Etapele Planului de Afaceri

7/27/2019 Etapele Planului de Afaceri

1/43

Etapele elaborarii planului de afaceri

Planul de afaceri trebuie sa reflecte faptul ca afacerea prezentata este cu adevarat

profitabila, solida si nu este doar o gura de oxigen pentru inceperea sa continuareaactivitatii unei firme.

Planul de afaceri este o metod tip management de proiectare i promovare a unei afacerinoi sau de dez voltare semnificativ a unei afaceri existente, pornind de la identificareaunei oportuniti economice, prin ca re se determin obiectivele de realizat, sedemonstreaz i structureaz principalele resurse i activiti necesare, identificnd toatecondiiile care trebuie ndeplinite, precum i modalitatea de ndeplinire a acestor condiiiastfel nct ntreaga afacere s fie una profitabil.

El reprezinta un ghid decizional i de aciune n baza cruia se proiec teaz i se

implementeaz componentele principale ale mecanismelor manageriale, constituindtotodat unul dintre celemai complete i eficace instrumente manageriale pentru ntreprinztori i manageri.

Planul de afaceri este un document care face cunoscute resursele existentei perspectivele de dezvoltare ale unei firme i invit astfel sprijinul i cooperareaunor susintori poteniali. Astfel de susintori pot fi antreprenori, creditori i investitori.

Procesul elaborriiunui plan de afaceri viabil implic culegerea de informaii corectei convingtoare, dar i proiectarea cu claritate a elementelor planului nainte de a treceefectiv la realizarea acestuia.

n elaborarea planurilor de afaceri nu exist tipare care s se potriveasc

tuturor firmelor, totui unele scopuri sunt comune. Planurile trebuie s descrie produselei serviciile ce vor fi vndute pe piaa actual sau pe segmentul int de pia.Dac planulde afaceri este ntocmit n scopul obinerii unei finanri acesta va prezenta, de asemenea,suma de bani de care firma are nevoie pentru investiie i momentul n care firma vaobine profit. Procesul scrierii planului devine mult mai rapid dac datele eseniale suntdisponibile.

Prin date eseniale se pot nelege:-numele exact al firmei, adresa, data i felul nregistrrii,domeniile n care firma

este pregtit s fac afaceri;- structura legal- statistici de pia, dimensiunea pieei, tendinele de cretere,factori care ar afecta

dezvoltarea viitoare;- concurena;- date cu privire la costul materialelor i al forei de munc;- numele eventualilor clieni de perspectiv;- principalii furnizori i condiiile de vnzare ale acestora.

Numele companiei reprezint elementul primordial de difereniere fa de competitorii protejat prin lege.

n aceast seciune sunt prezentate urmtoarele elemente:

1


2/43

- forma de proprietate a societii (pe aciuni, cu rspundere limitat, nnume colectiv, n comandit simpl sau pe aciuni);

- stadiul de evoluie la care a ajuns compania;- tipul de activitate desfurat ( de producie, de comer sau prestri

servicii);

- produsele sau serviciile pe care firma le-a dezvoltat sau vndut pe piai succesul acestora;- elemente privind trecutul firmei:

data nfiinrii; scopul ntemeierii; care au fost realizrile ei majore; care au fost deficienele ei ( contribuie la sinceritatea i

credibilitatea planului); modificri n tendinele generale;

- elemente privind situaia actual: activitatea curent; stadiul de via economic al domeniului de activitate al afacerii; identificarea produselor/serviciilor actuale; numrul de salariai ai firmei; cota de pia deinut i resursele firmei; tendina vnzrilor firmei echilibrul social; calificarea personalului;

- detalii privind structura actual a capitalului permanent (capitalulpropriu, mprumuturi);

- scurta descriere a fondatorilor, accentund experiena relevant i poziia

fiecruia n cadrul firmei.

Etapele elaborarii planului de afaceri:1. Prezentarea situatiei economice si juridice a agentului economic care initiaza

planul de afaceri.Cu ajutorul rapoartelor de analize economice se studiaza procesele si activitatile

firmei din punct de vedere economic, prin prisma relatiei dintre rezultateleobtinute si resursele consumate intr-o perioada anterioara predeterminata.Pe baza acestor analize permanente pot fi identificate punctele tari si punctele slabe din

activitatea firmei.De exemplu, pentru analiza vanzarilor firmei se pot elabora rapoarte periodice privindevolutia si structura vanzarilorpe categorii de produse si servicii, pe canale dedistributie, pe puncte de desfacere, pe categorii de clienti etc.Suplimentar, pentru analiza eficientei vanzarilor vor fi evaluate politicile managerialecare au determinat aceste performante si anume: preturile si tarifele practicate, discount-urile acordate, termenele de incasare stabilite.Pentru analiza costurilor se vor elabora rapoarte periodice care au ca obiective analiza

2


3/43

evolutiei si structuriii costurilor dupa diverse cerinte manageriale: in functie deinterdependenta fata de volumul vanzarilor (costuri fixe si variabile), in functie de naturacheltuielilor (costuri materiale, financiare, cu personalul), in functie de modalitatea degenerare si alocare a costurilor (costuri directe si indirecte).Oanaliza economicaeste completa si corecta daca prezinta si contextul general al

mediului de afaceri in care firma isi desfasoara activitatea: reglementarile fiscale, evolutiacererii pe diverse domenii de activitate, rata inflatiei, ratele de schimb valutar.Pe baza rapoartelor de analize economice se calculeaza indicatorii economico-financiari, care reprezinta o expresie sintetica a performantelor firmei: indicatori deprofitabilitate, de lichiditate, de solvabilitate, de gestiune etc.Cu ajutorul indicatorilor economico-financiari se poate elabora diagnosticul financiaral firmei care reprezinta starea de sanatate financiara a afacerii si pe baza careia se potelabora strategii pe termen mediu si lung si se pot stabili prioritati pe termen scurt.

2. Scopul planului de afaceriPrezentul plan de afaceri este elaborat de catre SRL ,,X,in scopul fondariiunei mori de cereale , pentru a produce fin de gru,va oferi servicii de morritpentru productorii agricoli din zon ,va produce si livra faina pentru brutariile dinlocalitatile adiacente.

Scurt istoricSRL ,,X a fost creata in anul 2009, an in care paractic intreprinderea si-ai n cep u t s i ac t i v i t a t ea .Res p ec t i v a i n t r ep r i n d e r e a f o s t i n r eg i s t r a t a l a12.05.2009 in registrul de inregistrare a primariei satului

Zberoaia,raionulNisporeni, in baza cererii fondatoarei: PruteanuIraida.Intreprinderea a fos tcreate cu scopul producerii fainii de griu pentrucomercializare.

