8/17/2019 eseu eu si sine
1/2
Eul si Sinele
Conform vocabularului lui Laplanche si J B Pontalis, eul este
instanta pe care Freud, in a doua sa
teorie a aparatului psihic, o deosebeste de Se si de
Supraeu.
Din punct de verede topic, eul se afla intr-o relatie de
dependenta atat fata de revendicarile sinelui,cat sifata de
imperativele supraeului si ei!entele realitatii. Desi se afirma ca
mediator, repre"entantul
intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este cu totul
relativa.
Din punct de vedere dimanic, Eul repre"inta, in primul rand un
conflict nevrotic, polul defensiv
al personalitatii# el pune in $oc o serie de mecanisme de
aparare, care sunt motivate prin perceptia unui
afect neplacut %an!oasa-semnal&.
Din punct de vedere economic, Eul apare ca un factor de r!lare a
proceselor psihice# dar, in
operatiile defensive, tentativele de re!lare a ener!iei
pulsionale sunt contaminate prin caracteristicile
specifice procesului primar# ele capata un aspect compulsiv,
repetitiv.
'eoria psihanalitica incearca sa eplice !ene"a eului in doua
re!istre etero!ene, fie
considerandu-l un aparat adaptativ diferentiat din cadrul
sinelui in contact cu realitatea eterioara, fie
definindu-l ca produs al identificarilor care conduc la formarea
inauntrul persoanei a unui obiect de
iubire de catre sine.
(n ceea ce priveste sinele, conform lui Federn, pare un continut
mintal destinat sa semnifice
sentimentul continuitatii eului, eu care este insa tratat ca
obiect. )cest sine, asa cum il descrie *ein"
+ohut in Analiza self-ului, este investit cu ener!ie
pulsionala si dotat cu continuitate temporala.
La innicott, sinele este un operator ce desemnea"a sentimentul
de sine, obtinut atunci cind
realitatea interna est suficient circumscrisa, reali"indu-se o
continuitate de a fi relativ la realitatea
psihica si la schema corporala.
Sinele, mai !lobal si mai putin diferentiat decit eul, trimite
la o prima investire de sine inainte
de diferentierea instantelor, la o prima percepere de sine din
partea subiectului, ne spune Bernard
Brusset. De asemenea *artmann descria sinele ca referindu-se la
persoana totala a individului, inclu"in
corpul sau si partile corpului sau, ca si or!ani"area sa psihica
dimpreuna cu partile acesteia. Descrierea
comporta o distinctie intre sine si mediu.
elanie +lein vorbeste de un sine care acopera ansamblul
personalitatii si se refera nu numai la
eu, ci la intrea!a viata pulsionala pe care Freud a desemnat-o
cu termenul de se, creandu-se
posibilitatea unui cliva$ al eului in interiorul unei
unitati mai mari, sinele. /otiunea de sine difera de
conceptiile altor autori %*artmann, E. Jacobson sau 0ene
Spit"& prin ideea ca sinele, departe de a fi o
functie cucerita si perfectionata in cursul evolutiei, prin
posibilitatile adaptative ale copilului, este dat
8/17/2019 eseu eu si sine
2/2
inca de la nastere, aflindu-se pre"ent inaintea oricarei
interventii a aparatului psihic. Chiar daca afirma
ca eul constituie o parte or!ani"ata a sinelui, elanie +lein
foloseste deseori termenii sine, eu si
subiect ca si cum ar fi sinonimi si opusi cu totii termenului de
obiect.
Putem conclu"iona ca eul formea"a identitatea subiectului si
cuprinde cele mai multe functii
psihice1 functie defensiva, functie de dene!are, functie
de control si inhibitie a proceselor primare.Pe de alta parte
sinele are un rol functional le!at de necesitai tehnice.
2na dintre controversele centrale de"bate dac3 Sinele este o
repre"entare intrapsihic3 a
individului sau o surs3 de ac4iune 5i o instan43 cu drepturi
depline. /umerosi autori 5i-au eprimat
6n!ri$orarea c3 teoria structural3 5i modelul Sinelui ca
repre"entare intrapsihic3 nu ofer3 o ba"3
suficient3 pentru un concept al Sinelui care s3 includ3
eperien4a subiectiv3 sau instan4a personal3.
'eoria structural3, prin modul 6n care este conceput3, este
orientat3 c3tre func4ii specifice care sunt de
natur3 impersonal3. Sutherland %789:&, de eemplu, sus4ine c3
o tr;s3tur3 de ba"3 a Sinelui este rolul
s3u activ, de ini4iere vi"avi de mediu < f3c=nd eforturi mari
6n direc4ia rela4ion3rii 5i unit34ii.
Eist3 loc at=t pentru Sinele ca repre"entare, c=t 5i pentru
Sinele ca instan43. De fapt, Sinele poate fi
privit ca f3c=nd parte din Eu 5i poate fi definit ca
produsul final al inte!r3rii numeroaselor repre"ent3ri
ale Sinelui. )cest produs final inte!rat nu trebuie totu5i
considerat ca o entitate continu3, f3r3 varia4ii
. De5i eista dorinta de a men4ine o ilu"ie a unui Sine continuu,
6n realitate to4i suntem compu5i din
variante ale Sinelui, multiple 5i discontinue, care sunt 6n
permanen43 modelate >5i definite de rela4iile
reale sau fantasmatice cu ceilal4i. Schafer %7898& a 6n4eles
acest fenomen ca un set de variante ale Sinelui
narative sau povestiri, pe care le de"volt3m pentru a ob4ine o
istorie coerent3 din punct de vedere
emo4ional a vie4ii noastre.
