IMPORTANŢA EXAMENULUI IMPORTANŢA EXAMENULUI BIOCHIMIC SANGVIN ŞI URINAR ÎN BIOCHIMIC SANGVIN ŞI URINAR ÎN

DIAGNOSTICUL COMPLEX AL DIAGNOSTICUL COMPLEX AL BOLILOR INTERNE, LA ANIMALE DE BOLILOR INTERNE, LA ANIMALE DE

COMPANIECOMPANIE

Conf.dr. Gavril GIURGIUConf.dr. Gavril GIURGIU

Azi, mai mult decât odinioară, în condiţiile în care Azi, mai mult decât odinioară, în condiţiile în care numărul total al bolilor la animale de companie a numărul total al bolilor la animale de companie a crescut, trecând de ordinul miilor, şi în care crescut, trecând de ordinul miilor, şi în care simptomele sunt uneori echivoce, un diagnostic simptomele sunt uneori echivoce, un diagnostic intravital complet nu mai este posibil, decât rareori, intravital complet nu mai este posibil, decât rareori, prin marile metode semiologice, fiind necesare o prin marile metode semiologice, fiind necesare o seamă de explorări paraclinice sangvine şi urinare. seamă de explorări paraclinice sangvine şi urinare. Menirea acestui curs este de a şti să interpretezi Menirea acestui curs este de a şti să interpretezi datele furnizate de un laborator clinic, în scop de datele furnizate de un laborator clinic, în scop de diagnostic. Fără a supraevalua însemnătatea diagnostic. Fără a supraevalua însemnătatea explorărilor paraclinice şi fără a subevalua valoarea explorărilor paraclinice şi fără a subevalua valoarea datelor furnizate de examenul clinic individual, datelor furnizate de examenul clinic individual, trebuie admis că există extrem de numeroase boli trebuie admis că există extrem de numeroase boli în care fixarea diagnosticului individual, mai ales în care fixarea diagnosticului individual, mai ales etiologic, nu este cu putinţă, fără a se recurge la etiologic, nu este cu putinţă, fără a se recurge la laborator.laborator.

Pentru a-l cita pe Wells (1962) „medicul care pune Pentru a-l cita pe Wells (1962) „medicul care pune diagnosticul numai prin laborator este probabil diagnosticul numai prin laborator este probabil neexperimentat, cel care susţine că nu are nevoie neexperimentat, cel care susţine că nu are nevoie de laborator este rău informat; în ambele cazuri de laborator este rău informat; în ambele cazuri pacientul este în pericol”.pacientul este în pericol”.

Datele oferite de examenul biochimic sangvin şi Datele oferite de examenul biochimic sangvin şi urinar pot să evalueze şi eficienţa unor măsuri urinar pot să evalueze şi eficienţa unor măsuri terapeutice întreprinse şi să permită formularea terapeutice întreprinse şi să permită formularea unor protocoale complete, menite a-l vindeca pe unor protocoale complete, menite a-l vindeca pe pacient sau cel puţin de a-i alina suferinţa.pacient sau cel puţin de a-i alina suferinţa.

Cea mai simplă „unitate” de laborator clinic, trebuie Cea mai simplă „unitate” de laborator clinic, trebuie să fie însuşi profesionistul capabil, prin pregătire, să fie însuşi profesionistul capabil, prin pregătire, să efectueze unele determinări rapide, chiar să efectueze unele determinări rapide, chiar lângă bolnav.lângă bolnav.

1. Opţiuni de procedee – alegerea momentului 1. Opţiuni de procedee – alegerea momentului optim al prelevării de sângeoptim al prelevării de sânge

înainte de a consuma hrana sau după 2 ore de la înainte de a consuma hrana sau după 2 ore de la consum, altfel sângele va fi lipemicconsum, altfel sângele va fi lipemic

2. Alegerea constituenţilor sangvini şi urinari2. Alegerea constituenţilor sangvini şi urinari să să fie un set de teste pentru evaluarea funcţională a fie un set de teste pentru evaluarea funcţională a fiecărui organ, cele mai sugestive, funcţie de fiecărui organ, cele mai sugestive, funcţie de starea clinică a subiectuluistarea clinică a subiectului

