Upload
ramoncika
View
168
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 1/4
Evoluia arhitecturii peisagere ± Arta verde dinantichitate pân în zilele noastreTagged with: arta verde evolutia arhitecturii gradini gradinile din Babilon parcuri specii de plante
Grdinile din Babilon erau la acea vreme cea mai mare colecie de plante din lume, o adevrat
grdin botanic pe 4 terase, nu lipseau arborii, arbutii , plantele exotice, în onoarea reginei
mereu erau aduse de caravane diverse specii de plante ce erau cultivate în acest loc magnific. Una
din cele 7 minuni ale lumii antice era o oaz de rai în deertul din Orientul Mijlociu.
A rhitectura construciilor antice, a templelor, a palatelor, arcurilor de triumf, a statuilor i apeductelor cldite în
cea mai mare parte din materiale care au rezistat intemperiilor milenare se oglindete în vestigii care ne uimesc
prin geniul i mreia lor artistic. De la grdinile suspendate din Babilon pân la grdinile romantice din zilele
noastre, omul a cutat frumosul în toate activitile sale. Dup vechile legende scrise de scriitorii greci ai
antichitii grdinile suspendate ale Babilonului ar fi fost construite de regele Ninus, întemeietorul oraelor
Ninive i Babilon, în onoarea soiei sale Semiramida. Se pare c aceste grdini erau întinse pe o suprafa de peste
15000 metri ptrai, se ridicau la înlimea de 77 metri i erau construite pe 4 terase, fiind irigate de pompe
cilindrice al cror secret nu se cunoate nici astzi. Dup unele scrieri grdinile suspendate ale Babilonului au fost
construite de regele Nabucodonosor al II ±lea ce a trit între anii 605 ± 562 î.Hr. , în onoarea soiei sale Amytis,
fiind considerate una din cele 7 minuni ale lumii antice. Arta grdinilor antice îns, al caror element decorativ îl
formeaz vegetaia ca produs efemer al naturii i apa care circula pe canale tot atât de efemere, aceast realizare a
5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 2/4
spiritului uman este prezent doar în cunotinele transmise fie prin legende, fie prin scrieri literare. Dup aceste
izvoare , începuturile artei grdinilor par a fi fost localizate în diverse centre ale continentului asiatic, i anume la
început în China, India, Siria si Mesopotamia, apoi în Egipt i mai târziu în sudul Europei, în Grecia i în
Peninsula Italica la romani.
În decursul rzboaielor dintre popoarele antice, când rând pe rând regate i imperii apreau, se dezvoltau ipiereau, produsele spiritului uman, cultura cu tot ce se include în aceast noiune, inclusiv arta, au vehiculat de la
un popor la altul i chiar de la un continent la altul , devenind un tezaur universal. La inceputul lor, grdinile au
avut un scop utilitar, fiind constituite din plante cu rol alimentar, cu timpul când omul a observat c recoltele sale
depind în mare parte de anumite fore naturale, simbolizate prin zeiti ( de exemplu în Orientul Mijlociu) sau
când la egipteni a aprut credina renaterii continue i reîncarcnarii spiritelor, grdinile s-au transformat din
utilitare in locuri de meditaie religioas. Intr-o etap mai avansat ele devin centre de odihn, cultur i desftri,
incluzând în compoziia lor, în afar de vegetaie i ap, o serie de edificii i opere de art ( teatre, statui, bi
publice, terenuri de sport etc.).
