Eseu Stramtorile Bosfor Si Dardanele

  • Published on
    28-Dec-2015

  • View
    107

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Eseu Stramtorile Bosfor Si Dardanele

Transcript

<p>Stramtorile Bosfor si Dardanele</p> <p>Stramtorile Bosfor si Dardanele, care unesc Marea Neagra cu Marea Mediterana, constituie caile maritime de acces ale tarilor riverane la Marea Neagra. Vreme de secole, ele s-au bucurat de un rol primordial in navigatia europeana, fiind considerate poate ca cele mai importante din lume, nu numai datorita faptului ca erau usor de strabatut, dar si pentru ca ele separa doua continente: Europa si Asia. Stramtorile au devenit si mai importante dupa taierea Canalului Suez. Drumul maritim prin stramtori se incrucisa aici cu cel de uscat dintre Europa si Asia de Sud-Vest, ambele reprezentand cele mai importante rute comerciale din istorie. Si nu este de mirare de ce istoria acestor stramtori a fost atat de plina de evenimente, de lupte si conflicte armate sau diplomatice, generate de interesele de a le stapani. </p> <p>Bosforul (stramtoarea Istanbul Istanbul Boazi), reprezinta un canal natural lung de aproape 32 km si larg in medie de 1,5 km. La intrarea din Marea Neagra latimea sa este de 4,7 km, iar la iesirea spre Marea Marmara de 2,5 km. In punctul cel mai ingust, canalul nu depaseste 600 m. Cat priveste adancimea, spre nord, catre Marea Neagra, ea ajunge la maximum 120 m, iar adancimea minima se intregistreaza catre sud, la iesirea spre Marea Marmara, unde ajunge la 36 m.</p> <p>Pe tot parcursul, stramtoarea Bosfor, prin numeroasele sale meandre, seamana cu un fluviu marin. La capatul sau dinspre Marea Marmara, pe tarmul european, din canalul principal se deschide un brat lateral, cunoscut sub numele de Cornul de Aur, numit astfel de bizantini din cauza formei sale. El patrunde in uscat pe o distanta de 7,5 km, o largime de 350 900 m, si o adancime de 20 m. Acest brat este bine aparat de vant, de valuri si de curenti.</p> <p>Nu acelasi lucru se intampla in stramtoarea propriu-zisa. Avand in vedere ca stramtoarea este foarte ingusta si sinuoasa, curentii prin care se face schimbul de ape dintre Marea Neagra si Mediterana capata caractere particulare, si anume: curentul de apa din Marea Neagra merge spre Mediterana pe la suprafata, iar din Mediterana spre Marea Neagra in adancime.</p> <p>Curentul de suprafata este un curent de descarcare, transportand un volum de apa mai mare ca cel submarin, cu salinitate moderata (18 19) si cu temperatura mai coborata. Viteza lui este destul de accentuata, ceea ce producea dificultati navigatorilor antici la intrarea in Marea Neagra. </p> <p>Apele dulci primite de Marea Neagra din aportul raurilor si ploilor sunt deviate prin actiunea rotatiei Pamantului spre dreapta, luand aspectul unui curent circular pe tarmul romanesc si bulgar. Din aceasta cauza, in fata stramtorii se produce o mare ingramadire de ape care nu poate fi evacuata in intregime. O parte din ea patrunde in stramtoare asigurand scurgerea spre Mediterana, iar restul continua drumul pe tarmul sudic de-a lungul Anatoliei. Aceasta este originea curentului circular din Marea Neagra. </p> <p>Totusi, Bosforul reuseste sa dreneze o insemnata cantitate de apa spre Meditarana, evaluata la 146,6km3/an, ceea ce ar insemna 4650 m3/s. </p> <p>Cat despre curentul de adancime, acesta are o mult mai slaba intensitate. Volumul sau este de doua ori mai mic decat cel al apelor superficiale. Diferenta de debit dintre curentul de suprafata si cel submarin oscileaza intre 20000 m3/s la intrarea din Marea Neagra in Marmara si 15000 m3/s in sens invers.