevărat că există persoane mai

impulsive care au dificultăţi mai mari în a se stăpâni, în timp ce altele nu par să facă mari

eforturi pentru a se abţine.

Fiecare alcoolic trebuie să ştie că dorinţa de a bea este un lucru normal, că poate fi declanşată

de stări psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorinţa de a bea este comparată cu un

val care poare creşte repede dar care se nivelează apoi treptat. Este greu să te opui valului

când şi-a atins forţa maximă. Este mai uşor, mai elegant şi mai puţin periculos, la fel ca la înot

sau la surf, să rămâi pe coama valului până când el se epuizează. La fel şi în cazul dorinţei de

a bea, ea trece de la sine dacă nu i te opui. Deci este mult mai profitabil să-ţi spui: "Observ că

mi se face poftă să beau. Poate că se va înteţi încă puţin pofta asta, dar o să-mi treacă.". Pe

parcursul terapiei alcoolicul învaţă cum poate preveni sau reduce o asemenea poftă. Sunt

prezentate în continuare câteva metode utile în astfel de situaţii:

Mai întâi trebuie să-şi reamintească mereu de ce vrea să reziste poftei şi de ce nu-şi

poate permite o asemenea slăbiciune. El trebuie să-şi consulte lista de argumente pro şi contra

consumului de alcool, pe care singur şi-a stabilit-o.

În al doilea rând se poate apela la o metodă de relaxare ce a fost în prealabil învăţată în

terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exerciţii de respiraţie la metode mai

complexe în care sunt corelate imagini plăcute, pozitive.

În al treilea rând, in momentele când alcoolicul se simte copleşit de griji, pot fi utile

monologurile interioare pozitive, în care vor fi reamintite punctele sale forte. De asemenea

caută să-ţi descarci energia printr-o activitate sportivă. O alergare în aer liber sau un urlet într-

o pernă pot fi de folos. Muţi dintre oameni consideră că cea mai mare înfrângere personală pe

care o pot suferi este atunci când trebuie să meargă într-un centru de consiliere sau de

recuperare pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident că au devenit

dependenţi. După ce a trecut perioada de îndoială de sine şi de neacceptare a destinului şi nu

se mai pune problema diagnosticului greşit, alcoolicul va vedea şi reversul medaliei, va

înţelege că boala este de fapt un semnal, că trebuie să schimbe ceva în modul său de viaţă.

Ieşirea din dependenţă poate avea loc fie prin forţe proprii, fie cu ajutorul grupelor de

întrajutorare sau prin asistenţă de specialitate. Cercetătorii americani Prochaşka şi Di

Clemente au observat şi înregistrat cum se eliberează un dependent din boala sa, indiferent de

ce cale a ales şi au constatat o structură de bază comună . Astfel ei au identificat patru faze de

evoluţie:

Faza premeditativă în care se consuma alcool refuzându-se orice observaţie pe

această temă care poate da de gândit.

Faza meditativă în care după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp realitatea

mult evitată pătrunde totuşi în subconştient.

Faza de acţiune în care alcoolicul după o perioada mai lungă sau mai

scurtă de căutări găsind nişte soluţii se hotărăşte să acţioneze chiar dacă soluţiile găsite sunt

pentru început modificări mici şi simple ale stilului de viaţă.

Faza de perseverenţă în care alcoolicul menţine acele soluţii găsite care îl ajută şi se

potrivesc capacităţilor sale personale şi condiţiilor de mediu.

De regulă dependentul are nevoie de mai multe încercări serioase de a se elibera definitiv din

boală. Din păcate aceste eşecuri de multe ori sunt păstrate în secret. Pericolul este că fiecare

eşec al acestor încercări secrete scade şansa că alcoolicul să mai încerce odată revenirea.

Devine demoralizat şi respinge unele informaţii utile sau oferte de ajutor. Pentru mulţi

alcoolici prima încercare se limitează la nivelul simptomatic, impunându-şi doar să nu mai

bea.

Abia apoi realizează că trebuie să modifice şi anumite convingeri şi atitudini din viaţa lor, să

rezolve situaţii sociale, eventuale conflicte şi să îmbunătăţească relaţiile cu persoanele

apropiate sau importante. Vor constata că şi aceste aspecte au influenţat nereuşitele

premergătoare. Vor ajunge la concluzia că trebuie să-şi analizeze felul trăirilor, că trebuie să

se schimbe mai profund.

Abstinenţa este definită ca fiind abţinerea voluntară de la satisfacerea unor necesităţi

fiziologice sau a unor plăceri. În cazul alcoolismului abstinenţa este noţiunea prin care se

defineşte renunţarea definitivă la consumul de băuturi alcoolice sau orice preparat care

conţine alcool, constituind o premisă indispensabilă vindecării şi din această cauză reprezintă

o măsură terapeutică de bază.

Pentru terapia alcoolismului abstinenţa este condiţia de bază, iar capacitatea de a duce o viaţă

împlinită şi sănătoasă este telul ei.

Tratamentul dependenţei de alcool are loc în patru etape distincte la care participă

membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenţi sociali, medici,

psihologi, preoţi şi chiar foşti dependenţi, succesiunea acestor faze constituind un lanţ

terapeutic.

Etapa de contact

Etapa de dezintoxicare.

Etapa de dezobişnuire

Etapa de readaptare

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependenţe este discuţia

în grup - terapia de grup. Oricât de diferit ar fi de la o clinică la alta, acest element nu lipseşte

din nici o clinică de specialitate.

Importanţa terapiei de grup provine în primul rând din mişcarea de autoajutorare care

se bazează pe întâlnirea între persoane care au aceeaşi problemă. Un alt aspect constă în

accentuarea acţiunii pacientului în eliberarea sa din dependenţă. Grupul reduce din

responsabilitatea terapeutului pentru schimbările ce urmează să aibă loc şi stimulează

capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia.

Şansele de succes ale tratamentului sunt considerate de mulţi dintre concetăţenii noştri

în mod eronat ca fiind reduse, însă situaţia nu stă de loc aşa. Pe termen lung rămân abstenenţi

circa 50% dintre pacienţii unei clinici de recuperare cu terapie de lungă durată. Alţii 15% au o

recidivă din care îşi revin prin propriile forţe. Cele mai mari şanse de succes terapeutic le au

pacienţii care s-au hotărât să facă o terapie pe termen lung, pe care o încheie, după care se

ataşează unui grup de întrajutorare. 70,5% dintre pacienţii care au frecventat un grup rămân

abstenenţi faţă de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.