Obiectivele intreprinderii:a) Implementarea proiectului investitional conform planului de afaceri;b) Stabilirea

surselor noi de venit si micsorarea costurilor;c ) Cucerirea pietei regionale si identificarea noilor piete de desfacereacoperirea

efectiva a celor existente;d) Atingerea unor vinzari nete ......... de ............mii lei si a unui profit .........in primul

an de activitate;e) Utilizarea tehnologiilor avansate de prelucrare a fainii;

2. Identificarea cerintelor pietei pentru produse sau servicii ce se doresc a se obtine siidentificarea clara a misei de piata careia i se adreseaza.

Analiza oportunitii pieeiAceast analiz reprezint descrierea i estimarea mrimii pieei i a potenialului devnzri pentru segmentele de pia de interes pentru firm i evaluarea concurenei peacele segmente de pia.

3


4/43

Strategia de marketingStrategia de marketing presupune trei activiti:

1. selectarea uneia sau mai multor piee int; exist trei strategii generale privind piaaint: (1) strategia nedifereniat (ncearcare de adresare a ntregii piee cu un singurmarketing mix); (2) strategia concentrat pe un singur segment de pia; i (3)

strategia multisegment (adresarea mai multor segmente de pia cu mixuri demarketing diferite).

2. fixarea obiectivelor de marketing, presupune stabilirea a ceea ce se dorete a se atingeprin activitile de marketing.

3. dezvoltarea i meninerea unui marketing mix; termenul marketing mix se refer la ocombinaie unic a strategiilor de produse, distribuia sau plasarea acestora,promovarea lor i pre, adic cei 4 P.

ImplementareaFaz a procesului de marketing prin care planurile executate sunt transpuse n aciuni iasigurarea c aceste aciuni sunt executate ntr-un mod prin care obiectivele de marketingvor fi atinse.

EvaluareaFaz a procesului de marketing prin care se estimeaz msura n care obiectivele au fostndeplinite n timpul unei perioade determinate.

4

Misiune

Analizaoportunitilor

pieei

Strategia de marketing

Strategiapieei int

Obiectivelede marketing

Marketing mixProdus

PrePromovare

Plasare (distribuie)

Scanareamediului

Implementare

Evaluare


5/43

5

PLANUL DEAFACERI are la bazPILONII

OMULde afaceri IDEEAde afaceri MEDIULde afaceri

PLANUL DE AFACERIse ntocmete pentru

INIIEREAunei afaceri

DEZVOLTAREAunei afaceri

RELANSAREA-

REDRESAREA

unei afaceri

FUZIUNEAunor firme

DEZMEMBRAREAunor firme

OBINEREA

DE FONDURI

DE INVESTIII

CONDIII DEELABORAREa planului de afaceri

ntocmitCONCISinformaiiRECENTE

uor dePARCURS

s arateRISCURILEs arateCONCURENAstudiu deMARKETINGs arateFURNIZORIIs arateCLIENII

s se bazeze pePLANFINANCIARs stabileasc

PROFITUL

s foloseasc eficientCAPITALUL-BUGETULs stabileasc metodele de

CONTROL-REVIZUIRE


6/43

6

ETAPELEELABORRIIplanului de afaceri

1.SITUAIAECONOMICOFINANCIAR a firmei2. SCOPUL NTOCMIRIIplanului de afaceri

3. CERINELE PIEII4. SPORUL DEPRODUCTIVITATE

5. PREVIZIUNEAECONOMIC

6. STABILIREACONTROLULUI


7/43

- PLAN DE AFACERI -

- SC. -

A:DATE DE IDENTIFICARE A SOCIETATII COMERCIALE

1. Numele firmei

2. Sediul firmei ( adresa, telefon, fax).

3. Cod fiscal..

4. Num\rul [i data `nregistr\ri la Oficiul Registrului Comer]ului

5. Forma juridic\ de constituire : .

6. Tipul activit\]i potrivit obiectului de activitate

7. Natura capitalului social [i valoarea (particular, str\in, mixt)

8. Asocia]i, ac]ionari principali :

Numele actionarului/asociatului Ponderea de]inut\ din capitalul social - %

7


8/43

B. CONDUCEREA / PERSONALUL FIRMEI

B.1 CONDUCEREA

Nume. Prenume..Functia.Studii

Experienta:

Intreprinderea Functia detinuta Perioada

NumePrenume..Func]iaStudiiExperienta:

Intreprinderea Functia detinuta Perioada

B.2. PERSONALUL

Numar total de salariati.din care : direct productivi

C. DESCRIEREA ACTIVIT|}II CURENTE

1. Produsele /serviciile realizate [i ponderea n total vanzari

2. Descrierea sumar\ a procesului tehnologic actual [i al dot\rii existente( se vor indica principalii parametri tehnici capacitatea, consumuri, etc)

8


9/43

3. Principalii furnizori ( interni [i/sau externi)

Nume, adresa Produsul Ponderea n totalaprovizion\ri

D. PIA}A ACTUAL|

4. Principalii clien]i ( interni [i/sau externi)

Nume, adresa Produsul Ponderea n total vqnz\ri

5. Distribu]ia

6. Concuren]a ( nume, date cunoscute cu privire la aceasta)

7. Pozi]ia produselor/ serviciilor comparativ cu ale concuren]ei [i cota de pia]\ de]inut\.

E. INFORMA}II FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA TRECUT|

mii.lei

Indicatorul Ultimii 2 ani An curent

Cifra de afaceri

Venituri din exploatare

Profit din exploatare

Rentabilitatea din exploatare %

Profitul net

9


10/43

Rentabilitatea net\ %

Active totale

Active imobilizate

Capital social

Capitaluri proprii

Imprumuturi

Se vor face comentarii referitoare la posturile din contul de profit [i pierderi [i bilan]ulcontabil [i balan]a de verificare aferent\ anului curent, care au `nregistrat modific\riimportante .

F. PROIECTUL DE INVESTI}II

1. Descrierea proiectului

2. Scopul investi]iei planificate

3. Efectul proiectului

4. Impactul asupra mediului

5. Descrierea procesului tehnologic [i modul de asigurare cu utilit\]i( energie, ap\, etc.)

( se vor indica principalii parametri tehnici capacitatea, consumuri, etc)

( se vor anexa avizele [i acordurile de principiu ob]inute unde este cazul )

10


11/43

6. Costul total al proiectului [i planul de finan]are

Obiectul investi]iei Valoarea estimat\ pe baz\ dedeviz/ ofert\ furnizor

Sursele de finan]are

surse proprii Credite

Total

100 % % din total % din total

( se vor face preciz\ri privind sursele proprii, respectiv dac\ sunt `n natur\ sau `n numerar [iposibilit\]ile de asigurare a acestora)

Perioada de creditare solicitat\..