</p> <p>Datorita debitului mic al apelor profunde ce intra din Mediterana, apele Marii Negre nu pot fi improspatate in fiecare an asa cum sunt cele superficiale, datorita aportului mare al raurilor si al apelor de ploaie. </p> <p>Apele acestui curent sunt mai calde si mai sarate ajungand pana la o concentratie de 37 38. Suprafata neutra care separa cele doua curente suprapuse se afla la o adancime de 51 m la intrarea in Marea Neagra si la 15 m la iesirea din Marea Neagra spre Marea Marmara. Aceasta arata ca grosimea curentului superficial scade spre Marea Marmara, iar a celui submarin creste spre Marea Neagra. Fenomenul este datorat si topografiei fundului stramtorii, a carei adancime creste spre Marea Neagra. Este important de precizat ca transportul de ape de la o mare la alta de catre cei doi curenti suprapusi se face fara amestec de ape.</p> <p>Fig 1: Marea Marmara si Stramtorile Bosfor si Dardanele (Stramtori si canaluri pe glob, Adrian Holan, Claudiu Giurcaneanu)Stramtoarea Dardanele (vechiul Helles-pont) continua defapt Bosforul, facand legatura intre Marea Marmara si Marea Egee. Numele ii vine de la vechea cetate intarita Dardanos, situata la intrarea stramtorii dinspre Marea Egee. Stramtoarea are o lungime de 67 km si o largime medie cuprinsa intre 3 si 7,5 km. Langa Canakkale ajunge la cea mai mica latime: 1370 m. Adancimea variaza intre 54 si 90 m.</p> <p>Pe malul european stramtoarea este inchisa de peninsula Gallipoli, separata pe o mare intindere de continent de Golful Saros. Peninsula este taiata de vai adanci cu versanti abrupti, acoperiti cu vegetatie de ierburi si arbusti.</p> <p>Orientata de la nord-est spre sud-vest stramtoarea prezinta multe asemanari cu Bosforul. Se remarca si aici aceeasi circulatie suprapusa intre Marea Marmara si Marea Egee. Curentul superficial cu ape mai dulce din Marea Marmara se raspandeste in lungul coastelor Turciei si Greciei, iar cel profund patrunde in Marea Marmara, de unde isi continua drumul spre Bosfor.</p> <p>Stramtoarea Dardanele ocupa un sinclinal tectonic de-a lungul a doua linii de fracturi ce au afectat o peneplena tertiara preexistenta. Dislocarile tectonice care au dat nastere vaii Dardanelelor au avut loc in acelasi timp cu scufundarea uscaturilor din nordul Marii Egee, in postlevantin, ale caror ramasite constituie insulele din aceasta mare.</p> <p>In ceea ce priveste stramtoarea Bosfor, se considera ca este de varsta mai tanara ca Dardanele, aceasta deschizandu-se ca stramtoare mai tarziu. </p> <p>Bosforul este sapat in cuprinsul peneplenei preexistente traco-balcanice. Aceasta intinsa suprafata peneplenizata este inclinata dinspre nord catre sud, adica dinspre Marea Neagra spre Marmara. Spre nord, din cauza faptului ca platforma este mai inalta, tarmul este abrupt cu faleze. Ne gasim aici in fata unui tarm tectonic, unde a intervenit si o dislocare prin falii. Spre Marea Marmara, platforma se apleaca usor. Din mijlocul acestei mari rasar cateva insule (martori de eroziune) si limane pe tarm (Buiuc, Kiuciuc), ceea ce arata inecarea platformei in aceasta parte. </p> <p>Inainte de crearea Bosforului, reteaua hidrografica era constituita de raurile Alibei si Kiathane unite in actuala vale Cornul de Aur. Un afluent al acestui sistem de rauri, Bosfor Sud, curgea exact