Succes mai mare înregistrează cei care trăiesc încă într-un cuplu intact, cu copii, au un

loc de munca şi o vârstă de circa 40 de ani.

Aceste date statistice confirmă ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul păstrează

comportamentul schimbat cu atât mai multă perseverentă cu cât este mai convins de

necesitatea lui, observă avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, trăieşte în condiţii

stabile, nu se orientează după valori străine şi îşi încadrează noul comportament într-o anume

finalitate. Dacă un alcoolic nu vrea să primească ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ?

Tratarea dependenţei de alcool poate fi o situaţie dificilă. Un alcoolic nu poate fi forţat

să fie ajutat cu excepţia unor circumstanţe, ca de exemplu când se petrece un incident violent

ce se termină cu chemarea poliţiei sau a cadrului medical. Însă asta nu înseamnă că trebuie să

aştepţi o criză pentru a face ceva.  Bazându-se pe experienţe clinice, mulţi specialişti în

tratamente pentru alcoolism recomandă următorii paşi pentru a convinge un alcoolic să

accepte tratamentul:

Membrii familiei încearcă deseori să protejeze un alcoolic de consecinţele purtării sale

inventând scuze pe care le prezintă celorlalţi. Este foarte important să se oprească orice fel de

încercări de "salvare" imediat, ca alcoolicul să poată "simţi pe pielea sa" efectele dăunătoare

ale alcoolismului, şi astfel să poată fi motivaţi să se lase de băutură

Vorbeşte cu membrul familiei cu probleme pentru care eşti îngrijorat şi explică-i că vrei să îl

ajuţi în căpătarea ajutorului necesar. Susţine-ţi afirmaţia amintindu-i de ultima problemă

cauzată de consumul exagerat de alcool. Un prieten care a fost alcoolic dar şi-a revenit poate

să fie foarte convingător explicându-i ce face alcoolul din viaţa unui om, sau mai bine zis cum

o distruge încetul cu încetul

Cu ajutorul unui terapist profesionist, ceilalţi membri ai familiei, împreună cu alte rude si

prieteni îl pot confrunta pe alcoolic ca grup. Această abordare poate fi foarte eficientă, dar

numai sub îndrumarea unui terapist cu experienţă în genul acesta de intervenţii

Teorii care explică fenomenul consumul de alcool

Există o multitudine de teorii explicative ale acestui fenomen social. Spre exemplu,

perspectiva funcţionalistă considera că, de vreme ce drogurile şi alcoolul continuă să fie

consumate, înseamnă că satisfac anumite nevoi sociale.

O altă teorie este cea a imitaţiei. Există un ansamblu de asemănări între anumite

comportamente sociale. De exemplu într-o familie dacă unul dintre părinţi este alcoolic există

posibilitatea ca unul dintre copii să încerce să imite ceea ce vede la tatăl sau mama sa. În

unele familii unde unul sau ambii părinţi sunt alcoolici exista posibilitatea ca şi copii lor să

devina alcoolici sau sa devină nişte copii ai străzii.

În teoria pierderii practic vorbind nu există om care să nu piardă ceva sau pe cineva

foarte drag, foarte apropiat sufleteşte, de-a lungul vieţii sale, pierdere care să-i provoace

dureri căderi în depresie şi stări afective foarte puternice necunoscute până atunci. Mulţi

oamenii intră intr-o stare de şoc, de disperare, deprimare, retragere în sine, se simte vinovat si

nu acceptă faptul că a pierdut ceva sau pe cineva drag şi cade în patima alcoolului,

consumului de droguri. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblu afectivităţilor,

întrucât cea mai mare parte a oamenilor care au suferit pierderi afective cad într-o stare de

depresie ori cea de persoană vulnerabilă.

Teoria schimbului social consideră că ceea ce este profitabil din punct de vedere

psihologic va fi repetat. Cum consumul de droguri şi alcool produce modificări ale senzaţiilor,

percepţiilor (elimină inhibiţiile, anxietatea, teama), imaginaţiilor şi comportamentului

(încredere exagerată în propria persoană), persoana va tinde ca în situaţii similare de

disconfort psihologic să apeleze din nou la drog sau alcool.

CONCLUZII

În urma cercetărilor făcute am ajuns la concluzia că consumul şi dependenţa de droguri şi

alcool reprezintă o problema sociala reala şi devastatoare ce afectează în mod special

persoanele tinere . El este o forma falsă de adaptare socială ce conduce în cele din urmă la

excluderea socială şi chiar la deces.

România se confrunta la ora actuală cu nu număr relativ mare de persoane dependente de

droguri şi alcool,înregistrate medical, dar numărul real al consumatorilor este mult mai mare ,

în special în zonele defavorizate din marile oraşe. Alcoolul creează senzaţii şi sentimente

(încredere de sine exagerată, detaşare, euforie) cu urmări uneori grave:depresii, accidente

rutiere, crime, violuri, abuzuri şi hărţuire sexuală. Cercetările realizate de Roy (1986) arată că

80% dintre criminali provin din rândul celor care abuzează de alcool, aproximativ 33% dintre

violuri sunt comise de către alcoolici, iar 60-80% dintre omoruri şi 35% dintre sinucideri

aparţin alcoolicilor.

INTERVIUL NUMARUL 1

Bărbat, din Vaslui,40 de ani,căsătorit,are 2 copii, de profesie muncitor.

-Î.1: Vă place alcoolul?

-R.1: Da îmi place.

-Î.2: Ce va determinat să consumaţi băuturi alcoolice?

-R.2: Băutura mă relaxează.

-Î.3: Beţi ca să scăpaţi de griji sau necazuri?

-R.3:Da, alcoolul mă face sa uit de necazuri.

-Î.4: Aveţi probleme în familie din cauza consumului de alcool?

-R.4: Mă cert cu nevasta că nu înţelege că eu.. nu-s beat.

-Î.5: Pierdeţi timp de la serviciu din cauza băutului?

-R.5.Da.

-Î.6: Ce fel de băuturi consumaţi?

-R.6: Mai mult spirtoase.

-Î.7: Consumaţi alcool în fiecare zi?

-R.7: Aproape în fiecare zi.

-Î.8: Care este cantitatea de alcool pe care o consumaţi?

-R.8: Beau până mă simt bine.

