EROII REVOLUTIEI - CARTIER PIEPTANARILocalizare : "Este situat la intersecia oselelor Giurgiului, Olteniei, Viilor i Cii erban Vod, mai exact n Piaa Eroii Revoluiei. " (wikipedia) Situl selectrat , ca subiect de analiza a acestui eseu este reprezentat de zona Eroii Revolutiei , mai exact aria cu centru in intersectia principalelor cai rutiere Soseaua Viilor si Calea Serban Voda , un cartier cu functiunea preponderenta de locuit , ce aduce intr-o zona ce poarta amprenta sistematizarii comuniste o oaza de natura sustinuta prin prezenta celor 2 parcuri de amploare ce dau spatiului un caracter aparte.

ZONA DE STUDIU.

Zona este marginita in Nord de strada Dr. Constantin Istrati . Tot in partea de Nord se gaseste si Parcul Carol I .Parcul a fost amenajat ntre anii 1900-1906 dup planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont i a fost inaugurat n 1906 pentru a srbtori 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Suprafaa iniial a parcului a fost de 36 ha, pe 2 ha din suprafaa total a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul este amenajat n stil mixt, cu o latur peisagistic dominant, vegetaia fiind amplasat n jurul Aleii Centrale construit ntr-un stil geometric. La amenajarea parcului au fost folosii 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuti precum i numeroase plante i flori. Toate aceste elemente confera cartierului Eroii Revoluitie un spatiu dedicat relaxarii , care sa aduca inapoi balanta dezechilibrata prin prezenta arterelor de circulatie activ folosite.Parcul coninea i cteva pavilioane expoziionale i

cldiri anexate acestora.

PLANUL PARCULUI CAROL 1911

Conform planurilor ntocmite de tefan Burcu, Victor G. tefnescu, I. Berindei a fost construit un castel de ap, denumit Cetatea lui Vlad epe. n faa Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar pn n 1938, an n care palatul a luat foc i a fost demolat dup cutremurul din 1940, a fost construit o cascad mare dup planurile arhitecilor Petculescu i Schindl. Cascada era strjuit de 3 sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea i Karl Storck. Cele 3 sculpturi sunt Frumoasa adormit i 2 sculpturi care reprezint 2 tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganii. Dup construirea Mausoleului, giganii au fost

mutai pe marginea aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piaa 11 iunie. n interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor n aer liber, i o moschee n apropierea lacului de agrement.

In directia Nord - Sud , zona este tranzitata de 4 artere de circulatie majora ce se intalnesc in piatra Pieptanari ( Eroii revolutie , dupa dec.1989 ) , transformand astfel intreg decorul intr-un loc in care zgomotul si aglumeratia sunt un lucru comun. Fiind asezat in S-V-ul Bucurestiului , cartierul Eroii Revolutiei este un important punct de legatura a capitalei cu comunele-satelit din jur : Jilava , 1 Decembrie , Copaceni. Traficului existent in zona i se adauga 8 linii de transport in comun atat sub forma de autobuze cat si tramvaie , 6 statii RATB si 1 statie de metrou.Toate aceste elemente aduc un puls specific zonei , ritm perceput cel mai bine in timpul saptamanii in mijlocul zilei. Tot pentru a reprima din acet ritm alert , si poluant de viata , zona studiata se invecineaza la Est cu Parcul Tineretlui , un spatiu public de relaxare a carui suprafata devine un reper la nivel de oras. Parcul Tineretului este situat n partea de sud a oraului Bucureti, la o mic distan de zona denumit Valea Plngerii, avnd o suprafa de circa 80 ha. Amenajarea parcului a nceput n 1965 i lucrrile au durat pn n 1974. Diferenele mari de nivel (pn la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune n valoare oglinda lacului.

PLAN PARCUL TINERETULUI

n cuprinsul parcului a fost amplasat Sala Ioan Kunst Ghermnescu (noua denumire a Slii Polivalente), destinat unor aciuni culturale i competiiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafee de joac pentru copii, spaii de odihn i un debarcader cu dane pentru brci cu rame.Toate aceste functiunii sunt facute sa absoarba un volum de populatie ce se intinde pe aria cartierului Serban Voda dar si cartierelor Tineretului si Brancoveanu.Cele 3 subcomunitati impart acest spatiu public ce se dovedeste ,inca, a fi incapator. Istoricul zonei are ca puct principal de plecare deschiterea transportului feroviar catre capitala prin infintarea Garii Filaret ce devine stfel prima gar din Bucureti, deschis n 19 octombrie/31 octombrie 1869 cu ocazia inaugurrii primei linii de cale ferat din Romnia, Bucureti-Giurgiu. Construcia, realizat precum un careu, este format dintr-un parter i un etaj, marginile cldirii nchizndu-se spre ine pentru a forma o hal n care intrau cele 3 linii de cale ferat.

GARA FILARET.

Parcul Carol 1926

Dup ce n 13 decembrie/25 decembrie 1872, Gara Bucureti Nord este legat la linia cii ferate, gara Filaret i pierde din nsemntate. n 1960 gara este dezafectat i este transformat n autobaz, dei iniial s-a propus amenajarea unui muzeu.

PLAN EROII REVOLUTIEI 1911 Zona se dezvolta foarte bine in perioada Interbelica , mai ales dupa deschiderea Parcului Carol in 1906.Arhitectura prezenta in zona , mai ales in jurul strazilor Cutitul de Argint , contureaza o imagine a unei societati infloritoare ce se dezvolta in Bucuresti in perioata regalista , epoca de care dezvoltarea ariei este strans legata. In 1858. se deschide Cimitirul erban Vod (n limbaj popular Cimitirul Bellu) , un cimitir din Bucureti i unul din cele mai mari i mai faimoase cimitire din Romnia. Cimitirul este trecut pe lista monumentelor de patrimoniu , fiind deschis vizitelor turistice.Starea slaba sub care se prezinta astazi insa , ne arata doar o varianata trista a ceea ce ar putea fi un obiectiv de importanta turistica la nivelul orasului. Perioada Comunista aduce schimbari radicale zonei , constructia Parculi Tineretului(1974) si sistematizarea traficului rutier.Tot in aceasta perioada se construiec

locuintele colective specifice vremii ,si se deschide cartierul prin deschiderea statie de Metrou.Locuintele colective propuse si realizate in zona , produc o imagine trista specifica insa Bucurestiului . Griul predomina si in acest cartier ca si culoare preponderenta in amenanjarea fatadelor , insa prezenta celor 2 parcuri , dar si observarea ascunsa a cladirilor mai vechi , fac din acest cartier un spatiu relativ echilibrat. Dupa revolutia din `89 in zona se ridica unul din primele malluri , caruia i se adauga ulterior o parcare supraetajata.Aceste 2 cladiri , se resimt mai ales din punct de vedere al perspectivei generala asupra zonei. Citi Mall-ul ofera un cap de perspectiva al intregii piete in partea de Sud, fiind perceput ca un volum masiv , ce greu isi gaseste locul in compozitia urbana.Tot postrevolutionar in zona se ridica si o biserica dedicata eroilor revolutiei , o cladiree ce domina solitara in inaltime partea de est a sitului.

In concluzie zona Eroii Revolutiei , reprezinta un cartier

de locuit care desii relativ pus la marginea orasului are stranse legaturi cu centrul Bucurestiului , si care permite o dezvoltare urbanistica benefica intregului oras , fara a se modifica foarte mult , intrucat infrastrctura zonei deja exista.