Elaborarea Unei Constructii Civile

7/28/2019 Elaborarea Unei Constructii Civile

1/78

1

CAP I:Trasarea Constructiilor Civile
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/trasarea-constructiilor-civile-si.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/trasarea-constructiilor-civile-si.html


2/78

1

1.1.Trasare topografica

Trasare topografica: Ansamblu de metode topografice prin care se realizeaza

transpunerea in teren a elementelor geometrice de legatura (distante,unghiuri, coordonate)

stabilita prin proiectul de executie fata de:

- puncte ale retelelor geodezice sau topografice din zona;

- puncte sau aliniamente ale constructiilor invecinate;- detalii invecinate cu caracter natural.

Baza de trasare: Retea de elemente geometrice folosita si la ridicarea topografica de

la care se porneste trasarea obiectivului.

Ridicare topografica: Transpunerea in plan prin masuratori topografice a punctelor

si elementelor caracteristice ale terenului.

Puncte de sprijin: Puncte din teren fata de care se realizeaza orientarea unei

constructii.

Compensare: Metoda prin care se elimina erorile aparute in timpul efectuarii

masuratorilor.

Aplicarea pe teren a proiectelor de constructii in vederea executiei necesita efectuarea de

lucrari topografice de birou si in teren care se desfasoara in urmatoarea succesiune:

- proiectarea trasarii;

- pregatirea topografica a proiectului;

- predarea-primirea amplasamentului si a bornelor de reper;

- trasarea in teren a axelor constructiilor, a contururilor obiectivelor, a detaliilor in timpulexecutiei;

- efectuarea de masuratori la montarea elementelor de constructii;

- verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor pe teren.

Proiectul de executie trebuie sa cuprinda obligatoriu documentatia topografica de baza

folosita la intocmirea retelelor topografice cit si scheme de sprijin pentru trasare sau bazele de

trasare,masuratorile pe teren ale bazei de trasare,bornarea si semnalizarea punctelor.

Schemele de trasare mai cuprind:

- elementele care trebuiesc trasate de catre executant;- cum se executa trasarea;


3/78

1

- precizia trasarii;

- instrumentele si aparatele auxiliare folosite la trasare si masurarile speciale legate de

verificarea lor;

- cind se incepe si cind se termina trasarea;

- controlul trasarii;

- receptia trasarii si predarea punctelor trasate;

- materializarea si semnalizarea punctelor;

-alte masuri.

In cazul in care proiectul de executie nu contine toate elementele geometrice necesare trasarii

sau daca solutiile din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legatura cu proiectantul pentru

stabilirea solutiilor de proiectare.

Lucrarile de trasare incep dupa faza de predare-primere a amplasamentului si a

bornelor de reper la care participa si beneficiarul si proiectantul. Din partea santierului

executant participa seful de santier sau reprezentantul acestuia impreuna cu topograful

santierului.

Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a

bornelor de reper.

Trasarea efectiva pe teren a constructiilor se executa de topograful santierului si consta intranspunerea pe teren a elementelor geometrice din proiect.

Aplicarea pe teren a retelei de trasare se face prin metode care asigura precizia necesare

folosind punctele retelei topografice existente. Punctele retelei de trasare se materializeaza pe

teren prin marci si repere conform prevederilor STAS 9824/1-87.

Conservarea marcilor si reperelor de trasare revine beneficiarului si executantului pe timpul

lucrarilor. Materializarea pe teren a punctelor si a axelor de trasare sau a punctelor ajutatoare

se face prin stilpi,picheti sau marcaje pe elemente ale constructiilor invecinate conform

instructiunilor date de proiectant.

Lucrarile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in proiect.

La verificare participa beneficiarul cu proiectantul si se incheie proces verbal de trasare.

Pentru lucrarile de trasare se utilizeaza urmatoerele aparate:

- un dublu decimetru pliant;

- o ruleta de 5 m lungime;

- o ruleta de 10 m lungime;- o ruleta de 50 m lungime;


4/78

1

- o stadie(mira) topografica;

- teodolit (Zeiss Jena Theo 020B);

- nivela.

Lucrarile de trasare se fac cu instrumente si aparate topografice verificate si etalonate.

Lucrarile de trasare se executa cu un tehnician topograf si cu unul sau doi muncitori. Pentru a

asigura certitudinea executiei lucrarilor de trasare conform cerintelor din proiect sint necesare

urmatoarele criterii:

- verificarea, rectificarea si etalonarea periodic a instrumentelor si aparatelor topografice;

- respectarea cerintelor proiectului de executie;

- respectarea prevederilor prezentei instructiuni;

-se interzice folosirea lucrarilor de trasare nereceptionate.

TrasareaOperatiile de trasare si de materializare a axelor constructiei reprezinta prima etapa a

lucrarilor pregatitoare pentru executarea fundatiilor. Trasarea pe teren a lucrrilor se face dup

executarea curirii i a nivelrii terenului. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei

constructiilor peamplasamente proiectate i marcarea fiecrei construcii, conform proiectului

de execuie.

Toate lucrrile de trasare se vor executa de ctre constructor prin topometrul antierului, pe

baza reperelor de trasare, conform planului de trasare ntocmit de proiectant. Reperii de

trasare se predau pe teren constructorului de ctre reprezentana proiectantului n prezena

clientului, pe baza unui proces verbal. Recepia lucrrilor de trasare se face de ctre client, n

prezena constructorului i proiectantului.

Etapele de trasare pe teren sunt urmtoarele:

- identificarea bornelor topo existente i crearea unei reele de sprijin n zon

- trasarea axelor proiectate

- materializarea pe teren a axelor proiectate cu ajutorul ruilor- amplasarea de rui martori la punctele caracteristice

- ntocmirea de schie topograflce, care s permit regsirea rapid aruilor.

Inainte de a se trece la operatia de trasare a axelor si a contururilor gropilor de fundatie se face

receptia prin verificarea privind:

- retele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor si retelelor de trasare

- retetele topografice indicate in reteaua de sprijin din planul de amplasare

La baza acestor operatii se afla proiectul de executie al constructiei care trebuie sa asigure:

- planul de amplasament cu pozitionarea constructiilor existente si celor noi- puncte de referinta din nivelmentul geodezic de precizie al tarii


5/78

1

- borne de reper ce vor servi ca puncte de referinta in cadrul operatiilor de trasare generala sau

la obiecte;

- planul general de sapatura, cu indicarea sapaturilor a cotelor de nivel, a distantelor dintre

sapator, a pantelor taluzelor

- planul general de fundatii cu indicarea tipurilor, pozitionare,cote de nivel,distante

Metoda de trasare folosita trebuie astfel aleasa incit sa corespunda gradului de precizie cerut

constructiei respective.

Materializarea axelor principale ale constructiei se realizeaza prin:

- implantarea de borne utilizabile pe intreaga durata a executiei constructiei

- executarea de imprejmuiri special proiectate.


6/78

1

CAP II: Lucrari de Sapaturi la Constructie

2.1. Lucrari de Sapaturi la Constructie

Sapatura - operatia de indepartare a pamantului in vederea executarii fundatiei unei

constructii sau a dispunerii sub nivelul terenului a unor conducte sau instalatii. Se executa

dupa planul de sapatura din proiectul de executie si are, de regula forme regulate, poligonale

sau circulare.

Se preda amplasamentul

Se face pe baza de PV de predare-primire a aplasamentului i a bornelor de reper de ctreclientul lucrrii mpreun cu delegatul proiectantului general. n PV se menioneaz c nu

exist nici o instalaie subteran care s prezinte pericol de avarie sau accidente de munc

(conduct de gaze, ap, cabluri electrice, telefonice).

Nu se admite executarea lucrrilor sub cabluri LEA, de nalt i joas tensiune cu mijloacele

de transport. Odat cu predarea amplasamentului se face i predarea bornelor de control

pentru execuie i urmrirea post-execuie, cu reeaua de coordanate corespunztoare.

Efectuarea sapaturilor pentru groapa de fundatie

La executarea sapaturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele:

- Trebuie mentinut echilibrul natural al pamintului in jurul gropii de fundatii sau in jurul

fundatiilor pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sau

in curs de executie si a instalatiilor existente in pamant, sa nu fie influentata.

- Trebuie asigurata mentinerea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de

fundatie.

- Trebuie asigurat securitatea muncii in timpul lucrarilor.

- Coborirea nivelului apelor subterane pentru a permite executarea corpului fundatiilor inuscat.

- Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de

lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.

- Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect din punct de vedere al calitatii

terenului, inscrierea dimensiunilor si a pozitiilor in limitele tolerantelor prescrise.

- Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile

ce urmeaza a se lua se vor stabili impreuna cu proiectantul si numai in scris.