-I.9: Prin ce metode puteţi fi convins să renunţaţi la consumul de alcool?

-R.9: Pot să mă las când vreau eu nu trebuie să mă convingă nimeni.

-I.10: Vă pierdeţi controlul când sunteţi sub influenţa alcoolului?

-R.10: Nu niciodată.

-I.11: V-aţi pierdut vreodată memoria din cauza băuturii?

-R.11: Eu?..nu…

-Î.12: Ce ştiţi despre alcool?

-R.12: Că mă face să mă simt bine!

-Î.13: Beţi de unul singur?

-R.13: Şi singur şi cu prietenii.

-Î.14: Credeţi că sunteţi dependent de alcool?

-R.14: ….nu!

-Î.15: Ştiţi cam ce ar însemna să fiţi dependent de alcool?

-R.15: Să consum în fiecare zi multă băutură

-Î.16:Consideraţi consumul de alcool un viciu?

-R.16: Da e un viciu

-Î.17: Puteţi să renunţaţi la acest viciu cu uşurinţă?

-R.17: Eu cred că da

-Î.18: Aţi fost vreodată internat sau închis din motive de ebrietate?

-R.18:Nu, nu am fost internat, dar am avut probleme cu justiţia. Mi s-a ridicat carnetul de

conducere pentru că eram în stare de ebrietate.

INTERVIUL NUMĂRUL 2

Bărbat, din Vaslui,19 ani, necăsătorit, a terminat liceul si acum lucrează.

-Î.1: De ce consumaţi băuturi alcoolice?

-R.1: Din obişnuinţă.

-Î.2: Ce va influenţat să consumaţi băuturi alcoolice?

-R.2: Am vrut să fiu şi eu ca ceilalţi prieteni ai mei

-Î.3: Să înţeleg că dumneavoastră beţi numai cu prietenii?

-R.3: Înainte da,dar acum beau şi singur.

-Î.4: Cum vă simţiţi atunci când consumaţi alcool?

-R.4: Foarte bine.

-Î.5: Ce fel de băuturi consumaţi?

-R.5: Bere, vin, coniac..

-Î.6: Consumaţi alcool în fiecare zi?

-R.6: Câte o bere da, dar sunt zile când beau si mai mult.

-Î.7: Vă trebuie băutură a doua zi după o beţie?

-R.7: Da

-Î,8: Credeţi ca există „dependenţă de alcool”?

-R.8: Da cred ca există.

-Î.9: Vă consideraţi dependent de alcool?

-R.9: Nu.

-Î.10: Ştiţi care sunt efectele alcoolului asupra organismului?

-R.10: Da ştiu că atacă ficatul, dar te simţi foarte bine atunci când bei .

-Î.11: Beţi ca să vă câştigaţi încrederea de sine?

-R.11: Da

-Î.12: Ce beneficii vă aduce faptul că consumaţii alcool?

-R.12:Mă face să mă simt mult mai bine.

-Î.13: Consumul de alcool vă poate afecta într-un fel cariera si viaţa personală?

-R.13: Da.

-Î.14: Consideraţi consumul de alcool un viciu greu de renunţat?

- R.14:Dacă ai voinţă nu e greu de renunţat.

-Î.15: Vă pierdeţi controlul când sunteţi sub influenţa alcoolului?

-R.15.Nu

-Î.16: Aţi simţit vreodată remuşcări după ce aţi băut?

-R.16: Da.

-Î.17: Aţi condus vreodată sub influenţa alcoolului?

-R.17: Da şi din fericire nu am avut probleme cu poliţia.

INTERVIUL NUMĂRUL 3

Bărbat,din Vaslui , 45 de ani, divorţat cu 3 copii,muncitor.

-Î.1: De când consumaţi băuturi alcoolice?

-R.1:Din tinereţe.

-Î.2: Găsiţi în băutura o alinare a grijilor si problemelor?

-R.2: Da.

-Î.3: Cum vă simţiţi atunci când consumaţi alcool?

-R.3: Foarte bine, mă simt foarte relaxat.

-Î.4: Ce fel de băuturi consumaţi?

-R.4: În special băuturile spirtoase.

-Î.5: Consumaţi alcool zilnic?

-R.5: Da.

-Î.6: Beţi de unul singur?

-R.6: Uneori da, dar beau şi cu prietenii.

-Î.7: Care este cantitatea de alcool pe care o consumaţi zilnic?

-R.7: Nu am o cantitate anume, beau pană mă simt bine.

-Î.8: Consideraţi consumul de alcool o prioritate?

-R.8:Da.

-Î.9: Cum vă simţiţi dacă nu consumaţi alcool intr-o zi?

-R.9:Da.

-Î.10: Admiteţi ca sunteţi dependent de alcool?

-R.10:Da.

-Î.11: Ştiţi care sunt efectele alcoolului asupra organismului dumneavoastră?

-R.11: Da. Apare o boală numită ciroză.

-Î.12: Consumul de alcool va afectat într-un fel cariera şi viaţa personală?

-R.12: Da am fost concediat din cauza consumului de alcool.

-Î.13: Consideraţi consumul de alcool un viciu?

-R.13: Da e un viciu greu de renunţat.

-Î.14: Vă pierdeţi controlul când sunteţi sub influenţa alcoolului?

-R.14: Da, devin foarte violent.

-Î.15: V-aţi neglijat familia când sunteţi sub influenţa alcoolului?

-R.15: Da, de foarte multe ori. Acesta a fost şi motivul pentru care am şi divorţat.

-Î.16: Credeţi ca băutura vă afectează reputaţia?

-R.16: Da foarte mult.

-Î.17: V-ar putea convinge cineva să renunţaţi la consumul de alcool?

-R.17: Problema e ca eu nu vreau să renunţ.

-Î.18: Aţi urmat vreodată sau aţi fi de acord să urmaţi un tratament împotriva consumului de

alcool?

-R.18: Am urmat un tratament dar nu am rezistat tentaţiei şi am început din nou să beau. Am

fost într-un centru timp de trei luni,nu sunt vindecat complet,însă mă simt mult mai bine

acum. Dependenţa de alcool este foarte greu de vindecat dacă nu ai voinţă.

