1 .- INTRODUCEREEnteric boli, cum ar fi coccidioza, sindrom de malabsorbţie,colibaciloză şi enteritei necrotice, determina pierderi semnificative în producţie şicalitatea de pui broiler. Astazi, aceste boli sunt controlate în entericpuse în aplicare prin utilizarea a agenţilor antimicrobieni în alimente şi / sau a apei potabile(Dekich, 1998). Agenţi anti-microbiene include promotori coccidiostaticelecreştere anti-microbiene (PCAM) şi de droguri. Cu toate acestea, creştereapreocuparea consumatorului peste eventualul transfer al rezistenţei la antibiotice acele mai agenţi patogeni care cauzează boli umane, a dus la interzicereaPCAM şi utilizarea limitată a medicamentelor în Comunitatea Europeană. Dacă nudezvoltat nici o alternativă, această mişcare ar putea duce la o creştere aIncidenţa bolilor enterice, cu un efect negativ asupra bunăstării animalelor şide producţie.Cercetările recente în hrana animalelor şi omului indică faptul că nu existăoportunităţi de prevenire a afecţiunilor enteric prin dieta funcţionale (Salminenet al, 1998).. Bazat pe o înţelegere aprofundată a interacţiunii dintre nutriţie şisănătate, diete pot fi formulate pentru a preveni eficient sau boli entericea atenua efectele negative ale infecţiilor. Scopul acestei analize este de a evidenţianutriţionale există oportunităţi pentru modularea de sănătate intestinale, cu accent pecarne de pui. Înainte de a descrie aceste oportunităţi sunt descrise pe scurtmecanismele de aparare de pui şi patogeneza si fiziopatologia bolilorcea mai mare enteric de pui broiler.MECANISME 2 .- de apărare a DIGESTIVPrincipalele elemente de apărare a sistemului digestiv la omanimale, în general, sunt rezumate în figura 1. funcţiile digestive, florei intestinale,bariera mucoaselor şi integritatea sa şi răspunsul imun sunt critice în prevenireaboli enteric. În plus faţă de aceste componente specificate în figura 1,componente sacul vitelin sunt critice pentru apărarea pui la momentul de

2.1 .- Semnificaţia sacul vitelin şi de nutriţie timpurieSe presupune că sacul vitelin joacă un rol vital în protejarea unitatedezvoltarea tractului şi trupul în primele trei zile după naştere.Funcţia principală a sacul vitelin trebuie să fie principala sursă de substanţe nutritive în timpulprimele zile de viaţă a puilor (Nir et al, 1984;. Turro et al, 1994.) furnizareaelementele necesare pentru dezvoltarea mucoasei (Uni et al, 1998.). Mai mult, pungagălbenuş conţine substanţe pentru a sprijini sanatatea intestinala (Dibner, 1997). Imunitateimunoglobuline pasiv este derivat din proteine gălbenuşul, deşi acizi graşin-3 şi vitamine liposolubile poate modula răspunsul imun. Acizi graşipolinesaturaţi (PUFA) w-3 scăderea producţiei de interleukina-1 ((IL-1) şi KorverKlasing, 1995) şi prostaglandină E (PGE), eliberat în timpul de răspuns inflamator.Vitamina E absoarbe şocurile de prostaglandine şi modulează citokine eliberat dinde leucocite stimulat. Vitamina A creste răspuns specifice deantigene în T-limfocite (Klasing, 1998). În plus, niveluri ridicate de vitamina E

