Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei

Condiţionalitatea nr. 11.1 Unificarea jurisprudenţei 31.2 Politica de resurse umane; managementul instanţelor şi parchetelor 61.3 Noile coduri procedurale 121.4 Consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM 131.5 Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului judiciar 161.6 Informatizarea sistemului judiciar 17

Condiţionalitatea nr. 22.1 Finalizarea cadrului legislativ ANI 182.2 Operaţionalizarea ANI 19

Condiţionalitatea nr. 33.1 Stabilitatea cadrului legal şi instituţional anticorupţie 223.2 Rezultatele activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie 243.3 Formarea profesională a magistraţilor care instrumentează cazuri de corupţie 26

Condiţionalitatea nr. 44.1. Conştientizarea efectelor corupţiei şi informarea cetăţenilor asupra instrumentelor de

luptă anticorupţie28

4.2 Reducerea oportunităţilor de corupţie - creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică centrală şi locală

32

4.3 Respectarea normelor de conduită şi etică profesională 384.4 Combaterea corupţiei prin mijloace penale 394.5 Protecţia intereselor financiare ale UE în România 40

Anexa nr. 1 – Noile coduri proceduraleAnexa nr. 2 – Stadiul informatizării sistemului judiciar

1

Prezentul raport cuprinde evoluţiile înregistrate în perioada iunie 2007 – martie 2008 în îndeplinirea celor 4 condiţionalităţi stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie:

1. Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

2. Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare

3. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie

4. Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local

În îndeplinirea obligaţiilor asumate, autorităţile române au avut în vedere recomandările formulate de Comisia Europeană.

Astfel, pe 31 octombrie 2007 Guvernul României a aprobat planul de acţiune MCV – foaia de parcurs a continuării procesului de reformă început în anul 2005. Cele două strategii naţionale aprobate în anul 2005 – strategia de reformă a justiţiei şi de strategia de luptă împotriva corupţiei - au stabilit obiective pe termen lung, a căror îndeplinire necesită în continuare eforturi susţinute. Planul de acţiune MCV continuă planurile sectoriale de acţiune 2005-2007.

Pe 21 februarie 2008, recomandările Raportului intermediar al Comisiei Europene au fost analizate la cel mai înalt nivel de către reprezentanţii puterii executive, legislative şi judecătoreşti, sub coordonarea Primului-Ministru. Discuţiile au vizat găsirea celor mai bune soluţii pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate şi asigurarea sprijinului politic pentru procesul de reformă.

2

Condiţionalitatea 1: Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

1.1. Unificarea jurisprudenţei

a) Recursul în interesul legii

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, s-au aflat 68 de recursuri în interesul legii1, dintre care 56 au fost soluţionate. Dintre acestea, au fost admise 52 de recursuri în interesul legii (31 în materie penală şi procesual penală, 12 în materie civilă, comercială şi procesual civilă, 8 în materia dreptului muncii şi 1 în materie fiscală), în timp ce 4 au fost respinse. Comparativ, în perioada 1 iunie 2006 – 28 februarie 2007, pe rolul ÎCCJ s-au aflat 59 recursuri în interesul legii, dintre care 35 au fost soluţionate, 27 fiind admise. Prin urmare, datele statistice relevă o creştere a numărului de recursuri în interesul legii soluţionate în perioada de referinţă (56) în raport cu perioada anterioară (35), numărul recursurilor admise fiind aproape dublu în perioada de referinţă (52) faţă de perioada anterioară (27).

Din totalul recursurilor în interesul legii aflate pe rol în perioada de referinţă, 41 au fost promovate de către Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) – 23 în materie penală şi 18 în materie civilă.

Analiza comparativă a situaţiei recursurilor în interesul legii înaintate de PÎCCJ în anii 2006 şi 2007

o In materie penală în cursul anului 2007 au fost promovate 38 recursuri în interesul legii în materie

penală în anul 2006 au fost promovate 36 astfel de recursuri Comparativ se observă o creştere de 5,55 %

o In materie civilă În anul 2007 au fost promovate 30 de recursuri civile în interesul legii şi 6

puncte de vedere cu privire la sesizările Colegiilor de conducere În anul 2006 au fost promovate 17 recursuri civile în interesul legii şi 3 puncte

de vedere Comparativ se constată o creştere cu 80%

b) Alte măsuri în vederea unificării practicii judiciare

Întâlniri între practicieni în vederea discutării problemelor de practică neunitară

În perioada de referinţă, ÎCCJ a organizat 53 de întâlniri cu judecătorii din cadrul celorlalte instanţe din ţară, în scopul discutării problemelor de practică neunitară. Dezbaterile au vizat domenii de interes care au primit dezlegări diferite la instanţe din ţară: probleme privind admisibilitatea acţiunii în revendicare de drept comun după intrarea în vigoare a Legii nr.10/20012, măsurile preventive, regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, concurenţă.

1 Recurs special având drept scop exclusiv unificarea jurisprudenţei, prin care ÎCCJ pronunţă hotărâri privind interpretarea unor probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, această interpretare având caracter obligatoriu pentru instanţe.2 Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, M.Of. Nr. 75-14 februarie 2001.

3

La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare constituie una dintre cele mai importante direcţii de acţiune cuprinse în Planurile de management ale noii conduceri a CSM3, pentru mandatul ianuarie 2008 – ianuarie 2009. În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, CSM a organizat 6 întâlniri cu preşedinţii secţiilor

penale, civile, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, comerciale, ai secţiilor de contencios administrativ şi fiscal, pentru discutarea problemelor de practică neunitară apărute la nivelul instanţelor de judecată, la aceste întâlniri participând atât membrii grupului de lucru constituit la nivelul CSM de unificare a practicii judiciare, cât şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ şi reprezentanţii PÎCCJ. Cu ocazia acestor întâlniri au fost întocmite materiale de sinteză privind problemele de practică judiciară neunitară apărute la nivelul instanţelor şi discutate la întâlnirile lunare care au loc la nivelul fiecărei instanţe. Pentru unele subiecte dezbătute s-a propus promovarea unor recursuri în interesul legii4, astfel că aceste materiale au fost înaintate PÎCCJ, care are competenţa de a sesiza ÎCCJ.

Aceste întâlniri, apreciate de judecători ca fiind eficiente, au fost prevăzute şi în noul Plan de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare adoptat de Guvernul României, fiind planificate astfel de întâlniri şi pentru anul 2008.

În februarie 2008, CSM a adoptat calendarul aferent acestui an pentru întâlnirile trimestriale dintre CSM şi preşedinţii de secţii de la curţile de apel organizate pentru discutarea problemelor de practică neunitară apărute. Pentru primul trimestru al acestui an, au fost programate trei întâlniri, dintre care două au avut loc în luna martie: una cu preşedinţii secţiilor penale, una cu preşedinţii secţiilor comerciale, de contencios administrativ şi fiscal.

De asemenea, la nivelul tuturor instanţelor, lunar, au avut loc întâlniri ale magistraţilor pentru discutarea problemelor de practică neunitară iar materialele discutate cu prilejul acestor întâlniri au fost înaintate direcţiei de specialitate din cadrul Consiliului, fiind supuse dezbaterilor la întâlnirile trimestriale organizate la CSM.

c) Accesul la jurisprudenţă: publicaţii, culegeri de practică judiciară şi publicarea hotărârilor instanţelor pe paginile web

ÎCCJ a asigurat publicarea Buletinului Casaţiei5 pentru trimestrele II, III şi IV ale anului 20076, iar numărul aferent trimestrului I al anului 2008 a fost elaborat şi se află în faza finală de editare. A fost publicată Culegerea de jurisprudenţă pentru Semestrul I a Secţiei de Contencios administrativ şi fiscal pe anul 2007, aflându-se în curs de editare cea pentru Semestrul II. Sunt tot în curs de editare primele volume ale culegerilor de jurisprudenţă pentru anul 2007 ale Secţiilor penală şi comercială. Aceste culegeri de decizii ale Înaltei Curţi sunt elaborate astfel încât să se asigure accesul judecătorilor la practica instanţei supreme.

De asemenea, ÎCCJ a asigurat, în mod permanent, publicarea pe pagina sa de Internet7 a: hotărârilor relevante pronunţate de instanţa supremă în diferite domenii ale dreptului (în rezumat) şi a textului integral al tuturor hotărârilor pronunţate de ÎCCJ. Astfel, la data de 29 februarie 2008, pe pagina de Internet a ÎCCJ erau publicate: 37 633 de hotărâri cu textul integral, 2 297 hotărâri în rezumat şi 88 de decizii pronunţate în recursuri în interesul legii. Comparativ, în luna martie 2007, erau disponibile pe pagina Internet a ÎCCJ: 33 052 de hotărâri integrale, 2 004 de hotărâri rezumate şi 43 de decizii pronunţate în recursuri în interesul legii.

Pe viitor, publicarea pe portal a hotărârilor relevante ale instanţelor va constitui mijlocul cel mai facil pentru asigurarea accesului la jurisprudenţă. Deşi obligativitatea publicării deciziilor relevante ale instanţelor va fi prevăzută formal doar prin modificarea Regulamentului de

3 Planurile de management ale Preşedintelui şi ale Vice-preşedintelui CSM sunt publicate pe pagina web a acestei instituţii http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13590_ro.doc, http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13589_ro.doc4 În perioada de referinţă s-au înaintat PÎCCJ 9 propuneri5 Revistă trimestrială oficială a ÎCCJ, incluzând atât jurisprudenţă recentă cât şi doctrină. 6 Buletinul Casaţiei pentru trimestrul I a fost publicat anterior perioadei de referinţă. 7 http://www.scj.ro/jurisprudenta.asp.

4

organizare şi funcţionare a instanţelor, activitate planificată pentru decembrie 2008, în fapt, tot mai multe instanţe aleg să publice pe portal deciziile relevante8.

d) Seminarii de formare profesională

La Institutul Naţional al Magistraturii au fost organizate 11 seminarii în materia unificării jurisprudenţei, după cum urmează:

3 seminarii - unificarea practicii judiciare în materie penală, 5 seminarii - practica neunitară în materie civilă 1 seminar – practica neunitară în materia dreptului concurenţei 2 seminarii - unificarea practicii în materia dreptului comercial

e) Proiecte cu finanţare internaţională

Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat o propunere de proiect privind acordarea de asistenţă europeană în domeniul unificării practicii judiciare.

Obiectivele proiectului vizează analizarea instrumentelor existente pentru aplicarea şi interpretarea unitară a legii, organizarea de seminarii şi internship-uri pentru pregătirea magistraţilor români, elaborarea de culegeri de jurisprudenţă în diferite domenii ale dreptului conţinând practica relevantă a tuturor instanţelor.

Procedurile de selecţie a partenerului de twinning sunt în curs.

f) crearea unui mecanism special pentru unificarea practicii judiciare

Soluţia pe termen lung pentru unificarea practicii judiciare a fost propusă de comisia pentru elaborarea Codului de procedură civilă.

Pe de o parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va deveni instanţă de casaţie cu competenţe de a judeca recursurile în problemele importante de drept. (Vezi anexa 1 – Codul de procedură civilă)

Pe de altă parte, a fost propus un nou mecanism în scopul este de a asigura predictibilitatea soluţiilor fără a compromite celeritatea procedurilor.

Noua procedură presupune solicitarea rezolvării de către Înalta Curte a problemelor de drept de care depinde soluţionarea unei cauze şi asupra cărora instanţele judecătoreşti s-au pronunţat anterior în mod neunitar.

Solicitarea se va transmite ÎCCJ din oficiu sau la cererea părţilor de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă. Decizia ÎCCJ va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât şi pentru toate celelalte instanţe.

Vor fi prevăzute formalităţi de publicitate care să garanteze accesul instanţelor şi justiţiabililor la soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Această procedură nu va înlocui sau elimina recursul în interesul legii Noua procedură va asigura interpretarea unitară de către ÎCCJ, care va fi aplicabilă şi

cauzei aflate pe rol, pe când recursul în interesul legii va continua să fie utilizat pentru interpretări obligatorii pentru viitor dar fără efecte asupra cauzelor în care s-au aplicat practic soluţiile diferite, ce au dus la sesizarea Curţii.

O soluţie similară este discutată de comisia de elaborare a Codului de procedură penală.

1.2. Politica de resurse umane. Managementul instanţelor şi parchetelor.

a) Strategia de resurse umane 8 http://portal.just.ro/

5

Stabilirea unei politici de resurse umane coerente, bazată pe necesităţi,a fost asumată ca obiectiv la cel mai înalt nivel, fiind unul dintre subiectele abordate în cadrul discuţilor reuniunii convocate de Primul-Ministru pe data de 21 februarie 2008. În acest context, în luna martie 2008, a fost desemnat un grup de lucru format dintr-un membru CSM şi 2 secretari de stat din MJ, care va pregăti un proiect de act normativ privind modalităţile da admitere în magistratură, din perspectiva unei strategii de politici umane pe termen lung.

Elaborarea unei strategii coerente şi complete de resurse umane pentru sistemul judiciar reprezintă un angajament de primă importanţă, însă pentru conturarea acesteia sunt necesare o serie de etape care la acest moment sunt în curs de derulare – stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor la instanţe şi parchete, stabilirea volumului optim de activitate pentru judecători şi procurori, elaborarea noilor reguli de competenţă în cadrul noilor coduri de procedură.

o Stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor:

CSM a continuat evaluarea gradelor de complexitate a cauzelor din instanţe şi parchete, rezultatele acestui studiu fiind menite să fundamenteze repartizarea echilibrată a volumului de muncă a magistraţilor de la instanţe şi parchete.

pentru instanţe, în continuarea etapelor anterioare9, în septembrie–noiembrie 2007 au fost evaluate aprecierile individuale ale judecătorilor, mai întâi ale celor din instanţele pilot, iar apoi din întreaga ţară, cu privire la gradele de complexitate stabilite de grupul de lucru10.

pentru parchete, din ianuarie 2008, un grup de lucru al CSM11, format din procurori din parchete de toate gradele, evaluează gradele de complexitate a cauzelor de competenţa procurorilor. Se preconizează că studiul se va finaliza la sfârşitul lunii mai 2008.

o Stabilirea volumului optim de activitate pentru judecători şi procurori: Pe baza studiului privind gradele de complexitate a cauzelor se va putea stabili volumul

optim de activitate pe magistrat, pentru o repartizare echilibrată a dosarelor între magistraţii aceleaşi instanţe

Atât volumul optim de activitate, cât şi gradele de complexitate vor servi şi la perfecţionarea sistemului informatic de distribuire aleatorie a cauzelor.

o Definirea regulilor de competenţă prin noile coduri de procedură: Noile coduri de procedură vor reaşeza normele privind competenţa instanţelor şi

parchetelor (vezi Anexele 1 şi 2) Ca măsură prealabilă elaborării strategiei de resurse umane, dar esenţială pentru

coerenţa viitoarei strategii, MJ, CSM şi PîCCJ au decis crearea unui grup de lucru care să evalueze impactul acestor noi reguli asupra schemelor de personal. Evaluarea

9 În aprilie 2005 la CSM s-a constituit grupul de lucru „Volumul optim de activitate şi reorganizarea instanţelor”, care a centralizat date statistice privind activitatea instanţelor şi a parchetelor. Ulterior, activităţile privind instanţele s-au desfăşurat separat de cele privind parchetele. Pentru instanţe, în martie–aprilie 2006 s-a derulat o primă etapă a studiului, în care s-a măsurat, în cele 18 instanţe pilot implicate în proiect, timpul alocat de judecător şi grefier fiecărei activităţi judiciare. În perioada mai–decembrie 2006 s-a derulat a doua etapă, de evaluare a timpul necesar soluţionării fiecărei cauze din nomenclatorul programului ECRIS (program informatic prin care se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor în instanţe), raportat la cauzele care s-au înregistrat şi s-au soluţionat în acest interval de timp în instanţele pilot. În ianuarie 2008, grupul de lucru „Volumul optim de activitate şi reorganizarea instanţelor” a fost reorganizat şi s-a creat Comisia privind organizarea instanţelor şi parchetelor. Aceasta are ca obiective principale realizarea ambelor proiecte, atât stabilirea gradelor de complexitate, cât şi a volumului optim de activitate la instanţe şi parchete.10 Rezultatele studiului au fost aprobate de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 830 A / 28 noiembrie 2007. 11 Acest grup de lucru restrâns s-a înfiinţat în cadrul Comisiei privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi a întocmit deja un calendar de activităţi privind stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor de competenţa parchetelor.

6

este importantă deoarece va produce concluzii cu privire la modul în care va trebui găndită structura instanţelor şi parchetelor, specializarea personalului, distribuirea teritorială etc.

b) Ocuparea progresivă a funcţiilor de execuţie vacante din sistemul judiciar:

o Admitere în magistratură prin intermediul INM

În iunie 2007 a avut loc examenul de absolvire a INM: la acesta s-au înscris 117 candidaţi şi au promovat 115. Absolvenţii INM au fost repartizaţi la instanţe şi parchete.

Dată fiind nevoia de personal din sistemul judiciar, numărul locurilor scoase la concursul de admitere la INM pentru anul 2007 a fost suplimentat cu 30% de CSM - de la 180 la 240

În urma examenului de admitere la INM din august – septembrie 2007, au fost admişi 174 de candidaţi.

În scopul creşterii calităţii procedurilor de recrutare a magistraţilor derulate prin INM a fost îmbunătăţit testul de raţionament logic, fiind dezvoltată prima versiune românească a acestuia, adaptată specificităţilor sistemului judiciar din ţara noastră. Această versiune a fost elaborată de către o echipă de specialişti români, pregătiţi în acest scop în cadrul proiectului „Dezvoltarea testelor de raţionament logic prin intermediul programelor de asistenţă tehnică” (componentă a programului Pal II, dezvoltat în România de către Banca Mondială). Ea a fost utilizată pentru prima dată în cadrul examenului de admitere la INM din 2007.

o Examene de capacitate

Cel mai recent examen de capacitate pentru judecătorii şi procurorii stagiari a avut loc în octombrie-noiembrie 2007 şi a fost promovat de 159 de candidaţi, dintre care 107 de judecători şi 52 de procurori.

Aceşti judecători şi procurori, care funcţionau anterior ca stagiari, având competenţe limitate prin lege, pot după examenul de capacitate să soluţioneze orice cauza de competenţa instanţei sau parchetului la care aceştia sunt încadraţi.

o Alte forme de admitere în magistratură

În iunie 2007, a avut loc examenul pentru admiterea în magistratură a candidaţilor cu minimum 5 ani vechime în profesia juridică, în urma căruia au fost ocupate 2 locuri, unul de judecător şi unul de procuror.