3. Anticoagulanţi folosiţi3. Anticoagulanţi folosiţi EDTA pentru examenul morfologic al sângelui: EDTA pentru examenul morfologic al sângelui:

hemogramă, leucogramăhemogramă, leucogramă heparina pentru examenul biochimic al sângeluiheparina pentru examenul biochimic al sângeluiProbele de sânge trebuie luate în lucru imediat după Probele de sânge trebuie luate în lucru imediat după

prelevare sau în cel mai scurt timp posibil.prelevare sau în cel mai scurt timp posibil. dozarea amoniacului – în maxim 2 ore de la dozarea amoniacului – în maxim 2 ore de la

prelevareprelevare bilirubina – din proba proaspătăbilirubina – din proba proaspătă corpii cetonici - în maxim 2 ore de la prelevarecorpii cetonici - în maxim 2 ore de la prelevare glicemia - în maxim 4-6 ore de la prelevareglicemia - în maxim 4-6 ore de la prelevare creatinina - în maxim 6 ore de la prelevarecreatinina - în maxim 6 ore de la prelevareProbele hemolizate conduc la rezultate false !Probele hemolizate conduc la rezultate false !

Evaluarea paraclinică în dezechilibre Evaluarea paraclinică în dezechilibre hidroelectrolitice şi acidobazicehidroelectrolitice şi acidobazice

DeterminăriDeterminări- hematocritul (N=37-54%)- hematocritul (N=37-54%)- proteina totală (N=5,5-7,5 g/dl)- proteina totală (N=5,5-7,5 g/dl)- Na- Na++ (N=140-154 mEq/l) (N=140-154 mEq/l)- K- K++ (N=3,8-5,6 mEq/l) (N=3,8-5,6 mEq/l)- Cl- Cl-- (N=100-120 mmol/l) (N=100-120 mmol/l)- parametrii plasmatici ai echilibrului acidobazic- parametrii plasmatici ai echilibrului acidobazic

- pH (N=7,35-7,45)- pH (N=7,35-7,45)- pCO- pCO22 (N=32-50 mmHg) (N=32-50 mmHg)- pO- pO22 (N=25-50 mmHg) (N=25-50 mmHg)- TCO- TCO22 (N=20-30 mmol/l) (N=20-30 mmol/l)- HCO- HCO33

-- (N=24-26 mmol/l) (N=24-26 mmol/l)

Ht Ht + proteine totale + proteine totale = deshidratare = deshidratareLacuna anionică = (NaLacuna anionică = (Na++ + K + K++) – (Cl) – (Cl-- + CO + CO33

--))sausauNaNa++ + K + K++ = Cl = Cl-- + HCO + HCO33

--

Lacuna anionică (LA) = 15 – 25 mEq/lLacuna anionică (LA) = 15 – 25 mEq/lOsmolaritatea (mOsm/kg) =[1,86 (NaOsmolaritatea (mOsm/kg) =[1,86 (Na++ + K + K++)] + )] +

glicemia + uremie + 9glicemia + uremie + 9Osmolaritatea = 298 – 312 mOsm/l – la câineOsmolaritatea = 298 – 312 mOsm/l – la câineOsmolaritatea = 297 – 312 mOsm/l – la pisicăOsmolaritatea = 297 – 312 mOsm/l – la pisicăPentru diagnosticul de anemiePentru diagnosticul de anemie- eritrocite - eritrocite (N=5,5-8,5 ×10 (N=5,5-8,5 ×1066/mm/mm33))- Ht - Ht (N=37-54%) (N=37-54%)- Hb - Hb (N=12-18 g/dl) (N=12-18 g/dl)