7. Furnizorii pentru proiectul de investi]ii

Denumire Obiectul investi]iei cese va achizi]iona/ saurealiza

Valoarea achizi]iei Condi]ii de livrare [ide plat\

( se vor anexa oferte sau contracte de achizi]ie sau realizarea lucr\rilor de construc]iimontaj)

8. Termenul final de punere n func]iune a investi]iei

9. Modific\rile necesare la echipamente, cl\diri existente:( se va completa dup\ caz cu modific\rile aduse echipamentelor, cl\dirilor deja existente,consolid\ri [i se va anexa schi]a ilustrqnd [i fluxul tehnologic)

11


12/43

se vor anexa contracte proforma sau oferte

10. Modific\rile necesare `n structura [i num\rul personalului angajat:

G. DATE PRIVIND PIA}A {I PROMOVAREA VQNZ|RII PRODUSULUI/ SERVICIULUI

1. Clien]i poten]iali( se vor anexa contracte pro-forma, cereri de ofert\)

2. Concuren]i poten]iali

3. Modalit\]i de distribu]ie a produselor ( re]ea proprie de magazine, en gross, altemetode)

4. Activitatea de promovare a vqnz\rilor ( reclam\, publicitate, participare la tqrguri)

H. INFORMA}II FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA VIITOARE A FIRMEI

Fluxul de numerar

INTOCMIT,

Nume [i prenume.

Semn\tura..

Data

12


13/43

STUDIU DE CAZ

Societatea comerciala "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna-Mures a fost construitantre anii 1984-1986 de catre societatea belgiana "Solvay&Co" si avea sa devinala sfrsitul secolului XIX si n primele decenii ale secolului XX singura unitateproducatoare de soda din Romnia si una din cele mai importante dinEuropa.

Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures afost determinata de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile deapa (rul Mures), a unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta nvecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar

important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara.Uzina a intrat n functiune n anul 1986.

n anul 1991 a devenit S.C. "UPSOM" S.A. Ocna-Mures, prin preluareaintegrala a patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures,transformare ce a avut loc n baza HG 1213/1990.

De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariride capacitati, precum si obtinerea de noi produse.

Anul 2001 s-a ncheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarelerezultate:

Productia fizica (CSB): 192.645 t Valoarea productiei industriale: 65547,7038 lei Cifra de afaceri: 74340,1903 lei Export: 1,6020 $ Productivitatea muncii (prod. industriala) 43,844618 lei/salariat Numarul mediu de personal 1,495 persoane

ncepnd cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate

a statului si administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat deS.C. "PETROBANAT HOLDING" S.R.L., apartinnd firmei "BEGA GRUP"Timisoara, societate cstigatoare a licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.

n baza hotarrii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din datade 18.06.2002, actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA" S.A. cu urmatoareledate de indentificare:

13


14/43

nume: BEGA S.A.;

numar nregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991;

cod fiscal: R1818890;

adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal1900, judetul Timis.

n urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C."BEGA-UPSOM" S.A. Ocna Mures este urmatoarea:

ACIONAR VALOARE (lei)NUMRACIUNI

% DIN CAPITALSOCIAL

S.C. "BEGA" S.A. 24591,1575 9.836.463 63,5606S.C. "PETROBANAT HOLDING"

S.R.L. 11327,5475 4.531.019 29,2782SIF "BANAT-CRIsANA" 1950,2700 780.108 5,04090ACIONARI PPM 814,4225 325.769 2,1050S.C. "UPSOM" S.A. 5,3200 2.128 0,0139MANAGER S.C. "UPSOM" S.A. 0,6025 241 0,0016TOTAL 386.893.200 15.475.728 100

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice sialte produse chimice, comercializarea acestora n conditii avantajoase siobtinerea de profit.

Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara,soda caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar sifarmaceutic, silicat de sodiu solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonatde sodium anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, clorura de calciutehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic,carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pnza cauciucata,produseprelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice sichimice.

Obiectul de activitate al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. a fost completat prin

urmatoarele cereri de nscriere de mentiuni:1. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o

6.05.1991: societatea poate efectua direct operatiuni de comertexterior, respectiv de import-export;

2. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993:

14


15/43

fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbereantiincendiara E12, produse prelucrate din prolipropilena, oxigen mbuteliat;

comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant npiete, trguri si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;

prestarea de servicii de alimentatie publica;

efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica;

aparate de masura si control;

constructii;

chimie-electrotehnica;

transport;

utilitati;

nchiriere si intermediere cercetare si proiectare;

producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti,produse de curatat, confectii metalice.

3. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993:

multiplicarea si copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare siproduse proprii si pentru terti, producerea si livrarea catre terti aenergiei electrice si termice, precum si a apei;

4. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994:organizarea de cursuri n vederea autorizarii ISCIR de catre personalulde specialitate din S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. desemnat de ISCIR,pentru cursantii interni si terti;

5. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995:verificarea, repararea si ncarcarea stingatoarelor de incendii cu praf

antiincendiar si bioxid de carbon pentru uz intern si terti;6. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:

comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau nchiriate, en-gross sau cu amanuntul;

15


16/43

operatiuni de intermediere pe baza de comision ntre parteneri romni,straini, romni si straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fiimportate si exportate, fara limitare la un sector de marfuri si servicii;

operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si

prestari-servicii;

exploatarea produselor de cariera;

4.1.1. Indicatori economico-financiari

Principalele 5 produse si ponderea lor n vnzari:

soda calcinata - 62,8%;

soda caustica - 12,4%;

bicarbonat de sodiu - 7,7%;

silicat de sodiu solid - 2,6%;

produse prelucrate din polietilena - 1,1%.

Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare:

"SAUNA" Ocna-Mures;

"SIDERMET" Calan;

"SIDEX" Galati;

"POLY NOOR" Negresti-Oas;

"BENTOCALCAR" Deva.

Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare:

"GECSAT" Trnaveni;

"ALSTING" Alba;

"GEROMED" Medias;

"STIMED" Sighisoara;

16


17/43

"BADPS" Baia-Mare.

4.1.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata externa

1. Piata interna

Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doiproducatori, precum si a sodei caustice unde exista patru producatori interni,restul produselor din nomenclatorul sau, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. Ocna-Mureseste singurul producator.

Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. "BEGAUPSOM" S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20%din volumul ofertei totale. Principalii consumatori interni - industria sticlei,industria detergentilor, celuloza si hrtie, industria aluminiului precum siconstructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an de an, precum

si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. ncepnd cu trimestrul al II-lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala,dupa studiul de piata ntreprins asupra produselor, aratnd o crestere continua acererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentruprodusele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societateaS.C. "BEGA UPSOM" S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania siMaramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei, ntretinnd relatiitraditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase, industriachimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentruprodusele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si crestereapreturilor la materiile prime, materiale, combustibil.