pe locul de azi al stramtorii. Alt rau, Bosfor Nord, mult mai scurt, se varsa direct in Marea Neagra in continuarea actualei stramtori. </p> <p>Fig 2: Reteaua hidrografica in regiunea Bosforului in faza lacustra, inainte de taierea pragului de la cumpana apelor (Stramtori si canaluri pe glob, Adrian Holan, Claudiu Giurcaneanu)</p> <p>Prin eroziune a fost roasa o sa pe cumpana de ape care despartea Bosforul Nord de Bosforul Sud. Mai tarziu, in cuaternar, odata cu interventia oscilatiilor de nivel ale Marii Negre si Mediterane, saua aceasta a constituit un fel de poarta prin care se revarsau apele cand spre Marea Marmara, cand spre Marea Neagra. </p> <p>In glaciarul care a urmat, nivelul Marii Negre si al Mediteranei a scazut. Bosforul devine iar vale de rau, fiind acum realizata legatura dintre Bosforul Nord si Bosforul Sud prin saparea seii de pe cumpana de apa care le despartea anterior. Prin Cornul de Aur, raurile Alibei si Kiathane se legau cu Bosforul. Noua cumpana de ape cobora acum spre nord, trecand prin actualul prag dintre Istanbul si Uskudar. </p> <p>In ultima faza, cea actuala, nivelul Mediteranei, inaltandu-se, invadeaza din nou canalul Bosforului, creand stramtoarea si cu aceasta si legatura directa cu Marea Neagra.</p> <p>Fig 3: Stramtoarea Bosfor la Istanbul (arhiva personala)</p> <p>Prin asezarea lor geografica la raspantia a doua continente, prin ingustimea lor care le face usor de controlat si aparat si prin faptul ca unesc o mare deschisa cu una inchisa, iar o alta cale maritima intre ele nu exista, cele doua stramtori sunt printre cele mai importante pentru navigatia internationala, si in special pentru tarile riverane la Marea Neagra. Pentru unele dintre aceste tari ele alcatuiesc singura iesire pe rutele maritime mondiale. De asemenea, sunt importante pentru faptul ca statul in stapanirea caruia se afla le poate folosi dupa voie, inchizandu-le cand vrea sau permitand patrunderea vaselor straine, chiar si a celor de razboi, putand astfel ameninta interesele statelor riverane. </p> <p>La Conferinta de la Montreux din 1936, delegatul Romaniei, Nicolae Titulescu, a sustinut in chipul cel mai realist drepturile si interesele politice si economice ale tarii noastre, fata de regimul Marii Negre si al stramtorilor ei: Tot ce atinge Marea Neagra intereseaza in cel mai inalt grad tara mea, dar fiind ca prin Marea Neagra si prin stramtori se produce unica noastra iesire la marea libera; as spune ca stramtorile sunt insasi inima Turciei, dar ele sunt in acelasi timp plamanii Romaniei.</p> <p>Fig 4: Marea Marmara si Stramtorile Bosfor si Dardanele (Google Maps)</p> <p>In traficul mondial, stramtorile Bosfor si Dardanele au o importanta deosebita. Impreuna cu Gibraltarul, Pas-De-Calais, Aden si Singapore, aceste stramtori reprezinta punctele nodale-cheie. Imprejurarile care stimuleaza traficul prin stramtori pot fi rezumate la urmatoarele consideratii: </p> <p> Diversitatea economiei tarilor riverane Marii Negre Dezvoltarea turismului pe litoralul Romaniei, Bulgariei, Ucrainei</p> <p> Dezvoltarea orasului Istanbul, denumit si perla dintre doua continente</p> <p> Apropierea de Canalul Suez</p> <p> Prezenta unor importante fluvii ce se varsa in Marea Neagra, cel mai important fiind Dunarea</p> <p> Prezenta unor porturi active: Odessa, Constanta, Varna, Burgas, Istanbul</p> <p>Fig 5: Ferryboat la plecarea din Canakkale, traversand Stramtoarea Dardanele </p> <p>(arhiva personala)</p>