Eseu Tema Si Vizunea

8/20/2019 Eseu Tema Si Vizunea..

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-tema-si-vizunea 1/5

ESEU

Moara cu noroc

Ca scriitor, Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici (1870-1890) alaturi de

Mihai Eminescu, I.L.Caraiale, Ion Creana si !itu Maiorescu. Cele mairepre"entati#e nu#ele ale sale sunt $%opa !anda&, $'udulea !aichii&, $Moara cu

noroc&,&%adureanca&,etc.

pera $Moara cu noroc& are ca an de aparitie anul 1881, pulicata in #olumul

$*o#ele din popor&. !itlul #olumul suerea"a specia liteara a operelor cuprinse

si tema de inspiratie+ #iata sociala, rurala,apartinand perioadei marilor clasici si

curenutului literar realism. In mod #eridic, realitatea apasatoare a schimarii si

transormarii umane este surprinsa in pro"a incercarea de morali"are speciica

lui la#ici, dar ara a inrumuseta in #reun el soarta personaelor.pera literara $Moara cu noroc& apartine enului epic, iar ca specie literara

este o nu#ela psiholoica.

*u#ela este specia literara a enului epic in pro"a, a#and dimensiuni cuprinse

intre po#estire si roman in care conlictul este puternic, iar accentul cade pe

conturarea personaului.

Nuvela psihologica este tipul de nu#ela a/at pe conlictul interior al

personaului in care actiunea urmareste declinul acestuia su aspect moral si

spiritual.

Ca si caracteristici, nu#ela psiholoica surprinde personae din toate mediile

sociale+ neustori, taro#eti, hanii, porcari, tarani, etc. e urmareste

de"umani"area personaului inluentat de ani sau dorinta de imoatire. par

ca moti#e literare+ anul, a#erea, mostenirea. e urmaresc stari suletesti si trairi

aparte+ rica, alienarea, erosul, osesia, toate surprinse prin procedeul anali"ei

psiholoice, ca miloc de in#estiare a psiholoiei umane. Conlictul interior

este puternic si surprins in opera in detrimetul celui e/terior. eoicei, se

reali"ea"a aloriicarea morala a te/tului de anali"a psiholoica.

Elemente ale realismului pre"ente in opera sunt tema de inspiratie, #iata sociala,

surprinderea dieritelor cateorii sociale, punandu-se in e#identa conlictul

dintre ele. %ersonaul este #a"ut in e#olutie reali"andu-se o anali"a psiholoica a

acestuia. Este surprins un mediu social caracteri"at su toate aspectele, in care

personaul isi aseste locul si propriul destin. pare deradarea indi#idului si

tema de inspiratie pre"inta o realitate neinrumusetata in care limaul oaca un

rol esential.



Titlul operei, din punct de #edere moroloic este alcatuit din doua sustanti#e

comune. In sens denotati#, ace reerire la un spatiu amenaat pentru a se macina

cereale si sansa. In sens conotati#, titlul ilustrea"a in primul rand, ironia

naratorului pentru soarta personaului principal. Locul luat in arenda, o osta

moara transormata in han ar treui sa aduca prosperitatea celui care se muta

acolo, insa norocul in acel loc nu si-l ace haniul ci ii este impus de catre

amadau. eci, moara cu noroc, este un loc neast care datorita inluentei

neati#e e/ercitate in special de amadau, isi #a pune amprenta si asupra

personaului principal care parcure toate treptele decaderii.

Tema, speciica nu#elei psiholoice o constituie de"umani"area su inluenta

neasta a anului. In cele 17 capitole se urmareste caderea continua su aspect

moral si spiritual a personaului literar 2hita, surprinsa si prin intermediulconlictului interior. pera are o structura liniara si atrae toate personaele intr-

un conlict maor.

Expozitiunea pre"inta carciuma de la Moara cu noroc ca iind ase"ata la

rascrucede drumuri, i"olata de restul lumii, inconurata de pustietati intunecate.

escierea drumul care mere la carciuma si a locului in care se ala este

pre"entat in e/po"itiune. 2hita se do#edeste harnic si priceput la inceput, iar

primele semne ale unastarii nu intar"ie sa apara.