În ceea ce priveşte admiterea prin interviu pentru candidaţii cu minimum 10 ani vechime, în perioada de referinţă12 au fost admise în magistratură 139 de persoane.

o OUG 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

OUG 100/2007 a fost adoptată de Guvern în octombrie 2007, fiind aprobată de Parlament pe 19 martie 2008. Astfel, a fost operaţionalizat un fond de rezervă alcătuit din posturi finanţate de la bugetul de stat în vederea găsirii unei soluţii fezabile pentru instanţele cu deficit de personal;12 În perioada de referinţă, au fost organizate 3 sesiuni de interviuri, în urma cărora au fost admişi 89 de candidaţi. Pentru diferenţa de magistraţi admişi prin interviu - 50 de procurori - decretele de numire au fost publicate în perioada de referinţă, dar procedura de admitere prin interviu fusese declanşată din 2006. Conform art. 33, alin. 3 din Legea 303/2004, procedura de numire în funcţie a magistraţilor admişi prin interviu se încheie în momentul publicării decretului prezidenţial de numire.

7

o Fondul de rezervă permite ocuparea posturilor vacantate temporar (detaşare, alegerea ca membru CSM etc). La revenirea titularului, persoana care a ocupat postul pe durata vacantării va putea rămâne pe post, iar postul pentru vechiul titular se va prelua din fondul de rezervă. La proxima vacantare a unei poziţii la respectiva instanţă/parchet, se va completa fondul de rezervă, pentru a se menţine un echilibru.

o Obiectivul fondului de rezervă este de a da posibilitatea ocupării posturilor vacante temporar, fără a impune ca cel care ocupă postul liber temporar să îl elibereze la întoarcerea titularului.

În urma dezbaterilor din cadrul Parlamentului, s-a convenit menţinerea interviului ca procedură excepţională de admitere în magistratură, cu obligativitatea expresă ca CSM să stabilească, prin hotărârea plenului său, criterii obiective de examinare.

c) Examene de promovare în funcţii de execuţie

În perioada de referinţă, a fost organizat un examen de promovare pentru procurori (decembrie 2007), în urma căruia au fost admise 97 de persoane

d) Ocuparea posturilor vacante de conducere

În perioada mai-iunie 2007 a avut loc concursul în urma căruia au fost desemnaţi în funcţii de conducere 30 de judecători şi 33 de procurori;

În octombrie-noiembrie 2007, a avut loc concursul în urma căruia au fost desemnaţi în funcţii de conducere 30 de judecători. Pentru procurori, rezultatele examenului nu au fost încă validate.

e) Calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor din anul 2008

În decembrie 2007, Plenul CSM a aprobat calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor ce urmează a se desfăşura în cursul anului 200813: Totodată, în perioada octombrie-noiembrie 2008, va avea loc examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari. După încheierea perioadei de stagiu (care este de 1 an), judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, acesta constând în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. Persoanele care promovează examenul de capacitate devin judecători sau procurori definitivi.14

De asemenea, în cursul anului 2008, vor absolvi Institutul Naţional al Magistraturii 177 de auditori de justiţie, dintre care, potrivit opţiunilor formulate după primul an, 97 vor fi numiţi judecători stagiari, iar 80 vor fi numiţi procurori stagiari.

f) Situaţia generală a posturilor vacante la instanţe şi parchete

La sfârşitul perioadei de referinţă, la nivelul instanţelor, erau vacante 379 posturi de execuţie şi de conducere din numărul total de 4 490 de posturi, astfel:

13 Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM Nr. 893 din 13 decembrie 2007, publicată în data de 19 decembrie 2007. concurs de admitere în magistratură a candidaţilor cu minimum 5 ani vechime (martie-aprilie 2008) - 30 posturi de

judecător şi 50 de posturi de procuror; admitere în magistratură prin interviu (martie- iunie 2008) - 15 posturi de judecător şi 30 de posturi de procuror; concurs de promovare în funcţii de execuţie la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe

lângă acestea (mai 2008); concurs de admitere la INM (august-septembrie 2008); concurs pentru numirea în funcţii de conducere (octombrie-noiembrie 2008).

14

8

i. 7 posturi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; ii. 23 posturi la nivelul curţilor de apel; iii. 103 posturi la nivelul tribunalelor; iv. 246 posturi la nivelul judecătoriilor.

Prin comparaţie, la începutul perioadei de referinţă, erau vacante 444 posturi de execuţie şi de conducere, dintre care:

v. 4 posturi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; vi. 13 posturi la nivelul curţilor de apel; vii. 92 posturi la nivelul tribunalelor; viii. 335 posturi la nivelul judecătoriilor.

Prin urmare, se constată o diminuare semnificativă, cu 36%, a numărului posturi vacante la primul grad de jurisdicţie – judecătoriile, care sunt instanţele cu volumul de muncă cel mai ridicat.

La nivelul parchetelor, la sfârşitul perioadei de referinţă, erau vacante 521 de posturi din numărul total de 2 743 de posturi. La începutul perioadei de referinţă, erau vacante 525 de posturi din numărul total de 2 743. Notă: Este necesară interpretarea acestor diferenţe, calculate prin metode statistice, într-un context mai larg, ţinând seama că, în perioada de referinţă, au fost înregistrate nu numai intrări în sistem, ci şi ieşiri din sistem (acestea din urmă având cauze diverse, de exemplu, pensionări, demisii, reorientări profesionale, decese). Prin urmare, diferenţele se justifică prin aceea că din numărul total al celor care au intrat în sistemul judiciar trebuie scăzut numărul celor care au părăsit sistemul în perioada de referinţă.

c. Restructurarea Ministerului Public:

Planul de reorganizare a Ministerului Public a urmărit remedierea deficitului de personal din sistem şi distribuţia inechitabilă şi ineficientă a procurorilor la structurile de parchet, sub aspectul numărului de dosare pe fiecare parchet şi per procuror.

Planul a cuprins un set de 5 măsuri: Restructurarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul reducerii

structurilor neoperative, a funcţiilor de conducere si a numărului de procurori; Elaborarea şi aprobarea noului Regulament de Ordine Interioară a Parchetelor; Redistribuirea posturilor de procuror pentru a asigura un echilibru între numărul de procurori şi

numărul de dosare instrumentate de aceştia; Ocuparea funcţiilor de conducere vacante în structurile Ministerului Public; Ocuparea posturilor de execuţie vacante de la parchete.

Dintre acestea:

primele 2 măsuri au fost deja realizate15 anterior perioadei de referinţă Cea de a treia măsură a fost îndeplinită în octombrie 2007, când au fost redistribuite16, în

total, 56 de posturi de procuror, acestea fiind transferate la parchetele care se confruntau fie cu un deficit de personal, fie cu un volum mare de activitate, situat mult peste media naţională. Astfel, 21 de posturi de procuror au fost redistribuite între parchetele de pe lângă judecătorii, în timp ce 35 de posturi de procuror au fost redistribuite de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ. De asemenea, organigrama Ministerului Public şi proiectele statelor de funcţii şi de personal

15 Îndeplinirea primelor două măsuri a fost consemnată şi în raportul referitor la prima condiţionalitate, elaborat în urma misiunii de experţi din perioada 23-27 aprilie 2007: „The first two steps have been accomplished already and the respective targets have been reached” (Cooperation and Verification Expert Mission to Romania, Report by Maurizio Salustro, paginile 6-7).16 Redistribuirea s-a realizat prin Ordinul Ministrului Justiţiei Nr. 2477/C/1.10.2007 de aprobare a organigramei Ministerului Public şi a statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii.

9

ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii au fost aprobate pe data de 1 octombrie 2007, prin ordin al Ministrului Justiţiei17.

Ultimele două măsuri, vizând ocuparea progresivă a posturilor de procuror vacante, sunt în curs de realizare.

Planul de restructurare va fi continuat, în elementele sale esenţiale, de strategia de resurse umane, care va viza atât instanţele cât şi parchetele.

d) Raportul de activitate pe anul 2007 al Ministerului Public.

Prezentat la data de 7 martie 2008 Forma integrală a raportului este disponibilă pe pagina web a Ministerului Public.18

Documentul de bilanţ cuprinde informaţii referitoare la: dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea interinstituţională; dezvoltarea capacităţii administrative şi operaţionale; activitatea de urmărire penală desfăşurată de D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.; activitatea de urmărire penală şi supravegherea cercetărilor desfăşurată de parchetele din teritoriu şi secţiile din PÎCCJ; activitatea judiciară; procesul de informatizare; cooperarea şi asistenţa judiciară internaţională; activitatea de relaţii cu publicul şi mass-media; implementarea programelor Phare; aspectele constatate de Inspecţia Judiciară a CSM; raportul dintre Ministerul Public şi celelalte instituţii, organisme şi societatea civilă; principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2008.

Priorităţile MP pentru anul 2008 menţionate în Raport sunt:

ameliorarea problemelor generate de insuficienţa resurselor umane; continuarea dezvoltării programelor de formare profesională, acordându-se o atenţie deosebită

formării continue; continuarea procesului de informatizare a tuturor unităţilor de parchet; eficientizarea activităţii procurorilor; creşterea transparenţei actului de justiţie şi îmbunătăţirea imaginii Ministerului Public.

d. Managementul instanţelor:

În martie 2007 a fost finalizat un proiect bilateral cu asistenţa unor experţi din Marea Britanie, referitor la instituţia managerului de instanţă. Experţii au formulat recomandări referitoare la îmbunătăţirea sistemului de management al instanţelor şi, în special, la oportunitatea introducerii funcţiei de manager de instanţă.

Ministerul Justiţiei a decis să continue acest proiect, prin testarea sistemului în 6 instanţe pilot (2 curţi de apel şi instanţele de rang inferior din circumscripţiile celor 2 curţi de apel), pentru a stabili dacă acesta ar fi oportun şi eficient în contextul sistemului judiciar român.

Finanţarea necesară a fost obţinută prin modificarea fişei Phare 2006 şi introducerea unui proiect de înfrăţire instituţională – „Asistenţă pentru eficientizarea sistemului judiciar prin crearea instituţiei managerului de instanţă”.

Obiectivul fundamental al acestui proiect constă în realizarea unui transfer al sarcinilor administrative, deoarece preşedinţii de instanţă sau alţi judecători care îndeplinesc în prezent astfel de sarcini sunt supraîncărcaţi şi nu sunt pregătiţi pentru exercitarea acestui gen de competenţe. Competenţele managerului de instanţă ar urma să includă: managementul dosarelor şi resurselor; administrarea bugetară şi financiară; relaţia cu instituţiile cu care instanţa colaborează; managementul infrastructurii; managementul resurselor umane; managementul carierei şi al formării profesionale; managementul în domeniul IT.

17 Organigrama Ministerului Public şi proiectele statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii au fost aprobate Ordinul Ministrului Justiţiei Nr. 2477/C/1.10.2007. 18 http://www.mpublic.ro/raport_activitate_2007/index.html

10

În perioada de referinţă au fost parcurse fazele procedurale pentru modificarea şi contractarea programului Phare ce va asigura continuarea proiectului privind managementul instanţelor.

Propunerea de modificare a fişei Phare 2006 a fost aprobată în decembrie 2007 În primul semestru 2008, se va derula procedura de selectare a partenerului de twinning

1.3. Noile coduri procedurale

o Noul Cod de procedură penală

Proiectul noului Cod de procedură penală a fost elaborat de către o comisie, constituită în mai 2007, formată din 17 membri: un secretar de stat din Ministerul Justiţiei, 4 judecători (1 de la ÎCCJ, 2 de la curţi de apel şi unul de la tribunal), 2 procurori (1 de la DNA şi 1 de la un parchet de pe lângă o curte de apel), 3 profesori de drept, un asistent universitar, un avocat, un expert din cadrul Consiliului Legislativ, 4 consilieri juridici din cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare – Ministerul Justiţiei.

În procesul de elaborare, Comisia a beneficiat de asistenţă tehnică internaţională, din partea Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională – IRZ Germania, asigurată prin intermediul unui împrumut al Băncii Mondiale.

De asemenea, în contextul reglementării unor noi instituţii şi pentru a se oferi prilejul discutării aprofundate a acestora, a fost derulat un amplu proces de consultare, care a implicat experţi naţionali şi internaţionali. Dintre activităţile derulate în cadrul acestui proces de consultare, amintim:

Seminarul internaţional „Reforma Codului de Procedură Penală” (octombrie 2007), organizat de către Ministerul Justiţiei împreună cu Academia de Drept European din Trier. Acesta a vizat, în special, două noi instituţii care vor fi introduse în dreptul procesual penal român – acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi arestul la domiciliu;

“Conferinţa privind reforma Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală” (30 noiembrie – 1 decembrie 2007), organizată de către Ministerul Justiţiei împreună cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În cadrul acestuia, au fost dezbătute o serie de aspecte de drept penal (sancţiuni aplicabile minorilor, răspunderea penală a persoanei juridice, infracţiunile împotriva vieţii sexuale) şi drept procesual penal (dreptul la apărare, arestul la domiciliu, reguli generale privind administrarea probelor, tehnici speciale de supraveghere).

Tezele preliminare ale Codului au fost aprobate de către Guvern pe 25 iulie 200719.

„Partea Generală” a noului Cod de procedură penală a fost afişată spre dezbatere publică pe pagina web a Ministerului Justiţiei pe data 6 decembrie 2007. Pe 8 decembrie 2007, „Partea Generală” a fost transmisă spre analiză celor două Comisii juridice ale Camerelor Parlamentului şi Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent continuă elaborarea textelor „Părţii speciale”. Termenul estimativ pentru publicarea pe site a întregului Cod de Procedură penală este aprilie 2008.

o Noul Cod de procedură civilă

19 Tezele prealabile au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.829/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr.556 din 14 august 2007.

11

Proiectul noului Cod de procedură civilă a fost elaborat de către o comisie compusă din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, judecători, procurori, avocaţi, profesori universitari şi reprezentantul Consiliului Legislativ. Proiectul este sprijinit, de asemenea, printr-un program de asistenţă finanţat de Banca Mondială, 5 dintre membrii comisiei de elaborare a codului fiind consultanţi din cadrul proiectului.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1527/200720, au fost aprobate tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.

Proiectul a fost publicat pe data de 17 martie 2008 pe pagina de web a Ministerului Justiţiei 21

pentru dezbateri publice.

Soluţiile propuse de noile coduri sunt prezentate în anexa nr. 1.

1.4 Consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Alegerea noii conduceri a CSM În şedinţa Plenului CSM din 10 ianuarie 2008 a fost aleasă noua conducere a CSM.

Obiectivul fundamental asumat de noua conducere22 este îndeplinirea rolului constituţional şi legal al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.

Consultarea CSM cu privire la propunerile legislative ce privesc sistemul judiciar Prin HG nr. 161/200823 s-a instituit obligativitatea consultării CSM în situaţiile în care

obţinerea avizului acestei instituţii este obligatorie potrivit Legii 317/2005 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Alegerea noilor membri CSM Noul membru CSM, reprezentant al judecătorilor la nivel de judecătorii urmează a fi

ales la data de 16 aprilie 2008, procedurile pentru alegeri fiind în curs de derulare.

Din cei 19 membri ai CSM, 9 au activitate permanentă, 5 nu au optat pentru activitate permanentă24 (3 dintre aceştia deţinând şi funcţii de conducere în magistratură), restul de 5 fiind membri de drept ai CSM (ministrul justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), şi reprezentanţi ai societăţii civile (2 reprezentanţi).

Situaţia ocupării posturilor de inspector judiciar În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008 au fost numiţi 8 inspectori judiciari (un

judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, 2 judecători de la Tribunalul Bucureşti şi un judecător de la Tribunalul Argeş şi câte un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta

20 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 27 decembrie 200721http://www.just.ro/Portals/0/Right_Panel/Teze_cod_procedura%20_civila/Proiectul%20noului%20Cod%20de%20procedura%20civila%2017%20martie%202008.doc22 Obiectivele mandatului preşedintelui CSM: http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13590_ro.doc; obiectivele mandatului vicepreşedintelui CSM: http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13589_ro.doc.23 Publicat în Monitorul Oficial nr. 129/19 februarie 2008. 24 Potrivit legii 247/2005, membrii CSM aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Pentru mandatele viitoare, suspendarea va fi obligatorie. Forma actuală a legii 247, care a modificat legea 317/2004 privind CSM, a fost elaborată cu respectarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 375/2005, care a declarat neconstituţională forma iniţială a textului. Astfel, anterior Deciziei, proiectul propunea obligativitatea permanentizării activităţii membrilor CSM de la data intrării în vigoare a legii, iar nu doar pentru mandatele viitoare. Pe durata actualelor mandate, permanentizarea la CSM a actualilor membri este opţională. Situaţia este similară pentru cumularea calităţii de membru CSM cu funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, pentru membrii CSM ale căror mandate începuseră anterior intrării în vigoare a legii 247/2005.

12

Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, DNA şi DIICOT), în prezent fiind ocupate 43 posturi din cele 53 posturi din schema existentă. În cadrul acestor proceduri de recrutare au participat 35 candidaţi, dintre care 25 judecători şi 10 procurori.

Situaţia posturilor tehnice din aparatul propriu al CSM Începând cu data de 1 ianuarie 2008 structura organizatorică a aparatului propriu al

Consiliului Superior al Magistraturii a fost suplimentată cu 9 posturi (2 posturi de inspector şi 7 posturi de personal contractual).

În cadrul aparatului tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, numărul posturilor vacante se prezintă astfel: la data de 1 iunie 2007 erau vacante 37 posturi; la data de 29 februarie 2008 erau vacante 35 posturi.

Evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor

Judecătorii şi procurorii sunt evaluaţi odată la 3 ani cu privire la eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare25. Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

a) Cadrul legal în şedinţa din 4 octombrie 2007, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat

noul Regulament privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, elaborat şi discutat anterior în cadrul unui grup de lucru intern al CSM.

Regulamentul a fost completat şi modificat prin Hotărârea nr. 79/24 ianuarie 2008. Modificările introduc un nou caz de incompatibilitate – membrii CSM cu activitate

nepermanentă nu pot face parte din comisiile de evaluare, şi clarifică situaţia comisiilor de evaluare pentru instanţele şi parchetele cu număr mai mic de 10 judecători/procurori.

b) Evaluarea propriu-zisă începând cu data de 1 martie 2008 se desfăşoară prima evaluare a activităţii

profesionale a magistraţilor26 realizată potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin HCSM nr. 676/2007.

