4
 Evoluia arhitecturii peisagere ± Arta verde din antichitate pân în zilele noastre Tagged with: arta verde evolutia arhitecturii  gradini gradinile din Babilon parcuri specii de plante Grdinile din Babilon erau la acea vreme cea mai mare colecie de plante din lume, o adevrat grdin botanic pe 4 terase, nu lipseau arborii, arbutii , plantele exotice, în onoarea reginei mereu erau aduse de caravane diverse specii de plante ce erau cultivate în acest loc magnific. Una din cele 7 minuni ale lumii antice era o oaz de rai în deertul din Orientul Mijlociu.   A rhitectura construciilor antice, a templelor, a palatelor, arcurilor de triumf, a statuilor i apeductelor cldite în cea mai mare parte din materiale care au rezistat intemperiilor milenare se oglindete în vestigii care ne uimesc prin geniul i mreia lor artistic. De la grdinile suspendate din Babilon pân la grdinile romantice din zilele noastre, omul a cutat frumosul în toate activitile sale. Dup vechile legende scrise de scriitorii greci ai antichitii grdinile suspendate ale Babilonului ar fi fost construite de regele Ninus, întemeietorul oraelor Ninive i Babilon, în onoarea soiei sale Semiramida. Se pare c aceste grdini erau întinse pe o suprafa de peste 15000 metri ptrai, se ridicau la înlimea de 77 metri i erau construite pe 4 terase, fiind irigate de pompe cilindrice al cror secret nu se cunoate nici astzi. Dup unele scrieri grdinile suspendate ale Babilonului au fost construite de regele Nabucodonosor al II ±lea ce a trit între anii 605 ± 562 î.Hr. , în onoarea soiei sale Amytis, fiind considerate una din cele 7 minuni ale lumii antice. Arta grdinilor antice îns, al caror element decorativ îl formeaz vegetaia ca produs efemer al naturii i apa care circula pe canale tot atât de efemere, aceast realizare a

Evoluţia arhitecturii peisagere

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Evoluţia arhitecturii peisagere

5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 1/4

Evoluia arhitecturii peisagere ± Arta verde dinantichitate pân în zilele noastreTagged with: arta verde  evolutia arhitecturii  gradini  gradinile din Babilon  parcuri  specii de plante 

Grdinile din Babilon erau la acea vreme cea mai mare colecie de plante din lume, o adevrat

grdin botanic pe 4 terase, nu lipseau arborii, arbutii , plantele exotice, în onoarea reginei

mereu erau aduse de caravane diverse specii de plante ce erau cultivate în acest loc magnific. Una

din cele 7 minuni ale lumii antice era o oaz de rai în deertul din Orientul Mijlociu.  

 A rhitectura construciilor antice, a templelor, a palatelor, arcurilor de triumf, a statuilor i apeductelor cldite în

cea mai mare parte din materiale care au rezistat intemperiilor milenare se oglindete în vestigii care ne uimesc

prin geniul i mreia lor artistic. De la grdinile suspendate din Babilon pân la grdinile romantice din zilele

noastre, omul a cutat frumosul în toate activitile sale. Dup vechile legende scrise de scriitorii greci ai

antichitii grdinile suspendate ale Babilonului ar fi fost construite de regele Ninus, întemeietorul oraelor

Ninive i Babilon, în onoarea soiei sale Semiramida. Se pare c aceste grdini erau întinse pe o suprafa de peste

15000 metri ptrai, se ridicau la înlimea de 77 metri i erau construite pe 4 terase, fiind irigate de pompe

cilindrice al cror secret nu se cunoate nici astzi. Dup unele scrieri grdinile suspendate ale Babilonului au fost

construite de regele Nabucodonosor al II ±lea ce a trit între anii 605 ± 562 î.Hr. , în onoarea soiei sale Amytis,

fiind considerate una din cele 7 minuni ale lumii antice. Arta grdinilor antice îns, al caror element decorativ îl

formeaz vegetaia ca produs efemer al naturii i apa care circula pe canale tot atât de efemere, aceast realizare a

Page 2: Evoluţia arhitecturii peisagere

5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 2/4

spiritului uman este prezent doar în cunotinele transmise fie prin legende, fie prin scrieri literare. Dup aceste

izvoare , începuturile artei grdinilor par a fi fost localizate în diverse centre ale continentului asiatic, i anume la

  început în China, India, Siria si Mesopotamia, apoi în Egipt i mai târziu în sudul Europei, în Grecia i în

Peninsula Italica la romani.

În decursul rzboaielor dintre popoarele antice, când rând pe rând regate i imperii apreau, se dezvoltau ipiereau, produsele spiritului uman, cultura cu tot ce se include în aceast noiune, inclusiv arta, au vehiculat de la

un popor la altul i chiar de la un continent la altul , devenind un tezaur universal. La inceputul lor, grdinile au

avut un scop utilitar, fiind constituite din plante cu rol alimentar, cu timpul când omul a observat c recoltele sale

depind în mare parte de anumite fore naturale, simbolizate prin zeiti ( de exemplu în Orientul Mijlociu) sau

când la egipteni a aprut credina renaterii continue i reîncarcnarii spiritelor, grdinile s-au transformat din

utilitare in locuri de meditaie religioas. Intr-o etap mai avansat ele devin centre de odihn, cultur i desftri,

incluzând în compoziia lor, în afar de vegetaie i ap, o serie de edificii i opere de art ( teatre, statui, bi

publice, terenuri de sport etc.).