2. Piata externa

Pe piata externa, principalii concurenti ai Romniei sunt: Bulgaria, Poloniasi concernul "SOLVAY" pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principaliiconsumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele dinUngaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatoriitraditionali ai produselor societatii cu destinatia export s-au mentinut relatiipermanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care sederuleaza contractele.

Principalii competitori ai societatii:a) soda calcinata:

"USG" S.A. Rmnicu-Vlcea;

"SOLVAY" Belgia;

17


18/43

"ANSAC" SUA;

"LANYKOVO" Polonia.

b) soda caustica:

"OLTCHIM" S.A. Rmnicu-Vlcea;

"CHIMCOM-PLEX" S.A. Borzesti;

c) silicat de sodiu

"USG" S.A. Rmnicu-Vlcea

4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei

Piata, ca sistem de reglare a schimburilor ntre agentii economici,constituie cadrul n care cererea si oferta si regasesc punctul de convergenta.

Astfel cererea de marfuri si servicii sta la baza formularii optiunilor de investitiiprin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse n evidentanevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe planinvestitional.

Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie deprocurare a unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei deenergie electrica cu aceleasi cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate

n cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata sau produsa, costul ei

influentnd costul de fabricatie pe produs.

S.C. "BEGA UPSOM" S.A. este unul din principalii furnizori de produseclorosodice (soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pepiata, combinatul trebuia sa-si dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurilespecifice.

Investitia se recomanda ca necesara si profitabila n acelasi timp. Trebuieavut n vedere ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare n economiaromneasca, costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datoritatehnologiilor nvechite conducnd la costuri mari ale produselor finite, ceea ce le

fac necompetitive pe piata.

Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologiiperformante, ceea ce va permite:

mbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;

sporirea potentialilor clienti.

18


19/43

Au fost luati n calcul factori care influenteaza investitia, precum:

capacitatea de productie;

cheltuielile de constructie si montaj;

costurile de exploatare anuale;

costul de transport

Incluznd n mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. siconcretizeaza eforturile n urmatoarele directii:

cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;

crearea de noi sortimente;

cresterea productivitatii muncii;

reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vnzare.

Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus,exista si posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitateageneratorului fiind mai mare dect necesarul societatii, astfel societatea arevizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% dect pretul practicat de"ELECTRICA" S.A.

4.3. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici deevaluare a eficientei economice a investitiilor

Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere aproiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitateinformationala si semnificatie. Numeric variaza n functie de cerintele analizei,de complexitatea proiectului si de pretentiile analistului si investitorului. Oreglementare n acest sens n tara noastra nu exista, iar autonomia decizionala

n investitii accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul n folosirea,dupa caz, a unor indicatori valorici sau naturali.

n contextul enuntat este justificat sa ncadram indicatorii statici deevaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii n trei categorii, sianume: indicatori cu caracter general, indicatori de baza si indicatori specificiunor obiective sau ramuri de activitate.

Indicatori cu caracter general

19


20/43

Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupraobiectivului de investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despreobiectivul de investitii. Orice proiect de investitii trebuie sa cuprinda n modobligatoriu asemenea indicatori.

Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:a)Capacitatea obiectivului de investitii pare n cazul obiectivelor

productive este reprezentata decapacitatea de productie, iar n cazul celorneproductive de elementele specifice de folosinta ale acestora. Capacitatea deproductie exprima cantitatea maxima de productie care poate fi obtinuta ntr-oanumita perioada de timp, n conditii normale de functionare, cu un regim deutilizare a factorilor de productie si n anumite conditii de organizare a productieisi a muncii. Capacitatea de productie se exprima de regula prin volumul maximde productie ce poate fi realizat (fizic sau valoric), dar se poate exprima si princantitatea maxima de materie prima ce poate fi prelucrata ntr-o anumita

perioada de timp, atunci cnd relatia materie prima - produs finit nu esteconstanta (de exemplu, n industria zaharului, capacitatea de productie a uneifabrici de zahar se exprima prin cantitatea de sfecla de zahar ce poate fiprelucrata). n cazul obiectivelor de natura social culturala, capacitateaobiectivelor de investitie se exprima diferit, n functie de specificul acestora, cumar fi: capacitatea unui spital prin numarul de paturi, capacitatea unei sali de teatruprin numarul de locuri, etc.

Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul aeficientei economice a investitiilor si nu de eficienta economica, el masurndefectul potential realizat prin intermediul procesului investitional.

b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprimamarimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupapunerea n functiune. Marimea acestui indicator este n functie de marimeacapacitatii obiectivului de investitii, dar si n functie de parametrii calitativi cecaracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea muncii, nivelul tehnic almijloacelor fixe, etc.). n mod asemanator cu primul indicator, numarul desalariati constituie un indicator de calcul al eficientei economice.

c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul dinperioada de functionare a obiectivului de investitii, mpreuna cu valoarea

investitiilor formnd efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unuiobiectiv de investitii.

Marimea sa este n functie de volumul productiei estimate a se obtine, elcuantificnd n expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru aobtine un anumit volum al productiei.

20


21/43

Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficienteieconomice a productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costulunitar, care se raporteaza la volumul productiei exprimata valoric, eventual

nmultit cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei productie, care de asemeneaconstituie un indicator de eficienta economica.

d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator cemasoara efectul efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare acapacitatii de productie sau a obiectivului de investitii.

Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru ntreaga perioada defunctionare a obiectivului de investitii, pe baza unor estimari privind productiafizica, preturile, piata, etc., n functie de valoarea productiei si costurile acesteia,determinndu-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica.

e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea

unui obiectiv de ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.Profitul masoara efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de

investitii, el obtinndu-se prin scaderea din veniturile totale a costurilor deproductie.

Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru aobtine acest surplus de venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta unindicator de eficienta economica, ci un indicator de calcul al eficientei economice.

Astfel, raportnd profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata

rentabilitatii generale, care constituie, prin excelenta un indicator de eficientaeconomica.

f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general,este un indicator de eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care esteutilizat principalul factor de productie si anume forta de munca.

g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale,energie, combustibil, constituie un indicator de eficienta economica caremasoara consumul la principalele resurse, pentru a obtine o unitate de produsfinit.

Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poate determinacostul productiei.

Indicatori de baza

Aceasta grupa de indicatori se refera n exclusivitate la eficientaeconomica a investitiilor, altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul siefectele generate de realizarea si functionarea obiectivului de investitii.

21


22/43

n grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul aleficientei economice a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficientaeconomica a investitiilor.

a) Valoarea investitiilorsau volumul capitalului investit (I) reprezinta

principalul indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici unindicator de eficienta economica a investitiilor nu poate fi construit fara a lua ncalcul valoarea investitiilor.

Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumitacategorie de resurse utilizate n procesul investitional si anume cele necesarepentru realizarea unui obiectiv de investitii.

Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nouobiectiv, fie pentru a dezvolta sau moderniza un obiectiv n functiune. Precizareaeste importanta pentru ca n functie de caracterul lucrarilor de investitii sfera de

cuprindere a acestui indicator poate sa difere.Investitiile se materializeaza n mijloace fixe care pot fi active sau pasive.

ntre valoarea investitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse n functiune teoretic artrebui sa existe o egalitate, dar n realitate exista o diferenta n favoareainvestitiilor, n sensul ca exista anumite categorii de cheltuieli de investitii care nuse transforma n mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de munca necesarenoului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.).

n continutul indicatorului valoarea investitiilor se include att elementecare sunt de natura pur investitionala, ct si elemente care nu sunt de aceasta

natura, dar prin extensie ele se includ n efortul total, servind n ultima instanta ladiferentierea variantelor de investitii.

Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitiacolaterala si investitia conexa, aceasta din urma incluzndu-se n functie de cotade servire a investitiei directe.

Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilorcare contribuie la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, ntimp ce investitiile colaterale constituie valoarea lucrarilor legate teritorial sifunctional de investitia directa (cai de acces, aductiuni de apa, energie, centrala

termica, etc.).Investitia conexa apare ca rezultat propagat n amonte sau n aval de

investitia directa.

Elementele incluse n efortul total de investitii care nu sunt de naturainvestitionala se refera n principal la valoarea mijloacelor circulante necesare

22


23/43

punerii n functiune a obiectivului, respectiv pentru functionarea acestuia oanumita perioada de timp.

n atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta nsumnd elementele componente, astfel: It = Id +Icol + Icon + M + Cs unde:

It - reprezinta investitia totala;

Id - reprezinta investitia directa;

Icol - reprezinta investitia colaterala;

Icon - reprezinta investitia conexa;

M - reprezinta necesarul de mijloace circulante;

Cs - reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatireafortei de munca necesara noului obiectiv, etc.)

b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)

Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada n care seconsuma resursele investitionale, ele transformndu-se n mijloce fixe.

n aceasta perioada de timp resursele investitionale ramn imobilizate,fara a produce efecte economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumitacapacitate de productie care pusa n functiune va permite obtinerea de efecteglobale (productie) si nete (profit).

Dat fiind faptul ca n aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impuneca sa se scurteze pe ct posibil durata de executie, pentru a diminua efectulnegativ al imobilizarii fondurilor investite.

c) Durata de functionare (D t) a obiectivului de investitii reprezinta ultimaetapa din durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unuiobiectiv de investitii, dupa durata de proiectare si cea de executie.

Ea se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii dinfunctiune, n aceasta perioada obtinndu-se efectele globale si nete de pe urma obiectivului de investitii.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste n functiede duratele normale de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul deinvestitii, aceste durate fiind prevazute n legea amortizarii capitalului imobilizat nactive corporate si necorporate.

La determinarea duratelor normale de functionare se va avea n vedereduratele economice de functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct devedere etnic si economic, precum si duratele tehnico-economice stabilite de

23


24/43

proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale mijloacelorfixe respective.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima n ani si ndecursul ei obiectivul de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin

intermediul amortizarii inclusa n cheltuielile de exploatare.n cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare

sezoniera (n agricultura, de exemplu), durata normala de functionare se expriman ani, dar si n ore de functionare. Aceasta se datoreste faptului ca n cadrulduratei normale de functionare care tine seama de uzura morala n moddeosebit, mijlocul fix trebuie sa functioneze si un numar determinat de ore pentruca el sa fie uzat si din punct de vedere fizic.

n cazul obiectivelor productive, dupa punerea n functiune a acestoraexista o perioada de timp n decursul careia obiectivul nu functioneaza la

parametrii proiectati, ci sub nivelul acestora, respectiv cu costuri mai mari deproductie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta perioada de atingere aparametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica ainvestitiilor.

Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator decalcul a eficientei economice a investitiilor.

d) Investitia specifica (Is) reprezinta un indicator de eficienta economicaa investitiilor si exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitatesau productie, el constituind de fapt investitia unitara.

Indicatorul investitia specifica se calculeaza att pentru constructii noi ctsi pentru modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul cnd exista osingura varianta sau mai multe variante de investitie.

n cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:

unde: Is - reprezinta investitia specifica;

I - valoarea investitiei;

q - capacitatea obiectivului de investitii.

n practica, atunci cnd productia este eterogena, calculul investitieispecifice se face raportnd valoarea investitiilor la capacitatea de productieexprimata valoric sau la volumul valoric al productiei.

24


25/43

Cnd se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productieiputem stabili o relatie ntre investitia calculata n raport cu capacitatea fizica (I s) sicea calculata n raport cu volumul valoric al productiei (Isv), astfel:

iar:

de unde:

respectiv:

unde: Q - reprezinta productia exprimata valoric;

k - gradul de utilizare a capacitatii de productie

p - pretul

n cazul modernizarilor, dezvoltarilor sau retehnologizarilor investitiaspecifica se calculeaza conform relatiei:

unde:

qm - reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sauretehnologizare)

qo - capacitatea de productie nainte de modernizare (dezvoltare sauretehnologizare)

Indicatorul exprima ct se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitaterezultat n urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.

n mod asemanator cu cazul constructiilor noi si n acest caz se poateraporta valoarea investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie.

n cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica sepoate calcula cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

25


26/43

unde: isijreprezinta doua variante de investitii.

Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar deinvestitie n varianta ifata de variantajce revine pe o unitate, spor de capacitate

n varianta ifata de variantaj. Desigur, se poate raporta sporul de investitii si lasporul de capacitate exprimata valoric sau la sporul de productie exprimatavaloric.

Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, nsensul ca se calculeaza att n cazul obiectelor productive ct si n cazul celordin sfera social-culturala.

n multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumuluinecesar de investitii, cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate decapacitate.

Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de caretrebuie sa se tina seama n utilizarea lui.

Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizatn valoarea investitiilor, nelund n calcul si efortul din perioada de functionarereprezentat de costul de productie.

innd cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta n costurile deproductie sub forma amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat n

comparatia dintre variante numai cnd raportul nu reprezinta variatii maride la o varianta la alta.

Ch - reprezinta costul anual al productiei;

ah - reprezinta amortizarea anuala;

Qh - reprezinta productia anuala.

n al doilea rnd, desi surprinde numai efortul din perioda de executie,indicatorul investitia specifica nu tine cont de durata de executie.

n sfrsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui anreprezentat de capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fiutilizat n comparatia dintre variante numai atunci cnd acestea secaracterizeaza prin aceeasi durata de functionare.