Teste de hemostazăTeste de hemostază- timp de sângerare (N=3-10’)- timp de sângerare (N=3-10’)- timp de coagulare (N=4-8’)- timp de coagulare (N=4-8’)- timp Quick (N=4-7’’)- timp Quick (N=4-7’’)- aPTT (N=9-17’’)- aPTT (N=9-17’’)Pentru diagnosticul de suferinţă hepaticăPentru diagnosticul de suferinţă hepatică- glicemia - glicemia (N=61,9-108,3 mg/dl) (N=61,9-108,3 mg/dl)- albuminemia - albuminemia (N=2,5-4,0 g/dl) (N=2,5-4,0 g/dl)- globulinemia - globulinemia (N=2,1-3,7 g/dl) (N=2,1-3,7 g/dl)- bilirubina - bilirubina (N=0,1-0,6 mg/dl) (N=0,1-0,6 mg/dl)- colesterol esterificat - colesterol esterificat (N=39 mg/dl) (N=39 mg/dl)- amoniemia - amoniemia (N (N<<80 µmol/l)80 µmol/l)- ALAT - ALAT (N=8,2-57,3 U/l) (N=8,2-57,3 U/l)- PAL - PAL (N=10,6-100,7 U/l) (N=10,6-100,7 U/l)

Pentru diagnosticul de suferinţă pancreatică Pentru diagnosticul de suferinţă pancreatică exocrinăexocrină

- dozarea amilazei serice - dozarea amilazei serice (N=269,5-1462,4 U/l) (N=269,5-1462,4 U/l)- dozarea lipazei serice - dozarea lipazei serice (N=8-42 UI) (N=8-42 UI)Pentru diagnosticul de suferinţă renalăPentru diagnosticul de suferinţă renalăInsuficienţa renală acutăInsuficienţa renală acută- N ureic - N ureic (N=8,8-26 mg/dl) (N=8,8-26 mg/dl)- creatinina - creatinina (N=0,5-1,6 mg/dl) (N=0,5-1,6 mg/dl)- Ca- Ca2+2+ (N=8,7-11,8 mg/dl) (N=8,7-11,8 mg/dl)- P- P++ (N=2,9-6,2 mg/dl) (N=2,9-6,2 mg/dl)- K- K++ (N=3,8-5,6 mEq/l) (N=3,8-5,6 mEq/l)- Na- Na++ (N=140-154 mEq/l) (N=140-154 mEq/l)

Insuficienţa cronicăInsuficienţa cronică- N ureic - N ureic - creatinină - creatinină - Ca- Ca2+2+ normal sau normal sau - P- P++ - K- K++ - anemie normocitară normocromă- anemie normocitară normocromăPentru diagnosticul de suferinţă tiroidianăPentru diagnosticul de suferinţă tiroidiană

- dozarea T- dozarea T33 (N=50-160 ng/dl) (N=50-160 ng/dl)

- dozarea T- dozarea T44 bazal bazal (N=1-5,7 (N=1-5,7 nng/dl)g/dl)- colesterol total - colesterol total (N=115-253 mg/dl) (N=115-253 mg/dl)

Pentru diagnosticul de suferinţă Pentru diagnosticul de suferinţă corticosuprarenalăcorticosuprarenală

Sindromul CushingSindromul CushingHematologieHematologie- eozinofile - eozinofile - limfocite - limfocite - neutrofile - neutrofile - eritrocite - eritrocite Biochimie sangvinăBiochimie sangvină- fosfataza alcalină - fosfataza alcalină (N=10,6-100,7 U/l) (N=10,6-100,7 U/l)- ALAT - ALAT (N=8,2-57,3 U/l) (N=8,2-57,3 U/l)- glicemie - glicemie (N=61,9-108,3 mg/dl) (N=61,9-108,3 mg/dl)- colesterolemie - colesterolemie (N=115-253 mg/dl) (N=115-253 mg/dl)- tiroxinenemie - tiroxinenemie (N=1-5,7 (N=1-5,7 nng/dl)g/dl)- fosfatemie - fosfatemie (N=2,9-6,2 mg/dl) (N=2,9-6,2 mg/dl)- natremie - natremie (N=140-154 mEq/l) (N=140-154 mEq/l)- potasemie - potasemie (N=3,8-5,8 mEq/l) (N=3,8-5,8 mEq/l)- cortizol bazal - cortizol bazal (N=2,5-5,1 µg/dl) (N=2,5-5,1 µg/dl)