Arta grdinilor o întâlnim la toate popoarele, din antichitate i pân astzi s-a perfecionat i a fost îmbuntit
continuu. În Europa tendinele i moda au fost aplicate, studiate, desenate i create în cele 3 centre culturale ±
Italia, Frana i Anglia. Iniial, arta grdinilor dezvoltat în timpul imperiului roman , a fost adus i în cultura
celorlalte popoare europene cucerite, arta i cultura lor devenind universale. Dup destrmarea imperiului roman
preocuprile culturale i artistice n-au mai cunoscut strlucirea din trecut, numeroasele opere ale antichitii s-au
ruinat sau au disprut. În Frana s-ar prea c primele grdini au aprut odat ce vechea Galie a devenit provincie
roman, fiind construite o serie de vile, teatre, arene construite în stil clasic roman. Apoi al doilea val de
dezvoltare a venit odat cu aducerea în Europa în secolele X i XI de ctre cruciai a unor serii de plante
decorative ( bujori, zambile, liliac , etc), ulterior prin secolele XV ± XVI arta grdinilor cunoscând o dezvoltare
fr precedent prin construcia castelelor medievale celebre.
În Anglia, întâlnim în grdinile evului mediu influena tradiiilor cuceritorilor romani, peste care s-au suprapus
concepiile unor arhiteci inspirai de ctre renaterea italian sau de moda francez.
Parcurile i grdinile din secolul XIX i XX, au fost roadele revoluiei franceze ce a determinat nu numai evoluia
social a omenirii ci i a genurilor de art, astfel luând natere parcurile publice, grdinile publice pentru a da
satisfacie maselor largi a populaiei.
Dezvoltarea artei grdinilor în ara noastr este atestat documentar din epoca feudal, documente , planuri, acte
de proprietate i descrierile unor cltori care ne-au vizitat în acea epoc relev c înc de atunci arta
grdinritului era foarte dezvoltat. Grdina de trandafiri i alte diverse flori sunt menionate în documente la
Mitropolia de la Târgovite prin anii 1400, în castelele Transilvnene se pare c existau sanciuni pentru cei ce
aduceau prejudicii grdinilor, parcul de la Fgra este menionat într-un document datat 1672. Aceste parcuri i
grdini erau înfiinate pe lâng curile domneti, ceti i mnstiri i aveau în primul rând un caracter utilitar
fiind construite în stil regulat- geometric.
Prin secolul XVIII apar primele parcuri amenajate conform arhitecturii renaterii în plin avânt economic, în
Transilvania amenajrile din parcurile de la Avrig i Bonida, precum li cele din Gorneti ( 1789 ± 1892 ) i Albeti,
amenajri în stil francez. Nicolae Iorga în cartea sa ³ Istoria Românilor prin cltori ³ arat c în anul 1786,
5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 3/4
familia Dudetilor avea la casa lor din Bucureti o grdin care ³ era întocmit i desenat ca un parc englezesc ³.
O serie de grdini în stil geometric sunt reprezentate pe planurile Bucuretiului executate in anul 1791 de ctre
austriacul Ernst, în Transilvania i Moldova sunt semnalate o serie de grdini oreneti particulare, unele din ele
fiind deschise i publicului.
Aadar, arta verde a preocupat omul de-a lungul existentei sale, aceste preocupari fiind semnalate în toatescrierile vremii. Dragostea omului fa de natur i frumos l-au însoit în evoluia sa, preocuparea pentru natur ,
pentru arta grdinilor fiind la începuturi de interes existenial ± cultivand plante cu rol alimentar, cu timpul omul
înlocuind aceste plante cu cele decorative pentru a crea locuri de meditaie , armonios îmbinate cu elemente din
natur.
Dup revoluie, la noi în ar, au început s apar timid firme de amenajri exterioare, ca dup anul 2000
numrul lor înmulindu-se fiind prezente în toate oraele din ar. Mediul concurenial sperm c va crea mai
multe spaii verzi împreun cu o dezvoltare a atelierelor de proiectare. Aranjamentele florale, arta grdinilor ,
arhitectura peisager împreun cu toate simbolurile pe care le reprezint sperm s încununeze preocuprile
artitilor notri pentru art i frumos.
Autor - Constantin Claudiu Bibliografie ± Arboricultura ornamentala si arhitectura peisajera
Publicat 01.02.2011 Prof.Dr. V.Sonea Dr. Ing. L. Palade
Editura didactica si pedagogica
5/12/2018 Evolu ia arhitecturii peisagere - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-arhitecturii-peisagere 4/4