Intriga este repre"entata de aparitia lui Lica amadaul la Moara cu noroc, un

persona carismatic, seul porcarilor si al turmelor de porci din impreurimi care

tulura echilirul amilie. El isi impune inca de la inceput reulile, iar na,

ne#asta lui 2hita intuieste ca acesta este un $om rau si primedios&. Cu toate ca

isi da seama ca Lica repre"inta un pericol pentru el si amilia lui, 2hita nu

renunta datorita ideii de a se imoati.

Desfasurarea actiunii cuprinde aptele si intamplarile te/tului. Mai intai, 2hita

isi ia toate masurile de aparare impotri#a lui Lica+ mere la rad sa-si cumperedoua pistoale, doi caini si anaea"a o slua. Insa din momentul aparitiei lui

Lica, incepe procesul de instrainare a lui 2hita ata de amilie. e#ine tot mai

irasciil, nu mai "ameste ca inainte, iar pe sotia lui o cam atea. La un moment

dat, 2hita incepe sa rerete ca are amilie si copii pentru ca nu-si poate asuma

total riscul imoatirii alaturi de Lica. atorita enero"itatii amadaului, starea

materiala a lui 2hita se imunatateste, doar ca 2hita incepe sa se oisnuiasca cu

raul. El isi indeamna sotia sa oace cu Lica, aruncand-o deiniti# in ratele lui si

aune sa ie implicat in urtul de la arendas si in uciderea unei emei si uncopil. 3etinut de politie, i se da drumul acasa numai pe $che"asie&. %rin aptul



ca ura stram la proces, acoperindu-i neleiuirile lui Lica, 2hita de#ine

complice la crima. 4otaraste sa-l parasca pana la urma cu autorul lui %intea,

insa nu este sincer nici cu el, oerindu-i do#e"i despre #ino#atia lui doar dupa

ce-si #a putea opri umatate din ani.

Punctul culminant este atunci cand 2hita aune pe ultima treapta a deradarii

morale si in momentul in care #rea sa se ra"une pe Lica isi arunca sotia in

ratele acestuia. pera pana la sarsit ca sotia lui #a re"ista tentatiei, dar

de"ustata de lasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in mod de ra"unare.

Cand isi da seama ca sotia lui, na, l-a inselat, o ucide. La randul lui, 2hita este

ucis de 3aut, din ordinul lui Lica, iar el pentru a nu cadea in mainile lui %intea

se sinucide i"indu-se cu capul de un copac.

Deznodamantul cuprinde sarsitul actiunii. 5n incediu distrue carciuma de la

Moara cu noroc in noaptea de %asti si sinurele personae care supra#ietuiesc

sunt atrana si copii.

In incipit, personaul secundar mama lui, na (atrana) po#esteste despre aptul

ca nu anii contea"a ci linistea suleteasca, dar nu se aa in #iata tinerilor,

lasand totul in #oia destinului. Ea deapt simtea rica de schimare, de ceea ce

#a urma, mentionand $mi-e reu sa parasesc colia in care mi-am petrecut

#iata6ma cuprinde un el de spaima&, dar nu-si paraseste copiii si incearca sase oisnuiasca cu ideea $si-mi #ine sa rad cand mi-o inchipuiesc ca

circiumarita&. Inceputul este simetric cu inalul deoarece se reaseste in aceeasi

iposta"a.

Finalul este repre"entat de reluarea incipitului prin aptul ca atrana pune

seama intamplarilor pe #oia sortii si a destinului care isi urmea"a cursul.

'atrana se reaseste din nou la Moara cu noroc, impreuna cu copiii, dar de data

asta reretand situatia in care se ala.

Personaele operei nu sunt numeroase, dar se oser#a e#olutia lor.