- Inscrierea in registrul de procese-verbale de lucrari ce devin ascunse.
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/lucrari-de-sapaturi-la-constructii.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/lucrari-de-sapaturi-la-constructii.html


7/78

1

Se tine cont de :

- Operatiile de realizare a fundatiilor, deci si a sapaturilor, devin prin tehnologia de executie,

lucrari ascunse care trebuie tratate cu deosebita atentie intrucit fundatiile reprezinta elemente

de rezistenta ale unei constructii de a caror calitate depinde continuarea si siguranta celorlalte

lucrari.

- Metodele actuale de executie ale fundatiilor au un grad ridicat de mecanizare. Vitezele

optime de lucru ale utilajelor se obtin numai in conditii de lucru adecvate, care permit

mobilitate maxima utilajelor si vehiculelor. Prin urmare, trebuie sa se prevada un sistem de

drumuri de santier eficace si bine intretinute pentru a se putea lucra in ritm sustinut in toate

anotimpurile.

- Se va acorda o atentie deosebita scurgerii apelor din santier, pentru a crea conditii de lucru

in uscat si a evita patrunderea apelor in zonele de sub viitoarele fundatii si pentru a evita

epuismente inutile.

- Trasarea si marcarea clara a tuturor retelelor subterane: electrice, telefonice, gaz, apa si

canalizare are o importanta deosebita.

De asemenea trebuie luate masuri de siguranta prin consultarea organelor de resort, ori de cite

ori drumurile sunt traversate de cabluri aeriene.

- Alegerea utilajului care se potriveste cel mai bine pentru lucrarile respective constituie un

factor foarte important.

- Este obligatoriu ca la excavatiile pentru fundatii sa se asigure stabilitatea malurilor sapaturii.Prabusirea a peretilor unei transei adanci si inguste poate provoca chiar pierderi umane.

Cum se pregatesc lucrarile

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa primeasca

din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de executie si anume:

a) Studiul geotehnic in care sa se gaseasca date referitoare la:

- stratificatia terenului

- grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturlor

- unghiul de frecare interna

- cota apelor subterane

- debitul apelor si coeficientul de permeabilitate

- presiuni admise pe teren

b) Detalii de executie a fundatiilor ce cuprind:

- plan general de fundatii

- planul de sapaturi (umpluturi)

- plan de epuismente (daca este necesar)

- detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte.


8/78

1

Principalele lucrari pregatitoare

- Defrisarea

-Amenajarea terenului:stringerea in gramezi si transportul in afara zonei de lucru a zapezii

(daca e cazul),saparea si depozitarea stratului de pamint vegetal.

- Indepartarea apelor de suprafata prin santuri de garda

-Lucrari de amenajare a platformei de lucru, respectiv aducerea la cota a terenului (cota teren

amenajat - CTA).

- Lucrari de demolari

- Alte probleme in cazul existentei pe amplasament a unor vestigii arheologice sau a unor

fosile vegetale sau animale vor fi anuntate organele competente care urmeaza sa avizeze

asupra continuarii lucrarilor (vezi C 169 - 88).

SapareaLa inceperea lucrarilor de sapaturi seful punctului de lucru va verifica incheierea lucrarilor

pregatitoare.

In functie de datele cuprinse in studiul geotehnic, de solutia de fundare aleasa, de volumul de

sapaturi si umpluturi necesare, proiectantul lucrarii va indica in proiect tipul de sapatura ce

urmeaza a fi executat.

Tipurile de sapaturi pot fi clasificate in citeva categorii in functie de urmatoarele criterii:

Criteriul tipul de sapatura Criteriul tipul de sapaturaMetoda folos Spturi manuale

Spturi mecanizateMeninereataluzelor

Spturi fr sprijiniriSpturi cu pereii drepiSpturi cu taluz

Spturi cu sprijiniri sau cuancorajeSpturi etaneSpturi neetane

Dimensiunilen plan

Spturi n spaii ngusteSpturi n spaii largi

Conform normativului 169/81, adncimea sapaturilor manuale nesprijinite in taluz vertical,

executate in spatii inguste este limitat, din motive de protectia muncii astfel:

Adancime sapatura Tip teren / observatiiMaxim 0,75 m slab coeziveMaxim 1,25 m MijlociiMaxim 2,00 m tari si foarte tari

peste 2,00 m taluzele se sprijina pe toata suprafata lor


9/78

1

Taluze

La executarea sapaturilor de fundatii se va urmari ca inclinarea nesprijinita a taluzului sa nu

depaseasca valori maxime:

Tip teren inclinare tip teren inclinarenisip , ballast 2 / 3 Argila 4 / 3nisip argilos 1 / 1 roca friabila 6 / 1argila nisipoasa 4 / 3 stanca verticalArgila 3 /

Schimbarea cotei de fundare se poate face in timpul executiei numai cu acordul scris al

proiectantului ( C 169/88 ).

Conditii climatice

In cazul executarii lucrarilor de sapaturi pe timp friguros, executantul trebuie sa

respecte prevederile din normativele C16-84 si NE012-99 referitoare la lucrarile de sapaturi si

betoane, care prevad:

- protejarea preventiva a pamantului contra inghetului

- executarea sapaturilor

- transportul pamantului

- executarea umpluturilor si compactarea lor

Respectind aceste prevederi lucrarile de fundatii se pot executa si pe timp friguros, respectiv

in perioada 15 noiembrie pina la 15 martie, cind temperatura aerului scade sub + 5oC.

2.2.Saparea pamanturilorExcavarea propriu-zis

a)Executarea lucrrilor de excavare se face de regul mecanizat, metodele de lucru manuale

fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de

vedere tehnico-economic i de organizare.

b)nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise, se vor executa lucrri ce constau n amenajarea

terenului i a platformei de lucru.

c)La executarea spturilor pentru fundaii, trebuie s se aib n vedere urmtoarele:- meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundatiilor


10/78

1

existente, pe o distan suficient pentru a nu pericIita construciile i instalatiile nvecinate.

Constructorul are obligaia s urmreasc stabilitatea masiveIor de pmnt, ca urmare a

influenei executrii lucrrilor de excavare prevzute n proiect sau aciunii utilajelor de

nivelare, spare i compactare.

- cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n

terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota

final, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor flzico-mecanice ale terenului de sub

talpa fundaiei.

Spturile de lungimi mari pentru fundaii se vor organiza astfel nct n orice faz a

lucrului fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea

colectrii apelor n timpul execuiei.

Se va avea n vedere ca lucrrile de epuismente s nu produc modificri ale stabilittiimasivelor de pmnt din zona lor de influen.

Spturile executate cu excavatoare nu trebuie s depeasc n nici un caz profilul proiectat

al spturii. n acest scop, sptura se va opri circa 20 - 3O cm deasupra cotei profilului

spturii diferena efectundu-se cu alte utilaje meanice de finisare (buldozere, gredere) sau

manual. Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor

spturilor vor asigura conditiile tehnice de securitate a muncii i calitate a lucrrilor, n

conformitate cu legislaia n vigoare.

n cazul unei umeziri superflciale datorate precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul

gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea executrii fundaiei

(betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi.

n cazul apariiei pe fundul gropii la cota de fundare a uncr crpturi n teren, msurile

necesare n vederea fundrii, vor fi stabilite de ctre proiectant.

Turnarea betonului n fundatii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de

fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d avizul privind posibilitatea

de fundare a construciei respective.Pe parcursul executrii lucrrilor, executantul are obligaia de a solicita prezena

geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare i ori de cte ori se constat

neconcordane ntre prevederile studiului geotehnic i dispunerea straturilor, a caractensticilor

terenului. Rezultatele cercetrilor stabilite, precum i concluziile asupra acurateei privind

modul de executare a construciei i la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.

Spturile cu perei n taluz se pot executa n orice fel de teren, cu respectarea urmtoarelor

conditii:

- pmntul s aib o umiditate natural de 12 - 18 % i s fie asigurate condiiile ca acesta snu creasc;


11/78

1

- sptura de fundatie s nu stea deschis mult timp;

- panta taluzului spturii definit prin tangenta unghiului de nclinare fat de orizontala

(tgB =h/b) s fie de 1/3,pentru care factorul de siguran la alunecare are valori cuprinse ntre

1,18 1,35, conform memoriului justificativ;

Etapele execuiei spturii sunt urmtoarele:

- defriarea terenului;

- curirea complet a terenului prin ncrcarea mecanizat i evacuarea tuturor materialelor

rezultate;

- trasarea construciei i nceperea execuiei spturilor mecanizat aproximativ 95 % i

manual aproximativ 5 % (cu taluz nclinat 1/3);

- spturile se vor opri deasupra cotei finale cu aproximativ 5 cm pentru ca terenul de

fundare s nu sufere degradri pn la nceperea betonrii; acest ultim strat se va excava

numai n momentul premergtor turnrii betonului de egalizare;

Printr-o analiza tehnico-economica se alege metoda de sapare cea mai economica cu mijloace

mecanice, mijloace manuale cu taluz vertical sau inclinat, in functie de:

-volumul de sapatura

-natura terenului (tare, mijlociu,usor)

-unghiul de frecare interna a paminturilor-mijloacele de care dispune executantul.