 Arta grdinilor o întâlnim la toate popoarele, din antichitate i pân astzi s-a perfecionat i a fost îmbuntit

continuu. În Europa tendinele i moda au fost aplicate, studiate, desenate i create în cele 3 centre culturale ±

Italia, Frana i Anglia. Iniial, arta grdinilor dezvoltat în timpul imperiului roman , a fost adus i în cultura

celorlalte popoare europene cucerite, arta i cultura lor devenind universale. Dup destrmarea imperiului roman

preocuprile culturale i artistice n-au mai cunoscut strlucirea din trecut, numeroasele opere ale antichitii s-au

ruinat sau au disprut. În Frana s-ar prea c primele grdini au aprut odat ce vechea Galie a devenit provincie

roman, fiind construite o serie de vile, teatre, arene construite în stil clasic roman. Apoi al doilea val de

dezvoltare a venit odat cu aducerea în Europa în secolele X i XI de ctre cruciai a unor serii de plante

decorative ( bujori, zambile, liliac , etc), ulterior prin secolele XV ± XVI arta grdinilor cunoscând o dezvoltare

fr precedent prin construcia castelelor medievale celebre.

În Anglia, întâlnim în grdinile evului mediu influena tradiiilor cuceritorilor romani, peste care s-au suprapus

concepiile unor arhiteci inspirai de ctre renaterea italian sau de moda francez.

Parcurile i grdinile din secolul XIX i XX, au fost roadele revoluiei franceze ce a determinat nu numai evoluia

social a omenirii ci i a genurilor de art, astfel luând natere parcurile publice, grdinile publice pentru a da

satisfacie maselor largi a populaiei.

Dezvoltarea artei grdinilor în ara noastr este atestat documentar din epoca feudal, documente , planuri, acte

de proprietate i descrierile unor cltori care ne-au vizitat în acea epoc relev c înc de atunci arta

grdinritului era foarte dezvoltat. Grdina de trandafiri i alte diverse flori sunt menionate în documente la

Mitropolia de la Târgovite prin anii 1400, în castelele Transilvnene se pare c existau sanciuni pentru cei ce

aduceau prejudicii grdinilor, parcul de la Fgra este menionat într-un document datat 1672. Aceste parcuri i

grdini erau înfiinate pe lâng curile domneti, ceti i mnstiri i aveau în primul rând un caracter utilitar

fiind construite în stil regulat- geometric.

Prin secolul XVIII apar primele parcuri amenajate conform arhitecturii renaterii în plin avânt economic, în

Transilvania amenajrile din parcurile de la Avrig i Bonida, precum li cele din Gorneti ( 1789 ± 1892 ) i Albeti,

amenajri în stil francez. Nicolae Iorga în cartea sa ³ Istoria Românilor prin cltori ³ arat c în anul 1786,

Page 3: Evoluţia arhitecturii peisagere

5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 3/4

familia Dudetilor avea la casa lor din Bucureti o grdin care ³ era întocmit i desenat ca un parc englezesc ³.

O serie de grdini în stil geometric sunt reprezentate pe planurile Bucuretiului executate in anul 1791 de ctre

austriacul Ernst, în Transilvania i Moldova sunt semnalate o serie de grdini oreneti particulare, unele din ele

fiind deschise i publicului.

  Aadar, arta verde a preocupat omul de-a lungul existentei sale, aceste preocupari fiind semnalate în toatescrierile vremii. Dragostea omului fa de natur i frumos l-au însoit în evoluia sa, preocuparea pentru natur ,

pentru arta grdinilor fiind la începuturi de interes existenial ± cultivand plante cu rol alimentar, cu timpul omul

 înlocuind aceste plante cu cele decorative pentru a crea locuri de meditaie , armonios îmbinate cu elemente din

natur.

Dup revoluie, la noi în ar, au început s apar timid firme de amenajri exterioare, ca dup anul 2000

numrul lor înmulindu-se fiind prezente în toate oraele din ar. Mediul concurenial sperm c va crea mai

multe spaii verzi împreun cu o dezvoltare a atelierelor de proiectare. Aranjamentele florale, arta grdinilor ,

arhitectura peisager împreun cu toate simbolurile pe care le reprezint sperm s încununeze preocuprile

artitilor notri pentru art i frumos.

 Autor - Constantin Claudiu Bibliografie ± Arboricultura ornamentala si arhitectura peisajera 

Publicat 01.02.2011  Prof.Dr. V.Sonea Dr. Ing. L. Palade 

 Editura didactica si pedagogica 

Page 4: Evoluţia arhitecturii peisagere

5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 4/4