26


27/43

e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre ceimai importanti indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat catest final n luarea deciziei de investitii.

Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul

rationament: daca pentru realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat unanumit volum de fonduri, iar dupa punerea n functiune a obiectivului acestancepe sa produca efecte nete si globale, pe investitor l intereseaza n ct timpsi va recupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionareaobiectivului. Se impune precizarea n legatura cu sursa de recuperare ainvestitiei: aceasta o constituie efectul net (profitul) si nu efectul global, pentru cao parte din efectul global trebuie sa serveasca la recuperarea efortului facutpentru obtinerea efectului global.

Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula n maimulte moduri, respectiv daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse

modernizarii sau dezvoltarii, sau daca exista o singura varianta sau mai multevariante de investitie.

n cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D - reprezinta durata de recuperare;

It - reprezinta efortul total de investitii;

Ph - reprezinta profitul anual.

n aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp n care investitiase va recupera din profitul anual obtinut.

n cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata derecuperare a investitiei se calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: Phm - reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare;

Pho - reprezinta profitul anual obtinut nainte de modernizare si exprimaperioda de timp n decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarilede modernizare sau dezvoltare se va recupera din profitul suplimentare obtinutca urmare a efectuarii lucrarilor respective.

27


28/43

n cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sauretehnologizarilor pot aparea anumite probleme specifice acestui tip de investitiisi anume pe perioada executarii lucrarilor, procesul de productie poate fi

ntrerupt, ceea ce presupune o pierdere de profit, iar uneori anumite mijloace fixetrebuie scoase din functiune nainte de amortizarea lor integrala, ceea ce

genereaza, de asemenea, o pierdere.Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu

o eventuala valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate.

n aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:

unde: Pp - reprezinta pierderi de profit ca urmare a ntreruperii procesului deproductie pe perioada executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sauretehnologizare;

Fn - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune naintede a se amortiza integral;

Sv - sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective.

n cazul n care exista doua sau mai multe variante de investitii, analizaeficientei economice a acestora se face calculnd durata de recuperare ainvestitiei suplimentare conform relatiei:

unde: isijreprezinta doua variante de investitii.

n acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp ndecursul careia investitia suplimentara necesara n varianta ifata de variantajseva recupera din profitul suplimentar obtinut n varianta ifata de variantaj.

Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului duratade recuperare se poate face ntr-un asemenea caz si calculnd durata derecuperare pentru fiecare varianta n parte sau ordonnd variantele n functie devaloarea investitiilor si calculnd durata de recuperare a investitiei suplimentare afiecarei variante fata de varianta de investitie cea mai mica, considerata variantade baza.

28


29/43

Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteazadurata de recuperare a investitiilor n sensul maririi acesteia, aspect reflectat nrelatia de calcul a duratei de recuperare a investitiilor prin adaugarea la efortultotal de investitii a unei marimi P"ce reprezinta profitul realizat n perioada deatingere a parametrilor proiectati:

Atunci cnd un obiectiv de investitii este pus mai devreme n functiune cuo parte a capacitatii de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare ainvestitiei n sensul scurtarii acesteia, ceea ce se reflecta n relatia de calcul prinscaderea din efortul total de investitii a unei marimi P*care reprezinta profitulobtinut ca urmare a punerii mai devreme n functionare a unei parti dincapacitatea de productie.

Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitieieste un indicator invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila variantade investitie care reprezinta durata de recuperare cea mai mica.

f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta camod de calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continutexprima profitul anual obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma

de profit dintr-un leu investit n decurs de un an.n mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta

mai multe relatii de calcul n functie de caracterul investitiei sau de existenta uneisingure sau mai multe variante.

Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde: E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

Ph - profitul anual;

It - investitia totala.

n cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizariiindicatorul va avea urmatoarea relatie de calcul:

29


30/43

unde: Phm - reprezinta profitul dupa modernizare;

Pho - reprezinta profitul nainte de modernizare.

n acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit nlucrari de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

n sfrsit, n cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientulde eficienta economica se va calcula dupa relatia:

unde isijreprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinutn varianta ifata de variantajla un leu investitie suplimentara solicitata devarianta ifata de variantaj.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei derecuperare ca mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doiindicatori n luarea deciziei de investitii, deoarece unei durate de recuperareminime i corespunde un coeficient de inteligenta maxim.

De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza n analiza

eficientei economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor,iar la nivel de ramura sau de economie nationala se utilizeaza indicatorulcoeficientul de eficienta economica a investitiilor.

Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie unindicator direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care secaracterizeaza printr-un coeficient maxim.

n conditiile n care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportndprofitul anual la valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma curealitatea denumirea de rata de profitabilitate a investitiilor. Denumirea de

coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este o marime adimensionala ciexprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit.

g) Cheltuieli echivalente (K)

Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeazadoua categorii de resurse: resurse sub forma de investitii utilizate n perioada de

30


31/43

executie a obiectivului si resurse sub forma de costuri de productie utilizate nperioada de functionare a obiectivului.

Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea n calcul atuturor resurselor utilizate, respectiv investitii si cost de productie.

nsumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezintaresurse care se consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual.

n aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca naturafapt care se reflecta n indicatorulcheltuieli echivalente sau recalculate:

K = I + Ch x Df

unde: K - reprezinta cheltuieli echivalente;

I - reprezinta volumul investitiilor;Ch - reprezinta costul anual al productiei;

Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii

Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator devolum, el masurnd efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv deinvestitii.

Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi

utilizat n comparatia dintre variantele de investitii care se caracterizeaza princapacitati de productie diferite si implicit si prin volum diferit al investitiilor sicosturilor anuale de productie.

n scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unuiindicator de eficienta economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieliechivalente unitare sau specifice, conform relatiei:

unde q reprezinta capacitatea anuala de productie.

n acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitatede capacitate, fiind un indicator invers de tipul efort asupra efect global.

31


32/43

innd seama de faptul ca raportul reprezinta investitia specifica (Is) iar

raportul reprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli

echivalente unitare sau specifice cuprinde n structura sa investitia specifica sicostul unitar multiplicat cu durata de functionare:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieliechivalente unitare sau specifice este mai riguros n caracterizarea eficienteieconomice a investitiilor deoarece mbina mai rational efortul din cele douaperioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare.

De multe ori o investitie specifica redusa poate nsemna achizitionarea demijloace fixe mai ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta ntr-un cost unitar de productie mai mare. n aceste conditii este preferabil sainvestim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploatam obiectivul cu uncost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si n final efortultotal specific sa fie mai redus.