Cu taluz vertical.

Se pot executa cu mijloace mecanizate,cu excavatorul cu cupa intoarsa prin retragere, ultimii

20 cm ai fundului gropii cit si politura peretilor sapaturii executindu-se cu mijloace manuale.

Pentru volume mici (sub 100 mc) sau cand santierul nu este dotat cu excavatoare, sapatura se

poate executa integral cu mijloace manuale.

Pentru toate cazurile a, b, c, din figura de mai sus latimea sapaturii executata cu taluz vertical,fara sprijiniri este egala cu latimea bazei fundatiei B.

Cu taluz inclinat.

Se executa cu mijloace mecanizate, cu excavatorul echipat cu cupa inversa din pozitie laterala

sau prin retragere, ca mai sus ultimii 20 cm de sapatura in adancime, executandu-se manual

inainte de turnarea betonului.

In aceasta situatie,fundatia necesitand cofraje laterale, latimea fundului sapaturii este mai

mare decat latimea fundatiei si se determina:

Bsapatura = Bfund >= 2 x 0,30 m


12/78

1

Din experienta a rezultat ca 0,80 m,de o parte si de alta a fundatiei sunt suficienti pentru

asigurarea spatiului necesar cofrajului si lucru lui.

Depozitarea pamantului

Indiferent de natura taluzului (vertical sau inclinat) pamantul rezultat din

sapatura si necesar umpluturii, se depoziteaza pe o singura parte a transeei

sapate, iar cel in exces se incarca direct in mijlocul de transport si se evacueaza.

Depozitarea pamantului de-o singura parte a transeii este determinata de

posibilitatea crearii spatiului necesar pentru desfasurarea celorlalte lucrari

(depozitare cofraje, turnare beton).

Intre depozitul de pamant si marginea cea mai apropiata a sapaturii se lasa un

spatiu de cel putin 0,5 m determinat de adincimea de sapare.

Volumul pamintului ce se depoziteaza se deduce:

V = V.sapatura - V fund pamant depozit

V = volum pamint ce se depoziteaza = volum umplutura pamant depozit

V.sapatura = volumul total al sapaturii

V fund pamant depozit = volumul ocupat de fundatie

Se va tine seama ca afanarea remanenta dupa sapare este intre 5%- 10%.

2.3.Succesiunea activitilor de execuie

Excavaii pentru gropi de mprumut i depozite

Constructorul la expoatarea unei eventuale gropi de mprumut va respecta urmtoarele reguli:

-crestele taluzelor gropilor de mprumut trebuie s fie la o deprtare mai mare de 10 m de

limitele zonei drumurilor;

-spturile n gropile de mprumut pot fi efectuate n continuarea taluzelor de debleu cuconditia ca fundul spturii s fie nivelat la terminarea execuiei, astfel nct s fie asigurat

evacuarea apelor din precipitaii iar taluzele s fie ngrijit taluzate;

-spturile n gropile de mprumut nu vor putea fi realizate sub nivelul practicat al drumului,

n profilele de debleu sau sub cota anului de scurgere a apelor n zona de rambleu;

-n albiile majore ale rurilor gropile de mprumut vor fi executate n avalul drumului,

amenajnd o banchet de 4 m lime ntre piciorul taluzului drumului i goapa de mprumut;

-fundul gropilor de mprumut va avea o pant;

-spturile executate de excavatoare nu trebuie s depeasc n nici un caz profilul proiectat


13/78

1

aI spturii. n acest scop sptura se va opri cu 20-30 cm desupra cotei profilului spturii

diferena efectundu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeei spturilor vor

asigura condiiile tehnologice de securitate a muncii i calitatea lucrrilor n conformitate cu

legislaia n vigoare;

-gropile de mprumut i depozitele s nu compromit stabilitatea masivelor naturale sau

antrenarea lor ctre ape, s nu prejudicieze aspectul mprejurimilor i scurgerea apelor;

Execuia rambleelor

a)Rambleele se execut din straturi elementare suprapuse orizontale pe ntreaga lime a

platformei i lungimea rambleului. n cazul apariiei de dificulti straturile elementare, se pot

realiza pe limi inferioare celei a rambleului, acesta fiind executat din benzi alturate carempreun acoper ntreaga lime a profllului dintre dou benzi alturate, decalarea aprut n

nltime nu trebuie s depeasc grosimea maxim impusa.

b)Pmntul adus pe platform se va mprtia i nivela pe intreaga lime a platformei n

grosime optim de compactare stabilit urmrindu-se realizarea unui profil longitudinal

paralel cu profilul definitiv. Profilul transversal al flecru strat elementar trebuie s prezinte

pante de minimum 5% pentru asigurarea scurgeri rapide a apelor datorate precipitaiilor

atmosferice.

c)La baza umpluturilor cu nltimi mai mari de 3 m se pot folosi blocuri de piatr sau beton

avnd dimensiunea mai mic de 0,5 m cu respectarea urmtcarelor msuri:

-asigurarea tasrilor n timp;

-mpnarea golurilor cu pmnt;

-realizarea unei umpluturi omogene din pmnt de calitate corespunztoare;

d)Se va ine seama la punerea n oper de umiditatea optim de compactare, efectundu-se

determinari ale umidittii la surs.

e)Rambleele se vor compacta mecanic pentru a se realiza grade.e de compactare Proctornormal prevzute n STAS 2914/84 lucrri de drumuri terasamente. n acest scop

nainte de nceperea lucrrilor se va realiza pe flecare tip de pmnt cte un tronson de

incercare de minim 30 m lungime. Dac compactarea prescris nu poate fi obinut, grosimea

stratunlor succesive nu va depi 20 cm dup compactare.

f)Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub mbrcmintile din beton de

ciment i de 4% la celelalte mbrcmini i se accept n maxim 10% din numrul punctelor

de veriflcare.

g)Execuia lucrrilor trebuie fcut astfel nct dup ciliridrare, profilele din proiectul deexecuie s fie realizate cu toleranele admisibile.


14/78

1

h)Profilul taluzului va fi obinut pe metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie s

prezinte scobituri, escrescene, n afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituite

ale rambleului.

i)Taluzurile rambleelor asezate pe terenul de fundaie cu capacitatea portant corespunztoare

vor avea nclinarea 1 : 1 5 pn la nltimile maxime pe vertical date n urmtorul tabel:

Natura materialului n rambleu lnltimea maxirn Hmax (m)Argile prfoase sau argile nisipoase 6,0Nisipuri argiloase sau praf argilos 7,0Nisipuri

j) Pentru rambleele cu nltimi mai mari de 12 m i cele situate in albiile majore ale rurilor,

vilor i n blile unde terenul de fundaie este alctuit din argile fine i foarte fine, nclinarea

taluzurilor se determin pe baza unui calcul de stabilitate, al crui coeficient este de 1,3:1,5.K)Toleranele de execuie pentru suprafaa platformei a a taluzurilor sunt urmtoarele:

- profil platform fr strat de form 3 cm

-profil platform cu strat de form 5 cm;

-taluz neacoperit 10 cm;

l)Tolerana pentru ampriza rambleului realizat fa de proiect este de +50 cm.

m)Rambleele din materiale nisipoase se realizeaz concomitent, n scopul de a le proteja de

eroziune. Grosimea straturilor elementare este cea favorabil obinerii compactrii cerute.

Straturile vor fi stropite pn la obinerea unei umectri omogene a masei nisipoase pentreaga grosime a stratului elementar.

n)Platformele i taluzele vor fi nivelate admitndu-se urmtoarele tolerane:

-platform cu strat de form 3 cm;

-platform fr strat de form 5 cm;

-taluz de debleu neacoperit 1 0 cm;

Execuia anurilor i rigolelor

a)anurile i rigolele se realizeaz conform proiectului de execuie, respectndu-se seciunea

cotei fundului i distana de la marginea amprizei.

b)anul sau rigola trebuie s rmn constant paralele cu piciorul taluzului.


