Eseu Proces Si Fantasma

8/17/2019 Eseu Proces Si Fantasma

1/3

Proces si fantasma

Conform vocabularului psihanalizei lui Laplanche si J B Pontalis, procesele sunt cele doua moduri de

functionare a aparatului psihic, asa cum au fost ele puse in evidenta de Freud.

Ele pot fi diferentiate radical:a) din punct de vedere topic: procesul primar caracterizeaza sistemul inconstient, procesul secundar

caracterizeaza sistemul preconstientconstient!

b) din punct de vedere economicodinamic: in cazul procesului primar, ener"ia psihica se scur"e liber,

trecand fara piedici de la o reprezentare la alta, conform mecanismelor de deplasare si condensare. ea

tinde sa reinvesteasca deplin reprezentarile le"ate de trairile de satisfacere constitutive ale dorintei

#halucinatie primitiva). $n cazul procesului secundar, ener"ia este mai intai %le"ata& inainte de a se

scur"e in mod controlat! reprezentarile sunt investite in mod stabil, satisfactia este amanta, permitand

astfel e'periente mentale care testeaza diferitele cai de satisfacere posibile.

(pozitia dintre procesul primar si procesul secundar este corelativa opozitiei dintre principiul placerii

si principiul realitatii.

FANTASMA reprezinta un scenariu ima"inar in care subiectul este prezent si care simbolizeaza, intro

maniera mai mult sau mai putin deformata de procesele de aparare, implinirea unei dorinte si, in ultima

instanta, a unei dorinte inconstiente. Fantasma se prezinta in modalitati diverse: fantasme constiente

sau vise diurne, fantasme inconstiente, precum cele descoperite de analiza ca structuri subiacente unui

continut manifest, fantasme ori"inare. Fantasmele ori"inare sunt structuri fantasmatice tipice #viataintrauterina, castrare, seducere) pe care psihanaliza le recunoaste ca or"anizand viata fantasmatica,

oricare ar fi e'perientele personale ale subiectilor! universalitatea acestor fantasme se e'plica, dupa

Freud, prin faptul ca ar constitui un patrimoniu transmis filo"enetic.

sadar conceptul de fantasm* apare +n teoria psihanalitic* +nc* de la Freud, care a considerat

fantasma ca pe o produc ie tardiv* a psihismului, ap*rut* dup* stabilirea principiului realit* ii, cndț ț

principiul pl*cerii +ncepe s* func ioneze clivat, ca un fel de "ndire ce r*mne neinfluen at* de probaț ț

realit* ii i care ascult* doar de principiul pl*cerii.ț ș

Fiind preocupat* de con-inutul an'iet*-ii pacien-ilor s*i #i nu de mecanismulapari-iei

an'iet*-ii), /elanie 0lein a acordat fantasmei incontiente un loc central +n raport cu orice activitate

psihic*. 1ar cea care a formulat clar acest concept est 2usan $saacs, +ntro lucrare destinat* s*

cristalizeze viziunea 3leinian* . 4n 5atura i func-ia fantasmei, ea arat* cum 0lein a e'tins no-iunea

freudian* de fantasm* incontient* care se prefi"ura de6a+n momentul +n care Freud renun-a la teoria

seduc-iei, pentru a afirma c* trauma rezult* dintrun eveniment ima"inar. 1up* aceast* autoare, dei


2/3

0lein +i bazeaz* concep-ia asupra fantasmei, viziunile lor sunt diver"ente. 1e e'emplu, dac* la 0lein

fantasma este precoce, Freud p*rea s* o considere o produc-ie tardiv* a psihismului, aparut* dup*

stabilirea principiului realit*-ii, cnd principiul pl*cerii+ncepe s* func-ioneze +ntro manier* clivat* :

/elanie 0lein a acordat fantasmei incon tiente un rol central +n raport cu orice activitate psihic*ș

i reprezentnd con inutul an"oaselor pacien ilor, iar 2usan $saac formuleaz* cel mai clar acest concept.ș ț țFantasmele incon tiente sunt +ntotdeauna deduse, niciodat* observate direct, i reprezint* corolarulș ș

mental al pulsiunii, trebuin ei, nevoii #resim ite ca fantasme incon tiente). Fantasma este con inutulț ț ș ț

primar al proceselor psihice incon tiente i const* nu doar +n satisfacerea dorin elor libidinale sauș ș ț

a"resive, dar i +n ap*rarea +mpotriva an"oasei #la fel ca simptomul). Fantasma incon tient* are unș ș

caracter omnipotent: nu doar 7a a vreau&, dar i &a a fac&.ș ș ș

1e i este o fic iune, fantasma incon tient* este real* ca e'perien * subiectiv*. Ea este o func ieș ț ș ț ț

psihic* +n sine, cu efecte reale +n psihism, dar i +n dezvoltarea corporal* i comportamental* aș ș

subiectului i prin el i a altora cu care se afl* +n rela ie.ș ș ț

4n scrierile 3leiniene no iunile 7fantasm*& i 7proces& apar ca fiind sinonime, cum ar fi deț ș

e'emplu, sus inerea c* procesul psihic sau fantasma incon tient* de a +ncorpora este un proces deț ș

introiec ie i altele asemenea.ț ș

$n orice caz, teoria /elaniei 0lein asupra fantasmei incontiente a l*r"it concep-ia lui Freud p+n* la

ideea c* fantasma +nso-ete permanent orice activitate psihic* sau comportament ale individului. Freud

descrisese +mplinirea halucinatorie a dorin-ei, ca activitate mintal* a su"arului aflat +ntro situa-ie de

frustrare ! la el, fantasma este o 8"ratificare9 substitutiv* atunci c+nd mic*rile pulsionale nui "*sesc

satisfacerea

5 braham i / oro3 au sus inut diferen a esen ial* dintre fantasm* i proces visavis deș ț ț ț ș

utilizarea termenilor de +ncorporare i introiec ie. Ei consider* c* introiec ia este un fenomen de naturaș ț ț

cre terii, +n timp ce fantasma este un fenomen de natura sta"n*rii, a compens*rii. Procesul presupuneș

ie irea dintro stare anterioar* i trecerea +ntruna ulterioar* prin introiec ia i, deci, acceptarea unei noiș ș ț ș

realit* i, +n timp ce fantasma implic* +ncorporarea obiectului, care continua s* e'iste astfel +n psihismulț

subiectului i compenseaza lipsa lui din realitate. stfel este asi"urat* conservarea unui status ;uoș

e'istent anterior, la nivel psihic totul r*mne neschimbat, +n ciuda realit* ii diferite. (rice procesț

implic* o modificare topic* a psihismului +n vreme ce orice fantasm*, care este prin ea +ns* i de natur*ș

narcisic* #orientat* c*tre propriul Eu prin retra"erea din lumea e'terioar*), tinde s* men in* status ;uoț

ul topic #prin topic* putem +n ele"e structur*, a ezare, mod de or"anizare la interiorul psihicului).ț ș


3/3

Cei doi autori sus in c* fantasma este de natur* narcisic* deoarece, pentru a nu fi schimbat* ima"ineaț

pe care subiectul o are despre sine i despre lume, acesta tinde s* schimbe lumea conform fantasmei.ș

Fantasma se opune deci unei modific*ri la interiorul psihismului i a o +n ele"e +nseamn* tocmai aș ț

detecta nivelul topic la care ea ac ioneaz* +n opozi ie cu schimbarea.ț ț

Ca urmare, +ncorporarea este o fantasm* de 7neschimbare.&

Documents

Eseu Proces Si Fantasma