Concluzie:

În urma cercetări s-a constatat,că consumul de alcool există indiferent de vârstă şi că

marea majoritate a oamenilor consumă alcool pentru a uita de probleme. Unii nu ştiu că atunci

când consuma cantităţi mari de alcool şi mai ales zilnic pot deveni dependenţi. Multe

persoane atunci când au probleme in loc să se gândească cum să le rezolve cad în patima

alcoolului Tinerii care nu au încă probleme consumă alcool la petreceri, serbări pentru a fi

mai îndrăzneţi, mai sociabili,pentru a-i ajuta să se acomodeze mai repede cu cei

necunoscuţi,pentru a intra mai repede în atmosfera celor din jur,pentru a căpăta siguranţă şi

dezinvoltură.

Prin băutură oamenii caută atingerea absolutului.

Intrebari:

Pierdeti timp de la serviciu din cauza bãutului?

Sunteti nefericit în viata de familie din cauza bãutului?

Beti pentru cã sunteti timid?

Bãutul vã afecteazã reputatia?

Ati simtit vreodatã remuscãri dupã ce ati bãut?

Ati intrat în dificultãti financiare ca rezultat al bãutului?

Cãutati o companie de joasã spetã sau un mediu inferior atunci când beti?

Neglijati bunãstarea familiei din cauza bãutului?

V-a scãzut ambitia de când beti?

Aveti o poftã irezistibilã de a bea la anumite ore din zi?

Vã trebuie bãuturã a doua zi dupã o betie?

Aveti insomnii din cauza bãutului?

V-a scãzut randamentul de când beti?

Vã amenintã bãutul serviciul sau afacerile?

Beti ca sã scãpati de griji sau necazuri?

Beti de unul singur?

Ati avut vreodatã o pierdere completã a memoriei ca rezultat al bãutului?

Ati urmat vreodatã un tratament împotriva bãutului?

Beti ca sã vã câstigati încrederea de sine?

Ati fost vreodatã internat sau închis din motive de ebrietate?

Alcoolismul este o problema in toata lumea..spuneti un popor care nu bea?

...intradevar acolo unde religia este foarte puternica !..zeci de milioane lei este o cura modesta

intr-un spital de psihiatrie pentru un alcoolic. Rezultatele, minime de alt fel, se duc in cateva

saptamani dupa ce intra in contact cu vechii prieteni...

Doar in cateva cazuri am vazut rezultate deosibite, cand individul a fost cooptat intr-o

comunitate religioasa ..ex.evanghelista....rezultatele fiind de-a dreptul fantastice.

America..sunt statele cu mormoni unde alcoolul departe de a fi o problema, tot america poate

fi data ca ex. de super legislatie impotriva alcoolului..si?....nu se bea decat dupa 21 de

ani!...dar tinerii fac ros de legitimatii false pentru acces in cluburi...englezii traverseaza la

sfarsit de saptamana Canalul pentru vinul ieftin din Franta !..alcoolul, este si va fi, unde este si

omul.."sangele Domnului"..dar cred ca in Romania calitatea bauturilor alcoolice a coborat

mult sub limitile de siguranta a sanatatii. Motivatia....sa satisfaca toate buzunarele !

Si inca ceva as mai avea de adugat, inafara de faptul ca alcoolul paote distruge un om sau o

familie:

paradoxal, la noi in Romania oamenii cu venituri mici/medii beau mult mai mult decat cei cu

venituri mai ridicate, preferand sa renunte pentru bautura (asociata de obicei si cu tutunul) la

mancare, imbracaminte si etc. Si nu in ultimul rand, faptul ca mie mi se pare mult prea ieftin

alcoolul si se gaseste peste tot.

Iar sloganul "nu vindem bautura si tigari minorilor sub 18 ani" mi se pare ca nu se aplica

deloc sau aproape deloc. Am vazut nenumarate cazuri

Din punct de vedere al modelului medical:

• Dependenta = consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica

dispozitia: dependenta este o boala primara progresiva, cronica si fatala caracterizata prin

preocuparea privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, toleranta sporita, consecinte

daunatoare într-unul sau mai multe domenii de viata, negare si iluzie.(vezi mai jos despre

negare si iluzie).

Modelul moral crestin priveste dependenta ca o forma negativa de comportament invatat iar

dependentul este considerat nu victima a naturii sale biologice, ci persoana direct

raspunzatoare de comportamentul sau. Stoparea dependentei conform acestui model

presupune dezobisnuirea de comportamentul negativ si distructiv si insusirea unui

comportament sanatos si responsabil. Intoarcerea la Dumnezeu.

• Definitia de lucru a dependentei: În cazul în care consumul de alcool sau alte droguri este

cauza unei continue distrugeri în viata personala a unui individ, distrugeri fizice, emotionale,

spirituale sau economice, iar acest individ nu înceteaza consumul de substante, atunci el sau

ea este dependent(a).

• Dependenta fizica: se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea

organica de a folosi alcoolul / droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.

Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool si foarte repede la consumul

de heroina si morfina.

• Dependenta psihica: se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala

particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a consuma alcool (sau de a-si administra

droguri) periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura

disconfortul psihic. Aceasta dependenta apare la consumul tuturor tipurilor de droguri,

inclusiv de alcool.

• Cum ne dam seama daca cineva este dependent de o substanta?

4. Patru întrebari care pot ne pot ajuta sa aflam daca o persoana se îndreapta spre dependenta:

A. Exista preocupare în ceea ce priveste efectul alcoolului sau al drogurilor? Sau o asteptare

crescuta a efectelor benefice?

B. Exista o rigiditate crescuta cu privire la orele si ocaziile în care persoana s-a obisnuit sa

consume alcool sau alte droguri?

C. Persoana consuma în mod progresiv cantitati sporite de drog pentru a obtine efectul dorit?

D. Persoana foloseste strategii inteligente pentru a obtine o cantitate mai mare de alcool

/droguri?

Foarte frecvent familia celui dependent are un comportament de co-dependenta:

• Co-dependenta = reactia fata de o persoana dependenta într-un mod care protejeaza sau

previne persoana fata de consecintele consumului de alcool /droguri. (De exemplu, anuntând

la birou sau la locul de munca ca el /ea are gripa când în realitate persoana este prea mahmura

sau drogata pentru a merge la munca)

• Negarea = refuzul de a crede sau accepta ca un dependent de alcool /droguri are o problema

cu consumul acestora, chiar daca este pus în fata evidentei. Persoana dependenta si persoanele

importante din viata acesteia care au fost afectate de acest consum de alcool /droguri încearca

sa protejeze persoana si legatura acesteia cu drogurile pretinzând ca nu este nici o problema.