Indicatorul cheltuieli echivalente, n formele prezentate mai sus (fie caefort total, fie ca efort specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectivacestea se regasesc att n primul termen din membrul drept al relatiei ct si n

cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa n costurile de productie.Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:

Ch = Ch" + ah

unde: C"h - reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea;

ah - reprezinta amortizarea anuala;

MF - reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse n functiune;

Df - reprezinta durata de functionare

Considernd valoarea mijloacelor fixe puse n functiune identica cuvaloarea investitiilor, vom putea scrie:

32


33/43

iar mai departe:

I = ah * Df

K = I + Ch * Df = I + (C"h + Ah) * Df = I + C'h x Df + Ah * Df

respectiv:

K = 2I + C'h * Df

ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acestneajuns, indicatorul cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei:

K = I + C'h * Df

sau n forma comparabila:

Surprinznd efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie)indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat ncomparatia dintre variantele de investitie dect atunci cnd acestea au aceeasi

durata de functionare.

h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foartemulti autori ca fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica ainvestitiilor deoarece priveste procesul investitional n ntregul sau, din momentul

nceperii lucrarilor de investitii pna n momentul scoaterii din functiune caurmare a expirarii duratei economice de functionare.

Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera cafondurile investite trebuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci ntregulvolum de profit obtinut pe parcursul ntregii perioade de functionare.

Dupa punerea n functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingerea parametrilor proiectati, n care costurile tind sa scada iar volumul productiei sacreasca, intrndu-se apoi n regim normal (proiectat) de functionare. Spresfrsitul duratei de functionare, datorita uzurii fizice a mijloacelor fixe costuriletind sa creasca iar volumul productiei sa scada, n momentul n care ele devinegale expira durata economica de functionare.

33


34/43

Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogiecu randamentul din tehnica unde acesta reprezinta un raport ntre puterea utila siputerea atrasa. Admitnd ca sinonimul puterii utile n cadrul procesuluiinvestitional l constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase l constituievaloarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de relatia:

unde: Re - reprezinta randamentul economic al investitiei;

Pn - reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitieipna la sfrsitul perioadei de functionare);

It - reprezinta volumul total al investitiilor.

Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este unindicator direct de tipul efect net asupra efort.

Analiznd valentele pe care le are indicatorul randamentul economic alinvestitiei se poate afirma ca n continutul sau se regaseste durata de recuperarea investitiei, astfel ca la o marime data a duratei de functionare, cu ct durata derecuperare este mai mica cu att randamentul va fi mai mare. Indicatorulsurprinde si durata de functionare a obiectivului, astfel ca la aceeasi durata derecuperare a investitiei, cu ct va fi mai mare durata de functionare, cu attrandamentul va fi mai mare.

i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator deeficienta economica a investitiilor care rezulta din raportul dintre durata defunctionare si durata de recuperare:

unde: Vr - reprezinta viteza de recuperare;

Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului;

D - reprezinta durata de recuperare a investitiei.

Indicatorul exprima de cte ori se cuprinde durata de recuperare ndurata de functionare sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursulduratei de functionare.

34


35/43

n realitate ea se recupereaza o singura data din profit n decursul durateide recuperare si tot o singura data prin amortizarea inclusa n costurile deproductie n decursul duratei de funtionare.

Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta

coeficientul de eficienta economica a investitiilorE, n acest caz viteza derecuperare putnd fi scrisa sub forma:

Vr = Df * E

Cunoscnd coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitulanual obtinut la un leu investit, se poate scrie:

Produsul Dfx Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza derecuperare poate fi scrisa sub forma:

ceea ce nseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute laun leu investit.

n aceste conditii se poate deduce si legatura care exista ntrerandamentul economic al investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintrerandamentul economic al investitiei si viteza de recuperare este unu, adica leulinvestit si recuperat sub forma de profit n decursul duratei de recuperare.

Astfel spus, n cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este1, n sensul ca se obtine un profit egal cu volumul investitiilor.

Pe parcursul intervalului de timp scurs ntre expirarea duratei derecuperare si pna la sfrsitul duratei de functionare raportul profituri-investitiireprezinta randamentul economic al investitiilor, iar pe parcursul perioadei defunctionare raportul profituri-investitii constituie viteza de recuperare.

Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflectaaspectele particulare ale eficientei economice a investitiilor n anumite ramuri si

35


36/43

domenii de activitate rezultate din conditiile specifice n care si desfasoaraactivitatea acestea.

Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare aeficientei economice alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

n vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaboratdocumentatia tehnico-economica, caracteristicile acesteia fiind prezentate ntabelul urmator:

Nr.crt.1. Capacitate de productie To / an 821.0002. Grad de utilizare a Cp % 853. Productia To / an 697.8504. Cost unitar lei / To 0,30295. Pret de vnzare unitar lei / To 0,3564

6. Valoarea productiei n cost deproductie

lei / an 0,211378

7. Valoarea productiei n pret de vnzare lei / an 0,2487138. Profit brut lei / an 0,0373359. Profit net lei / an 0,02800110. Investitia directa (Id) lei 0,0096986911. Durata de executie (d) Ani 112. Durata de functionare (Df) Ani 10

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp

de 7 ani n decursul carora profitul se realizeaza n proportie de:- 10% n primii patru ani;

- 20% n urmatorii doi;

- 60% n cel de-al saptelea an.

PRODUCIA ANUAL:

Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al

capacitatiiProductia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t

VALOAREA PRODUCIEI N COST DE PRODUCIE

Valoarea productiei n cost de productie = productia * costul unitar deproductie

36


37/43

Valoarea productiei n cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei

VALOAREA PRODUCIEI N PRE DE VNZARE

Valoarea productiei n pret de vnzare = productia anuala * pretul de

vnzare unitarValoarea productiei n pret de vnzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei

2.4. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiilor

1. Valoarea investitiei

Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice ainvestitiei.

Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resurseleutilizate n procesul investitional si anume cele necesare pentru realizareaobiectivului de investitii.

Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care:

- utilaje: 0,00717720 lei

- C + M: 0,00175600 lei

- alte cheltuieli: 0,00076548 lei

2. Durata de executie a obiectivului de investitii

Acesta reprezinta timpul necesar pentru nfaptuirea procesului investitional n ansamblul sau, respectivperioada n care se consuma resursele investitionale.

Durata de executie se refera la perioada dintre momentul nceperiilucrarilor la obiectivul de investitii si cel al punerii n functiune.

d = 1 an

3. Durata de functionare

Aceasta se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii saledin functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale.

Df = 10 ani

4. Investitia specifica (Is)

37


38/43

Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe o unitate decapacitate, constituind de fapt investitia unitara.

Pentru obiective noi relatia este:

5. Durata de recuperare (D)

Pentru realizarea unui obiectiv de investitii se consuma anumite fonduri.