2hita este personaul principal al carui statut social moral se schima pe

parcursul nu#elei. La inceputul operei, apare in iposta"a de ci"mar cinstit, dar

sarac, dornic de a se imoati, ca urmare de#ine haniu. La inceput apreciat

datorita onestitatii, dar dominat de osesia anului in continuare. e transorma

astel caracterial in tipul par#enitului, omul care decade atat spiritual cat si

suleteste, nu#ela urmarind deradarea morala in toate etapele. 5ltima iposta"a

a decaderii il inatisea"a ca sot ucias al propriei sotii. ominat de rica, de



osesia pentru ani, iind eploatat moral de amadau, personaul se conturea"a

in mod realist, tipic nu#ele psiholoice.

Lica amadaul, persona secundar al nu#elei e#oluea"a liniar pe parcursul

operei. tatutul initial de $samadau&, se al porcarilor, ii conera puterea de au#erna aacerile cu porci cinstite si necinstite din capia radulu. %ersonaul se

conturea"a caracterial, un cunsocator al psiholoiei umane, cel care poate

manipula, cunoscand slaiciunile celorlalti. 'arat de #reo ani, ochi #er"i cu

pri#ire aera, camasa ala cu loricele si scroita care-si indeamna calul cu un

ici si carmain, cu coada incrustata, impresionata usor. inalul nu#elei il aduce

in aceeasi iposta"a, de hot, talhar si scrimina demn insa in ata sortii pe care si-o

poate sinur calau"i spre actul inal al mortii pentru a nu da satisactie leii.

ormat in neleiuire, #a muri cu ea in sulet.na, persona secundar, este reasita la inceputul operei in iposta"a de mama si

sotie iuitoare, emeie care isi asculta oreste sotul ara a-l contra"ice.

chimarea e/istentei #ine odata cu mutarea la han, unde, la inceput, conduce

aacerea alaturi de sotul ei. rumoasa, mladioasa, dornica de iuire se ucura

alaturi de 2hita de noua conditie. data cu aparitia amadauui, este atrasa de

aratul impunator pe care il #ede dierit de sotul ei. %erpectia se conturea"a tot

mai mult cand 2hita incepe sa se instraine"e si spaimele lui ies la i#eala. otul

se transorma atunci in muierea in haine de arat datorita aptului ca na ildesconsidera. La randul sau, cade in capcana amadaului si atractia ata de el ii

este atala. tatutul inal o indica iind o sotie adulterina deca"uta din punct de

#edere moral si parcurand acelasi traseu alaturi de sotul ei. %entru a nu i

umilita mai mult, este ucisa de 2hita, incapail sa inrunte ad#ersarul. 5ltimele

momentente ale emeii o arata aatata cu unhiile de ata amadaului ca intr-un

est de re#olta, dar si de admiratie pentru aratul care a distrus-o.

'atrana, mama nei, este persona secundar al operei, considerat un altereo al

naratorului. emeia repre"inta intelepciunea populara , #ocea e/perientei carenu crede in rau si care in mod simetric in prolo si epilo reia moti#ul

destinului. Ca o umra, ii insoteste pe cei doi tineri iind constienta ca

umne"eu le #a calau"i pasii. in pacate, nu percepe schimarea neati#a a

etei si enerelui ei, inalul surprin"andu-i aceeasi inocenta prin care considera

ca hotii sunt #ino#ati de soarta lor.

Modurile de expunere au rol comple/. ialoul contriuie la caracteri"area

personaelor, iar descrierea oera o imaine a reperelor spatio-temporale.

!im"aul este reional, popular si arhaic. In te/t e/ista "icale si pro#ere (mai



ales ale atranei) la inceput si la sarsit.

In conclu"ie, opera literara $Moara cu noroc& de Ioan la#ici este o nu#ela

psiholoica deoarece are trasaturile unei #ieti de amilie si importanta anului.

In opinia mea, te/tul impresionea"a prin aptul ca personaul principal, 2hita,

parcurand asolut toate treptele decaderii.

Documents

Eseu Tema Si Vizunea