Această activitate de evaluare va contribui la responsabilizarea magistraţilor şi la creşterea calităţii actului de justiţie

c) Masuri pregătitoare

În scopul aplicării unitare a Regulamentului, a fost aprobat Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor27 cu dispoziţii tranzitorii, necesare pentru lămurirea modalităţii de efectuare a primei evaluări în temeiul actualelor dispoziţii.

Numirea comisiilor de evaluare s-a realizat prin Hotărârea CSM nr. 677/4 octombrie 2007, la propunerile colegiilor de conducere ale instanţelor şi parchetelor. Ulterior, la solicitarea colegiilor de conducere, s-a procedat la efectuarea modificărilor în componenţa comisiilor, în concordanţă cu amendamentele la Regulament.

Formarea formatorilor şi formarea evaluatorilor a demarat în cursul anului 2006, continuând în 2007, şi este în curs de finalizare.

În cadrul proiectului “Crearea unei reţele de formatori în scopul de a asigura pregătirea membrilor comisiilor responsabile cu evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor“, finanţat în cadrul unui program cu Banca Mondială, în 2006 şi 2007 au avut loc

25 Art 37, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor 26 Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 78/24 ianuarie 200827 aprobat prin Hotărârea nr. 10/17 ianuarie 2008 şi completat prin Hotărârea nr. 80/24 ianuarie 2008

13

seminarii de pregătire în vederea formării formatorilor pentru membrii comisiilor de evaluare a activităţii profesionale în scopul de a prezenta şi dezbate aspecte privind rolul reţelei de formatori, activitatea pe care o vor desfăşura, elaborarea programei de învăţământ, evaluarea rezultatelor pregătirii, modalităţile de raportare către CSM a rezultatelor procesului de pregătire şi planul de acţiune pentru formarea continuă a formatorilor, pe domenii specifice.

În perioada 15-18 ianuarie 2008, în cadrul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost organizate sesiuni de instruire a membrilor comisiilor de evaluare, după o întâlnire prealabilă a formatorilor la INM.

În şedinţa din data de 6 martie 2008, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 190/06.03.2008, s-a hotărât atestarea ca evaluatori a membrilor comisiilor de evaluare care au participat la cursurile de instruire ca evaluatori organizate în luna februarie 2008.

Creşterea transparenţei actului de justiţie

În şedinţa CSM din data de 13 decembrie 2007 a fost aprobată Strategia de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar din România28.

Principalele aspecte: Rolul CSM în administrarea imaginii publice a sistemului judiciar din România Infrastructura de comunicare publică a sistemului judiciar:

o Statutul purtătorului de cuvânt în instituţiile centrale si locale din sistemul judiciar;

o Mecanismele de recrutare internă şi perfecţionare profesională continuă;o Mecanismele de popularizare internă a celor mai bune practici de

comunicare publică din sistemul judiciar; Mecanismele de asigurare a transparenţei sistemului judiciar:

o Mecanisme de asigurare a cunoaşterii corecte a sistemului judiciar de către presă;

o Oportunităţile de creare a unor mecanisme de comunicare orientate către publicul larg

Bugetul CSM Bugetul CSM pentru anul 2008 - 20,1 mil. EURO Din totalul sumei alocate pentru Consiliu, 12 mil. EURO sunt destinate aparatului

propriu, 6,3 mil. EURO Institutului Naţional al Magistraturii şi 1,8 mil. EURO Şcolii Naţionale de Grefieri.

Bugetul CSM pentru anul 2007 - 15,4 mil. EURO

Comparativ, se constată o creştere cu 30%, fapt ce reflectă angajamentul guvernului pentru sprijinul reformei în justiţie.

1.5. Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului judiciar

1. Instanţe

În perioada de referinţă, s-a continuat activitatea de reabilitare a sediilor din afara Bucureştiului, dat fiind că instanţele şi parchetele din Bucureşti au fost deja renovate. Surse de finanţare principale sunt:

28 Strategia a fost publicată pe site-ul CSM la adresa http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/19_12_2007__13359_ro.pdf

14

bugetul Ministerului Justiţiei, pe de o parte, şi programul derulat în cooperare cu Banca Mondială29, pe de altă parte.

În perioada iunie-decembrie 2007, următoarele lucrări au fost finanţate din bugetul Ministerului Justiţiei:o recepţia a două sedii noi de instanţă (recepţia altor două sedii noi urmează să aibă loc în curând);o derularea procedurilor de achiziţii pentru două sedii de instanţă;o recepţia unui sediu de instanţă reabilitat (recepţia unui alt sediu renovat urmează si aibă loc în

curând).

În perioada de referinţă, următoarele activităţi au fost derulate în cadrul Programului cu Banca Mondială30:

finalizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea a 9 sedii de instanţă (5 judecătorii, 3 tribunale şi o curte de apel). Indicatorii tehnico-economici pentru instanţele menţionate au fost aprobaţi prin HG 1161/200731. Ultima fază a procesului de proiectare, procedura de autorizare, precum şi cea de achiziţii sunt preconizate să înceapă în anul 2008. De asemenea, a fost deja redactat proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aplicabili altor 3 sedii de instanţă (2 tribunale şi o curte de apel), urmând să înceapă procedura de adoptare;

avizarea proiectului pentru autorizaţia de construire pentru 4 sedii de instanţă (3 judecătorii şi un tribunal).

o Bugetul total alocat pentru implementarea acestor componente este de aproximativ 86 400 000 de Euro, în această sumă fiind inclusă şi contribuţia de 15% a Guvernului României pentru finanţarea lucrărilor de construcţie.

2. Parchete

o În ceea ce priveşte lucrările de investiţii, în anul 2007, s-au finalizat lucrările la 5 sedii de parchete, s-au continuat lucrările la 4 sedii şi s-au demarat lucrările la alte 2 sedii. Conform planificării bugetare pe 2008, vor fi demarate lucrări de investiţii la 4 sedii noi.

o Referitor la lucrările de reparaţii capitale, în perioada de referinţă au fost finalizate lucrările la 9 sedii de parchete, au fost continuate lucrările de reparaţii capitale la alte 5 sedii şi s-au demarat lucrările la alte 3 sedii de parchete. În funcţie de bugetul pe 2008, se au în vedere a fi demarate lucrări de reparaţii capitale la 12 sedii de parchete.

1.6. Informatizarea sistemului judiciar

În perioada 2000 – 2006 au fost derulate proiecte menite să asigure echipamentele esenţiale pentru informatizarea justiţiei – echipamente hardware pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar, interconectarea acestora precum şi programele soft principale – de gestiune a dosarelor şi de acces la informaţii şi baze de date legislative.

În perioada de referinţă s-au derulat în principal etape preliminare pentru implementarea unor programe de asistenţă şi derularea unor proceduri de achiziţii menite să concretizeze noi evoluţii în crearea

29 Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar, finanţat prin Acordul de Împrumut Nr. 4811 – RO, încheiat între Guvernul României şi BIRD, la data de 27 ianuarie 2006, şi ratificat prin Legea 205/2006, cuprinde şi o componentă referitoare la reabilitarea infrastructurii instanţelor.30 Programul cu Banca Mondială prevede în total construirea, dotarea şi reabilitarea a 25 de sedii de instanţă; dezvoltarea unor standarde uniforme de planificare a spaţiului şi de proiectare pentru sediile de instanţă, în baza practicii internaţionale, prin furnizarea de servicii de consiliere. 31 HG 1161/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 674 din 3 octombrie 2007.

15

sistemului informatizat: software pentru managementul resurselor sistemului judiciar, noi tehnici de înregistrare a şedinţelor de judecată, continua dezvoltare a programelor soft existente, pe următoarele componente:

o Crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor din sistemul judiciar o Continuarea dotării sistemului judiciar cu aparatură informaticăo Continuarea dezvoltării infrastructurii de comunicaţii a sistemului judiciaro Dezvoltarea şi extinderea sistemului ECRISo Asigurarea arhivării electronice a dosarelor la nivelul sistemului judiciar o Echipamente pentru audierea martorilor cu identitate ascunsă

Una dintre funcţiile esenţiale ale noii variante a sistemului ECRIS, preconizată pentru luna mai 2008, este generarea de statistici, răspunzând astfel nevoii de a defini indicatori de performanţă credibili în baza cărora să fie evaluată eficienţa sistemului judiciar, pe toate componentele sale.

Detalii cu privire la stadiul procesului de informatizare se regăsesc în anexa nr. 2

16

BM 2: Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare

2.1 Finalizarea cadrului legal ANI

În mai 2007 Senatul a adoptat Legea nr. 144/2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate – ANI32.

Agenţia este o autoritate administrativă autonomă care are rolul de a controla declaraţiile de avere şi interese, în sensul de a verifica conformitatea acestora cu starea de fapt existentă în realitate.

Procedura de control al averii este declanşată în momentul în care din datele existente rezultă o diferenţă nejustificată între averea efectiv dobândită pe parcursul exercitării uneia din funcţiile prevăzute de lege, pe de o parte, şi veniturile legal obţinute în aceeaşi perioadă. În cazul în care inspectorul constată diferenţa de avere ca fiind nejustificată, acesta sesizează instanţa de judecată competentă.

inspectorii au acces la informaţii relevante deţinute de orice persoană publică sau privată, inclusiv informaţii de natura secretului bancar (art. 5 din Legea nr. 144/2007 coroborat cu art. 113 din OUG 99/2006), sub sancţiunea aplicării unor penalităţi zilnice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese şi incompatibilităţile, persoana cu privire la care se constată a fi într-una din aceste situaţii comite o abatere disciplinară ce poate duce la eliberarea din funcţie. Ca sancţiune complementară, persoana în cauză nu va mai putea ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani – cu excepţia celor elective.

Ca element de noutate, pe lângă sancţiunile aplicate persoanelor care au dobândit averi nejustificate, au acţionat în conflict de interese sau se află într-o stare de incompatibilitate, pentru prima dată au fost introduse sancţiuni pentru conducătorii instituţiilor publice care nu dau curs constatărilor ANI – nu aplică/nu individualizează pedepsele care se impun (Titlul VII din Legea nr. 144/2007)

Monitorizarea activităţii ANI se realizază de către Consiliul Naţional de Integritate. Acesta este un organ colegial format din reprezentaţi ai tuturor categoriilor supuse controlului - toate grupurile parlamentare, asociaţiile profesionale, asociaţiile autorităţilor administraţiei publice locale , ministere, agenţia funcţionarilor publici – precum şi societatea civilă. Selectarea conducerii ANI se face în urma unui concurs

32 Cadrul normativ şi instituţional s-a dezvoltat constant, parcurgând mai multe etape decisive: 1996 - a fost introdus controlul averilor dobândite în perioada exercitării unei funcţii publice – comisii de cercetare a averii formate din magistraţi, 2003 – a fost reglementat conflictul de interese, fiind prevăzute modalităţile de control şi sancţiunile aplicabile. Neajunsul principal al sistemului de control în vigoare până la înfiinţarea ANI, a fost în principal caracterul fragmentat - pentru fiecare categorie de funcţie publică exista un organism responsabil pentru controlul conflictului de interese dar nu se realiza o monitorizare permanentă, constantă, a declaraţiilor de avere - şi dificultatea activării comisiilor de cercetare a averii, înfiinţate la nivelul curţilor de apel şi Înaltei Curţi. În aceste condiţii, a fost promovat încă din anul 2004 un proiect legislativ pentru înfiinţarea unui mecanism centralizat de control al conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi averilor dobândite pe durata exercitării unei funcţii sau demnităţi publice. Proiectul prevedea înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Integritate, ca organism autonom aflat sub control parlamentar, format din magistraţi. În anul 2005, Ministerul Justiţiei a relansat dezbaterea publică privind cea mai bună formulă instituţională, fiind preferată o altă soluţie, respectiv înfiinţarea unui organ de control administrativ.

17

public, organizat de CNI. Revocarea se poate solicita de către CNI doar în situaţii limitativ prevăzute de lege.

Urmare a publicării deciziei Curţii Constituţionale nr. 321/2007, prin care s-a stabilit că pot exista şi alte cazuri de confiscare, în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii", Guvernul a completat corespunzător cadrul legislativ prin emiterea OUG nr. 49/2007 .

Aprobarea OUG nr. 49/2007 a fost una dintre temele de discuţie din cadrul reuniunii la nivel înalt cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, convocată pe 21 februarie de Primul-Ministru, la care au participat şi şefii comisiilor parlamentare de resort. Comisiile juridice ale Parlamentului au aprobat formula „nejustificat”, propusă de Guvern33, în şedinţa comună din 4 martie 2008. Ordonanţa a fost aprobată definitiv de plenul Senatului pe data de 19 martie 2008, cu o largă majoritate (doar 4 voturi împotrivă, 78 pentru), fiind astfel reconfirmat sprijinul politic pentru funcţionarea ANI, exprimat în anul 2007 prin adoptarea Legii nr. 144/2007.

Odată cu aprobarea de către Senat a OUG 49/2007, a fost finalizat cadrul legal necesar organizării şi funcţionării ANI.

2.2 Operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Integritate

Măsurile administrative legate de operaţionalizarea ANI au fost luate în cel mai scurt timp de la adoptarea Legii nr. 144/2007. Astfel:

Guvernul a alocat în luna iunie bugetul pentru anul 2007 (prin OUG nr. 78/28.06.2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007, bugetul ANI a fost stabilit la 3,8 milioane RON)

Guvernul a alocat în luna iunie sediul ANI (prin HG nr. 792/25.07.2007)

Aceste resurse nu au putut fi valorificate efectiv datorită lipsei unui Preşedinte al Agenţiei. Pentru a asigura o selecţie competitivă şi transparentă, legea ANI a prevăzut faptul că selecţia ia forma unui concurs organizat de Consiliul Naţional de Integritate34.

În perioada septembrie – decembrie 2007, au fost organizate două concursuri pentru ocuparea posturilor de preşedinte şi vice-preşedinte al ANI. În prima etapă, s-a reuşit doar selectarea vice-preşedintelui. La 5 noiembrie 2007, acesta a depus jurământul în faţa Senatului.

În data de 6 decembrie 2007, la numai 4 zile după cel de-al doilea concurs, Guvernul a adoptat o serie de măsuri tranzitorii (prin OUG nr. 138/20073) pentru a accelera înfiinţarea Agenţiei, acordând vicepreşedintelui dreptul de a exercita temporar toate atribuţiile preşedintelui.

Începând cu intrarea în vigoare a OUG nr. 138/2007, au putut fi demarate efectiv procedurile de operaţionalizare a Agenţiei:

Astfel, începând cu data de 15 decembrie 2007, după repartizarea sediului din Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 15, sector 1, în vederea accelerării activităţii, au fost angajate primele persoane, în cadrul Cabinetului Preşedintelui şi Cabinetului Vicepreşedintelui fiind, totodată, amenajate şi dotate cinci birouri pentru buna desfăşurare a activităţii personalului detaşat de la Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în total un număr de 12 persoane. La sfârşitul lunii

33 Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 321/2007, „în coroborarea alin. (8) şi alin (9) ale art. 44 din Legea Fundamentală reiese că pot exista şi alte cazuri de confiscare, în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii”34

3 Publicată în Monitorul Oficial nr. 843/08.12.2007.

18

decembrie au fost finalizate procedurile de achiziţii de calculatoare, mobilier, consumabile; au fost încheiate contractele pentru utilităţile publice, au fost achiziţionate servicii de internet, cablu TV, abonamente presă, programe salarizare, resurse umane, legislaţie şi a fost elaborat şi aprobat proiectul de buget al Agenţiei pe anul 2008 . Tot atunci au fost achiziţionate serviciile de creaţie şi hosting site pentru pagina de internet. Din luna decembrie A.N.I. a început monitorizarea presei, în mod constant pentru identificarea posibilelor autosesizări.

În paralel, au fost întocmite organigrama, dosarele de angajare pentru personalul contractual şi fişele de post, au fost organizate direcţiile. În plus, s-a finalizat proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate şi al Regulamentului de ordine interioară, s-au întocmit răspunsuri la petiţiile instituţiilor publice şi persoanelor private referitoare la proceduri de lucru, aferente declaraţiilor de avere şi interese, s-a organizat evidenţa şi înregistrarea declaraţiilor de avere şi interese şi a certificatelor trimise de instituţii, în temeiul prevederilor art.10 lit. f din Legea nr.144/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Au fost demarate procedurile aferente închirierii de protocoale de cooperare privitoare la schimbul de informaţii pentru atingerea obiectivelor A.N.I., prin interconectarea sistemelor informatice ale Agenţiei cu cele ale instituţiilor partenere în vederea unui schimb de informaţii rapid şi a unui acces relevant la baze de date de interes comun.

Din luna ianuarie 2008, numărul personalului a crescut la 33. A fost definitivat Regulamentul de concurs pentru ocuparea funcţiilor de inspector de integritate ca urmare a unei proceduri de dezbatere publice. S-au efectuat demersurile administrative privind desfăşurarea concursului pentru funcţia de preşedinte al A.N.I şi s-au demarat corespondenţele şi procedurile administrative pentru obţinerea punctelor de vedere şi a avizelor privind proiectul de regulament al concursului pentru inspectorii de integritate.

S-a demarat procedura de identificare a instituţiilor cu competenţe similare A.N.I. din Statele Membre şi statele non EU şi au fost contactate misiunile diplomatice ale statelor în vederea identificării posibilităţilor de asistenţă-colaborare cu organisme internaţionale cu atribuţii în domeniul anticorupţie şi s-au luat primele măsuri în vederea elaborării manualului de identitate vizuală, inclusiv a unui set de standarde referitoare la comunicarea cu publicul, cu presa şi cu terţii.

De asemenea, în luna ianuarie au fost demarate şi concursuri de angajare pentru personalul contractual şi pentru funcţionari publici.