15/78

1

CAP III: Armaturile la Elementele deConstructie


16/78

1

3.1.Armaturile la Elementele de Constructie

Armaturilese utilizeaza la realizarea elementelor structurale din beton armat : fundatii, grinzi,stilpi, placi, cadre.

beton armat sauprecomprimat

constituie unul din principalele materiale de constructie astructurilor de rezistenta

Armatura Barele de otel introduse in beton in scopul preluarii eforturilor detensiune in conlucrare cu acesta

P 59/1986 Proiectare si executieC28/83 Sudarea barelor de otel

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton armatC56/1985 Proiecta de executie, caiete de sarciniNE 012-1999 Cod preactic pentru realizarea elementelor din beton si beton

armatlegea 10/1995 legea privind calitatea in constructiiSR ISO 7438-1993

materiale metalice. Incercare la indoire

STAS 777/80 incercare la indoireSTAS 438/2-91 sarma rotunda trefilataSTAS 438/3-89 plase sudate

Pentru executia lucrarilor de armare a elementelor structurale, sunt necesare a fi indeplinite

urmatoarele conditii prealabile:

asigurarea documentelor de executie;

verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundarte;

verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;

instruirea personalului in executarea lucrarilor;

dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;

racorduri de energie, apa si alte utilitati;

trasarea lucrarilor ;


17/78

1

existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piesele inglobate, conform

planurilor de executie.

Executia lucrarilor de armare cu bare independente se va face conform normativelor in

vigoare avind la baza DDE elaborate de o institutie de proiectare specializata in lucrari deconstructii civile, industriale si agricole.

La temperaturi sub - 10 grade C se interzice fasonarea armaturilor.

Manipularea i transportul oelului beton

Att la ncrcare ct i la descrcare se va urmri manipularea i aezarea barelor n mijlocul

de transport cu atenie, pentru a se evita deteriorarea prin izbire sau deformare a barelor.

ncrcarea n mijlocul de transport se va face pe legturi de bare de acelai tip, unele pestealtele i se va urmri evitarea desprinderii de fiecare legtur a plcuei de identificare a

barelor (care conine toate informaiile despre barele respective).

Transportul se va face cu mijloace corespunztoare, care sa permit aezarea barelor astfel

nct s se evite deformarea sau deteriorarea lor.

Descrcarea barelor se va face n depozit, pe platforma stabilit i pregtit pentru stocarea

datelor. Manipularea la descrcare se va face cu grij, iar aezarea barelor n depozit se va

face innd cont de condiiile prezentate anterior.

Depozitarea oelului beton

Se recomand ca descrcarea barelor din OB s se fac direct n depozit.

Platforma de depozitare va fi betonat i dotat cu sisteme de drenare a apelor pluviale.

Platforma special amenajat i pregtit anterior, va fi mturat, splat cu jet de ap,

ngrdit i va fi prevzut cu capre suport pentru aezarea legturilor de bare.

Caprele suport se folosesc n scopul evitrii condiiilor care pot favoriza corodarea sau

murdrirea barelor. Ele se confecioneaz urmrindu-se s aib o nlime de aproximativ 60

cm fa de sol.Se recomand ca barele oel beton s fie depozitate n locuri acoperite de aiunea

intemperiilor. Depozitarea se va face pe legturi de bare de acelai fel (sortiment, diametru),

pe capre metalice.

Se vor departaja n depozit locuri de depozitare pentru barele conforme si pentru cele

neconforme, care se vor marca distinct plci metalice mari, vizibile n faa fiecrui loc de

depozitare. Placa va conine informaia: Oel beton conform sau Oel beton neconform.


18/78

1

Identificarea oelului beton

Barele de acelai tip se vor lega n legturi identificate cu plcue metalice vizibile, care vor

conine informaii privind tipul, data fabricaiei, numrul certificatului de calitate eliberat de

furnizor, grosimea barelor, lungimea lor, numrul existent de bare n legtur, etc.

Legturile de bare de sortimente de acelai tip ce se vor aeza unele peste altele, sau ct mai

apropiat posibil, vor prezenta fiecare plcu de identificare, pe care cu o culoare vie de verde

sau albastru se va scrie litera "C", care semnific faptul c au fost analizate i au fost gsite

"Corespunztoare", de comisia de recepie calitativ.

Barele necorespunztoare depistate vizual sau pe baz de rezultate la ncercri mecanice se

vor depozita ntr-un loc bine stabilit i vor fi aezate n legturi de acelai sortiment, lungime,

grosime, prezentnd o plcu de identificare pe care se va scrie litera "N" cu rou sau

portocaliu, care semnific faptul c au fost analizate i au fost gsite necorespunztor din

punct de vedere al calitii.

Barele necorespunztoare n anumite situaii, dar utilizabile n alte situaii unde se impun

condiii de calitate mai puin severe, vor avea plcue de identificare cu litera "C" scris cu

culoare galben, care atenioneaz personalul privind utilizarea lor.

La ridicarea oelului beton dintr-o legtur, se va avea grij ca plcua de identificare s

rmn (pentru barele neridicate) ntr-o poziie vizibil nedeteriorat.

Recepia oelului betonRecepia calitativ se face pentru fiecare lot n parte, pentru care se ncheieProces Verbal de

Recepie. Un lot de oel beton se consider cantitatea venit cu un transport sau mai multe de

acelai tip, diametru i marc, fiind nsoit de acelai certificat de calitate emis de furnizor.

Se verific existena certificatului de calitate i datele nscrise n acesta (dac caracteristicile

din certificatul de calitate corespund tipului - mrcii de oel livrat, dac productorul

garanteaz marfa).

Dac datele nscrise corespund cu cele trecute n certificatul de calitate emis de furnizor, se

ataeaz legturilor de bare plcua de identificare cu "C" verde.Dac datele nscrise nu corespund realitii, se ataeaz legturilor de bare plcua de

identificare cu "N", informnd imediat furnizorul de neregulile semnalate.

Se examineaz vizual oelul, conform prevederilor STAS 438/1-80, urmrindu-se dispunerea

nervurilor, eventualele defecte de laminare, liniaritatea barelor.

Se va face examinarea pentru 2% din numrul total de colaci sau legturi de bare i pentru

minim 2 colaci sau 2 legturi de bare din lotul adus.

Se vor verifica dimensiunile seciunii, cte 2 msurtori ale diametrului inimii i cate 1

msurtoare a profilului pentru fiecare din cei 2 colaci sau 2 legturi de bare alese pentru


19/78

1

examinare.

Msurtorile vor fi nscrise nProcesul Verbal de Recepie i se va analiza ncadrarea acestora

n abaterile admise. n cazul n care nu se ncadreaz n acestea, se refuz lotul, sau se

depoziteaz n locul stabilit pentru barele neconforme (care au plcu de identificare "N").

ncercarea de ndoire la rece se va face pe cte 2 epruvete din fiecare colac sau legtur de

bare din cele 2 alese.

Dac se produc ruperi sau exfolieri ale materialului, se refuz lotul.

n cazul cnd exist dubii asupra calitii oelului beton aprovizionat, se va anuna imediat

responsabilul CQ i se va trece la verificarea caracteristicilor prin ncercarea la traciune i

dup caz, la sudabilitate (de ctre un laborator autorizat).

Procesul Verbal de Recepie se completeaz de ctre comisia de recepie pentru fiecare lot

sosit n depozit dup examinarea lui. Comisia de recepie va fi format din gestionar, eful

seciei de producie intern i responsabilul CQ.

Sistemul de eviden

Sistemul de evidenta a gestionarului consta din existena dosarelor care conin aviz de

expediie, bonurile de consum, certificate de calitate emise de furnizori, proces verbal de

recepie n depozit, ct i a registrelor de eviden - pentru oelul avut n gestiune. Registrele

de eviden vor prezenta informaii despre:

a.tipul de OB

b.cantitatea care intra in depozit (kg)

c.diametrul

d.numrul aviz de expediie / data cnd a fost emis

numrul certificatului de calitate emis subcontractant/data cnd a fost emis

numele subcontractantului

numrul PV de recepie calitativ/data cnd a fost ntocmit corespunztor ("C") sau

necorespunzator ("N"), conform concluziilor comisiei de recepie, care se gsesc n PV de

recepie cantitatea de material furnizat la secia de producie (kg)/data cnd a fost furnizat

numrul bonului de consum/data numele persoanei care ridic materialul din

depozit/data/semntura numele/semntura celui care completeaz registrul de eviden

(gestionar).


20/78

1

Sistemul de eviden const n existena dosarelor care conin: note de comand pentru

fasonare (emise tehnic pe baza proiectelor de execuie), liste de identificare a oelului utilizat

(pe lucrri), copii dup certificatele de calitate ale oelului emise de furnizor, copii dup

CERTIFICAT DE CALITATE pentru fasonare (care nsoesc barele fasonate la livrarea lor

din atelierul de fasonare, ntocmite de eful atelierului de fasonare pentru barele coninute n

fiecare not de comand.