poate atenua stresul oxidativ. În plus, săruri biliare şi fosfolipide dinsacul vitelin se poate modula florei intestinale şi influenţa integritatea mucoasei. Noyet al. (1996) a concluzionat că conţinutul sacul vitelin este utilizată în două moduri:absorbţie prin membrana sacul vitelin şi secreţia în lumenul intestinal,urmată de digestie şi absorbţie în intestin.Secretiile- Apa- Electroliţi, HCl- Enzime, săruri biliare- MUCINS- IgAUnii autori au raportat prezenţa de gălbenuş reziduale pot fisuficient pentru a supravieţui, dar nu pentru dezvoltarea optima a tractului gastro-intestinal (Fanguyet al, 1980;. Pinchasov şi Noy, 1994; Dibner, 1997). Datele indică faptul că o întârziere de 48ore în furnizarea de hrană şi de apă provoacă reduceri substanţiale în creşteretractul gastro-intestinal iniţială, ficat şi pancreas, şi pot afecta dezvoltarea mucoasei(Noy şi Sklan, 1997). Capacitatea digestive şi de absorbţie a intestinului de pui în timpulprimele zile este relativ scăzută în comparaţie cu cea de pui de la 10 zileLife (Uni et al, 1998;. Nitsan et al, 1991, Noy şi Sklan, 1997.) Şi aportul întârziatalimente, înrăutăţirea şi mai mult situaţia. atunci când accesul întârziat la alimente şi apăau remarcat, de asemenea, întârzieri în dezvoltarea de bursa. Greutatea saculuiîn raport cu greutatea corpului tinde să fie mai mici în puilor pentru post24 de ore după sosirea la ferma, comparativ cu cei care au avut acces laalimente şi apă imediat (Nutreco Păsări de curte Centrul de Cercetare, date nepublicate).Bursa joaca un rol critic în producţia de antigen (Muir, 1998).Astfel, întârzierea în distribuirea produselor alimentare şi a apei poate modifica în mod semnificativ atâtpui funcţiile digestive ca sistemul imunitar. Prin urmare, se recomandă capui aibă acces la hrană şi apă cât mai curând posibil, de preferinţă în termen de24 de ore după naştere.2.2 .- interacţiunea dintre procesele digestive şi planta gazdăÎnainte de incubaţie, pui nu este în mod normal colonizate demicroorganisme. După incubaţie număr semnificativ de bacterii invadatoare şicolonizeze tractul gastro-intestinal. Pui de manipulare de dezvoltare a microflorei intestinaleprin absorbţia resturile de ou selectiv. Microflora iniţialăpipotă este compus dintr-un număr mare de aerobe si anaerobemedici ca spp. Lactobacillus., Streptococcus spp.. Enterobacteriaceae şi spp. (Fuller,1977, Mead, 1993). Compoziţia microflorei de schimbare pipotă treptatDe zile de la o proporţie mai mare de bacterii anaerobe facultative şianaerobe (Mead, 1993). Microflorei intestinale tractul urmează acelaşi model de schimbaremai mult sau mai puţin aerobic la mai multe specii anaerobe în primele zile de viaţă(Mead, 1989, Mead, 1993). Deşi microflora a intestinului subtire este compus

în principal spp. Lactobacillus., au găsit un nivel ridicat de bacteriianaerobe, cum ar fi Clostridium, Bacteroides spp. şi bifidus. (Langhout, 1998, Smits et al.1998). Numărul total de bacterii este mai mică în intestinul mici în comparaţie cupipotă şi orb. Secreţia de acid clorhidric în proventricul, amestecatede Digesta în pipotă şi timpii de retenţie relativ scăzut de Digesta înduoden se asigure că nivelurile scăzute de potenţial, agenţi patogeni colonizator intestinul subtireproximale (Fuller, 1984, van der Klis et al, 1990;. Hoerr, 1998). Peristaltismului, secreţiibariera mucoasei gastro-intestinale şi pentru a preveni microorganisme patogene care proliferează înintestinul subtire. Orb sunt în principal colonizate de bacterii anaerobe.Cel mai mare număr de anaerobi, cum ar fi Bacteroides spp.. şi Eubacterium spp.. de obiceigăsite în orb. Niveluri mai ridicate de bacterii poate fi tolerată de către gazdăîn ileonul distal, rect, şi în special orb, unde vor fermenta material