În urma concursurilor de angajare organizate în prima lună a anului 2008, în februarie, personalul A.N.I a ajuns la un număr de 38 de persoane. S-a demarat concursul de angajare pentru inspectorii de integritate si cel pentru ocuparea funcţiei de preşedinte. A fost întocmit proiectul de rectificare a bugetului Agenţiei pentru anul 2008. Pe durata întregii luni, la sediul Agenţiei, au fost prezenţi experţi finlandezi desemnaţi prin programul PHARE RO 2004/JB/02 şi s-au identificat necesităţile, curricula şi calendarul de training al personalului A.N.I pentru programul mai sus menţionat. S-au făcut şi primele demersuri aferente în vederea elaborării de proiecte pentru dezvoltarea şi întărirea capacităţii instituţionale a ANI cu Banca Mondială, MATRA, TAIEX, Facilitatea de tranziţie etc. şi s-au stabilit primele contacte cu instituţii externe, cu competenţe asemănătoare

Au fost înaintate, cu sprijinul Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor, propuneri de proiecte finanţate din anvelopa nealocată prin Facilitatea de Tranziţie, drept pentru care s-a început elaborarea propunerilor de proiect şi s-a discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale în vederea identificării unor posibilităţi de finanţare, urmând a se face demersuri pentru solicitarea avizului Ministerului Finanţelor în acest sens.

În 22 februarie 2008, a fost publicată H.G. nr. 175 privind stabilirea modelelor Registrului declaraţiilor de avere şi Registrului declaraţiilor de interese, în Monitorul Oficial nr. 138/2008.

În prezent A.N.I are un personal format din 37 de persoane,16 angajaţi proprii şi 21 detaşaţi.

19

A fost finalizat Ghidul pentru completarea declaraţiilor de avere şi de interese, care va fi ulterior trimis tuturor instituţiilor publice.

20

BM 3: Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie

3.1. Stabilitatea cadrului legal şi instituţional anticorupţie.

Pe parcursul anului 2007, în atenţia parchetului anticorupţie s-au aflat o serie de foşti sau actuali miniştri. Regimul răspunderii penale a membrilor Guvernului, este stabilit prin Constituţie35 şi detaliat printr-o lege specială adoptată în anul 1999, care a fost supusă controlului de constituţionalitate36 pe măsură ce procedurile au fost puse în aplicare. Astfel, cel mai recent, Curtea Constituţională a stabilit faptul că pentru miniştrii care deţin şi calitatea de parlamentar, pentru începerea urmăririi penale este necesar avizul camerei din care fac parte. Procedurile sunt în curs de derulare.

Ministerul Justiţiei a avut în vedere identificarea unor soluţii pe termen lung care să permită derularea achetelor penale cu operativitate şi eficienţă. Proiectul noului Cod de procedură Penală prevede eliminarea restituirii dosarului la procuror. Verificarea legalităţii trimiterii dosarului în instanţă se va face într-o fază prealabilă – Camera preliminară. Aceasta se pronunţă asupra regularităţii actului de sesizare, precum şi asupra legalităţii şi temeiniciei probelor pe care se bazează actul de sesizare. Această instituţie se regăseşte şi în alte sisteme de drept (Italia, Franţa), şi de asemenea este reglementată în statutul Curţii Penale Internaţionale. Astfel, efectuarea urmăririi penale de către un parchet necompetent (aspect care a stat la baza unor decizii de restituire) nu va putea fi invocată în faţa instanţei de judecată, instanţa urmând a se pronunţa numai asupra temeiniciei acuzaţiei penale, în sensul condamnării sau achitării inculpatului. Eventualele excepţii de nelegală sesizare, legate de conţinutul rechizitoriului (cum sunt cele care au stat la baza unor decizii de restituire) vor fi analizate în procedură contradictorie în Camera Preliminară.

Pentru a asigura celeritatea proceselor penale, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect legislativ în sensul înlăturării suspendării de drept a cauzei la invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în cursul judecăţii. Proiectul a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 29 noiembrie 2007. În data de 11 martie 2008, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi înaintat Senatului, camera decizională.

Din considerente de stabilitate legislativă şi în vederea asigurării predictibilităţii şi coerenţei cadrului normativ, în anul 2007 Ministerul Justiţiei nu a promovat şi nu a sprijinit modificarea codului de procedură penală, subliniind constant, inclusiv în cadrul procedurilor parlamentare, faptul că se impune adoptarea unui nou cod, nu amendarea succesivă a vechilor proceduri

35 Ca multe alte sisteme europene, Constituţia României prevede că titularul dreptului de a iniţia cercetările faţă de un ministru este un for politic – Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României, pe o procedură derogatorie de la normele de drept comun.

36 Modificarea legii răspunderii ministeriale prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2005 - s-a instituit un regim diferit pentru miniştrii în funcţie şi foştii miniştri, s-a limitat în timp mandatul membrilor Comisiei speciale ce funcţiona în cadrul Adminitraţiei Prezidenţiale şi a fost schimbată componenţa acestei comisii. Stabilirea unui regim diferit pentru tragerea la răspundere penală a miniştrilor, a fost declarată neconstituţională. În urma deciziei Curţii Constituţionale nr. 665/2007 au fost restituite la parchet dosarele privind foştii miniştri. Procurorii au atacat deciziile de restituire, în prezent recursurile fiind în curs de soluţionare.

Modificarea legii răspunderii ministeriale din octombrie 2007 a fost considerată drept neconstituţională. Curtea a statuat faptul că titularii dreptului de a cere acuzarea unor miniştri răspund exclusiv politic pentru decizia luată şi nu pot fi restricţionaţi în nici un fel în exerciţiul acestui drept. Ca urmare a acestei decizii, Preşedintele României a avizat favorabil în cursul lunii ianuarie cererea de începere a urmăririi penale pentru 8 foşti sau actuali miniştri.

21

In octombrie 2007, Camera Deputaţilor a adus o serie de modificări Codului de procedură penală, în contextul aprobării OUG nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi.

Ministerul Justiţiei, în urma consultării Parchetului General, a înaintat o serie de obiecţii faţă de aceste modificări printr-o scrisoare adresată preşedintelui României, datată 7 noiembrie, în urma căreia legea a fost trimisă spre reexaminare la Parlament.

Modificările aduse codului de procedură penală au făcut obiectul discuţiilor la nivel înalt privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iniţiate de Primul-Ministru al României, la care au participat conducătorii instituţiilor din sistemul judiciar şi şefii comisiilor parlamentare de resort.

În cadrul procedurii de reexaminare cerută de Preşedintele României la propunerea ministerului justiţiei, Senatul a rediscutat amendamentele la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală introduse prin Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, modificând majoritatea dispoziţiilor care au fost amplu dezbătute în spaţiul public şi au fost menţionate ca motiv de îngrijorare în Raportul intermediar al Comisiei Europene din luna februarie 2008. Ministrul Justiţiei a participat la lucrările comisiei parlamentare de resort.

Proiectul a fost adoptat de plenul Senatului pe data de 19 martie 2008 (cu 83 de voturi pentru, 0 împotrivă, 0 abţineri), proiectul fiind înaintat Camerei Deputaţilor.

În forma adoptată de Senat: a fost eliminat articolul care prevedea limitarea duratei urmării penale – la 6 luni sau 1 an, cu

posibilitatea prelungirii de către judecător, în funcţie de complexitatea cauzei37

a fost eliminat articolul care prevedea autorizarea interceptărilor doar după începerea urmării penale (care se aduce la cunoştinţa persoanei cercetate);

a fost eliminată şi expertiza obligatorie la cerea inculpatului, care avea ca scop stabilirea legalităţii mijloacele de probă, Senatul fiind astfel de acord cu solicitarea preşedintelui, care a considerat că aceasta prevedere duce la tergiversarea procedurilor penale.

în cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de interceptare, supraveghere sau investigare, poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştiinţat de data şi ora efectuării actului.

s-a modificat cuantumul stabilit pentru evaluarea pagubei materiale în definirea consecinţelor deosebit de grave, de la 30.000.000 de lei la 1.000.000 de lei. Este de menţionat faptul că această ultimă prevedere era o agravantă generală, inaplicabilă infracţiunilor economico-financiare reglementate prin legi speciale; acestea sunt pedepsite foarte aspru, indiferent de cuantumul prejudiciului (evaziune fiscală, spălare de bani, fraudă împotriva intereselor financiare ale UE).

3.2 Rezultatele activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie

În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, DNA a trimis în judecată 282 inculpaţi în 110 dosare. Printre aceştia se numără:

1 secretar de stat, 1 şef serviciu şi 1 consilier din cadrul unor ministere 2 judecători 2 prim-procurori şi 2 procurori 1 decan Barou şi 5 avocaţi 1 şef Secţie de Informaţii a SRI

37 art. 163 din Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2006

22

12 ofiţeri MApN (2 şefi serviciu, 5 comandanţi UM, 4 locotenent –colonel, 1 maior) 17 ofiţeri şi subofiţeri ( 12 ofiţeri de politie, 5 agenţi ) 2 preşedinţi , Comisii de licitaţie din cadrul unor ministere 42 directori în diferite instituţii publice şi societăţi de stat 12 primari, 1 vice-primar, 2 directori, 1 inspector, 1 consilier, 1 şef Birou cadastru din cadrul unor primării 2 consilieri, 1 preşedinte, 1 vice-preşedinte şi 1 manager de proiect din cadrul unor Consilii Judeţene 1 arhitect şef dintr-o primărie 2 directori de bancă şi 2 ofiţeri de credite 1 controlor vamal superior, 3 inspectori vamali şi 26 lucrători vamali 5 directori şi 2 şefi serviciu din cadrul CFR 2 lichidatori judiciari 54 directori/administratori ale unor societăţi comerciale

În aceeaşi perioadă, în dosarele trimise de DNA, instanţe au emis 54 hotărâri de condamnare nedefinitive privind 86 inculpaţi, dintre care:

1 judecător sindic - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată 1 avocat – 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare 1 preşedinte şi 3 directori de Consiliu Judeţean – 8 luni închisoare cu suspendare

condiţionată; 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 4 ani închisoare cu executare

5 ofiţeri M.Ap.N. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată;

11 ofiţeri şi subofiţeri M.A.I. – 4 ani închisoare cu executare, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani şi 9 luni închisoare cu executare, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu executare, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată

1 director spital - 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată 2 inspectori,1 consilier 1 şef serviciu DGFP - 2 ani şi 10 luni ;2 ani închisoare cu

suspendare condiţionată; amendă administrativă 1.000 RON; amendă penală 1.000 RON;

1 preşedinte ANTREC - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere 2 directori bancă si 4 funcţionari bancari - 5 ani închisoare cu executare, 2 ani

închisoare cu suspendare condiţionată; 5 ani închisoare cu executare, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată;

2 funcţionari vamali - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată

1 controlor financiar Camera judeţeana de Conturi - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere

1 şef si 1 comisar Garda Financiară 4 ani închisoare; - 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere

1 arhitect şef Biroul de Urbanism – Primărie locala - 3 ani închisoare cu executare

În aceeaşi perioadă, au rămas definitve 52 hotărâri privind 88 inculpaţi, printre care: 3 judecători – 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 4 ani închisoare cu

executare, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată; 1 prim procuror – 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere;

23

4 avocaţi - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 1 an închisoare cu executare, 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendare condiţionată;

1 consilier judeţean – 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 1 director SPID – 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere 6 ofiţeri şi subofiţeri M.Ap.N. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani

închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

1 director CET - 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată; 1 expert Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Români - 1 an şi 6 luni închisoare cu

suspendare sub supraveghere; 1 medic - 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată; 1 director financiar Spital – 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere; 1 şef serviciu AVAS - 1 an închisoare cu suspendare condiţionată; 13 funcţionari vamali - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani

închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 4 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 4 luni închisoare cu suspendare condiţionată;

1 funcţionar bancar - 7 ani închisoare cu executare; 18 ofiţeri şi subofiţeri M.A.I. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani

închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani închisoare cu executare, 2 ani închisoare cu executare, 2 ani şi 2 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată.

3.3 Formarea profesională a magistraţilor care instrumentează cazuri de corupţie

În perioada de referinţă, în cadrul programului de formare continuă, Institutul Naţional al Magistraturii a organizat sesiuni de formare a judecătorilor şi procurorilor în domeniul luptei anticorupţie.

Astfel, în cadrul programului Phare 2004, INM a organizat în colaborare cu DNA, în perioada 22 – 23 ianuarie 2008 şi, respectiv 14 – 15 februarie 2008 două seminarii cu tema „Întărirea luptei împotriva corupţiei în România”, la care au participat judecători, procurori, specialişti DNA şi ofiţeri de poliţie.

În cadrul aceluiaşi program şi tot în colaborare cu DNA, INM a organizat în perioada 24 – 25 septembrie 2007 şi 27 – 28 septembrie 2007, două seminarii cu tema “Frauda împotriva intereselor financiare ale UE”, la care au participat magistraţi, judecători şi procurori, specialişti DNA şi ofiţeri de poliţie.

În domeniul combaterii infracţiunilor economico – financiare, în perioada de referinţă INM a organizat 3 seminarii la care au fost abordate teme legate de lupta anticorupţie, la aceste seminarii participând un număr total de 43 magistraţi.

Practica judiciară în cazurile de corupţie a fost analizată în cadrului unui seminar organizat de către Asociaţia Baroului American/Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI), cu

24

sprijinul Pactului de Stabilitate – Iniţiativa Anticorupţie pentru Europa de Sud Est (SPAI) şi al Fundaţiei Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud Est, cu participarea Ambasadei Republicii Franceze la Bucureşti şi a Institutului Naţional al Magistraturii (INM)..

Seminarul, intitulat „Corupţia la nivel înalt şi sancţiunile aplicate de instanţă,”a avut loc pe 19 noiembrie 2007, şi s-a bucurat de participarea a 14 judecători de la secţiile penale ale Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti şi de la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Reprezentanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost prezenţi în calitate de observatori. Doi experţi străini (un magistrat francez detaşat în cadrul Ministerului de Justiţie al României şi magistrat italian detaşat în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă/OLAF) au împărtăşit participanţilor aspecte din experienţa lor profesională în domeniu.

Referitor la practica instanţelor în cazuri de corupţie, raportul de activitate al DNA pe anul 2007 a consemnat faptul că s-a constat o practică judiciară neunitară38, subliniind faptul că se impune „efectuarea unor studii aprofundate care să ajute întregul sistem judiciar românesc în definirea unor criterii obiective şi clare de individualizare a pedepselor, adecvate specificului şi gravităţii fenomenului infracţional al corupţiei”.

În acest sens, Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor MCV aprobat de Guvernul României prin HG 1346/2007 prevede realizarea unui studiu amplu cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate de instanţe pentru categoriile de infracţiuni din sfera criminalităţii economico-financiare, inclusiv a infracţiunilor de corupţie în baza căruia să poată fi luate măsurile corespunzătoare.

În ceea ce priveşte măsurile de formare profesională a magistraţilor implicaţi în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, anul 2007 a vizat extinderea parteneriatelor internaţionale pentru a asigura dialogul şi schimbul de bune practici la nivel european.

În perioada 4 – 5 iunie 2007, a avut loc seminarul „Judicial Cooperation in Criminal Matters: Introduction to EU Law and Practice”, organizat de Departamentul pentru Lupta Antifraudă în parteneriat cu Academia de Drept European din Trier. Evenimentul a fost dedicat în special magistraţilor cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare în materie penală. Au participat şi reprezentanţi ai instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală precum: magistraţi de la nivelul curţilor de apel, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, DLAF, precum şi reprezentanţi ai Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai, Cluj Napoca. Ca experţi internaţionali au participat reprezentantul Marii Britanii la EUROJUST şi un judecător din cadrul Reprezentanţei Permanente a Austriei pe lângă Uniunea Europeană.

38 Secţiunea 3.1 din Raportul de activitate al DNA pe anul 2007, disponibil la adresa www.pna.ro

25

BM 4: Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local

4.1 Conştientizarea efectelor corupţiei şi informarea cetăţenilor asupra instrumentelor de luptă anticorupţie

Au fost organizate ample campanii prevenire de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, un rol important având activităţile din cadrul Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate – parteneriat MIRA cu societatea civilă.

a) Campania Naţională FĂRĂ ŞPAGĂ!

În perioada de 16 octombrie 2007 – 27 februarie 2008, Ministerul Justiţiei, prin intermediul unui consorţiu internaţional2 şi în parteneriat cu instituţii publice de la nivel central şi local, a derulat o amplă campanie de informare publică3 ce a urmărit stimularea dezbaterilor asupra vulnerabilităţilor la corupţie a sistemului administrativ şi judiciar, identificarea bunelor practici şi promovarea instrumentelor de combatere a corupţiei dezvoltate în ultimii ani.

Etapele campaniei: Prima etapă a campaniei a constat într-o serie de instrumente (3 spoturi TV, 3 spoturi radio, 3

machete de presă, afişaj indoor-outdoor, 3 bannere de internet şi un poster) care se adresau unui public sărăcit de funcţionarii corupţi. Mesajul era menit să determine publicul-ţintă să mediteze la consecinţele negative faptei de a da mită şi să îşi schimbe atitudinea în consecinţă. Mesajul-cheie a fost următorul: „Şpaga te sărăceşte şi pe ei îi îmbogăţeşte.”

Cea de-a doua etapă se adresa unui public-ţintă tânăr şi educat căruia i s-a atrăgea atenţia cu privire la consecinţele pe termen lung ale faptei de a da mită şi cu privire la faptul că mica corupţie conduce la marea corupţie. Principalul instrument folosit a fost jocul video 3 D pentru Internet.

Într-o a treia etapă campania s-a adresat unui public-ţintă înstărit şi care îşi permite să ofere mită pentru a rezolva o situaţie, în ideea de a-l responsabiliza cu privire la consecinţele negative pe care gestul lor le poate avea pentru populaţia mai puţin înstărită (care va fi marginalizată, fiind în imposibilitatea de a da mită). Instrumentele folosite au fost un spot TV (testimonial bătrânica) şi două spoturi radio care apelau emoţional la o schimbare de atitudine din partea celor vizaţi.

În etapa finală a fost încurajată atitudinea de respingere a mitei, aducându-i în atenţia publicului şi glorificându-i pe aceia care spui nu mitei. În acest scop au fost folosite emisiunile TV „Fără şpagă”, care au fost promovate prin spoturi radio.