Sistemul de eviden const i din existena unui registru de eviden a barelor

fasonate care va cuprinde:

a.tipul de OB

b.cantitatea care se fasoneaz (conf. notei de comanda)

c.diametrul barelor

d.numrul certificatului de calitate emis de subcontractant

e.numele subcontractantului

f.numrul bonului de consum/data (cu care a fost scos fierul din depozit)

g.numrul certificatului de calitate pentru fasonare emis de eful seciei de producie

intern / data ora, data primirii (livrare) fierului fasonat la punctul de lucru

h.lucrarea (punctul de lucru) pentru care a fost fasonat fierul (conf. comanda)

i.numrul notei de comanda/data, conform creia s-a efectuat fasonarea

k.numele/data/semntura persoanei care primete fierul fasonat corespunztor din

punct de vedere calitativ i cantitativ (la punctul de lucru)

I.numrul bonului de consum/data pe baza cruia se ridica fierul din atelierul de

fasonare numele/semntura celui care completeaz la zi registrul de eviden (eful seciei de

producie intern).

Mijloace necesare

Otelul beton se poate livra sub forma de colaci sau bare, insotite de certificate decalitate de la producator.


21/78

1

Transportul si manipularea otelului beton se va efectua cu utilaje si dispozitive

corespunzatoare pentru a se evita degradarea.

Barele de otel folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive la betonul armat monolit sau

prefabricat sunt : OB 37 ; PC 52 ; PC 60 si PC 90 i sunt conform tabel anexat:

tip de otel simbol domeniu de utilizareotel beton rotund neted STAS438/1-80

OB 37 armaturi de rezistenta sau constructive

otel beton cu profil periodic PC 52 armaturi de rezistenta la elemente cubetoane de clasa minim BC 15

otel beton cu profil periodic STAS438/1-80

PC 60

25 (G25)

armaturi de rezistenta la clasa cel putin BC20

Livrarea otelului se face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.

Materialele auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

a)Distantierii asigura pozitia armaturii la cotele din proiect precum si

realizarea stratului de acoperire cu beton. Dupa materialul din care sunt confectionati

distantierii sunt:

metalici

din masa plastica

din mortar de ciment

Dupa modul de fixare si forma lor distantierii sunt:

simpli

circulari

calareti(capre)

sirma de legat (sirme arse) D curent folosit 1 + 1,5mm

electrozi de sudura

Tipurile recomandate in functie de calitatea otelului sudat sunt:


22/78

1

E 38 T pentru OB 37

supertit si superbaz pentru PC 52

superbaz pentru PC 60

Utilajele principale utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane:

Troliu 5 tf.

Stanta manuala

Masina de indreptat si masurat;masina indreptat masurat si taiat (tipPrecizia).

Stanta mecanica

Masina de fasonat

Depozitare macaraD D>12mmMasa cu roledebitare-fasonare debitareAsamblare masa de sudat prin punctein atelier cleste de sudat

masina de sudat cap la cap

Autocamionmontare armaturi automacara

Mijloace de munca necesare realizarii armaturilor:

aparat de sudura

metru gradat

chei pentru fasonat

cleste de taiat buloane

cleste de legat

Consumul de manopera si nivel de calificare a fortei de munca.


23/78

1

Consumurile specifice de forta de munca cuprind fortele de munca (in ore) necesare:

a)confectionarii de armaturi

b)montarii armaturilor

Confectionarea armaturilor se executa in ateliere de santier si cuprind urmatoarele operatiuni:

descolacirea si indreptarea otelului beton

taierea la dimensiuni a barelor

fasonarea barelor

executarea sudurilor

manipularea materialului metalic in intregul proces de productie

Montarea armaturilor cuprinde:

asamblarea in atelier sau direct in cofraj a barelor fasonate

transportul si manipularea la locul de montaj

montarea carcaselor in cofraj

centrarea si fixarea in cofraj

Consumurile de forta de munca sunt la montarea de 2-3 ori mai mari

decit la confectionare.

Nivelul de calificare a fortei de munca este in functie de operatia executata: confectionarea

sau montare precum si de modul cum se executa

operatia manual sau mecanizat.

Extinderea prelucrarii otelului beton in ateliere centralizate care asigura lucrul intr- un ritm

constant si ridicat,respectarea conditiilor tehnice de executie precum si ridicarea continua a

calificarii fortei de munca in


24/78

1

acelasi timp o mare parte din conditiile necesare montarii corecte a

armaturilor.

Sculele si dispozitivele verificatoare

Verificarea diametrelor se face cu:

calibre

micrometre

sublere

patentul si metrul gradat

Verifcarea lungimilor barelor se face cu:

ruleta

metrul pliant

Pregatirea lucrarilorPersonalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor de lucru, a materialelor

auxiliare si a conditiilor specifice lucrarii respective.

La executia fasonarii armaturilor se va verifica :

a) certificatul de calitate ;

b) calitatea armaturilor, ca sa nu prezinte rugina sau grasime. Ele se vor curati cu peria de

sarma la capetele barelor ce se sudeaza si longitudinal pe lungimea cordonului de sudare ;

c) se vor verifica si intretine masinile, dispozitivele si instalatiile de fasonat, in conformitate

cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor ;

d) se va verifica existenta tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armare ;

e) se va verifica existenta pozitiei si a lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior etapei de

constructie, precum si starea fizica si a gradului de curatire a acestora.


25/78

1

Taierea barelor se face cu ghilotina sau flexul. Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe

platforma de fasonare, folosind masini si dispozitive speciale in fuinctie de lungimile si

diametrele barelor.

Indoirea barelor tip PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre

corespunzatoare barelor de armatura, conform tabelului de mai jos :

Bara 10 14 16 20 22 25 28 32 36 Bolt 60 (65) 84 (65) 108 120 150 168 256 288 320

Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta si fara socuri. Se interzice indoirea barelor pe

cale electrica sau cu flacarea oxiacetilenica.

In cazul cand la indoire barele au tendinta da fisurare sau rupere, va fi anuntat furnizorul demateriale, iar barele nu vor fi puse in lucrare.

Toate barele fasonate vor fi depozitate (si identificate prin etichete) pe platforma de fasonare,

dupa numarul marcii si a comenzii de fasonare.

La punerea in opera a armaturilor se vor verifica urmatoarele:

a)Calitatea barelor de otel ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime. In cazul ca prezinta

aceste deficiente, ele se vor curati . Se va proceda la curatirea lor inainte de a fi montate in

lucrare, prein iundepartarea ruginei neaderente, beton uscat, noroi, grasimi, ulei, prin perierecu peria de sarma, spalare cu solventi in afara zonei de lucru ;

b)Se vor verifica si receptiona cofrajele in care se monteaza armaturile ;

c)Se va trasa pozitia barelor de armatura, precum si a cotelor de nivel la cofraj ;

d)Se vor curata mustatile de legatura lasate dinetapele anterioare de realizare a constructiei ;

e)Se vor asigura pozitii corecte ale barelor din otel beton in timpul turnarii betonului,respectandu-se astfel grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acest scop se vor

prevedea distantieri in numar corespunzator, tinandu-se seama de pozitia si diametrul barelor

si de distanta dintre ele.

f)Se vor prevedea numai distantieri din plastic. Prin exceprie, pentru plasele sudate de la

partea superioara a elementelor turnate pe orizontala, se admit si distantieri din otel beton.


26/78

1

Distanta dintre bare si lungimea de petrecere se va realiza conform proiectului si ea se

calculeaza functie de diametrul barelor.

Inadirea barelor se poate realiza prin :

-suprapunere;

-imbinari sudate, acolo unde este specificat in proiectul tehnic.

Zonele de inadire ale barelor se vor decala orizintal si pe inaltime.

La betoanele aparente, unde se prevad distantieri din otel-beton, se va asigura protectia

anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj.

Se va acorda atentie compozitiei si tehnologiilor de preparare si de punere in opera a

betoanelor, in vederea asigurarii unei conlucrari corespunzatoare a betonului cu bareleplaselor.

In dreptul golurilor din placi, barele plaselor se vor intrerupe, iar marginile golurilor la partea

superioara si inferioara a placii vor fi bordate suplimentar cu bare din otel beton tip PC 52 sau

PC 60. Aceste bare vor fi fixate prin sudura sau prin legare de armarea propriuzisa a placii.