Durata de recuperare reprezinta perioada de timp n decursul careiaefortul total de investitii se recupereaza din efectul net obtinut n urma functionariiobiectivului de investitii.

n care: D - reprezinta durata de recuperare a investitiei;

It - reprezinta investitia totala;

P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilorproiectati;

Phn - reprezinta profitul net anual

P' = 4*(1-0,1)*280,01+2*(1-0,2)*280,01+(1-0,6)*280,01 = 0,1568056 lei

6. Coeficient de investitie economica a investitiilor (E)

Acesta reprezinta profitul anual net obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n curs de un an.

Indicatorul arata ca 0,168 lei se recupereaza sub forma de profit dintr-unleu investit n decursul unui an.

7. Cheltuieli echivalente unitare (K)

38


39/43

Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.

Ch' = Ch - ah = 2113,78 - 9,6986 = 2104,0813

8. Randamentul economic al investitiilor (Re)

Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece privesteprocesul investitional pe toata durata sa, din momentul nceperii lucrarilor pna n momentul expirarii durateieconomice de functionare a obiectivului de investitii.

profituri netela 1 leu investit dupa ce s-a recuperat leul investit.

n care: It - reprezinta investitia totala;

Ph - reprezinta profitul anual;

P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilorproiectati;

D - reprezinta durata de recuperare a investitiei

Df - reprezinta durata de functionare

Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de0,6828 lei dupa ce se recupereaza leul investit pe parcursul duratei derecuperare.

9. Viteza de recuperare a investitiei (Vr)

Acest indicator arata de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata de functionare a obiectivului de

investitii sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare.

ori s-ar putea recupera investitia n decursul durateide functionare

39


40/43

O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea demai sus este:

n care: Pth - reprezinta profitul total net

I - reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei unei perioade de atingerea parametrilor proiectati.

TABEL CUMULATIV AL INDICATORILOR DE BAZ DE EVALUARE AEFICIENEI ECONOMICE A INVESTIIILOR

Nr.Crt.

DENUMIREA INDICATORULUI UM VALOARE

1. Valoarea investitiei lei 0,009698692. Durata de executie Ani 13. Durata de functionare Ani 104. Investitia specifica Lei/To 118132,645. Durata de recuperare Ani 5,946. Coeficientul de eficienta economica Lei Phn / 1 leu investit 0,1687. Cheltuieli echivalate unitare Mil lei / To 257,5008. Randamentul economic Lei Phn / 1 leu investit 0,68289. Viteza de recuperare a investitiei 1,68

CAPITOLUL VConcluzii si propuneri

Managementul n sine este un proces supus analizei perfectionate sieficacitatii sporite. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie aobiectivelor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile managerialevin n sprijinul acestor obiective, avnd totodata nglobate n ele conceptul deschimbare.

Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare

presupune concentrarea asupra rezumatului informatiilor relevante si apoianalizarea n detaliu a zonelor ce necesita atentie.

Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea ncalcul a unei serii de factori, cum ar fi:

fondul de investitii disponibil;

40


41/43

regimul de lucru al utilajelor;

limitarea anumitor resurse.

Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a

tuturor variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare amultitudinii de factori economici, financiari, social-politici, culturali careinfluenteaza investitiile.

Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuialaimediata, n timp ce efectele vor aparea n perspectiva.

Investitia pe care o face SC "BEGA-UPSOM" SA presupune achizitia unuiturbogenerator, utilaj de ultima generatie n aceasta ramura.

Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial,

asigurnd conditii superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi,datorita tehnologiei moderne de producere, o buna calitate.

n conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatiitrebuie sa se desfasoare profitabil. n luarea deciziei de investitie, se opteazapentru acel proiect care ofera o rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitieieste influentata de diferenta dintre rata profitului si cea a dobnzii.

n cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economicaeste de 40,322%, ceea ce reprezinta n cazul fondurilor mprumutate nivelulmaxim al dobnzii la care ar putea face fata proiectul de investitii.

Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectuluise face prin compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului.

ntelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea nconsiderare a functiilor pe care le ndeplineste:

pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocatpentru investitii,

rata minima de rentabilitate a capitalului investit.

Att indicatorii statici ct si cei dinamici indica faptul ca investitia realizatade SC "BEGA-UPSOM" SA este att oportuna ct si eficienta.

Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata ntr-un timpmediu, pe baza profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus n functiune. Peparcursul duratei de functionare a obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putearecupera de 1,68 ori. n decurs de 1 an dintr-un leu investit, se recupereaza

41


42/43

0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei derecuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce serecupereaza leul investit.

Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de

investitii au o relevanta mai mica dect cei dinamici, pentru ca primii nu iau ncalcul efectul economic al factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizeidinamice.

n cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata derecuperare a investitiei, ambele n forma dinamica. Randamentul economic nforma dinamica este de 5,73 lei profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa estemai mica dect n forma statica datorita faptului ca o suma disponibila n trecutva avea o valoare mai mica atunci cnd este adusa n prezent.

Durata de recuperare n forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut

att din punct de vedere economic ct si financiar.Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar n ambele situatii,

ndeplinind astfel conditia de eficienta, indicnd ca obiectivul de investitii arecapacitatea de a-si recupera cheltuielile de investitii si de a genera profit.

Analiza economica - RVC = 1,108;

Analiza financiara - RVC = 1,03.

Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite

compararea ncasarilor totale obtinute pe ntreaga durata de functionare aobiectivului de investitii cu cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferenteaceleasi perioade, indicnd capacitatea obiectivului de a produce profit.

n ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv estendeplinita.

Analiza economica - VNA = 267.064 RON

Analiza financiara - VNA = 111.065 RON

Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectuluide investitii sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv ratainterna de rentabilitate financiara (RIRF).

Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furnizaprofit pe ntreaga durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la unleu efort total.

42


43/43

Analiza economica - RIRE = 40,322%;

Analiza financiara - RIRF = 30,94.

Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea n detaliu a unitatii

economice, permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiunepentru cresterea valorii ntreprinderii, n functie valoarea si continutul acestorindicatori. Astfel, analiza economica surprinde profitul corespunzator tuturorresurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de beneficiul rezultatului.

Analiza financiara ia n considerare att provenienta resurselor de finantare ct sibeneficiul rezultatelor.

Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analizaproiectului de investitii o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteiasocietatea poate acapara un segment mai mare din piata de desfacere careia ise adreseaza.

Mai mult, SC "BEGA-UPSOM" SA detine avantajul dat de existenta uneiample retele de distributie, att pe plan intern ct si pe plan international.

La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte unsumar al informatiilor financiare privitoare la componentele cheie "att dinconturile de profit si pierderi, ct si din bilantul contabil".

Pe lnga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atta atentietrebuie acordata raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizarea resurselor.

Documents

Etapele Planului de Afaceri