Campania propriu-zisă a fost s-a desfăşurat în perioada 16 octombrie 2007 – 27 februarie 2008 şi a avut mai multe componente:

Componenta media, materializată prin spoturi TV, radio, emisiuni TV, afişaj indoor-outdoor, publicare machete de presă, informare periodică asupra campaniei şi stimularea relatării despre rezultatele punctuale în demersul anticorupţie;

Componenta de informare directă: organizarea caravanei anticorupţie în 17 oraşe din România, constând în 3 întâlniri publice în fiecare oraş cu scopul dezbaterii efectelor negative ale corupţiei şi găsirii unor instrumente concrete de luptă împotriva corupţiei, organizarea de conferinţe de presă la nivel central şi local (17 conferinţe locale),

2 Format din Rambøll Management, Transparency International Romania, Concept Foundation şi SC Cap Srl. Romania3 Campania naţională anticorupţie „FĂRĂ ŞPAGĂ”, cu o durată de 14, 5 luni. Proiectul a fost demarat la data de 15 decembrie 2006 şi s-a încheiat la data de 29 februarie 2008. Campania fost finanţată în cadrul programului Phare 2004/016-772.01.05.03

26

organizarea a cinci seminarii pentru instituţiile publice (pentru domeniile justiţiei, muncii, sănătăţii, administraţiei publice şi internelor, educaţiei), a trei mese rotunde (pentru reprezentanţi ai sectorului de afaceri), a cinci reuniuni informative (dedicate jurnaliştilor, reprezentanţilor misiunilor diplomatice şi actorilor sociali cheie şi liderilor de opinie), micro-campanii educative în centre universitare.

Componenta de internet, site-ul campaniei, www.faraspaga.ro, s-a adresat utilizatorilor de Internet cu vârsta 15+ ani, prin oferirea contactelor şi legăturilor spre instrumentele de prevenţie şi combatere (ghiduri practice, mod de operare etc), bannere de internet, joc video 3D on-line.

În cadrul campaniei au fost elaborate şi distribuite către instituţii publice, ONG-uri, cetăţeni 50.000 de ghiduri de informare cu privire la fenomenul corupţiei şi instrumentele concrete de combatere a acestuia în 5 domenii (justiţie, poliţie, educaţie, sănătate şi administraţie publică) şi 35 000 de afişe.

Bilanţul caravanei naţionale derulată în lunile octombrie şi noiembrie4 a fost prezentat în cadrul a 17 conferinţe de presă organizate la nivel local. Raportul de evaluare a caravanei a consemnat faptul că, spre deosebire de anii anteriori, când majoritatea măsurilor anticorupţie erau „dictate de la centru”, în ultima perioadă serviciile publice deconcertate au instituit din proprie iniţiativă măsuri administrative şi manageriale care să reducă riscurile la corupţie.

Impactul campaniei „FĂRĂ ŞPAGĂ” a fost evaluat prin intermediul unei analize sociologice realizate în luna februarie 2008, care, raportat la datele sondajului efectuat în aprilie 2007, a evidenţiat următoarele evoluţii:

a crescut gradul de conştientizare a efectelor negative ale corupţiei: Dacă în aprilie 2007, erau conştientizate doar două consecinţe negative: corupţia conduce la îmbogăţirea celor bogaţi şi corupţia scade încrederea în instituţiile statului, în februarie 2008 la acestea se mai adaugă încă trei: corupţia încalcă dreptul oamenilor de a avea acces egal şi de a beneficia de tratament egal din partea instituţiilor publice, corupţia permite discriminarea celor săraci care nu pot beneficia de drepturile lor şi corupţia duce la adâncirea polarizării sociale.

a scăzut gradul de acceptare socială a unor practici generatoare de corupţie –procentul celor care au declarat că ar oferi cadouri pentru prestarea unor servicii publice, fără ca acestea să fie cerute, a scăzut cu 5%.

a crescut nivelul de informare cu privire la mijloacele legale de combatere a corupţiei. Procentul celor care declară că nu pot face nimic împotriva unui angajat al statului care îi cere mită a scăzut cu 14%. De asemenea, procentul celor care cunosc faptul că legea îi protejează pe cei care doresc să reclame o faptă de corupţie, a crescut cu 8%

în ce priveşte utilitatea campaniei, aproximativ 1 din 2 români o consideră foarte utilă, media notelor acordate fiind de 8,01. Mesajul transmis de materialele de comunicarea a fost foarte clar la 1 din 2 români, media notelor acordate fiind de 8,74. Peste jumătate din cei care au văzut materialele de comunicare ale campaniei sunt de părere că a fost foarte bun conţinutul lor, media notelor fiind 8,30. Se poate observa că media cea mai mare o are claritatea mesajului transmis de materialele de informare.

b) Campanii de conştientizare a publicului şi personalului MIRA derulate de Direcţia Generală Anticorupţie

În luna mai 2007, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a relansat Campania de responsabilizare a publicului pentru combaterea actelor de corupţie. DGA a realizat două clipuri video care au fost

4 Caravana anticorupţie s-a desfăşurat în lunile octombrie-noiembrie în 17 oraşe din România, constând în 3 întâlniri publice în fiecare oraş cu scopul dezbaterii efectelor negative ale corupţiei şi găsirii unor instrumente concrete de luptă împotriva corupţiei. În cadrul caravanei pe parcursul rundelor de dezbateri din perioada octombrie, noiembrie desfăşurate în cele 17 judeţe vizitate de campanie, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice şi ai ONG-urilor locale, s-au identificat punctele vulnerabile şi nevoile de masuri care să reducă „oportunităţile” de corupţie în sectoarele justiţie, politie, muncă, finanţe, sănătate şi educaţie.

27

difuzate pe principalele posturi de televiziune de 4.950 de ori şi 2 spoturi radio care au fost difuzate de 6.442 ori. Cele două clipuri video şi cele două spoturi audio se bazează pe cazuri reale de dare şi luare de mită şi transmit mesajul că cetăţenii care apelează la TelVerde beneficiază de consiliere şi pot avea certitudinea rezolvării problemei sesizate.

Specialiştii DGA au organizat 1382 de acţiuni cu caracter preventiv la care au participat 20.811 angajaţi ai MIRA. Dintre acestea, 688 de întâlniri au fost organizate cu 2900 de persoane care deţin funcţii de conducere.

DGA a realizat instruirea pe probleme de integritate a personalului nou angajat în MIRA. Au fost organizate 1333 de instruiri la care au participat 38.269 persoane încadrate în minister după data de 1.01.2006. O consecinţă pozitivă a activităţii DGA a fost aceea că, în perioada de raportare au fost consemnate 108 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit sume de bani în schimbul unor servicii sau au denunţat colegi care au luat mită.

În plus, au fost mediatizate măsurile adoptate pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivel central şi local; au fost organizate întâlniri cu membrii comunităţilor locale (autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale), în vederea promovării mesajelor anticorupţie către cetăţeni; au fost elaborate materiale (poster, pliante, buletine) de informare şi distribuirea lor personalului MIRA şi cetăţenilor; numărul apelurilor la TelVerde a crescut cu 50% faţă de perioada anterioară de raportare.

Au fost organizate seminarii de informare pentru studenţii anului IV din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Au fost recrutaţi 160 de voluntari din mediul universitar (60 de studenţi din cadrul Academiei de Poliţiei „Al. I. Cuza” şi 100 de studenţi din centrele universitare: Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj Napoca şi Sibiu).

c) Centrul Naţional de Voluntariat pentru Integritate (CNVI)

În noiembrie 2007, un nou protocol a fost semnat între Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei - AID şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu scopul de dezvolta activităţile CNVI la nivelul mai multor structuri din cadrul MIRA, şi pentru a rezolva unele probleme apărute în implementarea programului. Noul protocol a adus CNI un nou sediu şi unele facilităţi, ce au asigurat continuitatea Centrului.

În concordanţă cu Planul de Activităţi agreat cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România au fost derulate următoarele acţiuni:

I. Centrul Naţional pentru Integritate a reuşit să stabilească 20 Grupuri Anticorupţie/GAA ( Coaliţii Anticorupţie formate din instituţii şi societate civilă cu rol de consultare, menite să sporească lupta împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească cooperarea dintre instituţiile anticorupţie si societatea civila de la nivel regional şi local) şi care, împreună cu MIRA a organizat deja 20 de întâlniri a acestor GAA în 20 de judeţe din România: Dâmboviţa, Argeş, Brăila, Constanţa, Gorj, Mehedinţi, Tulcea, Vaslui, Hunedoara, Bacău, Călăraşi, Dolj, Ialomiţa, Prahova, Vâlcea, Giurgiu, Caraş-Severin, Neamţ.

Cele 20 de dezbateri, la care au participat un număr semnificativ de instituţii şi reprezentanţi ai societăţii civile6, au fost un rezultat important atât pentru

6 - Prefecţi, subprefecţi – în calitate de co-organizatori locali- Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi instituţii subordonate: consilieri ai Ministrului, inspectori şefi de la

Inspectoratele de Poliţie, Şefi de la Poliţia Economică, reprezentanţi ai Biroului de Paşapoarte, reprezentanţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie, Poliţia de Frontieră, Departamentul de Evidenţă a persoanelor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă etc.

- Ministerul Public: procurori şi procurori şefi de la birourile locale şi regionale

28

continuarea proiectului, cât şi pentru întărirea luptei împotriva corupţiei ( în special, la nivel local şi regional).

Peste 500 de lideri din categoriile menţionate mai sus au luat parte în mod activ la dezbaterile anticorupţie organizate în cadrul CNI. Aceste conferinţe reprezintă un proces important de consultare a tuturor experţilor în lupta împotriva corupţie, cu scopul de a intensifica prevenirea acesteia.

În urma acestor dezbateri, au fost elaborate numeroase propuneri de către reprezentanţi din sistem si din afara acestuia, set de propuneri ce va reprezenta baza Centrului Naţional pentru Integritate pentru un Plan Naţional de propuneri şi pentru Planuri locale şi regionale pentru promovarea integrităţii. Propunerile făcute7

vizează îmbunătăţirea legislaţiei, reforma administraţiei publice locale, cadrul instituţional, măsuri practice şi bune practice pentru prevenirea corupţiei etc.

II. Centrul Naţional de Voluntariat pentru Integritate a început, de asemenea, programul pentru tineri lideri numit „Tineri Lideri cu Integritate în Instituţiile Publice”.

În cadrul programului, AID a organizat, în cooperare cu Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul MIRA, 9 sesiuni de training privind Integritatea, ce au cuprins 270 de studenţi de la: Academia de Poliţie (100), Şcoala de ofiţeri de poliţie din Câmpina (103), Şcoala de jandarmi din Drăgăşani (67). Un modul de training a fost dezvoltat si utilizat în cadrul acestor sesiuni.

În urma acestor sesiuni de training, Centrul Naţional pentru Integritate va selecta un număr de studenţi pentru a participa la Programul de Vizite în Instituţii Publice elaborate de CNI, având scopul de a ajuta pe studenţi, atât pe cei de la MIRA cât şi pe cei de la universităţile de stat (ex. Universitatea din Bucureşti) să se familiarizeze cu arhitectura anticorupţie din România. În a doua etapă, studenţii vor participa la simulări de cazuri privind corupţia.

III. CNI pregăteşte o agendă anticorupţie pentru liceeni, agendă realizată prin consultare cu instituţiile MIRA, instituţiile de învăţământ şi cu partenerii internaţionali.

IV. CNI a publicat în octombrie 2007 un studiu privind percepţia cetăţenilor asupra eficienţei şi a transparenţei instituţiilor publice. Această cercetare a avut un impact major asupra agendei publice, constituind si baza unor propuneri privind reforma administraţiei publice si eficienţa instituţiilor anticorupţie.

V. AID a organizat sesiuni de training şi a lucrat cu studenţi de la Universitatea Bucureşti privind activităţi derulate de CNI, cum ar fi: organizarea campaniilor anticorupţie, realizarea unor schiţe a unor sondaje de opinie, organizarea întâlnirilor Grupurilor Anticorupţie.

d) Campanii derulate de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale

- Ministerul Economiei şi a Finanţelor: directori şi alţi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Finanţe, etc.- Ministerul Educaţiei: universităţi şi licee – profesori şi directori, inspectori– inspectori şefi şi alţi reprezentanţi- Primării: primari, consilieri locali, funcţionari publici- Preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, consilieri judeţeni, experţi- Ministerul Muncii şi al Solidarităţii Sociale: Agenţia Forţelor de Muncă- Reprezentanţi ONG-uri locale şi regionale - Reprezentanţi Mass media: televiziuni, radiouri, ziare, agenţii de presă- Ministerul Mediului: Agenţia de Mediu- Reprezentanţi ai Bisericii- Alte instituţii: Birouri de avocatură

7 Câteva propuneri au fost deja formulate de AID şi incluse în Planul Naţional de Acţiune al Guvernului referitor la lupta împotriva corupţiei (ex: crearea unei strategii de relaţionare între DNA şi mass media şi societatea civilă)

29

În perioada de referinţă, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) a derulat următoarele acţiuni privind transparenţa în administraţia publică:

Campania audio „Transparenţa în administraţia publică”, derulată în luna decembrie 2007, cu sloganul „Ştii ce se întâmplă cu taxele şi impozitele tale. Informează-te şi implică-te!”

Elaborarea şi difuzarea Manualului transparenţei în administraţia publică – 10.000 exemplare,

Seminarii de instruire la nivel central şi local, destinate funcţionarilor publici responsabili cu legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică,

Organizarea unor dezbateri cu ONG-urile privind modificarea legii nr. 544/2001 şi a legii nr. 52/2003

4.2. Reducerea oportunităţilor de corupţie - creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică centrală şi locală

În vederea reducerii riscurilor la corupţie, în data de 9 mai 2007 Guvernul a aprobat, la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului, un memorandum semnat de MIRA, MEF şi MJ.

Memorandumul viza stabilirea unui plan de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea unor servicii publice: serviciile de paşapoarte, serviciile de permise de conducere, activităţi ale vămii şi politiei de frontiera, servicii referitoare la registrul auto, registrul comerţului şi finanţe, cazierul judiciar, servicii referitoare la evidenţa populaţiei.

Memorandumul şi-a propus rezolvarea problemei timpilor mari de aşteptare pentru depunerea documentelor; a duratei mari a rezolvării cererilor şi care diferea de la un judeţ la altul; a spaţiilor nepotrivite folosite pentru relaţia cu publicul; a numărului mare de instituţii ce trebuie vizitate pentru rezolvarea unei solicitări, ceea ce presupune costuri administrative suplimentare pentru solicitanţi; a programului şi procedurilor de lucru, care sunt gândite în primul rând pentru funcţionari şi apoi pentru cetăţeni.

În prezent, în urma masurilor adoptate de instituţiile responsabile, serviciile publice nominalizate in Memorandum eliberează documentele, după cum urmează:

Paşapoarte în regim de urgenţă - în 2 ore Paşapoartele în regim normal - în cel mult 7 zile; Eliberarea cazierelor fiscale - pe loc; Certificatele constatatoare pentru societati comerciale- pe loc; Apostilarea documentelor – 2 ore; Permisele de conducere – in 2 ore ( in Bucuresti in 24 de ore) ; Certificatele de înmatriculare- 2 ore (in Bucuresti in 24 de ore) ; Cazierele judiciare – pe loc. Eliberarea pe loc este valabila pentru cei nascuti in judetul

in care au domiciliul si fara antecedente penale.

Decizia privind eliberarea rapida a documentelor a fost completata si cu alte masuri pentru imbunatatirea activitatii acestor servicii:

asigurarea unui sistem unitar de panotaj in toate serviciile publice, prin care cetăţenii sunt informaţi asupra procedurilor de lucru si a angajamentelor asumate de serviciile publice;

gruparea intr-o singura locatie a ghiseelor la care un cetatean trebuie sa ajunga pentru a intra in posesia unui document ;

reamenajarea spatiilor de lucru cu publicul ; marirea numarului de ghisee si extinderea orarului de lucru cu publicul.

Pentru obţinerea cazierul fiscal, în vederea eliberării pe loc, a fost extinsă perioada de valabilitate a acestuia şi reaşezate taxele care erau necesar să fie achitate. Astfel, prin modificarea O.G. nr.

30

75/2001 in 29.08.07, cazierului fiscal i s-a mărit valabilitatea de la 15 zile la 30 de zile, eliminandu-se si taxa de urgenţă de 100 RON care era percepută pentru eliberarea acestor caziere, având în vedere că în toată ţara cazierul se eliberează pe loc. Pentru obtinerea cazierului s-a fixat o taxă unică de 20 RON.

Administraţia fiscală a adus imbunătăţiri semnificative procedurilor prin creşterea informatizării acestora. În consecinţă, legătura directă, fizică cu contribuabilii este tot mai redusă. Procesul de debirocratizare reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Agenţiei Naţionale de Adminstrare Fiscală (ANAF).

Astfel, a fost introdus sistemul de depunere online a declaraţiilor fiscale şi metoda plăţii în contul unic, implementarea plăţii on-line a unor categorii de impozite si taxe urmând a avea loc în al doilea semestru din 2008.

Începând cu aprilie 2007, ANAF a introdus posibilitatea declarării online a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor pe site-ul propriu al agenţie i, iniţial pentru contribuabilii din Municipiul Bucureşti şi judetul Ilfov.

În luna septembrie 2007 posibilitatea depunerii on-line a declaraţiilor fiscale a fost extinsă la încă 10 judeţe (Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Cluj, Iaşi, Olt, Sibiu, Timiş şi Vâlcea). Depunerea on-line a declaraţiilor fiscale este posibilă începând cu luna februarie 2008 şi în alte 10 judeţe (Alba, Botoşani, Buzău, Covasna, Giurgiu, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea), urmând ca, până la data de 31 martie a.c., această metodă să fie extinsă la nivelul întregii ţări.

Alte măsuri adoptate pentru modernizarea activitaţii de administrare fiscala: Dezvoltarea accesului multiplu la asistenţa fiscală, prin alte căi decât cele tradiţionale (la

ghişeu sau prin poştă), respectiv prin e-mail şi prin telefon (dezvoltarea Centrului de asistenţă prin telefon din Bucureşti şi iniţierea înfiinţării de call-center-uri şi în teritoriu);

Accesul gratuit, la informaţiile privind legislaţia fiscală, formularistică, programe etc. pe portalul ANAF (anaf.mfinante.ro)

Elaborarea Ghidului inspecţiei fiscale, ca un instrument de lucru zilnic pentru inspectorii fiscali, dar şi ca un document de referinţă, ce oferă inspectorilor fiscali informaţii referitoare la tehnicile, procedurile şi metodele de realizare a inspecţiei fiscale. Ghidul a fost distribuit personalului ce efectuează inspecţii fiscale;

Întocmirea metodologiei şi procedurilor privind activitatea de inspecţie fiscală, precum şi actualizarea celor existente, care să asigure un comportament unitar: metodologia de control la comercianţii şi distribuitorii en gros de produse supuse accizelor (băuturi alcoolice şi/sau produse din tutun); metodologia de control la agenţii economici care desfăşoară activitatea prin magazine duty-free; metodologia pentru controlul inopinat la antrepozitele fiscale de fabricare a produselor din tutun; etc).