Pentru diagnosticul de suferinţă pancreatică Pentru diagnosticul de suferinţă pancreatică endocrinăendocrină

Diabetul zaharatDiabetul zaharat

- glicemia - glicemia (N=61,9-108,3 mg/dl) (N=61,9-108,3 mg/dl)

- colesterol total - colesterol total (N=115-253 mg/dl) (N=115-253 mg/dl)

- fructozaminele serice - fructozaminele serice (N=250-350 µmol/l) (N=250-350 µmol/l)

- insulinemia - insulinemia (N=12,1±1,9 µU/ml) (N=12,1±1,9 µU/ml)

RahitismRahitism

- Ca - Ca (N=8,6-11,8 m (N=8,6-11,8 mgg//ddl)l)

- P - P (N=2,9-6,2 mg/dl) (N=2,9-6,2 mg/dl)

- Mg - Mg (N=1,7-2,7 mg/dl) (N=1,7-2,7 mg/dl)

- PAL - PAL (N=10,6-100,7 (N=10,6-100,7 U/l) U/l)

Evaluarea activităţii musculaturii scheletice şi Evaluarea activităţii musculaturii scheletice şi cardiacecardiace

- dozarea ASAT - dozarea ASAT (N=10-55 U/l) (N=10-55 U/l)- dozarea CK - dozarea CK (N=13-119,7 U/l) (N=13-119,7 U/l)- dozarea LDH- dozarea LDH22 + LDH + LDH33 – origine miocardică (N=35- – origine miocardică (N=35-

280 U/l)280 U/l)- dozarea LDH- dozarea LDH11 + LDH + LDH44 + LDH + LDH33 – origine musculară – origine musculară

(N=35-280 U/l)(N=35-280 U/l)Examenul urineiExamenul urineiAnalizele de urină în medicina veterinară se referă Analizele de urină în medicina veterinară se referă

la determinări calitative, cantitative, la determinări calitative, cantitative, bacteriologice şi la examenul sedimentului urinar. bacteriologice şi la examenul sedimentului urinar. Recoltarea urinei se realizează prin micţiune Recoltarea urinei se realizează prin micţiune spontană sau cateterism vezical.spontană sau cateterism vezical.

Urina se examinează imediat sau în primele 3-4 ore Urina se examinează imediat sau în primele 3-4 ore după prelevare, iar pentru sediment se după prelevare, iar pentru sediment se centrifughează 5’ la 3.000 rot/min.centrifughează 5’ la 3.000 rot/min.

Testul cu bandelete este un test semicantitativ, Testul cu bandelete este un test semicantitativ, care poate să evidenţieze:care poate să evidenţieze:

- proteinurie- proteinurie- hemoglobinurie – hematurie – mioglobinurie- hemoglobinurie – hematurie – mioglobinurie- bilirubinemie- bilirubinemie- urobilinogen- urobilinogen- pH- pH- densitate- densitate- glicozurie- glicozurie- leucocite- leucociteAnaliza biochimică a urineiAnaliza biochimică a urinei- calciuria- calciuria- magneziuria- magneziuria- fosfaturia- fosfaturia- γGT urinară - γGT urinară leziune tubulară leziune tubulară

Identificarea proteinurieiIdentificarea proteinuriei

Se dozează proteinuria şi creatinuriaSe dozează proteinuria şi creatinuria

Raportul proteine urinare/creatinină urinară Raportul proteine urinare/creatinină urinară

- un raport - un raport >>1 la câini şi 0,7 la pisici este o valoare 1 la câini şi 0,7 la pisici este o valoare patologicăpatologică

- un raport - un raport >1 >1 şi şi <5 = proteinurie prerenală<5 = proteinurie prerenală

- un raport >5 şi <13 = proteinurie p- un raport >5 şi <13 = proteinurie postostrenalărenală

- un raport >13 = afecţiuni glomerulare- un raport >13 = afecţiuni glomerulare

Sedimentul neorganizatSedimentul neorganizat – – cristaluriacristaluria

Sedimentul organizatSedimentul organizat – – celule şi cilindricelule şi cilindri