Acest lucru pastreaza informatia critica privind seriozitatea problemei atât pentru persoana

dependenta cât si pentru celelalte persoane importante din viata ei.

• Iluzia = starea de pierdere a contactului cu realitatea. Ca rezultat al amneziilor (pierderea

memoriei cauzata de consumul de substante), reprimarii (pierderea memoriei psihologic

cauzata de anumite evenimente neplacute, dureroase) si amintirii euforice (amintirea numai a

evenimentelor placute sau acceptabile), persoana dependenta îsi dezvolta un sistem de

memorare defectuos (un fel de sistem filtru) care îl împiedica sa vada realitatea despre starea

ei.

• Comportamente defensive obisnuite: Comportamente pe care le folosim pentru a ne

împiedica pe noi însine sa devenim constienti de gândurile sau sentimentele dureroase pentru

a scapa de situatiile amenintatoare; sau pentru a ne proteja fata de consecintele propriului

nostru comportament.

• Alte reactii si comportamente intalnite la dependent:

Negare: refuzul de a recunoaste sau accepta realitatea;

Rationalizare: inventarea scuzelor astfel încât un comportament inacceptabil sa para

acceptabil;

Acuzare: încercarea de a-i face responsabili pentru comportamentului lor pe ceilalti oameni,

locuri, evenimente sau lucruri;

Minimalizare: încercarea de a face sa para mai putin importanta problema decât este în

realitate;

Intelectualizare: încercarea de a face un lucru irational sa para rational prin explicarea

acestuia;

Justificare: încercarea de a transforma ceva ce este total gresit într-un lucru bun

• Boala Familiei: Când un membru al familiei devine dependent de alcool /droguri, ceilalti

membri ai familiei tind sa reactioneze într-un mod necorespunzator (mod codependent), tipic

si previzibil. Pe masura ce dependenta progreseaza, membrii familiei traiesc sentimente de

teama, furie, singuratate, durere, vina si rusine în masura în care întregul sistem familial

începe sa functioneze anormal. Pentru a se proteja pe ei însisi de sentimente dureroase (cum

ar fi cele enumerate mai sus), fiecare membru al familiei îsi dezvolta un comportament

defensiv care în cele din urma devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei

dependente traiesc deseori puternice suferinte emotionale pentru care solicita consiliere si

terapie. Pot obtine sprijin continuu de la astfel de grupuri de într-ajutorare cum ar fi Alcoolici-

anonimi, Alateen si Copii Adulti ai Grupurilor de Alcoolici.

• Interventia in dependenta: Un proces prin care efectele daunatoare, progresive si

distructive ale dependentei de alcool /droguri sunt întrerupte, iar persoana dependenta este

ajutata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor

probleme sau nevoi. O definitie mai concisa, mai simpla a interventiei: Oameni îngrijorati

care se întâlnesc pentru a prezenta realitatea într-un mod receptibil unei persoane care este în

afara acestei realitati.

• Recuperarea din dependenta: un proces pe viata bazat pe abstinenta de la toate drogurile

de schimbare de dispozitie si un angajament fata de un program de recuperare. În timpul

participarii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii – Anonimi sau

Al – Anon, persoana dependenta si familia acesteia învata sa traiasca influenta alcoolului /

drogurilor si sa aiba o viata fericita, sanatoasa si productiva

• Ce este dependenta de alcool/alcoolismul?

Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica

si psihica.

Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea

nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea

sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica

si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

• Boala primara: Nu este un simptom secundar al altei afectiuni.

• Boala progresiva: Se înrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere

psihic, spiritual, emotional si fizic.

• Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la

substantele chimice care afecteaza dispozitia.

• Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata în dezvoltarea si manifestarile ei de

factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se

caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic,

preocuparea fata de alcool, consumul de alcool în ciuda consecintelor nefaste si dereglari

ale gândirii, cea mai importanta fiind negarea.

Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, în completarea acesteia si

separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara înseamna

ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.

Boala înseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale

manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun

specific de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care îi pune în

dezavantaj.

Deseori progresiva si fatala înseamna ca aceasta boala persista în timp si ca schimbarile

fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce

consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii

organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere,

omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.

Pierderea controlului înseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de

limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a

altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul.

Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe

alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre

individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele

importante ale vietii.

• Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite în diferite

domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie,

disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de

comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme în casnicie si abuz

asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate

de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.

Negarea este folosita aici nu doar în sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare

si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci într-un sens largit ce include o serie de

manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool

constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea

devine parte integranta a bolii si un obstacol major în calea recuperarii.

• Cine este dependent de alcool?

Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din

consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute.

• Diverse motive ale consumului de alcool:

Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele,

starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare

teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni

lucru neplacut, temator.

Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara

singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu

ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor

neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare,

placere.

• Alcoolul – un altfel de drog

Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect

tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii

impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea

atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de

teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele

de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in

doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect

stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa),

dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi,

capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca

doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.

Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri

minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al

uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

• Efectele alcoolismului asupra organismului.

Seneca (4.i.Hr. – 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care

permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape

nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat,

indiferent si superficial.

Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

Click pe imagini pentru a vedea imaginile marite.

Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape

fiecare celula.

Cele mai afectate sunt celulele nervoase.

I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt

eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar

fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului,

"fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un

"parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de

oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie.

Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea

aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea

progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina

B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex.

acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei

functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp

tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a

vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la

cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si

fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de

alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste

cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat

de ciroza.

• Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de

celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre

persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si

reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar

lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a

discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la

nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens

sau la dementa.

Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o

alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

Mai pot sa apara:

- neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate

- tulburari de somn, cosmaruri,

- lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)

- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de

grandomanie

- lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea

- izolarea si reducerea sferelor de interes

- lipsa de igiena, decadere fizica si psihica

Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate

de alcoolism.

• Efectele alcoolului asupra vietii sociale

Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la

locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei

si a locului de munca

Cauzele consumului de alcool

Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se

bea de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv, pur si simplu se bea . Panourile

publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizarelor sunt invadate de reclame ce

indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie "concumul excesiv de

alcool dauneaza grav sanatatii". Dar nimeni poate spune unde incepe abuzul asa ca... se bea.

Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind

periculos.