Înfiinţarea, la nivelul ANAF, a Inspecţiei Generale, direcţie în cadrul căreia funcţionează două servicii specializate în verificarea sesizărilor primite de la contribuabili referitoare la eventuale acte de corupţie a funcţionarilor publici din sistem.

În scopul reducerii contactului direct contribuabil-funcţionar vamal, au fost adoptate următoarele măsuri:

A fost îmbunătăţit accesul operatorilor economici la componentele Sistemului Informatic Integrat Vamal prin conexiuni Internet şi astfel a crescut numărul de autorizaţii de acces la componentele Sistemului Informatic Integrat Vamal prin Internet eliberate operatorilor economici (130 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Sistemul de Procesare Automată a Declaraţiilor Vamale – CDPS, 524 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Noul Sistem Computerizat de Tranzit – NCTS-RO, 270 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Sistemul de Control al Exporturilor - ECS - RO)

A fost asigurată, pentru operatorii economici, facilitatea obţinerii autorizaţiilor de vămuire la domiciliu prin intermediul aplicaţiei de management a autorizaţiilor şi întărirea controlului

31

exporturilor prin Sistemul de Control al Exporturilor ECS – RO. Începând cu 1 iulie 2007, au fost eliberate 106 autorizaţii de vămuire la domiciliu.

A fost întărit controlul privind colectarea accizelor la intern prin îmbunătăţirea aplicaţiei informatice de gestionare şi urmărire a derulării mişcărilor de produse accizate sub acoperirea Documentului Administrativ de Însoţire – DAI. 29.174 operaţiuni privind mişcările produselor accizate sub acoperirea Documentului Administrativ de Însoţire - DAI au fost depuse informatic din 1 septembrie 2007, dată la care a intrat în operare aplicaţia informatică şi până în prezent.

Măsurile promovate în domeniul financiar fiscal au fost însoţite de alte iniţiative în scopul transparentizării mediului de afaceri, lansate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MÎMMCTPL), al cărui mandat este să asigure în mod transparent şi constant dialogul cu mediul de afaceri şi societatea civilă, atât la nivel central cât şi la nivel local:

a fost operaţionalizat Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi a profesiilor liberale în context european în perioada 2008-2009, în coordonarea ministrului pentru IMM, comerţ, turism şi profesii liberale,.

în a doua parte a anului 2007, a fost constituită Unitatea Centrală de Coordonare8 (UCC) a procesului de reducere a barierelor administrative, pe baza analizei acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în scopul identificării, măsurării şi diminuării costurilor administrative impuse de reglementări cu impact asupra derulării afacerilor şi profesiilor liberale (în concordanţă cu metodologiile şi practicile internaţionale, îndeosebi instrumentul Standard Cost Model, propus de ţări membre ale Uniunii Europene). UCC a început derularea, cu sprijinul Guvernului Olandei – Programul MATRA, a unui proiect pilot pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul a trei ministere: MEF, MMFES şi MSP.

Având în vedere necesitatea creşterii gradului de responsabilitate al administraţiei publice cu privire la respectarea termenelor de eliberare a autorizaţiilor, cât şi promovarea calităţii serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative, a fost elaborat un proiect pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.

Acest proiect a avut ca model proceduri similare din alte state europene, ca Italia şi Spania, precum şi Recomandarea CE nr. 97/344 din 22 aprilie 1997 pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi simplificarea procedurilor pentru noile afaceri. Procedura aprobării tacite este considerată o „bună practică” în relaţia dintre administraţia publică şi mediul de afaceri.

într-o primă etapă a fost întocmit un inventar al autorizaţiilor/avizelor/permiselor eliberate la nivel central necesare dezvoltării unei afaceri.

În ceea ce priveşte reglementările cu privire la achiziţii publice, a continuat procesul de reformă lansat încă din anul 2005, fiind promovate măsuri de creştere a transparenţei şi a eticii în sistemul achiziţiilor publice:

În cadrul proiectului PHARE „Întărirea capacităţii administrative şi manageriale pentru o implementare eficientă a legislaţiei privind achiziţiile publice”, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a elaborat Codul de conduită etică privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune.

Codul de conduită a fost distribuit într-un număr de 900 de exemplare pe suport de hârtie către Consiliile Judeţene, Ministere, Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, Primăriile de sector din Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti şi într-un număr de 1000 de exemplare pe suport electronic.

În vederea asigurării respectării principiului transparenţei în procesul de atribuire a contractelor de achiziţii publice, au fost aduse la cunoştinţa tuturor celor interesaţi informaţii referitoare la aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor, prin publicarea în

8 Această entitate este formată din reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, Comisiei Naţionale de Prognoză, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Direcţiei Generale Mediu de Afaceri şi Profesii Liberale din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

32

mod obligatoriu a anunţurilor de intenţie, participare şi atribuire precum şi a invitaţiilor de participare la procedura de cerere de oferte în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (S.E.A.P.), disponibile pe un site internet unic. Prin urmare, în cazul oricărei proceduri de atribuire cu o valoare estimată mai mare de 10000 de Euro, anunţurile anterioare vor fi publicate în S.E.A.P. Accesarea informaţiilor din S.E.A.P. se face în mod gratuit, la adresa www.e-licitatie.ro.

în vederea creşterii transparenţei în activităţile desfăşurate de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a fost introdusă obligaţia de a publica, pe internet, deciziile sale motivate, în termen de 10 zile de la data la care acestea rămân definitive şi irevocabile. În cursul anului 2007, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP)

a verificat, în cadrul controlului ex–ante, la nivel central şi teritorial, un număr de 3754 de proceduri de atribuire, în cadrul cărora au fost emise un număr de 1322 de note intermediare conţinând referiri la încălcări ale legislaţiei în vigoare şi un număr de 61 de avize consultative, care corespund acelor situaţii în care autorităţile contractante nu au remediat problemele semnalate în cadrul notelor intermediare.

În cursul anului 2007, ANRMAP a procedat la controlul a 1029 de proceduri de atribuire şi încheierea unui număr de 187 de note de control, în cadrul verificărilor ex-post.

Au fost emise un număr de 36 de procese verbale de constatare şi sancţionarea contravenţiilor, totalizând amenzi aplicate în valoare de 393.500 RON şi 17 avertismente.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a promovat o serie de măsuri în vederea simplificării procedurilor şi a îmbunătăţirii relaţiei dintre furnizorii şi beneficiarii serviciilor publice: revizuirea legislaţiei privind emiterea autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor; promovarea unui cod de procedură administrativă; instituirea unui sistem electronic pentru evidenţa petiţiilor şi audienţelor.

În luna decembrie 2007, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) a declanşat activităţile de examinare şi evaluare a procedurilor administrative şi a formalităţilor necesare pentru eliberarea de către autorităţile publice locale a autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor. Instituţiile responsabile şi calendarul activităţilor au fost aprobate la 17 noiembrie 2007, prin Memorandum al Guvernului9. În data de 26 ianuarie 2008 a început procesul de scanare a legislaţiei naţionale şi a actelor normative adoptate la nivel local, în vederea identificării procedurilor şi formalităţilor necesare pentru eliberarea autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor.

Procesul de scanare a legislaţiei naţionale este coordonat de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).

Procesul de scanare a actelor normative adoptate de către autorităţile publice locale este coordonat de MIRA. Sunt implicate 41 de consilii judeţene, 41 de primării din municipiile reşedinţă de judeţ şi Primăria municipiului Bucureşti, 27 de primării de oraşe şi 20 de primării de comune.

A fost elaborat proiectul Codului de procedură administrativă. În prezent, se află în procedură de consultare cu reprezentanţi ai practicienilor, ai mediului academic, ai judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În a doua etapă vor fi consultate structurile asociative ale autorităţilor publice locale şi organizaţiile reprezentative ale societăţii civile. Tezele prealabile ale Codului de procedură administrativă10 au fost definitivate şi se află în procedură de avizare.

Începând cu luna iulie 2007, MIRA a pus în funcţiune Aplicaţia Informatică pentru evidenţa petiţiilor şi audienţelor, implementată de către structurile centrale ale MIRA şi de către instituţiile din subordinea acestuia, precum şi în cele 42 de Instituţii ale Prefectului. Aplicaţia asigură un sistem unitar de înregistrare a petiţiilor şi a modalităţilor de soluţionare a acestora.

9 Acţiunile sunt corelate cu cele întreprinse pentru transpunerea şi implementarea Directivei 2006/ 123/ CE privind serviciile pe piaţa internă.10 Tezele prealabile ale Codului de procedură administrativă constituie lista de control pentru examinarea şi evaluarea procedurilor de autorizare, licenţiere şi avizare.

33

Permite lucrul la distanţă şi accesul utilizatorilor la informaţii pe nivele de acces. Sistemul de gestionare a bazelor de date permite identificarea problemelor cel mai frecvent sesizate de către cetăţeni, făcând posibilă intervenţia operativă a conducerilor structurilor ministerului pentru soluţionarea acestora.

De asemenea, pentru creşterea transparenţei administraţiei publice locale – liberul acces la informaţii de interes public, în perioada septembrie – decembrie 2007, Instituţiile Prefectului au verificat respectarea procedurii reglementată prin Legea nr. 52/ 2003 privind transparenţa decizională.

Conform acestei legi toate proiectele de acte normative trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de a fi adoptate.

În urma controlului efectuat, au fost sancţionaţi 21 de funcţionari publici din primării, pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la transparenţa decizională.

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) – instituţia care efectuează în numele Guvernului funcţia de supraveghere generală cu scopul de a crea premisele necesare pentru creşterea eficienţei, transparenţei şi competitivităţii administraţiei publice centrale şi locale – a transmis, în urma controalelor efectuate în 11 cazuri, actele de control Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât existau indicii cu privire la săvârşirea unor fapte penale.

Pentru a asigura un efect durabil pe termen lung a eforturilor de prevenire a faptelor de corupţie, atât recrutarea funcţionarilor publici, cât şi formarea profesională continuă, mai ales a funcţionarilor publici de rang înalt sau cu funcţii de conducere, a urmărit însuşirea normelor privind integritatea şi transparenţa în administraţia publică:

Institutul Naţional de Administraţie a organizat 22 de programe la care au participat 427 de înalţi funcţionari publici şi funcţionari publici de conducere.

Centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală au organizat 82 de programe la care au participat 2263 funcţionari publici.

Programele de formare au tratat următoarele teme: achiziţiile publice, controlul financiar şi fiscal, mecanisme transparente de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor publice; reglementări privind conduita funcţionarilor publici şi conflictul de interese; transparenţa decizională şi accesul la informaţiile de interes public; controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), prin intermediul procedurilor de avizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, a impus autorităţilor şi instituţiilor publice introducerea în bibliografia de concurs a actelor normative care reglementează Statutul funcţionarilor publici, Codul de conduită al funcţionarilor publici şi regimul incompatibilităţilor pentru funcţia publică.

În perioada de referinţă, a fost demarată elaborarea unei Strategii naţionale anticorupţie care să vizeze cele mai vulnerabile sectoare şi administraţia publică locală. Pentru elaborarea acesteia, s-au întreprins următoarele măsuri:

Operaţionalizarea, în luna octombrie 2007, a grupului de lucru interministerial39; La data de 6.02.2008 s-a finalizat proiectul Strategiei naţionale privind prevenirea şi

combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală (2008-2010) şi proiectul Planului de acţiuni aferent acesteia. Documentele au fost supuse dezbaterii publice prin publicare pe site-ul MIRA;

39 În cadrul procesului de elaborare au contribuit următoarele instituţii şi autorităţi: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, Institutul Naţional de Administraţie, Direcţia Generală Medicală), Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Naţională Anticorupţie, Autoritatea Naţională Vamală, Garda Financiară, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România.

34

La data de 13.02.2008, proiectele au fost dezbătute în cadrul reuniunii miniştrilor şi a conducătorilor instituţiilor publice centrale, vizate de strategie. La reuniune au participat reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale;

La data de 4 martie 2008, proiectele au fost dezbătute în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile.

Proiectul strategiei a fost revizuit în urma procesului de consultare publică, în prezent fiind în curs de definitivare.

Eforturile MIRA de combatere a corupţiei sunt sprijinite şi de o serie de proiecte cu finanţare europeană, implementate la nivelul DGA, ANFP şi UCRAP, în vederea dezvoltării capacităţii instituţionale:

Proiectul nr. RO2004/016-772.03.04/A.4 (RO04-IB-JH-07) „Măsuri anticorupţie pentru Poliţia de Frontieră şi Vamă”

Proiectul nr. RO-2005/017-553.05.01 „Dezvoltarea Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor”

Proiectul PHARE 2006/018-147/01.05.01 –“Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publică”,

Proiectul TF 2007/19343.01.10 (RO/2007-IB/JH/04/TL) „Alinierea capacităţilor anticorupţie ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative la standardele Statelor Membre ale Uniunii Europene”

Proiectul PHARE RO/06/IB/JH/05 „Continuing the Fight Against Corruption in Public Administration”

Proiectul PHARE 2005/017-553.01.02 „Transparenţă şi participare în administraţia publică”

4.3. Respectarea normelor de conduită şi etică profesională

Începând cu august 2004, ANFP centralizează toate datele cu privire la încălcarea codului de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţilor publice de la nivel central şi local. Toate rapoartele sunt publicate pe site-ul ANFP.

În perioada de referinţă, din rapoartele transmise ANFP de către autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, a rezultat următoarele:

s-au înregistrat un număr total de 275 sesizări adresate comisiei de disciplină, din care 69 împotriva funcţionarilor publici cu functii de conducere şi 206 împotriva funcţionarilor publici cu functii de execuţie. Dintre acestea în 240 de cazuri s-au aplicat sancţiuni disciplinare, 14 sancţiuni fiind aplicate unor funcţionari publici de conducere, iar 226 funcţionarilor publici de execuţie.

273 de sesizări au vizat încălcarea prevederilor Codului de conduită, iar 2 au vizat incompatibilităţi şi conflicte de interese.

S-au aplicat următoarele sancţiuni: mustrarea scrisă – 63, diminuarea drepturilor salariale – 52, destituirea din funcţia publică – 12, retrogradarea în treaptă sau funcţie – 8 şi suspendarea dreptului la avansare – 5.

Au fost identificate următoarele cauze ale încălcării normelor de conduită: în cazul categoriei funcţionarilor publici de conducere: lipsa de profesionalism în relaţia

cu subalternii, neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, lipsa de obiectivitate în evaluare, atingere adusă imaginii instituţiei, comportament neprofesionist.

în cazul categoriei funcţionarilor publici de execuţie: comportament neprofesionist, nerespectarea termenelor de soluţionare a lucrărilor repartizate, nerespectarea programului normal de lucru, neglijenţă în efectuarea lucrărilor, absenţe nemotivate.

35

În ceea ce priveşte personalul din structurile de ordine publică de la nivelul Ministerului de Interne, au fost aplicate 3216 sancţiuni disciplinare ca urmare a încălcării normelor de conduită (inclusiv cele privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor).

mustrări (1574), avertismente (695), amânări privind promovarea în funcţie sau în grad profesional/militar (179), degradări în funcţie (27), consemnări în unitate (314 cadre militare), destituiri/treceri în rezervă/ desfaceri contracte de muncă (18) şi măsuri pecuniare (409).

La nivelul administraţiei financiare, în perioada ianuarie 2007 – februarie 2008, comisiile de disciplină organizate la nivelul aparatului central al ANAF, la nivelul organelor fiscale teritoriale, al Gărzii Financiare şi al ANV au fost sesizate cu 485 de cazuri, având ca obiect sesizări formulate de către Direcţia Generală de Audit şi Public Intern – ANAF; Inspecţia Generală - ANAF; conducerea organelor teritoriale, precum şi de alte persoane cărora legea le confera acest drept.

Sesizările au fost formulate pentru încălcări ale eticii profesionale, a regulilor privind incompatibilităţile si conflictele de interese, ale prevederilor specifice domeniului financiar-fiscal.

În perioada 1 iunie 2007- februarie 2008, Comisia de disciplină a propus aplicarea măsurilor de sancţionare într-un numar de 134 dosare, propuneri care au stat la baza aplicarii sancţiunilor disciplinare.

Restul dosarelor au fost fie clasate potrivit prevederilor legale, fie cercetarea administrativă a fost suspendată ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală, fie se află încă pe rol, având în vedere recenta dată la care au fost depuse.

4.4. Combaterea corupţiei prin mijloace penale

Notă – secţiunea prezintă rezultatele Direcţiei Generale Anticorupţie şi a parchetelor locale, rezultatele DNA, inclusiv cele cu privire la personalul administraţiei locale şi serviciilor locale deconcentrate, fiind incluse la Condiţionalitatea nr. 3. Reaminitm faptul că DNA are competenţă în funcţie de calitatea persoanei (inclusiv funcţionari ai administraţiei locale, aleşi locali, poliţişti, vameşi, personal de conducere companii de stat etc) sau de valoarea prejudiciului.

a) Direcţia Generală Anticorupţie (MIRA)

În perioada de raportare, s-au efectuat investigaţii şi au fost înaintate la parchet 779 lucrări penale (în baza unor plângeri, petiţii, denunţuri sau sesizări din oficiu) (189 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 590 la alte structuri de Parchet), 595 dintre acestea fiind din sesizare proprie (133 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 462 la alte structuri de Parchet).

Structurile de parchet au emis rechizitorii în 96 dosare (25 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 71 la alte structuri de Parchet). Au fost dispuse, totodată, măsuri administrative în 57 dosare, iar în 317 dosare s-au dat alte soluţii.

Cu ocazia activităţilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetări cu privire la 1.556 persoane, dintre care 935 cadre ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Din cele 396 persoane învinuite, 202 provin din cadrul ministerului, 46 având funcţii de conducere şi 156 funcţii de execuţie.

Pentru derularea corespunzătoare a cercetărilor, unităţile de parchet competente au dispus 937 delegări către DGA (813 pentru fapte de corupţie) în vederea efectuării de acte de cercetare penală, din care 337 de către DNA şi 600 de la alte structuri de parchet ale Ministerului Public.