Proiectul tehnic de executie va cuprinde urmatoarele :

a)Toate cotele privind pozitiile de montaj ale barelor de armatura, specificandu-se directiile si

randurile de armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimile

de suprapunere intre bare, pozitia eventualelor bare izolate si carcase de armatura fata de

plasele prevazute ;

b)In cazul placilor, proiectul va contine si detaliile privind pozitia barelor la partea superioara

fata de reazeme, distantele minime la care barele de la partea inferioara sa depaseasca

marginile inferioare ale reazemelor ;

c)Se vor specifica si abaterilelimita admise la montajul barelor.

Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti, cu grinzi sau centuri, a peretilor

verticali portanti si neportanti, a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate.

La executarea lucrarilor de fasonare si montare a otelului beton se vor respecta urmatoarele

reglementari legale:

-Normele republicane de protectia muncii ;

-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj ;


27/78

1

-Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor

si instalatiilor.

Proiectul de executie trebuie sa contina planuri de armare pentru toate elementele de beton

armat. Aceste planuri sunt alcatuite din vederi laterale, sectiuni transversale,vederi de sus sidetalii care trebuie sa curinda:

dimensiunile elementelor de beton

configuratia armaturilor

tipuri de otel beton

diametrul barelor

numarul de bare si distanta intre ele

forma fiecarui bare in parte,la scara cu marca si cotele complete

detalii caracteristice

grosimea betonului de acoperire

Inainte de a se incepe organizarea propriu-zisa a lucrului aferent unei

anumite comenzi este necesar sa se faca liste complete cu indicativul tuturor elementelor de

constructii si sa completeze fisele de debitare si fasonare a barelor de otel beton pentru fiecare

element de constructie.

Lucrarile pregatitoare in atelierele de armatura:

organizarea liniilor tehnologice distincte pentru confectionarea armaturilor usoare ( bare cudiametrul pina la 14 mm) si a armaturilor grele (bare cu diametrul mai mare de 14 mm).

mecanizarea operatiilor si proceselor de lucru ca: indreptarea, taierea, fasonarea barelor,

asamblarea carcaselor.

asigurarea continuitatii si succesiunea transportului otelului beton pentru diferite operatii

necesare desfasurarii normale a fluxului tehnologic.


28/78

1

evitarea incrucisarilor si intoarcerilor pe tot timpul procesului tehnologic, printr-o amplasare

corespunzatoare a bancurilor de lucru, utilajelor si dispozitivelor.

otelul beton aprovizionat se sorteaza pe diametre,lungimi si marci, asezindu-se pe stelaje sau

stative.

Lucrarile de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton sunt in principal

urmatoarele:

dimensionarea si amplasarea baracilor pentru echipe (scule, echipamente).

verificarea amplasarii mijloacelor de ridicare pe verticala.

prevederea cailor de acces si mijloacelor de transport.

amenajarea la obiect a platformei pentru depozitarea barelor.

depozitarea armaturii se face pe grupe de bare,pe tipuri de otel, elemente si marci.

confectionarea dispozitivelor de ridicat si montat carcase, precum si celelalte sortimente de

bare fasonate.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii

amenajate si dotate corespunzator astfel incit sa se asigure:

evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului

evitarea murdaririi acestora cu pamint sau alte materiale

asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Inainte de asamblare si montarea armaturilor trebuie asigurata receptia calitativa a lucrarilor

executate anterior si care sunt in strinsa lega tura cu acestea respectiv:

fasonarea corecta a barelor de otel beton

montarea cofrajului

betonarea elementelor de constructie ce trebuie executate anterior,cu realizarea corecta a

modului de intrerupere a betonului


29/78

1

pozitia corecta a mustatilor lasate din elementul deja turnat

Lucrarile de mai sus trebuie sa fie executate in stricta concordanta cu proiectul de executie si

cu prescriptiile tehnice de receptie.In afara acestor

verificari mai sunt necesare unele operatiuni de pregatire si remediere cum ar fi:

curatirea cofrajului de aschii,moloz,zapada

curatirea betonului deja turnat in partea de contact cu betonul care urmeaza a fi turnat

curatirea barelor de otel beton de rugina,pamint,zapada sau gheata

indreptarea sau daca nu este posibil indepartarea eventualelor bare

strimbate din cauza transportului sau a manipularii

verificarea pozitionarii distantierilor (purecilor) in conformitate cu

grosimea stratului de acoperire cu beton(prevazut in proiect)a armaturii

Realizarea lucrarilor

Lucrarile de armaturi, prin operatiile pe care le includ (depozitare,

prelucrare,transport,montare) prezinta o serie de caracteristici, de realizarea carora este

condotionata obtinerea unui element de constructie corespunzator calitativ,pe masini agregate

care printr-un sistem de role asezate sicanat corecteaza deformatiile barei.

Trasarea si debitarea se va face astfel incit sa se evite pe cit posibil rezultatul cupoanelor.

Cantitatea cupoanelor se limiteaza maxim 2%.

Fasonarea armaturilor

Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor,e xecutantul va analiza prevederile proiectului,

tinind seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele

tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea

de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect:

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte,in acest scop se vor indeparta:


30/78

1

eventualele impuritati de pe suprafata barelor

rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite

prin sudura.La intinderea otelului cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate pentru a se evita confundarea

lor,pastrarea formei si curateniei lor pina in momentul montarii.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri,conform prevederilor proiectului. In cazul

armaturilor netede avind diametrul "d"ciocul se indoaie

la 180 grade cu raza interioara de minim 1,25 d si portiunea dreapta de

capat de minim 3 d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 grade cu

raza interioara de minim 2 d si portiunea dreapta de capat de minim 7 d.

Indoirea barelor inclinate,a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul

unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.Capetele barelor inclinate

trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si de cel

putin 10 d in zonele comprimate.

In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept,raza cercului de indoire va fi deminimum 2 d.

Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.La

masinile de indoire cu doua viteze nu se admite curbare a barelor din oteluri cu profil periodic

la viteza mare a masinii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10 grade C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

receptionarea calitativa a cofrajelor


31/78

1

acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau partilor

de structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de

betoane.

La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii sicompactarii betonului prin:

crearea la intervale de max.3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara

care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (min.2,5 x D vibrator) la interval de max.5

ori grosimea elementului.In acest scop dupa caz:

se va monta sau incheia partial armatura superioara urmind a se completa inainte de ultima

etapa de betonare;

se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luindu-se masuri care sa asigure

mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri,agrafe,capre,etc.)

Se vor preda:

cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stilp

cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete

cel putin un distantier intre rindurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona

cu armatura pe doua sau mai multe rinduri.

Distantierii pot fi din mortar de ciment,in forma de prisme prevazute cu cite o sirma pentru a

fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri

a cupoanelor de otel beton cu exceptia armaturilor pe mai multe rinduri.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre

de otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispusa intre ele la max. 1 m

(1 buc./mp) in cimp respectiv de max.50 cm (4 buc./mp) in zonele de consola.


32/78

1

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametrul mai mare de 14

mm se admite depasirea distantelor mentionate dar astfel incit sa se asigure pastrarea pozitiei

armaturii.

In astfel de situatii caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectivsuperioara.

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu

sirma de armatura elementului,sau vor fi fixate de cofrag astfel incit sa se asigure mentinerea

lor in timpul turnarii betonului.

Se recomanda ca atunci cind se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj armatura

sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.

Legarea armaturilor

La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra

(STAS 889-89) sau prin sudura electrica prin puncte. Cind legarea se face cu sirma,se vor

utiliza doua fire de sirma de1 + 1,5 mm diametru.

Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua rinduri de

incrucisari marginale pe intreg conturul.Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi

legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retetele de placi curbe subtiri se vor lega in toate

punctele de incrucisare.

La grinzi si stilpi,vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau

cu ciocurile agrafelor.Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi

legate numai in sah (cel putin din doi in doi).Barele inclinate pot fi legate in mod obligatoriu

de primii etrieri cu care se incruciseaza.Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile

longitudinale se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza.Acestea vor fi legate de

regula,de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

Tolerante de executie

In tabelul anexat sunt indicate abaterile limita admise de fasonarea si montarea armaturilor.

Daca prin proiect se prevad abateri mai mici, se vor respecta acestea.

Reguli constructive


33/78

1

a)Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor din beton

armat sunt indicate in urmatorul tabel cu distante minime admise intre armaturi.

Stlpi sau elemente nclinate, executate cu cofraje pe toate laturileBare longitudinale 50 mmEtrieri 70 mmGrinzi sau elemente nclinate executate cu cofraj numai pe trei laturintre barele primelor dou rnduri de armtur de la parteainferioar

25 mm

ntre barele de la partea inferioara dispuse pe rindul 3 siurmatoarele

50 mm

ntre armaturile de la fata superioara 30 mmEtrieri 100 mmArmturi de rezisten n plci 70 mm

Abateri n mm.