Conform unor cercetari recente, limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatatii este

de 40 de grame alcool pur pe zi pentru barbati (aproximativ 0,1 l de tarie, 0,4 l de vin sau 1 l

de bere) si jumatate din aceasta cantitate pentru femei.

La adolescenti si tineri primele excese constituie deja un indiciu asupra unor tulburari serioase

ale personalitatii lor sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma.

Dependenta se instaleaza de regula mult mai repede la aceasta varsta.

Nenumarate persoane dependente de alcool se prezinta tarziu pentru a se supune unui

tratament corespunzator sau nu se prezinta deloc. Aceasta situatie se datoreaza in primul rand

faptului ca, in randul populatiei, cunostintele despre alcool ca fiind un potential drog si despre

alcoolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare.

De la bun inceput trebuie sa mentionez ca aceaste pagini nu constituie o lucrare de stricta

specialitate, ci are mai mult are un caracter informativ. Depasirea acestei grave probleme,

dependenta de alcool, trebuie sa porneasca de la cunoasterea fenomenului

Dependenta de alcool

Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare,

atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati.

Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta,

usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti si pastrarea controlului

asupra propriei vieti si dispozitii.

O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei

dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un

comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se

va repeta. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se

intensifica decat se rareste.

La ora acutala prin notiunea de dependenta

din punct de vedere psihologic se intelege manifestarea excesiva a unui mod de

comportament anormal si daunator.

comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. In

cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici o satisfactie, asa cum un

workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat

comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. Aceasta

autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe

placerea si la pierderea poftei de viata.

Se disting doua feluri de dependenta: cea fizica si cea psihica.

Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a

adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a

tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.

Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de

fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj..

Dezintoxicarea de alcool, adica depasirea dependentei fizice, dureaza in general intre

5÷15 zile.

Despre dependenta psihica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta

obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere,

fie pentru a evita neplacerile.

Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a

rezolva starile de stres sau indispozitiile. Atunci cand substanta nu este la indemana, apare

disconfortul psihic sau chiar frica.

Este foarte posibil ca dependenta psihica si cea fizica sa apara independent una fata de alta.

Dezobisnuirea de alcool, adica biruirea dependentei psihice, se stabilizeaza, in general,

dupa doi ani

O atitudine gresita tipica exista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. Pentru

producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor

oamenilor. Decisiva este impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta

substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana

dependenta.

Caracteristica pentru dependenta este dorinta nestavilita, continua sau temporara, de procurare

si ingerare a alcoolului, precum si tendinta de crestere a dozei.

Faptul ca dependentul de alcool este bolnav este evident pentru cei din jur insa nu si pentru el.

El crede multa vreme ca nu se comporta altfel decat semenii sai sau cauta vina ca bea in alta

parte. Face parte din tabloul bolii faptul ca cel in cauza nu accepta sa fie ajutat nici atunci

cand apar complicatii organice grave.

Putini alcoolici corespund imaginii stereotipe si plina de prejudecati a betivului jerpelit si

decazut. De fapt in majoritatea cazurilor alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu

familie, servici si raspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependenta psihica si/sau fizica, care nu

mai pot sa controleze cat beau, nici sa judece felul cum se comporta atunci cand beau. Cel

putin temporar, daca nu permanent, ei simt o dorinta de nestapanit de a consuma alcool.

Aceasta dorinta dobandeste o importanta cerscuta in viata lor, pana cand devine dominanta.

Sunt oameni care la un moment dat in viata lor au inceput sa bea la fel cum o face fiecare

dintre cei care beau in societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de

autodeterminare, ci o obsesie.

Nu exisata un model comportamental care sa fie considerat tipic pentru un alcoolic.

Manifestarile acestora fiind diferit de la persoana la persoana, la fel si consecintele. Unii

alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool,

altii foarte putin. Unii alcoolici beau numai bere altii numai vin sau tarie. In timp ce

alcoolismul apare la unii in anii tineretii, el se dezvolta la altii pe parcursul mai multor ani. De

aceea putem spune pe buna dreptate ca avem de a face cu mai multe tipuri de alcoolism.

Dependenta de alcool se inscrie in linia generala a dependentei de substante nocive insa are si

unele particularitati.

In general se vorbeste de dependenta fizica abia atunci cand apar fenomenele de sevraj, dar

modificarile metabolice si procesele biochimice cerebrale au loc mult mai devreme. Din

aceasta cauza delimitarea dependentei fizice de cea psihica este destul de arbitrara.

Cauze ereditatare

In sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toti care stiu ca a existat o problema de

alcoolism in familia lor, ar trebui sa abordeze alcoolul cu aceeasi vigilenta pe care o are un

diabetic ereditar fata de zahar.

In mod sigur alcoolismul nu se mosteneste atat de evident ca si culoarea albastra a ochilor sau

anumite boli ereditare. Este insa cunoscut faptul ca in unele familii cazurile de alcoolism sunt

mai dese.

Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici au un risc de patru ori mai

mare de a devenii dependenti de alcool. Se pare ca unii oameni reactioneaza diferit fata de

alcool in comparatie cu altii si ca aceasta sensibilitate poate fi transmisa ereditar asa cum au

aratat unele studii facute pe gemeni, studii extinse asupra mai multor rase umane.

De asemenea putem vorbi si de asa numita mostenire sociala, adica de anumite procese de

invatare care probabil nu sunt constientizate vreodata. Copiii din familiile de alcoolici sunt

expusi unor conditii pe care ei le considera a fi normale, iar o persoana din afara poate avea

impresia ca nu il afecteaza. Aparentele insala.

Unele cercetari arata ca fiii alcoolicilor pot suporta in general mai mult alcool decat alte

persoane, inainte de a simti un efect clar sau de a manifesta modificari de comportament.

Deasemenea, se pare ca in familiile din care au provenit alcoolici mamele suferisera de

depresii intr-o masura mai mare.

Conform unor studii, cercetatorii americani sustin ca adultii care au parinti alcoolici se

deosebesc de ceilati prin urmatoarele caracteristici:

» Nu stiu ce inseamna comportament normal si se orienteaza dupa altii.

» Au dificultati in a urmarii un plan de la inceput pana la sfarsit.

» Mint si in situatii in care ar fi la fel de simplu sa spuna adevarul.

» Se judeca pe ei insisi fara menajamente.

» Au dificultati in a se deconecta.(cand toate merg bine o vreme ma cuprinde nelinistea)

» Se iau foarte in serios.