DGA a primit 931 petiţii, din care au fost soluţionate 889:

36

270 au fost înaintate la unităţile de parchet competente ; 619 petiţii au fost soluţionate prin înaintarea la alte instituţii ale MIRA, întrucât au

avut în vedere abateri disciplinare;

Datele furnizate prin petiţii au condus la iniţierea a 52 de dosare penale sau la completarea datelor cuprinse în aceste dosare.

Cadrele DGA au primit în audienţă şi au acordat consultanţă pentru 804 persoane.

DGA a primit 4826 apeluri la linia gratuită Tel Verde. Acestea au fost soluţionate astfel: 81 de apeluri au fost înaintate la unităţile de parchet competente; 4745 de apeluri au fost înaintate la alte structuri MIRA, întrucât au avut în vedere

abateri disciplinare ale personalului ministerului; au fost realizate 2 acţiuni de prindere în flagrant.

Din totalul de apeluri primite, 29 au condus la înregistrarea de dosare penale.

b) Ministerul Public – parchete locale

În perioada de referinţă, Ministerul Public a adoptat o serie de măsuri în vederea eficientizării activităţii de combatere a corupţiei:

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a dispus prin Ordinul nr. 5254/C/2007 desemnarea de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi de către procurorii şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale a procurorilor ce vor instrumenta dosarele de corupţie la nivelul acestor unităţi de parchet. Aceşti procurori au fost desemnaţi prin ordin până la data de 17 decembrie 2007. Magistraţii desemnaţi vor participa în perioada următoare la sesiunile de schimb de experienţă, la nivel regional şi central, cu procurorii din cadrul DNA. Prin Ordinul nr. 14/17.01.2008 al Procurorului General al PÎCCJ au fost desemnaţi

procurorii din cadrul DNA şi poliţiştii specializaţi din cadrul DGA, care vor constitui grupul de lucru în vederea elaborării manualelor de bune practici privind investigarea infracţiunilor de corupţie, destinate exclusiv procurorilor care investighează cazuri de corupţie.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2007 rezultatele în combaterea corupţiei, infracţiuni de competenţa unităţilor de parchet din teritoriu, se prezintă astfel:

Astfel, în semestrul II/2007 au fost soluţionate prin rechizitoriu 67 cauze privind infracţiunile prevăzute de art. 254 (luare de mită), art. 255 (dare de mită), art. 256 (primire de foloase necuvenite), art. 257 (trafic de influenţă) şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, definite generic ca reprezentând „mica corupţie”. Aceste cauze au fost soluţionate de parchetele de pe lângă curţile de apel şi unităţile de parchet arondate acestora.

În cele 67 cauze soluţionate au fost trimişi în judecată 99 de inculpaţi. În aceeaşi perioadă au fost pronunţate în cauzele privind „mica corupţie” aflate pe rolul

instanţelor de judecată, 54 de hotărâri de condamnare, din care: 15 hotărâri definitive şi 39 nedefinitive.

4.5 Protecţia intereselor financiare ale UE în România

Departamentul pentru Lupta Antifraudă, creat la nivel guvernamental, responsabil pentru coordonarea tuturor măsurilor administrative, legislative şi instituţionale necesare pentru protejarea intereselor financiare ale UE în România. Departamentul este punctul de contact al OLAF în România.

37

DLAF controlează modul de cheltuire a banilor europeni, având calitatea de organ de constatare în privinţa infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, calitate ce permite consilierilor DLAF să ia măsuri pentru conservarea probelor prin ridicarea de înscrisuri, reţinerea corpurilor delicte şi încheierea de procese-verbale de constatare.

În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a avut în lucru 105 cazuri12 privind obţinerea, derularea sau utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenţă ale Uniunii Europene, 70 de cazuri fiind deschise în perioada de referinţă. Dintre acestea, 68 de cazuri au fost finalizate şi 37 sunt în lucru:

în 43 cazuri s-au constatat posibile fraude. Dintre acestea, un număr de 33 cazuri cu indicii de fraudă au fost înaintate Direcţiei Naţionale Anticorupţie în baza Protocolului de Colaborare încheiat între cele două instituţii (în perioada de referinţă au mai fost transmise la DNA 2 cazuri: un caz închis în luna anterioară perioadei de referinţă a raportării; un caz în care aspectele nu s-au confirmat, dar care a reprezentat corp comun, având acelaşi beneficiar, cu alte două cazuri incluse în cele 33 înaintate DNA), iar 10 cazuri au fost transmise altor parchete competente material;

în 11 cazuri au fost identificate nereguli, 5 dintre cazuri fiind transmise la DNA, această instituţie reprezentând sursa sesizării;

în 14 cazuri aspectele semnalate nu s-au confirmat, 2 cazuri fiind transmise la DNA, această instituţie reprezentând sursa sesizării.

În perioada de referinţă, DLAF a beneficiat de suport operaţional din partea: Gărzii Financiare (în 6 cazuri dintre cele 105 aflate în lucru), Inspectoratului de Stat în Construcţii (în 18 cazuri), Inspectoratului General al Poliţiei din România (în 17 cazuri).

DLAF şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) desfăşoară împreună acţiuni de control cu privire la un proiect finanţat prin împrumuturi acordat de Banca Europeană de Investiţii. Totodată, în perioada menţionată DLAF a solicitat OLAF asistenţă tehnică în desfăşurarea unui control cu privire la un caz ISPA.

DLAF a centralizat şi transmis către OLAF, în perioada 01.06.2007 – 29.02.2008, un număr de 489 rapoarte13 privind nereguli şi fraude ce ar putea afecta interesele financiare ale Comunităţilor Europene. Rapoartele de nereguli primite sunt aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD şi vizează trimestrele II, III şi IV ale anului 2007.

În anul 2007, în baza Programului Suplimentar de Training, DLAF a organizat 13 seminarii şi un schimb de experienţă, la care au participat aproximativ 350 de reprezentanţi din instituţii naţionale cu competenţe în domeniul PIF. Seminariile au avut loc atât în Bucureşti, cât mai ales în marile centre regionale (Iaşi, Timişoara, Cluj, Sibiu), grupul ţintă fiind concentrat în special pe reprezentanţii de la nivel regional

În septembrie 2007 a intrat în vigoare Acordul Cadru de Parteneriat semnat între Comisia Europeană şi DLAF, încheiat în baza Programului „Prevenirea şi Lupta împotriva Criminalităţii”. Acordul permite DLAF obţinerea finanţării pentru organizarea de seminarii, conferinţe şi schimburi de experienţă în domeniul prevenirii şi combaterii fraudei şi corupţiei ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

În data de 21 noiembrie 2007 a fost semnat, în baza Programului Comisiei Europene HERCULE II, Acordul de Finanţare a proiectului „Cross-Border Cooperation in the Area of the Fight against Fraud”. Acţiunea care va avea loc în cadrul acestui proiect este un seminar cu tema „Cross-border

12 PHARE - 50 cazuri; ISPA - 8 cazuri; SAPARD - 34 cazuri; Leonardo da Vinci - 9 cazuri, fonduri BEI -3 cazuri, fonduri Iniţiativa CIVITAS - 1 caz.13 PHARE - 140 cazuri; ISPA - 121 cazuri; SAPARD - 228 cazuri.

38

cooperation and exchange of information in fighting fraud affecting EU’s financial interests”, ce va fi organizat de DLAF în Bucureşti, în perioada 10 – 12 martie 2008. Evenimentul va reuni specialişti din statele membre (România, Ungaria, Bulgaria) şi celelalte state vecine (Serbia, Moldova, Ucraina), precum şi experţi OLAF.

În calitate de instituţie responsabilă cu asigurarea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, DLAF a demarat în luna iunie 2007 procedurile şi a iniţiat proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare încheiat între Comunitatea Europeană şi Statele Membre, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei şi a altor activităţi ilegale ce afectează interesele lor financiare, semnat la data de 26 octombrie 2004. Legea a fost promulgată prin Decretul Preşedintelui României nr. 294 din 19 februarie 2008, devenind Legea nr. 18/2008 pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană şi Statele sale Membre, pe de o parte şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei şi a oricărei alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004 şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din data de 3 martie 2008.

În ceea ce priveşte eficienţa activităţii derulate până în prezent, Raportul de activitate al DLAF 40, lansat în data de 18 februarie 2008, prezintă următoarele:

Pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător, DLAF a sesizat Agenţiile de Implementare în 65 de cazuri. Urmare a controalelor DLAF, au fost recuperate pe cale administrativă debite în cuantum de aproximativ 2.600.000 Euro, din care peste 700.000 Euro în anul 2007.

În cauzele penale constituite în baza controalelor DLAF, organele judiciare au dispus luarea de măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 2.420.000 Euro, din care în anul 2007 aproximativ 1.000.000 Euro.

ANEXA nr. 1

40 www.antifrauda.gov.ro

39

A. PROIECTUL NOULUI COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

I. Context şi concepţie:

Elaborarea noului Cod de Procedură Penală constituie o componentă esenţială a programului legislativ al Ministerului Justiţiei, program care îşi propune îndeplinirea a câteva obiective esenţiale:

Identificarea celor mai bune soluţii de natură a îmbunătăţi cadrul normativ actual; Asigurarea unei aplicări eficiente, unitare şi coerente a legii.

Intenţia nu este ca noul Cod de Procedură Penală să conţină soluţii originale cu orice preţ, în comparaţie cu soluţiile de drept existente care s-au dovedit a fi viabile în practică, ci să modifice corespunzător toate acele soluţii care au devenit desuete sau care au evidenţiat o serie de anomalii în practică şi să introducă noi soluţii, moderne şi eficiente, bazate pe studii de drept comparat şi pe un amplu proces de consultare cu experţi internaţionali.

Codul de procedură penală îşi va păstra caracterul predominant continental european, dar, aşa cum este tendinţa în prezent pentru majoritatea altor proceduri penale moderne, el va presupune multe elemente care îşi au originea în procedura anglo-saxonă, respectiv cea de tip adversial. Combinarea elementelor din cele două mari sisteme de procedură penală existente în lume este o formă de convergenţă a celor mai bune soluţii comparate: această abordare o întâlnim în prezent în numeroase ţări europene (Franţa, Italia, Germania).

II. Respectarea standardelor internaţionale în materie procesual penală:

Noul CPP respectă cele mai exigente standarde internaţionale în domeniul procedurii penale: standardele CEDO; reglementările din sfera pilonului III al Uniunii Europene, pentru crearea unui spaţiu de libertate,

securitate şi justiţie.

III. Probleme actuale şi soluţii propuse:

Probleme cronice ale sistemului judiciarpenal român actual:

Obiectivele noului Cod de Procedură Penală:

supraîncărcarea parchetelor şi instanţelor

durata excesivă a procedurilor

deschiderea unor proceduri abuzive

tergiversarea nejustificată

nefinalizarea dosarelor din motive procedurale.

Crearea unui cadru legislativ în care procesul penal să fie mai rapid şi mai eficient, prin urmare, în mod semnificativ mai puţin costisitor; Protecţia unitară a drepturilor omului şi a libertăţilor garantate de Constituţie şi de actelenormative internaţionale; Armonizarea soluţiilor derivate din CPP cu prevederile legilor speciale cu dispoziţii procesual penale; Armonizarea conceptuală cu prevederile nouluiCod penal, atenţie deosebită fiind acordată noii definiţii a faptei care constituie infracţiune; Reglementarea adecvată a obligaţiilor internaţionale asumate de ţara noastră privindactele normative din domeniul dreptului procesual penal; Stabilirea unui echilibru corespunzător între cerinţele pentru o procedură penală eficientă,

40

protejarea drepturilor procedurale elementare,dar şi a celor fundamentale ale omului pentru participanţii la procesul penal şi respectarea unitară a principiilor care privesc desfăşurareaechitabilă a procesului penal.

IV. Partea Generală a Codului de Procedură Penală – soluţii fundamentale:

A. Competenţa:Tribunalele – competenţă generală (vor judeca în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date

în mod expres în competenţa altor instanţe); Judecătoriile – competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă; Curţile de apel - vor judeca toate apelurile; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

B. Fazele procesului penal:

1. Faza urmăririi penale:a. Urmărirea penală va fi concepută ca având două faze:

faza de investigare a faptei: persoana vizată = suspect începe prin sesizarea organelor judiciare competente (poliţia judiciară sau procurorul); se încheie prin inculparea unei persoane determinate, care se va realiza printr-un act formal.

faza de investigare a persoanei: persoana vizată = inculpat începe prin decizia de inculpare a unei persoane (inculpat), care se realizează prin punerea în

mişcare a acţiunii penale.b. Procedura de cameră preliminară - procedură preliminară de verificare a legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive (întâlnită în numeroase sisteme europene – Italia, Franţa, Serbia, precum şi în Statutul Curţii Penale Internaţionale).c. Principiul oportunităţii exerciţiului acţiunii penale - în cazurile şi condiţiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunţa la exerciţiul acţiunii penale atunci când, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în urmărirea acuzatului => Rezultat concret urmărit: decongestionarea instanţelor de judecată.

Instituţia medierii penale: reglementată ca o consecinţă a recunoaşterii legale a renunţării la exerciţiul acţiunii penale pe considerente de oportunitate.d. Noutate – regândirea categoriilor soluţiilor de neurmărire (în special, reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date în competenţa procurorului, respectiv a renunţării la urmărire, cu sau fără aplicarea unor sancţiuni).

2. Faza judecăţii:a. Va avea preponderent caracter adversarial.b. În principiu, toate probele vor fi administrate nemijlocit în faţa judecătorului - probele de la

urmărirea penală nu vor servi la condamnarea/achitarea persoanei, ci doar la justificarea trimiterii în judecată.c. Diminuarea rolului activ al instanţei şi sporirea rolului părţilor - de aceea, administrarea de probe

se face la cererea acestora, şi nu din oficiu, de către instanţă. În subsidiar, dacă instanţa consideră necesar pentru formarea convingerii sale, după administrarea tuturor probelor cerute de procuror şi de părţi, poate administra din oficiu şi alte probe.

d. În acord cu regulile procesului de tip adversarial, se va modifica ordinea cercetării judecătoreşti, în sensul administrării probelor în următoarea ordine: probe în acuzare, probe în apărare - audierea inculpatului va avea loc după administrarea probelor în acuzare.

e. Introducerea a două instituţii noi:

41

judecătorul de drepturi şi libertăţi:- va fi responsabil cu luarea tuturor măsurilor ce afectează drepturile şi libertăţile individuale

(măsuri preventive, interdicţii, percheziţie, supraveghere tehnică, măsuri asigurătorii) judecătorul de cameră preliminară:

- va fi responsabil de verificarea legalităţii şi temeiniciei actului de trimitere în judecată.f. Se vor elimina două dintre instituţiile care duc în momentul de faţă la soluţionarea cu întârziere a cauzei cu care a fost sesizată instanţa.

posibilitatea extinderii acţiunii penale sau a procesului penal; restituirea dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

3. Căile de atac:a. Apelul - menţinerea apelului drept cale ordinară de atac, integral devolutivă.b. Recursul - va deveni o cale extraordinară de atac exercitată exclusiv în cazul neconformităţii

hotărârii cu regulile de drept (se va numi recurs în casaţie).

4. Proceduri simplificate de judecată => Deziderat: soluţionarea cu celeritate a cauzelor penale:a. Ordinul penal – se va putea utiliza numai în cazul infracţiunilor de o gravitate redusă, care pot fi

pedepsite numai cu amenda (după modelul german); - procedură exclusiv scrisă, care presupune acordul prealabil al inculpatului, exprimat

numai în prezenţa unui avocat; - judecătorul apreciază, pe baza materialului probator, prezentat de procuror şi

necontestat de inculpat, dacă există o bază faptică pentru pronunţarea unei condamnări şi dacă sunt satisfăcute cerinţele echităţii procedurii;

- ordinul penal se comunică inculpatului, care are posibilitatea de a-l contesta, introducerea unei astfel de contestaţii echivalând cu solicitarea de către inculpat a judecării sale după procedura obişnuită.

b. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei - în cazul infracţiunilor de gravitate mică şi medie, pedepsite de lege cu închisoarea până la un anumit cuantum.

5. Măsurile preventive:

Generalităţi:a. Principiile fundamentale care guvernează aceste măsuri (inspirate din jurisprudenţa CEDO):

principiul proporţionalităţii; principiul necesităţii.

b. Crearea unui organ judiciar distinct: judecătorul de drepturi şi libertăţi - competenţa exclusivă de a dispune asupra măsurilor restrictive de drepturi în tot cursul urmăririi penale.

c. Obligativitatea informării scrise a persoanei supuse oricărei măsuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaşte.

Arestarea preventivă:a. Caracter excepţional + caracter subsidiar - putând fi dispusă numai dacă luarea unei alte măsuri

preventive nu este suficientă pentru realizarea scopului legitim urmărit.b. Reformularea cazurilor în care se poate dispune arestarea preventivă (în conformitate cu

jurisprudenţa CEDO): cazuri generale:

- pericol de sustragere;- pericol de influenţare a anchetei penale;- pericol de comitere a unei alte infracţiuni.

caz special:- existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică - proiectul stabileşte criterii legale în

raport cu care să fie apreciat pericolul anterior menţionat + pericolul trebuie să aibă un caracter actual (după model german).

42

c. Caracterul imediat executoriu al dispoziţiei judecătorului de respingere a propunerii de arestare preventivă şi de punere în libertate a inculpatului - chiar dacă termenul măsurii reţinerii luate de către procuror nu a expirat.

d. Reglementarea duratei maxime a arestării preventive şi pentru faza de judecată (nu numai pentru faza urmăririi penale, ca în reglementarea actuală):

infracţiunile pedepsite cu detenţiune pe viaţă sau închisoare mai mare de 10 ani – arestarea preventivă maximum 2 ani;

celelalte infracţiuni - arestarea preventivă maximum 1 an.e. Minori: posibilitatea privării preventive de libertate a acestora numai dacă efectele unei astfel de

măsuri asupra personalităţii şi dezvoltării lor nu ar fi disproporţionate faţă de scopul legitim urmărit prin luarea măsurii + reducerea termenelor prevăzute pentru majori.

Arestul la domiciliu: noutate absolută pentru legislaţia procesual penală românească:a. Reglementat după modelul Codului de procedură penală italian;b. Deziderat: lărgirea posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive.

Contestarea măsurilor preventive:a. Inculpatul are dreptul de a înainta contestaţia la instanţa ierarhic superioară numai în cazul

privării sale de libertate - nu şi în cazul luării de către judecător a unei alte măsuri preventive decât arestarea.