Lungmipartiale sautotale fata de

proiect

Lungimipetrecereimbinare

prin sudura

poz.imbinare

obs.

Dist. intreaxele

barelor

Grosimestratacoperire

1 M. 1-10M.>10M.

fundatiiperetistalpigrinzi

placi

intreetrieri si

pasulfretelor

+10

+-5

+-3

+-5

+-5

+10

+-5

+-3

+-2

-

+-5 +-20 +-10 +-30 50 cf.C28/8

Innadirea armaturilor

Se face in conformitate cu prevederile proiectului.

Procedeele de innadire pot fi prin:


34/78

1

suprapunere

sudura

mansoane presate la rece

mansoane sudate metalotehnic

Innadirea prin sudare se poate face printr-unul din urmatoarele procedee:

sudarea electrica prin puncte

sudare electrica cap la cap prin topire intermediara

sudare manuala cu arcul electric,prin suprapunere si cu eclise

sudare manuala cap la cap cu arcul electric

a) sudarea in cochilie

b) sudarea in semimanson de cupru

sudarea in mediu de bioxid de carbon

La executarea si controlul calitatii innadirilor se vor respecta reglementarile tehnice specifice.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect,se poate proceda la inlocuirea

acestora,respectindu-se urmatoarele:

adaptarea altor diametre de acelasi tip de otel cu cel inlocuit,se va face astfel incit aria

armaturii sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decit cea din proiect.

in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi,diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau

cel mult cu 25% mai mare decit cel prevazut in proiect dar fara a schimba tipul otelului.

distantele minime si respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime

adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile de la punctul 6.4.6.a.

inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel,decit cel prevazut in proiect,se va

efectua numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect.Inlocuirea se va


35/78

1

inscrie pe planurile de executie care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de inginerul

care are lucrarea in subordine.

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna

beton,trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari deoareceele constituie Lucrari Ascunse,care nu mai pot fi controlate ulterior.Verificarile trebuie

efectuate de catre beneficiar (diriginte de santier) si executant (seful de brigada) si trebuie sa

se refere la toate aspectele lucrarii si anume:

numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristicile

elementului de structura

distanta dintre etrieri,diametrul acestora si modul lor de fixare

lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in

elementele care se toarna ulterior (mustati)

lungimi de petrecere la innadiri

calitatea sudurilor

numarul si calitatea legaturilor dintre bare

dispozitivele de mentinerea pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri)

modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii

pozitia,modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate


36/78

1

CAP IV :Turnarea Betoanelor
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/04/turnarea-betoanelor.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/04/turnarea-betoanelor.html


37/78

1

4.1.Turnarea Betoanelor

Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul

tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu

prevederile din proiectul de organizare de santier .In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul

betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in

conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre

beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces - verbal semnat de

cele trei parti.

Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare,

care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor

conform planului proiectului.

La cofraje se verifica

exactitatea pozitiei axelor;

concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor

stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele

de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor;

etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie desac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;

montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;

stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la distante

corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor

laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc.

La armaturi se verifica:

exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile

proiectului;existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton

indreptarea barelor indoite sau deplasate

curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului

Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3

sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm.

Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99.

Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/04/turnarea-betoanelor.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/04/turnarea-betoanelor.html


38/78

1

012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant,

garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita

prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre

laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100

kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de

impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata.

In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi

calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei

agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment.

Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare.

Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de

NE-012/1999 Anexa VI.1.

Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul

de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane

a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza

-Starea de consevare

-Timpul de priza conf.SREN 196-3

-Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1-Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile

b)Agregate

-Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80

-Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar.

c)Aditiv

-Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor.

d)Beton proaspat

-Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88-Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.

e)Beton intarit

-Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de

impermeabilitate(cite 6 epruvete)

Locul de punere in opera

a)Beton proaspat

-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare transport conf.STAS 1759/88


39/78

1

-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.

b)Beton intarit

-Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la

28 de zile (cite 6 epruvete)

Transportul betonului

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45

sec.de la introducerea ultimului component.

Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare.

Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de

temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10oC


40/78

1

inchis la deschis.

Dupa golirea completa a benei:

- se aduce clapeta de inchidere la pozitia "inchis"

- se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru

- se coboara bena la locul de incarcare

Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.

Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub

presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si

lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor curata si se vor unge cu unsoare

consistenta.

In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata cu spaclu si

cu dalta.

Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se

introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta

cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini

elaborate de proiectant.

Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de

turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de

volumul lucrarii.Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de

cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor

tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).

In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult

inaltimea de cadere a betonului.

Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod

fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa

sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.

Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se

introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta

cu lopata.

Nu se va lovi bena cu obiecte dure.


41/78

1

Transportul betonului pentru turnarea cu bena

Transportul betonului pentru turnare cu bena se poate face cu:

- autobasculante

- autoagitatoare

- autobetoniere

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45

sec.de la introducerea ultimului component.

Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu

autoagitatoare,basculante in functie de cerinte.

Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de

temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10oC


42/78

1

(este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).

Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.

Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:

-prinderea benei in cirligul macaralei

-ridicarea benei pe primii metri de inaltime

-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)

-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului

-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului

-turnarea betonului

-ridicarea benei

-manevre pentru pozitionarea benei

-dezlegarea benei din cirligul macaralei

Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera

Domeniul de utilizare:

In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera:

- pentru lucrari de fundatii

- pardoseli

- platforma

- ziduri de sprijin- lucrari subterane

Tipuri de autobetoniere folosite si fabricate la noi in tara:

- autobetoniere 12 AB1 - cap.3,2 mc



In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi

jgheaburi,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.

Pregatirea lucrarilor conditiile impuse betonului(lucrabilitate,verificareacalitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS si PSI

sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu bena.

Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata

optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata atunci cind:

-betonul nu se mai taseaza

-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului-suprafata devine orizontala si lucioasa


43/78

1

Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din

lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm. in

stratul anterior compactat.

Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in cazul de fata

butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de

montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea

acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea

convertizorului.

Tratarea betonului dupa turnare

Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:

-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului

-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor

-diferentelor de temperatura din interiorul betonului

-temperaturi scazute sau inghetului

-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura

Principalele metode de protectie sint:

-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)

-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda

-stropirea periodica cu apa-aplicarea de pelicule protectoare

Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton si agresivitatea

mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.


44/78

1

CAP V: Montarea Elementelor din BCA
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/montarea-elementelor-din-bca.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/montarea-elementelor-din-bca.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/montarea-elementelor-din-bca.html


45/78

1

5.1.Montarea Elementelor din BCA

Elementele din BCA sunt utilizate la realizarea pereilor exteriori, aezate pe vertical

sau orizontal n asociere cu diferite tipuri de vitraje din profile, ferestre metalice, foi plane

din PAS cutat, etc. i a pereilor interiori i a acoperiurilor cu respectarea condiiilor impusede reglementrile specifice n vigoare. Elementele din BCA se livreaz n pachete paletate sau

paletizate, care sunt protejate cu o folie protectoare impermeabil.

Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau

aruncarea elementelor din BCA.

Diversele operaii necesare pentru realizarea construciilor cu elemente din BCA (manipulare,

prelucrare, montare, finisare, etc.) se execut cu scule i dispozitive speciale indicate n

proiectul tehnologic, n funcie de operaia efectuat.

Depozitarea se va face la punctul de lucru, n locuri uscate, ferite de acumularea apelor

meteorice, locuri amplasate plat i orizontal. Reazemele acestora vor fi din materiale tari.

La depozitare se interzice urmtoarele :

-ndeprtarea materialului protector al pachetelor;

-depozitarea elementelor armate pe nlimi mai mari de 2,40 m ;

-suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente nearmate.

Personalul de lucru trebuie instruit n cunoaterea urmtoarelor probleme :

-particularitile BCA-ului ;

-particularitile materialelor auxiliare ;

-condiiile specifica de lucru cu acest material.

Calitatea elementelor din BCA se va verifica n ceea ce privete :

-aspectul ;

-dimensiunile ;

-capacitatea portant

-certificatele de calitate

-marcarea pachetelor.

Montarea elementelor din BCA se va n ordine face dup :

-hidroizolarea soclului

-montarea elementelor structurii de rezisten

-executarea mbinrilor elementelor de structur
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/montarea-elementelor-din-bca.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/03/montarea-elementelor-din-bca.html


46/78

1

Elementele din BCA se vor fixa mai nti provizoriu de structura de rezisten pn la

executarea prinderilor i mbinrilor definitive.

Detaliile, piesele de prindere, mbinare i tipul monoliltizrii vor fi poziionate i precizate

prin proiect.