SedimenSedimentul urinartul urinar

CRISTALECRISTALEOxalat de calciuOxalat de calciu- formă octoedrică- formă octoedrică- formă de clepsidră- formă de clepsidră- sfere boselate- sfere boselate- formă de roză, stea- formă de roză, steaPrezenţi în urina acidă, în intoxicaţii cu etilenglicol, Prezenţi în urina acidă, în intoxicaţii cu etilenglicol,

contaminarea alimentelor cu miceţi.contaminarea alimentelor cu miceţi.Urat de amoniuUrat de amoniuSe regăsesc în urina concentrată, în şunturi Se regăsesc în urina concentrată, în şunturi

portosistemiceportosistemiceFosfaţi amoniacoFosfaţi amoniaco-magnezieni-magnezieniPrezenţi în urina alcalină, în infecţii urinare la Prezenţi în urina alcalină, în infecţii urinare la

carnivore, cu germeni ureazo+ şi în BTUI la pisici.carnivore, cu germeni ureazo+ şi în BTUI la pisici.

Oxalat de calciu dihidrat

Urat de amoniuUrat de amoniu

Carbonat de calciu

Fosfaţi amoniaco-magnezieni

BilirubinaBilirubinaGranulaţi, în formă de stea, prezenţi în caz de icter Granulaţi, în formă de stea, prezenţi în caz de icter

sau hemoragie renală sau hemoragie renală CistinaCistinaCristale hexagonale mici, sunt prezente în urină Cristale hexagonale mici, sunt prezente în urină

acidă; apar în tulburări ale metabolismului acidă; apar în tulburări ale metabolismului proteic, hemocistinurie (anomalie genetică).proteic, hemocistinurie (anomalie genetică).

EritrociteEritrociteApar în caz de prostatită, de cristalurie, de cistite.Apar în caz de prostatită, de cristalurie, de cistite.

BilirubinaBilirubina

CistinaCistina

EritrociteEritrocite

Celule epiteliale ale căilor urinareCelule epiteliale ale căilor urinare

Apar în infecţii ale vezicii urinare.Apar în infecţii ale vezicii urinare.

Celule epiteliale renaleCelule epiteliale renale

Celule mici, rotunde sau poliedrice, puţin Celule mici, rotunde sau poliedrice, puţin mai mari decât leucocitele, care se mai mari decât leucocitele, care se recunosc uşor după nucleul rotund. recunosc uşor după nucleul rotund. Prezenţă patologică în glomerulonefrite, Prezenţă patologică în glomerulonefrite, infarct renal, tubulonefrite.infarct renal, tubulonefrite.

CeCellule epitelialeule epiteliale

Formarea cilindrilorFormarea cilindrilor

Cilindri hialiniCilindri hialiniSunt formaţi din mucoproteine şi proteine. Indică Sunt formaţi din mucoproteine şi proteine. Indică

iritaţie la nivel renal degeneresceniritaţie la nivel renal degenerescenţţă renală fără ă renală fără semnificaţie patologică în cantitate mică.semnificaţie patologică în cantitate mică.

Cilindri granulariCilindri granulariCilindri epiteliali degeneraţi. Sunt patologici în Cilindri epiteliali degeneraţi. Sunt patologici în

nefrita interstiţială acută şi cronică.nefrita interstiţială acută şi cronică.Cilindri ceroşiCilindri ceroşiProvin din cilindri celulari şi granulari. Apar în Provin din cilindri celulari şi granulari. Apar în

amiloidoza renală. Apariţia în urină denotă o amiloidoza renală. Apariţia în urină denotă o disfuncţie renală gravă.disfuncţie renală gravă.

Cilindri epitelialiCilindri epitelialiSe formează din celule epiteliale descuamate. Apar Se formează din celule epiteliale descuamate. Apar

în nefrîn nefritite acute.e acute.

Cilindri hiCilindri hiaalinilini

Cilindri granulariCilindri granulari

Cilindri ceroşiCilindri ceroşi

Cilindri epCilindri epiitelialiteliali

Imagini dintr-un laborator clinicImagini dintr-un laborator clinic

Vă mulţumesc pentru Vă mulţumesc pentru atenţieatenţie