Justificare: principiul controlului judecătoresc încorporat, astfel cum este statuat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

b. Procurorul are dreptul de a contesta numai hotărârea judecătorului de a nu lua faţă de inculpat nici o măsură preventivă - nu însă şi cea prin care judecătorul dispune o măsură preventivă, indiferent de natura şi durata acesteia.

6. Măsuri asigurătorii (sechestru, inscripţie ipotecară, poprire):a. În faza urmării penale, competenţa exclusivă de a dispune astfel de măsuri aparţine judecătorului

de drepturi şi libertăţi:Justificare: caracterul restrictiv de drepturi al acestor măsuri.

b. Reglementarea actuală: procurorul poate dispune astfel de măsuri în cursul urmăririi penale.

C. Dreptul la apărare:a. Drepturile avocatului suspectului sau al inculpatului:

- proiectul realizează o distincţie între avocatul suspectului - care are dreptul de a consulta declaraţiile suspectului; rapoartele de expertiză; orice alte acte privind activităţile efectuate de organele de urmărire penală la care are, potrivit legii, dreptul de a participa;

şi avocatul inculpatului - care are dreptul de a consulta toate actele dosarului.

b. Posibilitatea procurorului de a restricţiona motivat şi pentru o perioadă determinată de timp dreptul de a consulta actele dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale – reglementată expres.

- în cazul în care procurorul solicită judecătorului de drepturi şi libertăţi luarea unor măsuri privative sau restrictive de drepturi, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în vederea pregătirii apărării, acest drept neputând fi restricţionat de procuror sau de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

D. Probele => compatibilizare a mijloacelor de probă sau a procedeelor probatorii actuale cu standardele europene în materie:

a. Toate tehnicile speciale de supraveghere sau cercetare vor fi reglementate într-un singur capitol al CPP:

1. interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor2. supravegherea video, audio sau prin fotografiere în spaţii private sau în locuri publice

43

3. localizarea sau urmărirea prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere4. monitorizarea convorbirilor telefonice5. reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale6. colectarea, în timp real, a datelor transmise prin mijloacele de comunicare7. monitorizarea tranzacţiilor financiare şi dezvăluirea datelor financiare8. utilizarea investigatorilor sub acoperire9. simularea unei infracţiuni de corupţie sau a încheierii unei convenţii10. livrarea supravegheată.11. identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de

telecomunicaţii sau a unui punct de acces la un computer

E. Acţiunea civilă:a. Înlăturate dispoziţiile privind soluţionarea acesteia din oficiu de către instanţă:Motive:

regândirea rolului organelor judiciare în procesul penal; principiul disponibilităţii - caracterizează exercitarea acţiunii civile.

b. Acţiunea civilă se va putea soluţiona în procesul penal numai dacă prin aceasta nu se prelungeşte în mod considerabil soluţionarea acţiunii penale.c. Constituirea de parte civilă şi introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente => Deziderat: celeritatea, evitarea prelungirilor inutile:

moment iniţial: momentul punerii în mişcare a acţiunii penale; momentul cel mai târziu: începerea dezbaterilor în camera preliminară.

B. CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ

I. Necesitatea elaborării unei noi legislaţii procesual-civile

Necesitatea elaborării noul Cod de procedură civilă s-a impus întrucât: actualul cod de procedură civilă a suferit numeroase modificări, fapt ceea ce a dus la apariţia în

practică a unor interpretări neunitare; este necesar ca reglementarea română să se conformeze exigenţelor de celeritate şi de

previzibilitate a procedurilor judiciare impuse, printre altele, de Convenţia europeană a drepturilor omului.

Deficienţele majore ale sistemului judiciar civil român sunt: supraîncărcarea instanţelor; durata excesivă sau tergiversarea procedurilor; existenţa unei practici neunitare, în special în problema restituirii proprietăţilor.

Principalele obiective ale noii reglementări sunt: asigurarea soluţionării proceselor într-un termen rezonabil, cu asigurarea garanţiilor

procedurale ale unui proces echitabil, şi transformarea serviciului public al justiţiei într-unul previzibil şi responsabil.

II. Soluţii legislative preconizate pentru noul Cod de procedură civilă

44

Cadrul general

Noul Cod de procedură civilă va reglementa expres principiile fundamentale ale procesului civil , şi anume: principiul liberului acces la justiţie; principiul dreptului la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil; principiul legalităţii; principiul egalităţii; principiul bunei-credinţe; principiul dreptului la apărare; principiul contradictorialităţii; principiul oralităţii; principiul nemijlocirii; principiul publicităţii; principiul respectului cuvenit justiţiei; principiul continuităţii; funcţionarea justiţiei ca serviciu public; principiul rolului activ al judecătorului, în strânsă interdependenţă cu exercitarea dreptului de dispoziţie al părţilor şi cu responsabilizarea acestora şi a apărătorilor lor.

Aceste principii îşi au sorgintea: în dispoziţiile Constituţiei României, republicată; în acte internaţionale la care România este parte, cea mai importantă fiind Convenţia pentru

apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Raţionalizarea şi scurtarea procedurilor judiciare

Proiectul propune reaşezarea competenţei materiale a instanţelor, pentru a se asigura: repartizarea echilibrată a competenţelor instanţelor corespunzătoare fiecărui grad de jurisdicţie; îndeplinirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rolului constituţional de a asigura

interpretarea şi aplicarea unitară a legii la nivel naţional.

Potrivit noilor reguli: judecătoriile vor judeca litigiile de valoare mică şi/sau de complexitate redusă dar de mare

frecvenţă în practică; tribunalele vor deveni instanţe cu plenitudine de competenţă pentru judecata în primă instanţă; curţile de apel vor judeca în principal apelurile; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va deveni instanţă de recurs de drept comun.

Se propune eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor procedurale . În afara modalităţilor "clasice" de comunicare prin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei ori prin poştă, va fi posibilă comunicarea prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid. De asemenea, citaţiile şi comunicarea altor acte de procedură se vor putea face şi prin telefax, poştă electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia.

Existenţa unei cereri de chemare în judecată care îndeplineşte toate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de lege va condiţiona declanşarea procesului civil. Cererea de chemare în judecată va fi supusă unui control "administrativ" al completului, pentru a se va evita introducerea în circuitul procesual al instanţelor a unor cereri informe. Această fază se va finaliza:

fie prin conformarea la cerinţele stabilite de instanţă şi fixarea primului termen de judecată; fie, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite,

prin anularea cererii. În acest caz, ca o garanţie a respectării legii, reclamantul va putea solicita reexaminarea încheierii de anulare.

Alte reguli menite să asigure soluţionarea cu celeritate a procesului. Proiectul stabileşte: caracterul excepţional al amânărilor pe care le poate acorda instanţa de judecată; reguli riguroase privind strămutarea cauzelor şi recuzarea judecătorilor; o procedură specială prin care partea care consideră că procesul e tergiversat poate solicita

luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să înceteze. Abuzul în exercitarea ei proceduri va fi sancţionat.

45

noi reguli privind citarea părţilor, potrivit cărora nu va mai fi necesară citarea la fiecare termen a părţii care, deşi a primit citaţia, nu se prezintă la proces.

Judecata

Proiectul prevede regula continuităţii completului pe tot parcursul judecăţii, acesta fiind un mijloc de a asigura:

continuitatea şi coerenţa în judecarea procesului; responsabilizarea judecătorilor pentru modul de administrare a dosarului şi soluţionare a

cauzei; sporirea încrederii în actul de justiţie.

Se va realiza reglementarea unitară a probelor, prin reunirea dispoziţiilor din această materie conţinute în prezent în Codul civil. De asemenea vor fi prevăzute noi mijloace de probă, cum sunt înscrisurile pe suport informatic (electronic), copii pe microfilme, contractele standardizate, formularele tipizate, biletele, tichetele şi altele asemenea documente, imprimate sau neimprimate, utilizate la încheierea unor contracte, şi care vor avea regimul înscrisului sub semnătură privată.

Căile de atac

Apelul

În proiectul noului Cod de procedură civilă apelul este singura cale de atac ordinară. Recursul

Recursul va deveni o cale extraordinară de atac, prin care se va urmări să se supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, aceasta fiind una dintre modalităţile de asigurare a practicii judiciare unitare la nivelul întregii ţări. Elemente de noutate:

redactarea cererii de recurs, exercitarea şi susţinerea recursului se vor realiza numai prin avocat sau consilier juridic, datorită specificului acestei căi de atac, care vizează exclusiv legalitatea hotărârii;

reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor, ca principală modalitate prin care în statele membre ale Uniunii Europene precum şi în alte state se asigură degrevarea instanţei supreme;

eliminarea posibilităţii modificării hotărârii în caz de admitere a recursului, care a dus la numeroase nemulţumiri ale justiţiabililor, şi păstrarea doar a posibilităţii casării hotărârii şi rejudecării procesului.

Revizuirea

Se va introduce un nou motiv de revizuire, pentru cazul în care, după ce hotărârea judecătorească a devenit definitivă, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiei legale aplicate. Reglementarea acestui nou motiv de revizuire este necesară întrucât, pentru eliminarea posibilităţilor de tergiversare a proceselor, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de modificare a Legii nr. 47/1992 a Curţii Constituţionale, potrivit căruia judecarea procesului în care s-a invocat o asemenea excepţie nu se va mai suspenda în mod obligatoriu.

46

Unificarea practicii judiciare Recursul în interesul legiiProiectul va eficientiza această instituţie, prin:

lărgirea categoriei de persoane care pot sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de exemplu Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie);

instituirea unor reglementări de detaliere a procedurii de soluţionare a acestuia, cum sunt: desemnarea judecătorilor-raportori, consultarea jurisprudenţei şi a doctrinei, solicitarea opiniei unor specialişti în materie, întocmirea raportului şi a proiectului soluţiei ce se propune a fi dată, comunicarea în timp util a raportului către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivarea deciziei în termen scurt, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Procedura specială de unificare a practicii judiciare Pe lângă procedura clasică a recursului în interesul legii, proiectul va propune şi un mecanism nou pentru unificarea practicii judiciare, care are ca obiective:

transformarea jurisprudenţei româneşti într-una predictibilă, aptă să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor;

scurtarea procesului, prin evitarea parcurgerii tuturor căilor de atac.

Această procedură presupune rezolvarea de principiu a unei probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze, şi asupra căreia instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod neunitar, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea cât şi pentru toate celelalte instanţe. Vor fi prevăzute formalităţi de publicitate care să garanteze accesul instanţelor şi justiţiabililor la soluţia instanţei supreme.

Arbitrajul

Proiectul noului Cod de procedură civilă urmăreşte ca modificările în materia arbitrajului să transforme această procedură alternativă de soluţionare a litigiilor în una atractivă, suplă şi modernă, care, prin flexibilitate şi celeritate, să conducă la reducerea volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti.

Executarea silită

Obiectivul noii reglementări procesual civile în materia executării silite constă în asigurarea executării prompte a titlurilor executorii, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale creditorului, debitorului, şi ale oricărei alte persoane interesate. Astfel:

se va elimina categoria hotărârilor "irevocabile", care pe plan european nu este cunoscută, şi este susceptibilă de confuzii în practică, menţinându-se doar distincţia între hotărârile definitive şi cele executorii;

se va institui obligaţia statului de a asigura executarea promptă şi efectivă a oricărui titlu, precum şi răspunderea acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neîndeplinirii obligaţiilor ce îi incumbă, ca o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil.

47

ANEXA nr. 2

Informatizarea sistemului judiciar

a) Crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor din sistemul judiciar

o Sistemul IT de management al resurselor va integra procesul de management al resurselor materiale şi umane şi procesul de suport decizional din cadrul instituţiilor din sistemul judiciar: MJ împreună cu instanţele judecătoreşti, CSM împreună cu INM şi SNG, MP împreună cu parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, ÎCCJ şi ANP.

o sistemul va deservi circa 3.500 de utilizatori. o Principalele module ale sistemului vor fi: finanţe, resurse umane, sistemul de managementul

informaţiilor, sistemul de relaţii cu publicul şi înregistrarea documentelor. o Arhitectura propusă de consultant41 şi agreată de beneficiari se bazează pe o structură formată

din 5 piloni, corespunzătoare celor 5 instituţii principale din sistemul judiciar, dar administrată la nivelul unui centru de servicii unic.

o Stadiul - Consultantul a elaborat specificaţiile tehnice, acestea fiind aprobate de Comisia de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar, în octombrie 2007, si transmise spre verificare Băncii Mondiale. În prima parte a lunii martie au avut loc consultări suplimentare cu experţii băncii, în vederea definitivării caietului de sarcini şi inserării observaţiilor formulate de aceştia. Procedura de licitaţie pentru achiziţionarea sistemului se estimează că va fi lansată în cursul lunii mai 2008.

b) Continuarea dotării sistemului judiciar cu aparatură informatică

Sunt în curs de derulare proiecte Phare 2004 şi 2006:o În cadrul programului Phare 2004 „Continuarea procesului de informatizare a instanţelor şi

parchetelor – Livrare de echipamente IT pentru sistemul judiciar”, în trimestrul III al anului 2007, s-au finalizat documentele de acceptanţă pentru echipamentele IT achiziţionate în baza acestui proiect (aproximativ 10 milioane de Euro). Prin acest contract au fost achiziţionate 219 servere, 174 SAN, 593 notebook, 4449 calculatoare, 1484 imprimate, echipamente de reţea şi comunicaţii pentru dotarea sistemului judiciar şi penitenciar.

o În cadrul programului Phare 2006 „Continuarea automatizării sistemului judiciar” s-au elaborat şi au fost aprobate specificaţiile tehnice pentru continuarea dotării cu instituţiilor sistemului judiciar cu echipamente de tehnică de calcul (în valoare de aproximativ 6 milioane de Euro). Urmează a fi achiziţionate un număr de 110 servere, 73 SAN (storage area network), 2500

41 Procedura de achiziţie pentru servicii de consultanţă s-a derulat anterior perioadei de referinţă, contractul cu firma de consultanţă fiind semnat în martie 2007.

48

calculatoare, 400 notebook-uri, 1100 imprimante, 142 multifuncţionale, echipamente de reţea şi comunicaţii pentru dotarea sistemului judiciar şi penitenciar.

În perioada de referinţă, ÎCCJ a achiziţionat din fonduri proprii o 40 de calculatoare; 55 de monitoare TFT; 5 media convertoare pentru reţeaua internă de

calculatoare. o programe software: un program pentru recunoaşterea optică a caracterelor; prelungirea

licenţelor antivirus pentru 400 de staţii de lucru; 2 licenţe pentru noile servere primite prin programul Phare 2004, în vederea implementării programului informatic ECRIS.

o sisteme complexe de înregistrare a şedinţelor de judecată pentru cinci săli de şedinţă.

c) Continuarea dezvoltării infrastructurii de comunicaţii a sistemului judiciar

o Reţelele locale (LAN) sunt instalate în toate instanţele, în 233 parchete dintr-un total de 236 şi în cele 46 de penitenciare.

o Reţeaua securizată extinsă (WAN), care conectează toate unităţile sistemului judiciar (MJ, CSM, ÎCCJ, celelalte instanţe, PÎCCJ, celelalte parchete, ANP, ONRC) e instalată în toate instanţele, în 233 de parchete, în toate penitenciarele, precum şi în ONRC, cu toate structurile sale teritoriale.

d) Dezvoltarea şi extinderea sistemului ECRIS42

Noua versiune ECRIS (a IV-a) a fost pusă la dispoziţia beneficiarilor – instanţe, CSM, MJ – pentru testare preliminară, în luna decembrie 2007. În februarie 2008, noua versiune a fost instalată în cele 4 locaţii pilot: Judecătoria Sectorului 4, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Această etapă de dezvoltare a aplicaţiei ECRIS se va încheia în mai 2008, iar obiectivul său constă în perfecţionarea unor componente ale aplicaţiei ECRIS43: Una dintre funcţiile esenţiale ale noului software este generarea de statistici, răspunzând astfel nevoii de a defini indicatori de performanţă credibili în baza cărora să fie evaluată eficienţa sistemului judiciar, atât pentru instanţe cât şi pentru parchete.

Stabilirea unei metodologii unitare de colectare a datelor de statistică judiciară ar sprijini activitatea de măsurare şi evaluare obiectivă a performanţei diverselor componente ale sistemului judiciar, permiţând o mai bună evaluare a performanţei şi eficienţei diferitelor componente ale sistemului judiciar.

e) Asigurarea arhivării electronice a dosarelor la nivelul sistemului judiciar

Prin proiectul Phare 2005 „Arhivarea electronică”, în vederea arhivării electronice a dosarelor, începând cu luna aprilie urmează a fi livrate un număr de 1302 servere, 1302 UPS, 765 scannere color, 545 external storage equipment, 10900 diskuri UDO. Proiectul implică şi o componentă de dezvoltare de software, aflată în derulare, necesară arhivării electronice a dosarelor de instanţă, de parchet, de

42 Toate instanţele utilizează Sistemul Electronic de Management al Dosarelor (ECRIS), începând din luna ianuarie 2007. Prin intermediul programului Phare 2004 se lucrează la o nouă versiune a sistemului ECRIS, care va include şi un modul complex de statistică judiciară. Astfel, sunt prevăzute funcţii complexe ale sistemului ECRIS pentru anumite operaţiuni, care vor contribui la sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judiciar.43 Modului instanţelor şi modulul parchetelor;

Modulul de statistică generală; Modulul de probaţiune; Modulul conţinând registrul administrativ; Portalul instanţelor; Crearea unei legături informatice cu transferul de date între modulul de instanţe al aplicaţiei ECRIS, modulul de

parchete, cel de probaţiune, precum şi cu aplicaţia EVDET de gestionare a dosarelor deţinuţilor.

49

penitenciar şi a dosarelor cu caracter administrativ. Se estimează că proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului în curs.

Sistemul de arhivare electronică va permite o mai bună gestionare a dosarelor şi o creştere a gradului de siguranţă a păstrării documentelor.

f) Echipamente pentru audierea martorilor cu identitate ascunsă o Echipamentele pentru audierea martorilor cu identitate ascunsă au fost achiziţionate pentru

curţile de apel care nu deţin încă asemenea sisteme, precum şi pentru tribunalele şi judecătoriile din reşedinţele de judeţ (140 echipamente).

o Livrarea tuturor acestor echipamente se va finaliza în prima parte a anului 2008.

50