Pentru asigurarea deplasrii n timpul aciunilor seismice, rosturile orizontale care despart

panourile portante de cele autoportante nu vor fi prevzute cu mortar adeziv, ci cu chit elastic.

Tmplria i obiectele sanitare se vor fixa cu uruburi pentru lemn, prevzute cu dibluri din

plastic. Gurile se vor praxctica cu burghie, freze i dispozitive speciale specifice elementelor

din BCA.

La alegerea soluiilor de finisaje interioare i exterioare, se vor respecta prevederile

reglementrilor n vigoare.

Lucrrile de finisajse vor executa numai dup terminarea lucrrilor de montaj la interior i

exterior, de reparaii a unor defecte, curire, lefuire a elementelor din BCA i a rosturilor i

la o temperatur a mediului ambiant (interior i exterior) de cel puin 15oC.

Pe suprafeele pregtite i reparate, se aplic o amors, gletul de netezire n dou straturi

(manual sau mecanizat), iar dup uscare (24 ore) se vor aplica vopsitoriile.


47/78

1

CAP VI: Invelitori la Constructie


48/78

1

6.1. Invelitori la Constructie

nveliorile de diferite tipuri (igle i olane, materiale lemnoase, plci plane din azbociment,

foi din tabl plan i tabla ondulat sau cutat, foi de carton bitumat, panouri tip Rompan se

utilizeaz pentru construcii de locuine, social culturale i construcii agrozootehnice,construcii provizorii, construcii monumentale; n funcie de specificul local, turistic, climatic

i n funcie de posibilitile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.

Elementele din nvelitoare se livreaz n pachete simple, paletate paletizate, care pot fi

protejate cu o folie protectoare impermeabil.

Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau

aruncarea elementele din igle i olane, plci plane din .azbociment, foi din tabl plan i tablondulat sau cutat, foi de carton bitumat.

Diversele operaii necesare pentru realizarea nvelitorilor cu aceste elementele

(manipulare prelucrare montare, finisare etc.) se execut cu scule i dispozitive speciale,

indicate n proiectul tehnologic, n funcie de operaia efectuat.

Depozitarea se va face la obiect, n locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate

pe reazeme din materiale tari. La depozitare se interzice ndepartarea materialului protector al

pachetelor, depozitarea elementelor armate pe naltimi mai mari de 2,40 m, i suprapunereapachetelor paletizate cu elemente nearmate.

Se va verifica prin sondaj calitatea elementele n ceea ce privete aspectul dimensiunile i

capacitatea portant, certificatele de calitate i marcarea pachetelor.

nvelitorile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic care va conine toate detaliile,

piesele de prindere, mbinare elementelor i tipul monolitizarii.

nainte de nceperea lucrrilor, pentru executarea nvelitorilor, se va verifica:- stratul suport va fi riguros controlat n ceea ce privete: respectarea pantelor, scurgerilor,

planietii i a aliniamentului fermelor, panelor i cpriorilor n conformitate cu proiectul

tehnic;

- executarea prealabil a tuturor strpungerilor pentru couri, ventilaii, conducte, cable.

- realizarea unor distane minimum 100mm ntre courile de fum i prile lemnoase sau

combustibile ale suportului;

Asigurarea scurgerii apei n cazul courilor luminatoarelor, sau alte obstacole transversalemai late de 500 mm, prin realizarea n amonte de ei n dou ape, de minimum 15O mm


49/78

1

nalime fa de planul nvelitorii;

Protecia anticoroziv va fi prevazut n proiectul tehnic.

La exectarea nvelitiorilor de toate tipurile se va ine cont de existena i corectitudinea

lucrrilor de tinichigerie aferente nvelitorii, n conformitate cu proiectul tehnic i de detalii,n special: sorturi, dolii, paziile, mbrcmintea courilor, strpungeri pentru ventilaii,

jgheaburi, burlane;

ndeprtarea tuturor urechilor de montaj, mustti, resturi de materiale, a molozului, etc. de pe

faa stratului suport.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (protecii, finisaje) este interzis.

n timp de polei, vnt, ploi toreniale se interzice executatrea lucrrilor pe acoperiuri.


50/78

1

CAP VII: Lucrari de Zidarie si Compartimentari

7.1.Lucrari de Zidarie si Compartimentari
http://constructii-casata.blogspot.com/2008/06/lucrari-de-zidarie-si-compartimentari.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/06/lucrari-de-zidarie-si-compartimentari.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/06/lucrari-de-zidarie-si-compartimentari.htmlhttp://constructii-casata.blogspot.com/2008/06/lucrari-de-zidarie-si-compartimentari.html


51/78

1

Pregtirea Iucrarii

Se va verifica dac crmizile, blocurile i alte materilale pentru zidrie sunt solide, nu vor

prezenta fisuri, sprturi i alte defecte ce ar putea afecta aspectul i rezistena zidriei.

Crmizile se vor uda bine cu ap nainte de punerea lor in lucrare.La zidurile cu grosimea de 1/2 crmid i de o caramid se admite folosirea crmizilor

sparte n proporie de cel mult 15%.

Zidrie simpl

Rosturile verticale vor fi esute astfel ca suprapunerea crmizilor din dou rnduri succesive

pe nltine att n cmp ct i la intersecii ramificaii i coluri s se fac pe cel puin 1/4

crmid n lungul zidului i pe 1/2 crmid pe grosimea acestuia. eserea se faceobligatoriu la fiecare rnd.

Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm, iar a celor verticale de 1O mm.

Zidurile portante se vor alctui din crmizi sau blocuri cu aceeai nlime; n cazul n care

acest lucru nu este posibil, legtur ntre zidurile respective se va realiza fie prin esere la

dou rnduri fie prin intercalarea unui stlp de beton armat.

Zidrie de umplutur

Zidria de umplutur la structuri de beton armat va fi bine mpnat la partea superioar i

ancorat de elementele porante ale construciilor (stalpi, diafragme) dup cum urmeaz:

Zidria plin (fara goluri de ui sau ferestre) se vor ancora la cldiri cu gradul de protecie

antiseismica 8 si 9 de o parte i de alta a stlpului (diafragmei) la cte circa 60-80 crn distant

pe vertical n funcie de nlimea asizei i distanei dintre planee.

a)Poriunile de zidrie situate pe de o parte sau alta a golului de u sau fereastr avnd

Iungimea de peste 1 m se vor ancora la fel ca Ia punctul anterior; cele cu lungimea egal sau

mai mic de 1 m se vor ancora pentru toate gradele de protecie antiseismic.

b)n traveile alctuite din parapet i gol de fereastr nencadrat de zidrie, ancorarea zidriei

parapetului se va face de o parte i de alta a stlpilor i diafragrnelor cu cte 2 bare la o

distan de 20 cm pe vertical de marginea inferioar a golului de fereastr i de planeu n

cazul asizelor de 1O si 20 cm i la cte 30 de cm n cazul asizelor de 15 i 7,5 cm.

c)Ancorarea zidriei se va face cu musti de oel beton de 6 mm cu lungimea de 50 cm,scoase din stlpi sau diafragrne. n cazul poriunilor de zidrie cu limea sub 50 cm se vor


52/78

1

folosi bare de ancorare de lungimea corespunztoare. n cazul elementelor de beton armat

turnate n cofraje metalice, ancorarea zidriei se va face cu bare fixate de stlpi sau diafragme

cu ajutorul uruburilor tip conexpand (sau boluri mpucate).

d)Protecia anticoroziv a barleor de ancorare se va realiza prin nglobarea Ior n mortar.mpnarea zidriei la partea superioar se va face cu mortar de ciment i cloturi de crmid.

e)Pereii despritori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 i se vor

rigidiza pe direcie perpendicular planului lor prin:

f)solidarizarea lor cu pereii structurali prin esere sau ancorare cu bare de oel beton 6/60

cm pe nlime n rosturile orizontale;

g)prevederea de elemente din beton armat - stlpiori din beton armat legai de zidurile

respective cu bare orizontale din oel beton 6/60 cm plasate n rosturi;

h)solidarizarea prin esere cu peei despritori perpendiculari ce vor avea lungimea pn la

primul gol minim 1/5 din nlimea peretelui respectiv.

i)Sporirea rigiditii pereilor despritori se poate obine i prin armarea lor cu bare de oel

beton 6 mm sau srm 4-5 mm plasate n rosturile orizontale Ia distane de 4 asize.

Zidrie armat

La zidria armat, barele de armtur se prevd n rosturile orizontale la intervale pe nlime

de maxim 5 rnduri de crmid plin, respectiv 40 cm.

Zidarie

Documents

Elaborarea Unei Constructii Civile