» Au dificultati in relatii intime.(frica de a fi parasit)

» Manifesta surexcitare fata de modificari ale mediului, atunci cand nu le pot controla.

» Cauta meru apreciere si confirmare.

» Se considera deosebiti fata de alti oameni.

» Sunt fie extrem de constiinciosi, fie lipsiti de responsabilitate.

» Sunt deosebit de credinciosi si loiali, chiar si atunci cand este evident ca loialitatea lor nu

este meritata.

» Sunt impulsivi. Au tendinta de a se incurca in actiuni fara a fi analizate in prealabil

alternativele si consecintele.

Aceasta nu inseamna insa ca toti copiii de alcoolici vor deveni la randul lor dependenti.

Cauze organice

Nu exista o anumita cauza organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu

exista o alergie la alcool care sa declanseze dependenta deja de la cea mai mica doza.

Mai periclitate sunt persoanele care reactioneaza pozitiv fata de efectele alcoolului fara a

resimti urmari neplacute.

Rezultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai redusa de

endorfina, substanta de tipul morfinei sintetizata de organism si care influenteaza dispozitia,

reactioneaza pozitiv fata de alcool si de aceea il apreciaza mai mult.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul

ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul

microzonal de oxidare a etanolului (SOME) care va prelua pana la doua treimi din

catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati

mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a

consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai

multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

O alta explicatie relevata de cercetari recente ar fi faptul ca in anumite etape ale metabolizarii

alcoolului, rezulta asa numitii produsi de condensare dintre acetaldehida si adrenalina sau

dopamina, care actioneaza la nivel cerebral asupra acelorasi receptori ca si opiaceele. Partile

cerebrale asupra carora acestea actioneaza infuenteaza dispozitia si starea de confort psihic -

inca un indiciu important pentru semnificatia sentimentelor in procesul de instalare al

dependentei de alcool.

Abuzul cronic de alcool poate reduce cu pana la 50% concentratia endorfinelor, care sunt atat

de necesare pentru instalarea unei stari generale tonice. Acest lucru poate fi o explicatie

pentru dorinta puternica de a consuma inlocuitorul alcool, intrandu-se de fapt intr-un cerc

vicios.

Cauze psihice

Nu exista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumite caracteristici sunt

mai des intalnite la persoanele dependente de alcool:

» Tendinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le rezolva.

» Nesiguranta de sine si inhibitie.

» Dependenta de ceilalti.

» Capacitate redusa de a se stapani, de a suporta neplaceri sau de a astepta o recompensa

(toleranta redusa la frustrare).

» Autostapanire exagerata si refulare a sentimentelor.

» Dificultati in satisfacerea nevoii de atasament si de apropiere.

» Adesea o proasta dispozitie si o stare de confort psihic redus.

Dar aceste trasaturi pot fi la fel de bine si consecinte

ale consumului abuziv de alcool.

In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei

se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.

Frecventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii

dezorganizate. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea

dependentei.

Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la

consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. O trasatura

deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie

ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar

in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia

este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa

niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibil chiar sa-i riduce nivelul.

Pe termen

lung, efectul este exact invers.

Cauze profesionale

Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor

grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si

distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.

De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in

transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si

meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si

fara supervizare tehnica.

S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu ajutorul

alcoolului.

Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti

corespunde si este sigur. Somajul este un factor de stres cu risc foarte mare.

La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica

si sociala este buna.

Cauze educative

Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool

a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii cred ca l-au rasfatat

prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au

fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare.

Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina

independent.

Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea

zidului numit dependenta.

De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De aceea aceste indoieli si

temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea problemei.

Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea

mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa

biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a alcoolismului

parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile probleme,

o invatare dupa model.

Cauze conflictuale

Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool.

Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si

probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in ce mai

puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc

vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort.

Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta,

ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu

conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la evitarea

conflictelor.

Cauze sociale

Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. In timp ce

alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat

mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatri,

este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult

alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef.

Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si

promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul

crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa

vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.

Efectele consumului de alcool la nivel organismului

Dupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie

este preluat de singe si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Din aceasta

cauza sunt afectate cu precadere tesuturile puternic irigate de sange.

Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in

primul rand un toxic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau

higroscopic, adica alcoolul in concentrati mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel

celular la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la

coagularea acesteia distrugand astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca

celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat

de alcool.

Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a

tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn in masura mult mai mare substante ca lipide,

zaharuri si cortizon in circulatia sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale

si vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului

subtire de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul floric si mai tarziu

sodiu si apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este

responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au observat la accoolici

concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea

insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul aparitiei fracturilor.

Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din

organism, energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. Pentru

metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul

disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic".

Celulele cardiace si cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oxigen sufera

cel mai mult datorita alcoolului.

Efectele alcoolului asupra organismului

Dupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele organismului

Desi rinichii si plamanii sunt bine irigati de sange, pericolul de a fi lipsiti de oxigen nu

este atat de mare, fiind astfel mai putin vulnarabili

la alcool.

Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afectiunile acopera o

paleta larga de boli incepand de la steatoza hepatica, hepatita cronica, pana la ciroza

hepatica. Atrofierea ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este

reversibila. Cam 15% dintre alcoolici sufera de aceasta tulburare

grava. Complicatiile ei sunt:hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptura duc adesea la

moarte) si ascita (colectarea de lichide in cavitatea abdominala).

Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si uneori doar

intamplator la analize de rutina. La inceput se observa doar o stare de balonare si eructatii

(ragaieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau

meteorism, iar mai tarziu se inregistreaza pierderea poftei de mancare,

epuizare rapida, uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de greata si

voma. Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este prejudiciata sinteza proteinelor, ceea

ce duce printre altele la probleme de singerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici

pot declansa sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus

infectiilor.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul

ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul

microzonal de oxidare a etanolului SOME, care va prelua pana la doua treimi din

catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta

cantitati mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de

intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de

a ingera mai multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

Afectiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana in cauza se prezinta

rapid la medic si isi impune pauze in comnsumul de bauturi alcoolice. De asemenea, se

poate ajunge la diabet. In general, intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag

stomac si pana la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De

exemplu, consumul permanent de alcool inducand un risc de zece ori mai mare de

imbolnavire de cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care

abuzeaza de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel

mamar.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale (proteine,

vitaminele A si C) este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au

observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se

asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul de apareitie a

unor fracturi.

Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaza prin furnicaturi,

intepaturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii in

aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate lipsii total. In final, apare

nesiguranta in mers sau chiar incapacitatea de a merge.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai multi

alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca

majoritarea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt

complexe. La toate acestea se adauga proprietatea de a crea hipertensivitatea alcoolului.

Aceasta devine periculoasa de la 240g pe saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe

zi.

La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual testosteron produsa, astfel incat lipsa

apetitului sexual si impotente ii tulbura viata sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de

placeri din viata si se simte si mai legat de drogul sau.

La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului producand

embriopatia alcoolica. Chiar si "inofensivul" paharel inainte de masa este mult mai

periculos decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele luni de sarcina.

Aproximativ una din trei femei care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste

un copil cu malformatii. Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism, modificari

ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de alcool care traiesc abstinent nu trebuie

sa se teama pentru zestrea lor genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice

alta femeie, daca nu consuma alcool.

Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase

nu se regenereaza. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece

omul dispune de cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia

dupa catva timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului. Psihosindromul

organic, cum este denumita aceasta tulburare, decurge in cele mai multe cazuri

nespectaculos, performantele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in

scaderea capacitatii de memorizare, de intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si

discernamantului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor,

prin indispozitii frecvente si o schimbare brusca a placerilor. Miscarile trupului devin

neajutorate si rigide. Expresia fetei este nemiscata, ca o masca.

Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata, sub forma de

convulsii si de Delirum tremens. Aceste tulburari apar mai ales in timpul dezintoxicarii.

Este de la sine inteles ca nici sistemul nervos nu este ocolit si din pacate asupra acestuia

alcoolul isi exercita cel mai nociv efect. Datorita complexitatii fenomenelor desfasurate la

nivelul acestuia va propun sa le analizam in pagina urmatoare.

Strategii de evitare a consumului de alcool

Toti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in

ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine

proaspata dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea

nevoie de ea.

Dar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta

imediata, mai ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are

strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca exista persoane mai

impulsive care au dificultati mai mari in a se stapani, in timp ce altele nu par sa faca mari

eforturi pentru a se abtine.

Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal, ca poate fi

declansata de stari psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorinta de a bea este

comparata cu un val care poare creste repede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa

te opui valului cand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai putin

periculos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pe coama valului pana cand el se epuizeaza.

La fel si in cazul dorintei de a bea, ea trece de la sine daca nu i te opui. Deci este mult mai

profitabil sa-ti spui: "Observ ca mi se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin

pofta asta, dar o sa-mi treaca."

Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce o asemenea pofta. Sunt

prezentate in continuare cateva metode utile in astfel de situatii.

Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa reziste poftei si de ce nu-si poate

permite o asemenea slabiciune. El trebuie sa-si consulte lista de argumente pro si contra

consumului de alcool, pe care singur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub

forma unei carti de credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei carti de vizita sau

cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o parte avantajele renuntari la butura si

pe cealalta parte riscurile unui eventual consum.

In al doilea rand se poate apela la o metoda de relaxare ce a fost in ptrealabil invatata in

terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exercitii de respiratie la metode

mai complexe in care sunt corelate imagini placute, pozitive.

In al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit de griji, pot fi utile

monologurile interioare positive, in care vor fi reamintite punctele sale forte.

In al patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece, adica gindurile se

invartesc meru in jurul alcoolului, se poate folosi stoparea gandurilor, prin ciupituri

puternice, pleznituri peste coapse sau prin a-ti poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de

circulatie STOP.

In al cincelea rand iti pot reorienta atentia executand o actiune concreta.

Daca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta muzica, danseaza, viziteaza pe cineva,

mergi la plimbare, admira natura, mergi la cinematograf, la biblioteca, rezolva sarcini de

menaj, scrie o poezie, spune o rugaciune, joaca un joc care sa-ti solicite atentia.

De asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva. O alergare in aer liber

sau un urlet intr-o perna pot fi de folos.

Solutii pt dependentei de alcool

Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi

este atunci cand trebuie sa mearga intr-un centru de consiliere sau de recuperere pentru

persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si

fiecere dintre noi isi doreste sa nu fie.

Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a destinului si nu se mai

pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul medaliei, va intelege ca

boala este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata.

Iesirea din dependenta poate avea loc fie prin forte proprii, fie cu ajutorul grupelor de

intrajutorare sau prin asistenta de specialitate.

Cercetatorii americani Prochaska si Di Clemente au observat si inregistrat cum se

elibereaza un dependent din boala sa, indiferet de ce cale a ales si au constatat o structra de

baza comuna ca in figura urmatoate

Astfel ei au identificat patru faze de evolutie:

Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta

tema care poate da de gandit.

Faza meditativa in care dupa un perioada mai lunga sau mai scurta de timp relitatea mult

evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si

propuna schimbari profunde.

Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari

gasind niste solutii se hotataste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput

modificari mici si simple ale stilului de viata.

Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se

potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv

din boala.

Avantajul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din

dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera

perspectiva progresului. Din pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret.

Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai

incerce odata revenitea. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de

ajutor.

Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si

doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si

atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca

relatiile cu persoanele apropiate sau impotrante. Vor constata ca si aceste aspecte au

infuentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge la concluzia ca trebuie sa-si analizeze felul

trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.

Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati

fiziologice sau a unor placeri.

In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea

definitiva la comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool,

constituind o premisa indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura

terapeutica de baza.

Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a

duce o viata implinita si sanatoasa este telul ei.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa

membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici,

psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant

terapetic.

Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea

complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei

pacientului de a se trata.

Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate

dependentii forte motivati.

Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe

si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.

Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si

consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament

stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul

social nu sustine cauza.

Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care

participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este

discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest

element nu lipseste din nici o clinica de specialitate.

Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se

bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in

accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din

responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza

capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii

terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi

diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de

ceilalti contracareaza in mare masura risinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar

inhiba altfel orice proces.

Sansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in

mod eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa.

Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu

terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.

Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a

schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe

recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de

personalitate si este mult mai dramatica.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie

pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5%

dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5%

dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.

Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc

de munca si o varsta de circa 40 de ani.

Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza

comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de

necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in

conditii stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul

comportament intr-o anume finalitate.